1re-55/20 — art. 287 al. 1, 152 al. 1, 151 al. 4, 179 al. 1 CP

Dosarul nr. 1re-55/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

03 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători – Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către

condamnatul Chirilov Mihail, prin care solicită casarea deciziei Colegiului judiciar

al Curții de Apel Cahul din 27 noiembrie 2019,

C O N S T A T Ă :

/sediul Taraclia/ din 16 august 2019, a fost admisă plângerea condamnatului Chirilov

Mihail, împotriva administrației instituției penitenciare referitoare la condițiile de

detenție și s-a dispus:

- constatarea deținerii lui Chirilov Mihail în condiții contrare prevederilor art.

3 CEDO în Penitenciarul nr.13 Chișinău în perioada 10.12.2014 - 09.12.2015 – 365

zile; în Penitenciarul nr.15 Cricova în perioada 10.12.2015 - 24.11.2016 - 350 zile.

- conform prevederilor art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală, s-a redus

pedeapsa condamnatului Chirilov Mihail, pentru perioada 10.12.2014 - 30.03.2015

– 113 zile, în care s-a aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul nr.13-Chișinău.

Reducerea pedepsei se calculează în felul următor: două zile de închisoare pentru o

zi de arest preventiv și constituie 56 zile;

- conform prevederilor art. 4732 alin. (3) Cod de procedură penală, s-a redus

pedeapsa condamnatului Chirilov Mihail, pentru perioada 31.03.2015 - 09.12.2015

– 257 zile, în care s-a aflat în detenție în Penitenciarul nr.13 – Chișinău. Reducerea

pedepsei se calculează în felul 2 următor: 3 zile de reducere pentru 10 zile de detenție

în condiții precare calculate cumulativ și constituie 75 zile;

- conform prevederilor art. 4732 alin. (3) Cod de procedură penală s-a redus

pedeapsa condamnatului Chirilov Mihail, pentru perioada 10.12.2015 -24.11.2016

– 355 zile, în care s-a aflat în detenție în Penitenciarul nr.15-Cricova. Reducerea

pedepsei se calculează în felul următor: 3 zile de reducere pentru 10 zile de detenție

în condiții precare calculate cumulativ și constituie 105 zile;

- termenul pedepsei definitive stabilite lui Chirilov Mihail prin decizia de

condamnare a Curții de Apel Chișinău din 04.11.2015, pentru comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (1), art.152 alin.(1), art.151 alin.(4), art.179

alin.(1), art.84 alin.(4) Cod penal – 10 ani 6 luni privațiune de libertate cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis, s-a redus cu 236 zile.

1

Taraclia, comisar – șef de justiție, Bușmachiu Andrei, prin care a solicitat casarea

acesteia, invocând că, mecanismul național de constatare a condițiilor precare de

detenție prevede conform art. 4732 alin. (5) Cod de procedură penală, că dacă 6 luni

de la data când persoana nu se deține în condiții precare de detenție, dar sunt în

continuare în detenție expiră termenul de prescripție. Deținutul Chirilov M. în timpul

executării pedepsei în Penitenciarul nr.1 Taraclia nu a fost marginalizat nici sub un

aspect inuman și/sau degradant și nu a deplâns condițiile în Penitenciarul nr.1

Taraclia, astfel, cererea trebuie să fie respinsă ca tardivă, totodată, dispozițiile art.

385 alin. (5) Cod de procedură penală, sunt aplicabile de către judecător sau

completul de judecată doar la adoptarea sentinței, prevederile art. 385 Cod de

procedură penală, sunt aplicabile exclusiv pentru prevenit, și nicidecum față de o

persoană condamnată, care deja execută pedeapsa închisorii stabilită.

2019, a fost respins recursul, cu menținerea încheierii.

procedură penală, este incident persoanelor care se dețin în condiții contrare art. 3

CEDO, până la pronunțarea sentinței/deciziei de condamnare definitivă, iar art. 4731

– 4734 Cod de procedură penală, se referă la condamnații, care în perioada detenției

preventive nu au beneficiat de mecanismul compensatoriu prevăzut de art. 385 Cod

de procedură penală, la data condamnării, dar care se dețin în continuare în condiții

contrare art. 3 CEDO, în calitate de condamnați, precum și față de preveniții în raport

cu care a fost luată o decizie de clasare a procesului penal, de achitare, etc.

