1re-114/20 — art. 474/4 CPP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 474/4 CPP
- Temei legal
- art. 453 CPP
1re-114/20 — art. 474/4 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul 1re-114/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
11 noiembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte – Diaconu Iurie,
judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 20 mai 2020,
declarat de către condamnatul Chircan-Chior Gheorghe
Termenul de examinare a cauzei:
06.07.2020 – 11.11.2020
C O N S T A T Ă :
La data de 02 mai 2019 condamnatul Chircan-Chior Gheorghe a înaintat
instanței de judecată plângere în care a solicitat constatarea condițiilor de detenție
contrare art. 3 CEDO pentru perioada deținerii în stare de arest preventiv în
Penitenciarul nr. 5 Cahul și aplicarea în privința sa a prevederilor art. 385 alin. (5)
Cod de procedură penală, cu reducerea termenului de pedeapsă.
Prin încheierea Judecătoriei Cahul sediul central din 20 februarie 2020, a fost
admisă plângerea, fiind constatată deținerea condamnatului Chircan-Chior
Gheorghi în condiții contrare art. 3 CEDO în calitate de prevenit în perioada
31.03.2004 - 27.05.2005 pentru 422 zile în Penitenciarul nr. 5 și 13, iar în perioada
28.05.2005 - 20.02.2020 în calitate de condamnat pentru 5 381 zile, în Penitenciarul
nr. 5 Cahul în perioada 28.05.2005 - 07.07.2005, 18.12.2006 - 17.03.2007, 23.02.2018 -
12.04.2018, 08.10.2018 - 25.11.2018, 28.10.2019 - 10.11.2019; în Penitenciarul nr. 3
Leova în perioada 08.07.2005 - 17.12.2006, 18.03.2007 - 12.03.2008; în Penitenciarul
nr. 16 Pruncul în perioada 29.12.2008 - 19.07.2009, 30.10.2009 - 09.11.2009, 12.02.2016
- 25.02.2016; în Penitenciarul nr. 15 Cricova în perioada 13.03.2008 - 11.06.2008; în
Penitenciarul nr. 1 Taraclia în perioada 12.06.2008 - 28.12.2008, 10.11.2009 -
11.02.2016, 26.02.2016 - 22.02.2018, 13.04.2018 - 07.10.2018, 26.11.2018 - 27.10.2019,
11.11.2019 - 20.02.2020.
A fost dispusă reducerea pedepsei neexecutată a condamnatului Chircan-
Chior Gheorghe cu 422 zile pentru detenție în condiții contrare art. 3 CEDO în
calitate de prevenit.
1
A fost dispusă reducerea pedepsei neexecutată a condamnatului Chircan-
Chior Gheorghe pentru condiții precare de detenție în calitate de condamnat,
calculându-se o zi de reducere pentru 10 zile de detenție în Penitenciarul nr. 1
Taraclia și Penitenciarul nr. 16 Pruncul, ceia ce constituie 405 zile și calculându-se 2
zile de reducere pentru 10 zile de detenție în Penitenciarul nr. 5 Cahul,
Penitenciarul nr. 13 Chișinău, Penitenciarul nr. 3 Leova, Penitenciarul nr. 15
Cricova ceia ce constituie 266 zile, iar în total s-a redus 1093 zile din termenul de
pedeapsă neexecutată a condamnatului Chircan-Chior Gheorghi.
Nefiind de-acord cu încheierea primei instanțe, administrația
Penitenciarului nr. 1 Taraclia a înaintat recurs, prin care a solicitat casarea încheierii
primei instanțe.
În argumentarea recursului a indicat că, mecanismul național de constatare a
condițiilor precare de detenție prevede că dispozițiile art. 385 alin. (5) Cod de
procedură penală, sunt aplicabile de judecător sau completul de judecată doar la
adoptarea sentinței. Mai mult, prevederile normei menționate sunt aplicabile
exclusiv pentru prevenit și nici de cum față de persoana condamnată care deja
execută pedeapsa cu închisoare. Conform încheierii, judecătorul de instrucție a
redus și din termenul aflării deținutului Chircan-Chior Gheorghe în perioada aflării
în stare de arest preventiv.
