1re-114/20 — art. 474/4 CPP

La data de 02 mai 2019 condamnatul Chircan-Chior Gheorghe a înaintat instanței de judecată plângere în care a solicitat constatarea condițiilor de detenție contrare art. 3 CEDO pentru perioada deținerii în stare de arest preventiv în Penitenciarul nr. 5 Cahul și aplicarea în privința sa a prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, cu reducerea termenului de pedeapsă. Prin încheierea Judecătoriei Cahul sediul central din 20 februarie 2020, a fost admisă plângerea, fiind constatată deținerea condamnatului Chircan-Chior Gheorghi în condiții contrare art. 3 CEDO în calitate de prevenit în perioada 31.03.2004 - 27.05.2005 pentru 422 zile în Penitenciarul nr. 5 și 13, iar în perioada 28.05.2005 - 20.02.2020 în calitate de condamnat pentru 5 381 zile, în Penitenciarul nr. 5 Cahul în perioada 28.05.2005 - 07.07.2005, 18.12.2006 - 17.03.2007, 23.02.2018 - 12.04.2018, 08.10.2018 - 25.11.2018, 28.10.2019 - 10.11.2019; în Penitenciarul nr. 3 Leova în perioada 08.07.2005 - 17.12.2006, 18.03.2007 - 12.03.2008; în Penitenciarul nr. 16 Pruncul în perioada 29.12.2008 - 19.07.2009, 30.10.2009 - 09.11.2009, 12.02.2016 - 25.02.2016; în Penitenciarul nr. 15 Cricova în perioada 13.03.2008 - 11.06.2008; în Penitenciarul nr. 1 Taraclia în perioada 12.06.2008 - 28.12.2008, 10.11.2009 - 11.02.2016, 26.02.2016 - 22.02.2018, 13.04.2018 - 07.10.2018, 26.11.2018 - 27.10.2019, 11.11.2019 - 20.02.2020. A fost dispusă reducerea pedepsei neexecutată a condamnatului Chircan- Chior Gheorghe cu 422 zile pentru detenție în condiții contrare art. 3 CEDO în calitate de prevenit. 1 A fost dispusă reducerea pedepsei neexecutată a condamnatului Chircan- Chior Gheorghe pentru condiții precare de detenție în calitate de condamnat, calculându-se o zi de reducere pentru 10 zile de detenție în Penitenciarul nr. 1 Taraclia și Penitenciarul nr. 16 Pruncul, ceia ce constituie 405 zile și calculându-se 2 zile de reducere pentru 10 zile de detenție în Penitenciarul nr. 5 Cahul, Penitenciarul nr. 13 Chișinău, Penitenciarul nr. 3 Leova, Penitenciarul nr. 15 Cricova ceia ce constituie 266 zile, iar în total s-a redus 1093 zile din termenul de pedeapsă neexecutată a condamnatului Chircan-Chior Gheorghi.

Nefiind de-acord cu încheierea primei instanțe, administrația Penitenciarului nr. 1 Taraclia a înaintat recurs, prin care a solicitat casarea încheierii primei instanțe. În argumentarea recursului a indicat că, mecanismul național de constatare a condițiilor precare de detenție prevede că dispozițiile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, sunt aplicabile de judecător sau completul de judecată doar la adoptarea sentinței. Mai mult, prevederile normei menționate sunt aplicabile exclusiv pentru prevenit și nici de cum față de persoana condamnată care deja execută pedeapsa cu închisoare. Conform încheierii, judecătorul de instrucție a redus și din termenul aflării deținutului Chircan-Chior Gheorghe în perioada aflării în stare de arest preventiv. Deasemenea, potrivit rapoartelor Centrului pentru prevenirea torturii și a practicii CEDO, Penitenciarul nr. 1 Taraclia nu a fost recunoscut ca un penitenciar cu condiții inumane sau degradante. În ceia ce privește condițiile sanitare, iluminarea și ventilarea, aceste probleme persistă în majoritatea încăperilor locative ale penitenciarelor din Republica Moldova, excepție fiind instituțiile penitenciare nr. 1 Taraclia și nr. 7 Rusca. Potrivit datelor oficiale în custodia sistemului penitenciar se află aproximativ 8000 de persoane. Doar 3 din cele 17 instituții penitenciare au fost renovate și corespund standardelor minime, Penitenciarul nr. 7 Rusca, Penitenciarul nr. 10 Goian si Penitenciarul nr. 1 Taraclia.