1ra-1086/2020 — art. 206 alin. 3 lit. b/1, 220 alin. 2 lit. a, c CP

1ra-1086/2020 — art. 206 alin. 3 lit. b/1, 220 alin. 2 lit. a, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1086/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 30 septembrie 2019, declarat de avocata Maria Antoci, în numele

inculpatului

Dogan Osman XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 06.06.2017 – 05.09.2018,

instanța de apel: 21.04.2018 – 30.09.2019,

instanța de recurs: 25.02.2020 – 13.05.2020.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

fost achitat de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 206 alin. (3) lit.

b1) și 220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de

inculpat.

perioada lunilor mai - iulie 2016, acționând împreună și de comun acord cu Gundogdu

Kenan, aflându-se în barul Odnoklassniki din mun. Chișinău, XXXXXX, acționând în

scopul exploatării sexuale comerciale în prostituție a minorei XXXXXX, născută la

09.04.1999, folosindu-se de starea de vulnerabilitate a ultimei, manifestată prin vârsta

minoră a acesteia, de situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale,

manifestată prin lipsa surselor de existență și a locului de trai, a atras-o prin selecționare

pe ultima în activitatea de practicare a prostituției.

1

Astfel, Dogan Osman, acționând împreună și de comun acord cu Gundogdu

Kenan, întru realizarea intențiilor infracționale comune, în cadrul întâlnirii avute în

barul Odnoklassniki din mun. Chișinău, XXXXXX, cu minora XXXXXX, acumulați

de la clienți, prin ce au recrutat-o pe ultima pentru a fi exploatată în activitatea de

practicare a prostituției.

Ulterior, în perioada menționată de timp, Dogan Osman împreună cu Gundogdu

Kenan, aflându-se în același local menționat supra, acționând în vederea realizării

intențiilor infracționale, știind cu certitudine despre existența persoanelor de origine

turcă care doresc să le fie acordate servicii sexuale contra plată și cunoscând cu

certitudine despre vârsta minoră a XXXXXX, i-au propus ultimei să acorde servicii

sexuale contra plată acestora.

Întru atingerea scopului său infracțional de exploatare sexuală în prostituție a

copilului, Dogan Osman împreună cu Gundogdu Kenan, obținând consimțământul

victimei minore de a acorda servicii sexuale, asigurau legătura dintre client și victima

minora XXXXXX, organizând transportarea și prestarea de către ultima a serviciilor

sexuale contra plată clienților de origine turcă în diferite imobile.

Prin acțiunile sale intenționate, Dogan Osman a comis trafic de copii, adică

recrutarea și transportarea unui copil, în scopul exploatării sexuale comerciale în

prostituție, acțiuni însoțite de profitare de situația de vulnerabilitate a copilului și

acțiuni comise de mai multe persoane, infracțiune prevăzută de art. 206 alin. (3) lit. b1)

Cod penal.

Tot el, în perioada anilor 2014-2016, aflându-se în mun. Chișinău, acționând

împreună și de comun acord cu cetățeanul Turciei, Gundogdu Kenan, urmărind scopul

îndemnării, înlesnirii practicării prostituției de către o altă persoană, au selectat mai

multe persoane în acest scop, și anume pe XXXXXX, care a atins majoratul,

XXXXXX, XXXXXX și alte persoane neidentificate.

În continuare, Dogan Osman, acționând împreună și de comun acord cu

cetățeanul Turciei, Gundogdu Kenan, știind cu certitudine că în localul care la acel

moment era denumit Odnoklassniki, situat în mun. Chișinău, XXXXXX, sunt persoane

care au solicitat să le fie acordate servicii sexuale contra plată, contactau persoanele

selectate în acest scop, și anume pe XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX și alte persoane

neidentificate, informându-le despre acest fapt, iar în cadrul convorbirilor telefonice

avute cu persoanele selectate, trezindu-le interesul pentru practicarea prostituției, prin

convingeri că vor fi bine plătite, le îndemnau la practicarea prostituției.