Deasemenea, potrivit rapoartelor Centrului pentru prevenirea torturii și a
practicii CEDO, Penitenciarul nr. 1 Taraclia nu a fost recunoscut ca un penitenciar
cu condiții inumane sau degradante. În ceia ce privește condițiile sanitare,
iluminarea și ventilarea, aceste probleme persistă în majoritatea încăperilor locative
ale penitenciarelor din Republica Moldova, excepție fiind instituțiile penitenciare
nr. 1 Taraclia și nr. 7 Rusca. Potrivit datelor oficiale în custodia sistemului
penitenciar se află aproximativ 8000 de persoane. Doar 3 din cele 17 instituții
penitenciare au fost renovate și corespund standardelor minime, Penitenciarul nr. 7
Rusca, Penitenciarul nr. 10 Goian si Penitenciarul nr. 1 Taraclia.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 20 mai 2020, a
fost admis, recursul administrației Penitenciarului nr. 1 Taraclia, încheierea casată
integral, înclusiv din oficiu, cu pronunțarea unei noi hotărâri, după cum urmează:
A fost admisă parțial plângerea înaintată de condamnatul Chircan-Chior
Gheorghe.
S-a constatat deținerea condamnatul Chircan-Chior Gheorghe în condiții
contrare prevederilor art. 3 CEDO în calitate de prevenit în perioada 31 martie 2004
– 27 mai 2005 pentru 422 zile în Penitenciarul nr. 13 Chișinău și Penitenciarul nr. 5
Cahul, și în calitate de condamnat în perioada de 28 mai 2005 - 01 iulie 2016 pentru
2
5062 zile: în Penitenciarul nr. 5 Cahul în perioada 28 mai 2005 - 07 iulie 2005, 18
decembrie 2006 - 17 martie 2007, 23 februarie 2018 - 12 aprilie 2018, 08 octombrie
2018-25 noiembrie 2018, 28 octombrie 2019-10 noiembrie 2019; în Penitenciarul nr. 3
Leova în perioada 08 iulie 2005 - 17 decembrie 2006, 18 martie 2007 - 12 martie 2008;
în Penitenciarul nr. 16 Pruncul în perioada 29 decembrie 2008 - 19 iulie 2009, 30
octombrie 2009 - 09 noiembrie 2009, 12 februarie 2016 - 25 februarie 2016; în
Penitenciarul nr. 15 Cricova în perioada 13 martie 2008 -11 iunie 2008; în
Penitenciarul nr. 1 Taraclia în perioada 12 iunie 2008 - 28 decembrie 2008, 10
noiembrie 2009 - 01 iulie 2016.
În condițiile art. 4734 alin. (6) Cod de procedură penală, s-a dispus reducerea
pedepsei condamnatului Chircan-Chior Gheorghe cu 422 zile pentru perioada de
422 zile în care a fost deținut în calitate de prevenit.
În condițiile art. 4734 alin. (4) Cod de procedură penal, s-a dispus reducerea
pedepsei condamnatului Chircan-Chior Gheorghe cu 530 zile, pentru detenția în
Penitenciarul nr. 1 Taraclia și Penitenciarul nr. 16 Pruncul calculându-se una zile de
reduceri pentru 10 zile de detenție, ceia ce constituie 264 zile și pentru detenția în
Penitenciarul nr. 5 Cahul, Penitenciarul nr. 15 Cricova, Penitenciarul nr. 3 Leova,
calculându-se 2 zile de reducere pentru 10 zile de detenție, ceia ce constituie 266
zile.
Termenul pedepsei definitive stabilite condamnatului Chircan-Chior
Gheorghe conform sentinței de condamnare s-a redus cu 952 (nouă sute cincizeci și
două) zile.