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 20 mai 2020, a fost admis, recursul administrației Penitenciarului nr. 1 Taraclia, încheierea casată integral, înclusiv din oficiu, cu pronunțarea unei noi hotărâri, după cum urmează: A fost admisă parțial plângerea înaintată de condamnatul Chircan-Chior Gheorghe. S-a constatat deținerea condamnatul Chircan-Chior Gheorghe în condiții contrare prevederilor art. 3 CEDO în calitate de prevenit în perioada 31 martie 2004 – 27 mai 2005 pentru 422 zile în Penitenciarul nr. 13 Chișinău și Penitenciarul nr. 5 Cahul, și în calitate de condamnat în perioada de 28 mai 2005 - 01 iulie 2016 pentru 2 5062 zile: în Penitenciarul nr. 5 Cahul în perioada 28 mai 2005 - 07 iulie 2005, 18 decembrie 2006 - 17 martie 2007, 23 februarie 2018 - 12 aprilie 2018, 08 octombrie 2018-25 noiembrie 2018, 28 octombrie 2019-10 noiembrie 2019; în Penitenciarul nr. 3 Leova în perioada 08 iulie 2005 - 17 decembrie 2006, 18 martie 2007 - 12 martie 2008; în Penitenciarul nr. 16 Pruncul în perioada 29 decembrie 2008 - 19 iulie 2009, 30 octombrie 2009 - 09 noiembrie 2009, 12 februarie 2016 - 25 februarie 2016; în Penitenciarul nr. 15 Cricova în perioada 13 martie 2008 -11 iunie 2008; în Penitenciarul nr. 1 Taraclia în perioada 12 iunie 2008 - 28 decembrie 2008, 10 noiembrie 2009 - 01 iulie 2016. În condițiile art. 4734 alin. (6) Cod de procedură penală, s-a dispus reducerea pedepsei condamnatului Chircan-Chior Gheorghe cu 422 zile pentru perioada de 422 zile în care a fost deținut în calitate de prevenit. În condițiile art. 4734 alin. (4) Cod de procedură penal, s-a dispus reducerea pedepsei condamnatului Chircan-Chior Gheorghe cu 530 zile, pentru detenția în Penitenciarul nr. 1 Taraclia și Penitenciarul nr. 16 Pruncul calculându-se una zile de reduceri pentru 10 zile de detenție, ceia ce constituie 264 zile și pentru detenția în Penitenciarul nr. 5 Cahul, Penitenciarul nr. 15 Cricova, Penitenciarul nr. 3 Leova, calculându-se 2 zile de reducere pentru 10 zile de detenție, ceia ce constituie 266 zile. Termenul pedepsei definitive stabilite condamnatului Chircan-Chior Gheorghe conform sentinței de condamnare s-a redus cu 952 (nouă sute cincizeci și două) zile. 3.1. În motivarea soluției adoptate instanța de recurs a menționat, că verificând legalitatea încheierii contestate, a constatat că prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia admiterii plângerii înaintate de condamnatul Chircan-Ghior Gheorghe pe motivul încălcării condițiilor de detenție garantate de art. 3 din CEDO, însă eronat a calculat termenele de menținere a acestuia în calitate de prevenit și de condamnat. La depunerea prezentei plângeri, condamnatul Chircan-Ghior Gheorghe a invocat deținerea sa în condiții contrare art. 3 CEDO în Penitenciarul nr. 5 Cahul, Penitenciarul nr. 3 Leova, Penitenciarul nr. 16 Pruncul, Penitenciarul nr. 13 Chișinău, Penitenciarul nr. 15 Cricova și Penitenciarul nr. 1 Taraclia. Astfel, întru executarea prevederilor art. 4733 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța de judecată a solicitat instituțiilor penitenciare indicate de condamnat în plângerea sa, să prezinte un raport privitor la condițiile de detenție. Penitenciarul nr. 3 Leova, Penitenciarul nr. 16 Pruncul și Penitenciarul nr. 15 Cricova nu au executat încheierea instanței de judecată de a prezenta un raport privitor la condițiile de detenție, motiv pentru care pretențiile condamnatului 3 înaintate în privința acestor instituții penitenciare au fost admise integral, or, sarcina probațiunii lipsei de încălcare a condițiilor de detenție invocate de condamnat și a lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine reprezentantului administrației instituției penitenciare. Din raportul prezentat de Penitenciarul nr. 1 Taraclia s-a constatat că, Chircan- Chior Gheorghe s-a deținut în perioada: în Penitenciarul nr. 5 Cahul de la 28 iunie 2004 - 18 martie 2005, 28 martie 2005 - 07 mai 2005, 18 decembrie 2006 - 17 martie 2007, 23 februarie 2018 - 12 aprilie 2018, 08 octombrie 2018 - 25 noiembrie 2018, 28 octombrie 2019 - 10 noiembrie 2019; în Penitenciarul nr. 13 Chișinău de la 19 martie 2005 - 27 martie 2005; în Penitenciarul nr. 3 Leova