Ulterior, Dogan Osman, care acționa împreună și de comun acord cu cetățeanul

Turciei, Gundogdu Kenan, întru realizarea intențiilor infracționale de înlesnire a

practicării prostituției, identifica locul unde urmează să se deplaseze persoanele

selectate, pentru practicarea prostituției, punându-le la dispoziție localul unde acestea

urmau să practice prostituția, precum și asigurând legătura dintre client și prostituată.

Prin acțiunile, Dogan Osman a săvârșit proxenetismul, adică îndemnul la

prostituție, înlesnirea practicării prostituției de către o altă persoană, acțiuni săvârșite

față de mai multe persoane și de către mai multe persoane, infracțiune prevăzută de art.

220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal.

Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat că a cumpărat

barul în anul 2016 de la Gundogdu Kenan. Observând că localul este frecventat de fete,

2

le-a interzis acestora să-l mai viziteze, iar ele au depus plângere. Nu cunoaște ce

activități avea Gundogdu Kenan până la vânzarea barului, iar XXXXXX i-a spus că

avea vârsta de 17 ani și că venea în acest local din anul 2015. Nu a cunoscut cu ce se

ocupa Gundogdu Kenan și persoanele care vizitau localul.

Astfel, nu a fost constatat rolul activ al inculpatului în recrutarea persoanei în

vederea exploatării sexuale în prostituție, nefiind dovedită recrutarea părții vătămate

sau adăpostirea ei în local.

Mai mult, potrivit declarațiilor martorului XXXXXX, aceasta se afla în relație

de concubinaj cu inculpatul.

Prin urmare, nu a fost probat momentul înlesnirii practicării prostituției, chiar

dacă partea vătămată și unii martori susțin că ar fi întreținut relații sexuale cu clienții

barului, alte probe directe sau indirecte care să confirme aceste declarații nu au fost

prezentate de acuzare, nefiind probată intenția inculpatului de a racola partea

vătămată în vederea practicării prostituției.

Totodată, probele invocate de acuzare în susținerea învinuirii în comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal se limitează doar la

declarațiile părții vătămate, care susține că a întreținut relații sexuale contra plată.

Prin urmare, imposibilitatea determinării prestării serviciilor sexuale de către

partea vătămată exclude total incriminarea inculpatului în comiterea infracțiunii ce

ține de recrutarea și adăpostirea unui copil în scopul exploatării sexuale, comerciale,

în prostituție.

Doar declarațiile părții vătămate și ale martorului XXXXXX nu pot fi puse la

baza condamnării inculpatului, în sensul motivării unei sentințe de condamnare.

Pe lângă aceasta, persoana care susține că a fost traficată indică că din banii

încasați ca rezultat al prestării serviciilor sexuale nu a transmis o careva parte

inculpatului, iar alte probe care să demonstreze scopul de exploatare sexuală

comercială, în prostituție, element obligatoriu al componenței de trafic de copii, nu au

fost prezentate de acuzare.

Ori, pentru a dovedi faptul practicării prostituției de către partea vătămată în scop

de exploatare sexuală comercială, sunt esențiale și absolut necesare declarațiile

presupușilor clienți.

Astfel, învinuirea adusă inculpatului în baza art. 220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal

este întemeiată pe presupuneri, în mod exclusiv pe declarațiile contradictorii ale

martorilor, care nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare.

Cauze Speciale, Elena Ceruța, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza art. 206

alin. (3) lit. b1) Cod penal la 18 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

și exercita activitate legată de minori pe un termen de 5 ani și în baza art. 220 alin. (2)

lit. a), c) Cod penal la 5 ani închisoare, iar potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, să-i fie

stabilită pedeapsă definitivă de 20 de ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții și exercita activitate legată de minori pe un termen de 5 ani.