3.1. În motivarea soluției adoptate instanța de recurs a menționat, că verificând
legalitatea încheierii contestate, a constatat că prima instanță întemeiat a ajuns la
concluzia admiterii plângerii înaintate de condamnatul Chircan-Ghior Gheorghe pe
motivul încălcării condițiilor de detenție garantate de art. 3 din CEDO, însă eronat a
calculat termenele de menținere a acestuia în calitate de prevenit și de condamnat.
La depunerea prezentei plângeri, condamnatul Chircan-Ghior Gheorghe a
invocat deținerea sa în condiții contrare art. 3 CEDO în Penitenciarul nr. 5 Cahul,
Penitenciarul nr. 3 Leova, Penitenciarul nr. 16 Pruncul, Penitenciarul nr. 13
Chișinău, Penitenciarul nr. 15 Cricova și Penitenciarul nr. 1 Taraclia.
Astfel, întru executarea prevederilor art. 4733 alin. (3) Cod de procedură
penală, instanța de judecată a solicitat instituțiilor penitenciare indicate de
condamnat în plângerea sa, să prezinte un raport privitor la condițiile de detenție.
Penitenciarul nr. 3 Leova, Penitenciarul nr. 16 Pruncul și Penitenciarul nr. 15
Cricova nu au executat încheierea instanței de judecată de a prezenta un raport
privitor la condițiile de detenție, motiv pentru care pretențiile condamnatului
3
înaintate în privința acestor instituții penitenciare au fost admise integral, or,
sarcina probațiunii lipsei de încălcare a condițiilor de detenție invocate de
condamnat și a lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine reprezentantului
administrației instituției penitenciare.
Din raportul prezentat de Penitenciarul nr. 1 Taraclia s-a constatat că, Chircan-
Chior Gheorghe s-a deținut în perioada: în Penitenciarul nr. 5 Cahul de la 28 iunie
2004 - 18 martie 2005, 28 martie 2005 - 07 mai 2005, 18 decembrie 2006 - 17 martie
2007, 23 februarie 2018 - 12 aprilie 2018, 08 octombrie 2018 - 25 noiembrie 2018, 28
octombrie 2019 - 10 noiembrie 2019; în Penitenciarul nr. 13 Chișinău de la 19 martie
2005 - 27 martie 2005; în Penitenciarul nr. 3 Leova de la 08 iulie 2005 - 17 decembrie
2006, 18 martie 2007 - 12 martie 2008; în Penitenciarul nr. 16 Pruncul de la 29
decembrie 2008 -19 iulie 2009; 30 octombrie 2009 - 09 noiembrie 2009; 12 decembrie
2016-25 februarie 2016; în Penitenciarul nr. 15 Cricova de la 13 martie 2008 - 11
iunie 2008; în Penitenciarul nr. 1 Taraclia de la 12 iunie 2008 - 28 decembrie 2008,10
noiembrie 2009 - 11 februarie 2016, 26 februarie 2016-22 februarie 2018, 13 aprilie
2018 - 07 octombrie 2018, 26 noiembrie 2018 - 27 octombrie 2019, 11 noiembrie 2019
până în prezent.
Drept urmare, judecătorul de instrucție, apreciind condițiile de detenție
invocate de către autorul plângerii, coroborate cu poziția autorităților instituțiilor
penitenciare consemnată în rapoartele anexate la materialele cauzei, cât și prin
prisma principiilor generale stabilite în jurisprudența Curții Europene cu referire la
încălcarea art. 3 CEDO, a ajuns la concluzia temeiniciei plângerii condamnatului
Chircan-Chior Gheorghe, constatând detenția acestuia contrară art. 3 CEDO. Iar pe
cale de consecință ca recompensă a redus din termenul de pedeapsă, calculând
două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, în calitate de prevenit, și una
zile de reducere pentru 10 zile de detenție, în Penitenciarul nr. 1 și Penitenciarul nr.