de la 08 iulie 2005 - 17 decembrie 2006, 18 martie 2007 - 12 martie 2008; în Penitenciarul nr. 16 Pruncul de la 29 decembrie 2008 -19 iulie 2009; 30 octombrie 2009 - 09 noiembrie 2009; 12 decembrie 2016-25 februarie 2016; în Penitenciarul nr. 15 Cricova de la 13 martie 2008 - 11 iunie 2008; în Penitenciarul nr. 1 Taraclia de la 12 iunie 2008 - 28 decembrie 2008,10 noiembrie 2009 - 11 februarie 2016, 26 februarie 2016-22 februarie 2018, 13 aprilie 2018 - 07 octombrie 2018, 26 noiembrie 2018 - 27 octombrie 2019, 11 noiembrie 2019 până în prezent. Drept urmare, judecătorul de instrucție, apreciind condițiile de detenție invocate de către autorul plângerii, coroborate cu poziția autorităților instituțiilor penitenciare consemnată în rapoartele anexate la materialele cauzei, cât și prin prisma principiilor generale stabilite în jurisprudența Curții Europene cu referire la încălcarea art. 3 CEDO, a ajuns la concluzia temeiniciei plângerii condamnatului Chircan-Chior Gheorghe, constatând detenția acestuia contrară art. 3 CEDO. Iar pe cale de consecință ca recompensă a redus din termenul de pedeapsă, calculând două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, în calitate de prevenit, și una zile de reducere pentru 10 zile de detenție, în Penitenciarul nr. 1 și Penitenciarul nr. 16 Pruncul și 2 zile de reducere pentru 10 zile de detenție în Penitenciarul nr. 5 Cahul, Penitenciarul nr. 13 Chișinău, Penitenciarul nr. 3 Leova și Penitenciarul nr. 15 Cricova, în calitate de condamnat, iar în total 1093 zile s-au redus din termenul de pedeapsă stabilit condamnatului în sentința judecătorească definitivă. Astfel, în plângerea sa, condamnatul Chircan-Ghior Gheorghe a invocat condiții inumane și degradante în Penitenciarul nr. 5 Cahul, Penitenciarul nr. 3 Leova, Penitenciarul nr. 16 Pruncul, Penitenciarul nr. 13 Chișinău, Penitenciarul nr. 15 Cricova și Penitenciarul nr. 1 Taraclia, menționând că a fost deținut în celule supra aglomerate, lipsea ventilarea, lumina naturală era insuficientă, geamul fiind mic, nu erau condiții de igienă personală, erau lipsiți de apă, sau aveau apă doar un 4 anumit interval de timp, asistența medicală neadecvată, s-a îmbolnăvit de tuberculoză și ulcer. Analizând argumentele condamnatului Chircan-Chior Gheorghe în coraport cu informația reflectată în rapoartele prezentate de către administrațiile instituțiilor penitenciare, instanța de recurs a notat că acestea nu a probat faptul deținerii condamnatului Chircan-Chior Gheorghe în condiții decente pe toată perioada aflării acestuia în custodia statului, care ar corespunde prevederilor legale și nu ar fi o încălcare a dispoziției art. 3 CEDO. La acest segment se remarcă că analizând rapoartele prezentate de către instituțiile penitenciare, referitor la condițiile de detenție, Colegiul judiciar nu poate reține ca întemeiate argumentele invocate în sensul asigurării minimului necesar de condiții pentru detenția condamnatului Chircan-Ghior Gheorghe în situația în care nu au fost probate, iar minimul necesar indicat de administrația instituției penitenciare respective, nu corespunde standardelor internaționale ce ar exclude un tratament inuman și/sau degradant al deținutului. Instanța de apel a menționat că, pentru a cădea sub incidența art. 3 CEDO, maltratarea trebuie să atingă un nivel minim de severitate, evaluarea căruia este, prin natura lucrurilor, relativă, și care depinde de toate circumstanțele cauzei, precum durata maltratării, urmărire sale fizice și psihice și, în unele cazuri, vârsta, Din rapoartele prezentat de Penitenciarul nr. 5 Cahul, Penitenciarul nr. 13 Chișinău și Penitenciarul nr. 1 Taraclia a rezultat că Chircan-Chior Gheorghe a fost deținut în mai multe celule în care numărul de condamnați admiși varia de la 1 până la 8 persoane, însă în cea mai mare parte a detenție, condamnatul s-a deținut au alte 3-4 persoane. Suprafața locuibilă indicată în rapoartele instituțiilor penitenciare ca fiind oferită