Totodată art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală, prevede un mecanism de

compensare distinct, care este aplicabil și persoanelor care deja au fost condamnate,

or, legiuitorul a prevăzut mecanismul compensatoriu pentru persoanele care au fost

deținute în condiții ce contravin art. 3 CEDO prin prisma dispozițiilor art. 4732 -

4734 Cod de procedură penală, ce se reflectă și asupra perioadei când persoana avea

statut de prevenit, unicul incident procedural care degrevează de examinarea cererii

în substanță fiind prescripția dreptului de compensare, inserată la art. 4732 alin. (5)

Cod de procedură penală: ”plângerea referitoare la condițiile de detenție care

afectează grav drepturile condamnatului sau ale prevenitului se depune pe parcursul

detenției în condiții contrare prevederilor art.3 din Convenția pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau în termen de 6 luni de la data

când nu mai sînt deținuți în astfel de condiții, dar nu mai tîrziu de 4 luni de la

eliberarea lor din locul de detenție”, alte impedimente în aplicabilitatea art. 385 Cod

de procedură penală nu sunt prevăzute de lege, prin urmare, dispozițiile art. 385 alin.

(5) Cod de procedură penală se aplică nu numai la pronunțarea sentinței, dar și în

procedura de executare a pedepsei, prin prisma art. 4734 alin. (6) Cod de procedură

penală, când condamnatul pe lângă statutul de condamnat anterior a avut statutul de

prevenit.

2

Condamnatul poate beneficia atât de despăgubiri potrivit art.4734 alin. (4)-(6)

Cod de procedură penală în situația de condamnat, cât și în baza art. 385 alin. (5) și

(6) Cod de procedură penală în situația de prevenit, prin coroborarea acestor norme.

În continuare, instanța de apel a mai menționat că în conformitate cu art. 4732

alin. (5) Cod de procedură penală, dacă 6 luni de la data când persoana nu se deține

în condiții precare de detenție, dar se află în continuare în detenție, expiră termenul

de prescripție, mecanismul compensatoriu pentru condițiile precare de detenție care

afectează grav drepturile condamnatului sau ale prevenitului, la nivel național pentru

prima dată a fost introdus prin Legea nr.272 din 29.11.2018, în vigoare la

12.01.2019, oferind dreptul acestuia de a se adresa în instanțele de judecată naționale

pentru a solicita despăgubiri. Termenul de 6 luni înserat la art. 4732 alin. (5) Cod de

procedură penală, pentru examinarea plângerii privind condițiile de detenție contare

art. 3 CEDO, curge din momentul intrării în vigoare a acestui remediu.

Mai mult, instanța de apel a ținut să mai indice că, reprezentantul

Penitenciarului nr.1-Taraclia, Bușmachiu Andrei, nu este împuternicit să reprezinte

instituția penitenciară Penitenciarul nr. 13 – Chișinău, în care a fost constatată

detenția în condiții inumane a condamnatului Chirilov Mihail, prin urmare nu este

în drept să depună recurs în numele Penitenciarului nr.13-Chișinău.

anulare de către condamnatul Chirilov Mihail, fără a invoca nici un temei prevăzut

de art. 453 Cod de procedură penală, indicând că nu este de acord cu decizia din

motiv că au fost reduse prea puține zile.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

acestuia din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală,

Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2)

și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la

Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după

epuizarea căilor ordinare de atac.

În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură

penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în

anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității

hotărârii atacate.

Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se

menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul

reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv

când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii

Moldova despre depunerea cererii.

Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în

anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost

3

judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de

achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac,

reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură

penală – adică calea apelului și recursului ordinar.

Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă că

decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 27 noiembrie 2019, adoptată

asupra chestiunilor prevăzute de art. 469 alin. (1) pct. 171 Cod de procedură penală,

nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art.

452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea

Supremă de Justiție, iar recursul în anulare declarat împotriva deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Cahul din 27 noiembrie 2019, este inadmisibil, deoarece o

asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs în anulare.

În consecință, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod

de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat, din motiv

că nu îndeplinește cerințele de conținut.

de procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul Chirilov

Mihail, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 27

noiembrie 2019, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 03 iunie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie,

Cobzac Elena

4