16 Pruncul și 2 zile de reducere pentru 10 zile de detenție în Penitenciarul nr. 5
Cahul, Penitenciarul nr. 13 Chișinău, Penitenciarul nr. 3 Leova și Penitenciarul nr.
15 Cricova, în calitate de condamnat, iar în total 1093 zile s-au redus din termenul
de pedeapsă stabilit condamnatului în sentința judecătorească definitivă.
Astfel, în plângerea sa, condamnatul Chircan-Ghior Gheorghe a invocat
condiții inumane și degradante în Penitenciarul nr. 5 Cahul, Penitenciarul nr. 3
Leova, Penitenciarul nr. 16 Pruncul, Penitenciarul nr. 13 Chișinău, Penitenciarul nr.
15 Cricova și Penitenciarul nr. 1 Taraclia, menționând că a fost deținut în celule
supra aglomerate, lipsea ventilarea, lumina naturală era insuficientă, geamul fiind
mic, nu erau condiții de igienă personală, erau lipsiți de apă, sau aveau apă doar un
4
anumit interval de timp, asistența medicală neadecvată, s-a îmbolnăvit de
tuberculoză și ulcer.
Analizând argumentele condamnatului Chircan-Chior Gheorghe în coraport
cu informația reflectată în rapoartele prezentate de către administrațiile instituțiilor
penitenciare, instanța de recurs a notat că acestea nu a probat faptul deținerii
condamnatului Chircan-Chior Gheorghe în condiții decente pe toată perioada
aflării acestuia în custodia statului, care ar corespunde prevederilor legale și nu ar fi
o încălcare a dispoziției art. 3 CEDO.
La acest segment se remarcă că analizând rapoartele prezentate de către
instituțiile penitenciare, referitor la condițiile de detenție, Colegiul judiciar nu poate
reține ca întemeiate argumentele invocate în sensul asigurării minimului necesar de
condiții pentru detenția condamnatului Chircan-Ghior Gheorghe în situația în care
nu au fost probate, iar minimul necesar indicat de administrația instituției
penitenciare respective, nu corespunde standardelor internaționale ce ar exclude un
tratament inuman și/sau degradant al deținutului.
Instanța de apel a menționat că, pentru a cădea sub incidența art. 3 CEDO,
maltratarea trebuie să atingă un nivel minim de severitate, evaluarea căruia este,
prin natura lucrurilor, relativă, și care depinde de toate circumstanțele cauzei,
precum durata maltratării, urmărire sale fizice și psihice și, în unele cazuri, vârsta,
Din rapoartele prezentat de Penitenciarul nr. 5 Cahul, Penitenciarul nr. 13
Chișinău și Penitenciarul nr. 1 Taraclia a rezultat că Chircan-Chior Gheorghe a fost
deținut în mai multe celule în care numărul de condamnați admiși varia de la 1
până la 8 persoane, însă în cea mai mare parte a detenție, condamnatul s-a deținut
au alte 3-4 persoane. Suprafața locuibilă indicată în rapoartele instituțiilor
penitenciare ca fiind oferită condamnatului nu poate fi reținută în vederea
respectării normelor legale, conform cărora fiecare deținut se asigură cu spațiu de
cazane în mărime nu mai mică de 4m2, deoarece suprafața indicată include blocul
sanitar, mobilierul existent în celulă. Astfel, instituțiile penitenciare nu au
demonstrat respectarea standardului de cel puțin 4m2 la care are dreptul fiecare
deținut.