condamnatului nu poate fi reținută în vederea respectării normelor legale, conform cărora fiecare deținut se asigură cu spațiu de cazane în mărime nu mai mică de 4m2, deoarece suprafața indicată include blocul sanitar, mobilierul existent în celulă. Astfel, instituțiile penitenciare nu au demonstrat respectarea standardului de cel puțin 4m2 la care are dreptul fiecare deținut. Astfel, dificultățile cu care s-a confruntat Chircan-Chior Gheorghe pe parcursul detenției sale în Penitenciarul nr. 5 Cahul, Penitenciarul nr. 3 Leova, Penitenciarul nr. 13 Chișinău, Penitenciarul nr. 15 Cricova și Penitenciarul nr. 16 Pruncul, în calitate de prevenit și de condamnat, cât și durata acestora, au depășit nivelul de suferință inerent detenției și au atins pragul de severitate contrar art. 3 al Convenției, fiind suficiente pentru a constata încălcările admise în penitenciarele vizate. Or, administrația penitenciarului în sarcina căruia este pusă prezentarea de 5 probe privind lipsa încălcării condițiilor de detenție invocate de condamnat, s-a limitat în a prezentat doar niște argumente generale privitor la condițiile de detenție a condamnatului, dar nu și a unor probe pertinente și concludente care ar demonstra contrariul celor declarate de condamnatul Chircan-Chior Gheorghe De asemenea, condamnatul Chircan-Chior Gheorghe în plângerea sa, a invocat și lipsa condițiilor igienice și sanitare corespunzătoare detenție, în instituțiile penitenciare în care s-a deținut. În acest sens, din rapoartele prezentate de instituțiile penitenciare, cu referire la condițiile de detenție ale condamnatului Chircan-Chior Gheorghe se indică că s-a aflat în celule iluminate atât natural, cât și artificial, intermediul geamurilor și ferestrelor de aerisire amplasate mai sus de ușa intrării în celulă. Deținutul a fost asigurat cu minimul general pentru trai, conform normelor stabilite, cu lenjerie de pat și obiecte de primă necesitate. Iar, privitor la starea sanitaro-igienică a celulei din penitenciar, în rapoartele prezentate s-a făcut referire deratizare și dezinfectare potrivit graficului a încăperilor. Drept urmare, instanța de recurs a constatat că, condițiile sanitare și igienice în care a fost deținut condamnatul Chircan-Chior Gheorghe în Penitenciarul nr. 5 Cahul, Penitenciarul nr. 3 Leova, Penitenciarul nr. 13 Chișinău, Penitenciarul nr. 15 Cricova indicate în plângerea sa, și susținute în ședința de judecată, nu corespund standardelor minime, prevăzute în acest sens de legislația națională și internațională, motiv din care situația de fapt invocată de condamnat își găsește pe deplin confirmarea. Pe asemenea raționamente, prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia constatării încălcării prevederilor art. 3 din CEDO, referitor la condițiile de detenție în calitate de prevenit și condamnat a lui Chircan-Chior Gheorghe în respectivele instituții penitenciare. Un alt motiv invocat de către condamnatul Chircan-Chior Gheorghe în susținerea argumentelor sale privitor la condiții contrare art. 3 CEDO este faptul că dânsul fiind în detenție s-a îmbolnăvit de tuberculoză. Aceste pretenții condamnatul le-a înaintat în privința Penitenciarului nr. 1 Taraclia. La materialele dosarului este anexat un certificat eliberat de Secția medicală a Penitenciarului nr. 1 Taraclia din care rezultă că condamnatul Chircan-Chior Gheorghe pe parcursul detenției sale a urmat tratament de tuberculoză în diferite perioade de timp în Spitalul Penitenciarului nr. 16 Pruncul. Instanta de recurs a notat că administrația Penitenciarului nr. 1 Taraclia nu a adus argumente susținute prin probe, care ar demonstra caracterul adecvat al asistenței și îngrijirii medicale oferite condamnatului pe parcursul detenției, precum și a unei alimentații corespunzătoare unei persoane bolnave de tuberculoză în condiții de respectare a demnității umane și al interzicerii relelor tratament în 6 condițiile de detenție. Această stare de fapt, în opinia