Astfel, dificultățile cu care s-a confruntat Chircan-Chior Gheorghe pe
parcursul detenției sale în Penitenciarul nr. 5 Cahul, Penitenciarul nr. 3 Leova,
Penitenciarul nr. 13 Chișinău, Penitenciarul nr. 15 Cricova și Penitenciarul nr. 16
Pruncul, în calitate de prevenit și de condamnat, cât și durata acestora, au depășit
nivelul de suferință inerent detenției și au atins pragul de severitate contrar art. 3 al
Convenției, fiind suficiente pentru a constata încălcările admise în penitenciarele
vizate. Or, administrația penitenciarului în sarcina căruia este pusă prezentarea de
5
probe privind lipsa încălcării condițiilor de detenție invocate de condamnat, s-a
limitat în a prezentat doar niște argumente generale privitor la condițiile de
detenție a condamnatului, dar nu și a unor probe pertinente și concludente care ar
demonstra contrariul celor declarate de condamnatul Chircan-Chior Gheorghe
De asemenea, condamnatul Chircan-Chior Gheorghe în plângerea sa, a invocat
și lipsa condițiilor igienice și sanitare corespunzătoare detenție, în instituțiile
penitenciare în care s-a deținut. În acest sens, din rapoartele prezentate de
instituțiile penitenciare, cu referire la condițiile de detenție ale condamnatului
Chircan-Chior Gheorghe se indică că s-a aflat în celule iluminate atât natural, cât și
artificial, intermediul geamurilor și ferestrelor de aerisire amplasate mai sus de ușa
intrării în celulă. Deținutul a fost asigurat cu minimul general pentru trai, conform
normelor stabilite, cu lenjerie de pat și obiecte de primă necesitate. Iar, privitor la
starea sanitaro-igienică a celulei din penitenciar, în rapoartele prezentate s-a făcut
referire deratizare și dezinfectare potrivit graficului a încăperilor.
Drept urmare, instanța de recurs a constatat că, condițiile sanitare și igienice în
care a fost deținut condamnatul Chircan-Chior Gheorghe în Penitenciarul nr. 5
Cahul, Penitenciarul nr. 3 Leova, Penitenciarul nr. 13 Chișinău, Penitenciarul nr. 15
Cricova indicate în plângerea sa, și susținute în ședința de judecată, nu corespund
standardelor minime, prevăzute în acest sens de legislația națională și
internațională, motiv din care situația de fapt invocată de condamnat își găsește pe
deplin confirmarea. Pe asemenea raționamente, prima instanță întemeiat a ajuns la
concluzia constatării încălcării prevederilor art. 3 din CEDO, referitor la condițiile
de detenție în calitate de prevenit și condamnat a lui Chircan-Chior Gheorghe în
respectivele instituții penitenciare.
Un alt motiv invocat de către condamnatul Chircan-Chior Gheorghe în
susținerea argumentelor sale privitor la condiții contrare art. 3 CEDO este faptul că
dânsul fiind în detenție s-a îmbolnăvit de tuberculoză. Aceste pretenții
condamnatul le-a înaintat în privința Penitenciarului nr. 1 Taraclia.
La materialele dosarului este anexat un certificat eliberat de Secția medicală a
Penitenciarului nr. 1 Taraclia din care rezultă că condamnatul Chircan-Chior
Gheorghe pe parcursul detenției sale a urmat tratament de tuberculoză în diferite
perioade de timp în Spitalul Penitenciarului nr. 16 Pruncul.
Instanta de recurs a notat că administrația Penitenciarului nr. 1 Taraclia nu a
adus argumente susținute prin probe, care ar demonstra caracterul adecvat al
asistenței și îngrijirii medicale oferite condamnatului pe parcursul detenției,
precum și a unei alimentații corespunzătoare unei persoane bolnave de tuberculoză
în condiții de respectare a demnității umane și al interzicerii relelor tratament în
6
condițiile de detenție. Această stare de fapt, în opinia instanței este suficientă
pentru a constata detenția condamnatului Chircan-Chior Gheorghe ca fiind
contrară art. 3 CEDO întrucât suferința cauzată de caracterul neadecvat al asistenței
medicale oferite condamnatului împreună cu lipsa unei alimentații
corespunzătoare persoanei care suferă de tuberculoză, depășește nivelul minim de
severitate.
Prima instanță apreciind gravitatea încălcărilor, durata acestora, cât și efectul
lor asupra condamnatului, prin aplicarea art. 4734 alin. (4) și (6) Cod de procedură
penală, a ajuns la concluzia că ar fi rezonabil de a calcula două zile de închisoare
pentru o zi de arest preventiv, în calitate de prevenit, și una zile de reducere pentru
10 zile de detenție, în Penitenciarul nr. 1 și Penitenciarul nr. 16 Pruncul și 2 zile de
reducere pentru 10 zile de detenție în Penitenciarul nr. 5 Cahul, Penitenciarul nr. 13
Chișinău, Penitenciarul nr. 3 Leova și Penitenciarul nr. 15 Cricova, în calitate de
condamnat, fiind o recompensă echitabilă pentru condițiile precare de detenție
suportate, astfel încât din termenul pedepsei stabilite condamnatului Chircan-Chior
Gheorghe prin decizia Curții Supreme de Justiție din 26 ianuarie 2010, s-a redus cu
1093 zile.
Condamnatul Chircan-Chior Gheorghe a contestat cu recurs în anulare
decizia instanței de recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea
integrală a acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Cahul în alt
complet de judecată.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, pe baza
materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal
concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele
considerente.
Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, părțile pot declara la Curtea
Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile,
după epuizarea căilor ordinare de atac.
Totodată, art. 453 alin. (1), 455 alin. (2) pct. 3) - 5), 3 alin. (1) Cod de procedură
penală, prevăd că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul
reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu
fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Cererea de
recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința,
data sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței, data deciziei în apel,
dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, data
adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului. În
7
desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării
cauzei în instanța judecătorească.
Astfel, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi atacate
cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza
penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de
încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac.
Circumstanțele enunțate atestă, deci, că celelalte categorii de hotărâri
judecătorești irevocabile, inclusiv cea atacată de recurent, nu sunt pasibile de drept
de a fi contestate prin intermediul recursului în anulare.
Rezultă că respectivul recurs în anulare, în aspectul nominalizat, adică fiind
declarat împotriva unor hotărâri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost
soluționat fondul cauzei penale, nu are suport legal (pct. 1., 4. din decizie).
Pe lângă aceasta, potrivit art. 456 alin. (1), 429 alin. (1) și 430 pct. 3) - 5), 455
alin. (2) pct. 3) - 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină
denumirea instanței care a pronunțat sentința, data pronunțării sentinței, numele și
prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea judecătorească, fapta
constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a declarat apel și
motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, data
pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii
sau respingerii apelului, conținutul și motivele recursului cu argumentarea
ilegalității hotărârii atacate.
Totodată, în recursul în anulare vizat, nu se regăsește denumirea instanței care
a pronunțat sentința, judecând cauza penală în fond, data pronunțării sentinței,
numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea
judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a
declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat
decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și
argumentele admiterii sau respingerii apelului, denumirea instanței care a adoptat
decizia în recurs, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau
respingerii recursului (pct. 4. din decizie).
Conform art. 456 alin. (1), Cod de procedură penală, actele procedurale
preparatorii ale instanței de recurs în anulare și procedura de admisibilitate a
recursului în anulare se efectuează în conformitate cu prevederile art. 431 și 432,
care se aplică în mod corespunzător.
Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța decide
inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu
îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 429 și 430.
8
Prin urmare, dat fiind că nu îndeplinește cerințele de conținut, recursul în
anulare de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.
În conformitate cu art. 456 alin. (1) și art. 432 alin. (1)-(2) pct. 1) Cod
procedură penală, Colegiul penal
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului în anulare, împotriva deciziei Colegiului judiciar
al Curții de Apel Cahul din 20 mai 2020, declarat de către condamnatul Chircan-
Chior Gheorghe, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și conținut.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la 10 decembrie 2020.
Președinte: Diaconu Iurie
Judecători: Guzun Ion
Catan Liliana
9