instanței este suficientă pentru a constata detenția condamnatului Chircan-Chior Gheorghe ca fiind contrară art. 3 CEDO întrucât suferința cauzată de caracterul neadecvat al asistenței medicale oferite condamnatului împreună cu lipsa unei alimentații corespunzătoare persoanei care suferă de tuberculoză, depășește nivelul minim de severitate. Prima instanță apreciind gravitatea încălcărilor, durata acestora, cât și efectul lor asupra condamnatului, prin aplicarea art. 4734 alin. (4) și (6) Cod de procedură penală, a ajuns la concluzia că ar fi rezonabil de a calcula două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, în calitate de prevenit, și una zile de reducere pentru 10 zile de detenție, în Penitenciarul nr. 1 și Penitenciarul nr. 16 Pruncul și 2 zile de reducere pentru 10 zile de detenție în Penitenciarul nr. 5 Cahul, Penitenciarul nr. 13 Chișinău, Penitenciarul nr. 3 Leova și Penitenciarul nr. 15 Cricova, în calitate de condamnat, fiind o recompensă echitabilă pentru condițiile precare de detenție suportate, astfel încât din termenul pedepsei stabilite condamnatului Chircan-Chior Gheorghe prin decizia Curții Supreme de Justiție din 26 ianuarie 2010, s-a redus cu 1093 zile.

Condamnatul Chircan-Chior Gheorghe a contestat cu recurs în anulare decizia instanței de recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Cahul în alt complet de judecată.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, părțile pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Totodată, art. 453 alin. (1), 455 alin. (2) pct. 3) - 5), 3 alin. (1) Cod de procedură penală, prevăd că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței, data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului. În 7 desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării cauzei în instanța judecătorească. Astfel, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. Circumstanțele enunțate atestă, deci, că celelalte categorii de hotărâri judecătorești irevocabile, inclusiv cea atacată de recurent, nu sunt pasibile de drept de a fi contestate prin intermediul recursului în anulare. Rezultă că respectivul recurs în anulare, în aspectul nominalizat, adică fiind declarat împotriva unor hotărâri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost soluționat fondul cauzei penale, nu are suport legal (pct. 1., 4. din decizie). Pe lângă aceasta, potrivit art. 456 alin. (1), 429 alin. (1) și 430 pct. 3) - 5), 455 alin. (2) pct. 3) - 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină denumirea instanței care a pronunțat sentința, data pronunțării sentinței, numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Totodată, în recursul în anulare vizat, nu se regăsește denumirea instanței care a pronunțat sentința, judecând cauza penală în fond, data pronunțării sentinței, numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, denumirea instanței care a adoptat decizia în recurs, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului (pct. 4. din decizie). Conform art. 456 alin. (1), Cod de procedură penală, actele procedurale preparatorii ale instanței de recurs în anulare și procedura de admisibilitate a recursului în anulare se efectuează în conformitate cu prevederile art. 431 și 432, care se aplică în mod corespunzător. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 429 și 430. 8 Prin urmare, dat fiind că nu îndeplinește cerințele de conținut, recursul în anulare de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 456 alin. (1) și art. 432 alin. (1)-(2) pct. 1) Cod procedură penală, Colegiul penal D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului în anulare, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 20 mai 2020, declarat de către condamnatul Chircan- Chior Gheorghe, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și conținut. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 10 decembrie 2020. Președinte: Diaconu Iurie Judecători: Guzun Ion Catan Liliana 9