Apelanta a invocat că sentința este neîntemeiată și ilegală, fiind bazată pe

concluzii pripite, probele administrate nefiind analizate în coroborare.

3

Astfel, argumentele expuse în partea descriptivă a sentinței, în vederea motivării

soluției, sunt în contradicție cu dispozitivul, instanța de fond argumentând achitarea pe

motiv că nu au fost constatate elementele infracțiunii de trafic de copii și proxenetism,

iar inculpatul a fost achitat pe motiv că nu a săvârșit fapta.

Totodată, sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut

cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Declarațiile inculpaților, ale părților

vătămate, ale părților civile, ale martorilor se expun de la persoana a treia, însă în

sentință, au fost copiate declarațiile martorilor din procesul-verbal expuse la persoana

întâi, fiind păstrate și aliniatele cu întrebările procurorului și apărătorului.

Ori, instanța de fond nu a intrat în esența examinării cauzei, deoarece

inculpatului i s-a incriminat săvârșirea traficului de copii, realizat prin acțiunea de

recrutare și transportare a minorei XXXXXX, iar instanța a apreciat probele acuzării

prin prisma acțiunilor de recrutare și adăpostire, acțiune care nici nu i-a fost incriminată

acestuia.

Pe lângă aceasta, instanța de fond eronat și neîntemeiat a conchis că nu a fost

probat faptul constrângerii părții vătămate minore și celorlalți martori care au prestat

servicii sexuale, din motivul că un asemenea semn în învinuirea adusă inculpatului nu

există.

La fel, instanța de fond greșit a constatat că acuzarea nu a prezentat probe

pertinente, concludente, utile și suficiente care ar dovedi scopul de exploatare sexuală,

din motiv că atât martorii, cât și partea vătămată au declarat în cadrul cercetării

judecătorești că veneau pentru a presta servicii sexuale clienților la care le indica Kenan

sau inculpatul, iar potrivit declarațiilor martorului XXXXXX, clienții cunoșteau

preturile.

În speță, exploatarea sexuală este comercială din motivul că inculpatul a primit

100 dolari de la un client, apoi a sunat-o pe XXXXXX, precum și din faptul că acesta

indica concret suma care urmează să o achite clientul, că martorii au declarat că făceau

consumație, adică fetele erau chemate în acel local pentru a creste consumul, a aduce

profit, a mări venitul barului, prin achitarea notei de plată de către potențialii clienți ai

serviciilor sexuale contra plată.

În același timp, este nefondată soluția instanței de fond că hotărârea de

condamnare nu se poate întemeia, în măsură determinantă, pe declarațiile martorului

protejat sau pe probele obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații,

or, în speță martori protejați nu sunt, iar în afară de măsuri speciale de investigații au

fost audiați șapte martori, partea vătămată, au fost cercetate în ședința de judecată

procesele-verbale privind acțiunile de urmărire penală, și anume, de confruntare, de

verificare a declarațiilor la locul infracțiunii, procesul-verbal de recunoaștere a

persoanei, procesul-verbal de ridicare a telefonului mobil, de examinare, corpurile

delicte.

Însă, contrar prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală,

aceste probe nici nu au fost apreciate de instanță, fie sunt admise sau respinse.

Prin urmare, la adoptarea sentinței, instanța de fond nu a respectat prevederile

art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, nu a verificat și nici nu a apreciat probele

cercetate, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității lor, iar toate probele

în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, deci, nu a examinat cauza sub toate

4

aspectele, complet și obiectiv, iar argumentele reținute contrazic circumstanțele de fapt

stabilite prin probele administrate.

2019, apelul a fost admis, casată sentința, și pronunțată o nouă hotărâre.

Dogan Osman a fost condamnat în baza art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal la 15

ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activitate legată de

minori pe un termen de 5 ani și în baza art. 220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal la 5 ani

închisoare.

Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-

a fost stabilită pedeapsa definitivă de 16 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții și exercita activitate legată de minori pe un termen de 5 ani, cu executare

în penitenciar de tip închis, de la reținere, cu includerea perioadei aflării în arest de la

15.07.2016 până la 12.08.2016, de la 16.09.2016 până la 18.08.2016 și de la

13.04.2017 până la 05.02.2018.

Instanța de apel a constatat că în perioada lunilor mai - iulie 2016, inculpatul

Dogan Osman, acționând împreună și de comun acord cu Gundogdu Kenan, aflându-

se în barul Odnoklassniki din mun. Chișinău, XXXXXX, acționând în scopul

exploatării sexuale comerciale în prostituție a minorei XXXXXX, născută la

09.04.1999, folosindu-se de starea de vulnerabilitate a ultimei, manifestată prin vârsta

minoră a acesteia, de situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale,

manifestată prin lipsa surselor de existență și a locului de trai, a atras-o, prin

selecționare, pe aceasta în activitatea de practicare a prostituției.

Astfel, Dogan Osman, acționând împreună și de comun acord cu Gundogdu

Kenan, întru realizarea intențiilor infracționale comune, în cadrul întâlnirii avute în

barul Odnoklassniki din mun. Chișinău, XXXXXX, cu minora XXXXXX, i-au propus

de a presta servicii sexuale clienților de origine turcă de gen masculin întru satisfacerea

poftei sexuale ale acestora, promițându-i obținerea unui venit din banii acumulați de la

clienți, prin ce au recrutat-o pe ultima pentru a fi exploatată în activitatea de practicare

a prostituției.

Ulterior, în perioada menționată de timp, Dogan Osman împreună cu Gundogdu

Kenan, aflându-se în același local, acționând în vederea realizării intențiilor lor sale

infracționale, știind cu certitudine despre existența persoanelor de origine turcă care

doresc să le fie acordate servicii sexuale contra plată și cunoscând cu certitudine despre

vârsta minoră a XXXXXX, i-au propus să acorde servicii sexuale contra plată acestora.

Întru atingerea scopului său infracțional de exploatare sexuală în prostituție a copilului,

Dogan Osman împreună cu Gundogdu Kenan, obținând consimțământul victimei

minore de a acorda servicii sexuale, asigurau legătura dintre client și victima minora

XXXXXX, organizând transportarea și prestarea de către ultima a serviciilor sexuale

contra plată, clienților de origine turcă în diferite imobile.

Tot el, Dogan Osman, în perioada anilor 2014-2016, aflându-se în mun.

Chișinău, acționând împreună și de comun acord cu cetățeanul Turciei, Gundogdu

Kenan, urmărind scopul îndemnării, înlesnirii practicării prostituției de către o altă

persoană, au selectat mai multe persoane în acest scop, și anume pe XXXXXX, care a

atins majoratul, XXXXXX, XXXXXX și alte persoane neidentificate. În continuare,

Dogan Osman, acționând împreună și de comun acord cu cetățeanul Turciei, Gundogdu

5

Kenan, știind cu certitudine că în localul Odnoklassniki, situat în mun. Chișinău,

XXXXXX, sunt persoane care au solicitat să le fie acordate servicii sexuale contra

plată, contactau persoanele selectate în acest scop, și anume pe XXXXXX, XXXXXX,

XXXXXX și alte persoane neidentificate, informându-le despre acest fapt, iar în cadrul

convorbirilor telefonice avute cu persoanele selectate, trezindu-le interesul pentru

practicarea prostituției, prin convingeri că vor fi bine plătite, le îndemnau la practicarea

prostituției.

Ulterior, Dogan Osman, care acționa împreună și de comun acord cu cetățeanul

Turciei, Gundogdu Kenan, întru realizarea intențiilor infracționale de înlesnire a

practicării prostituției, identifica locul unde urmează să se deplaseze persoanele

selectate, pentru practicarea prostituției, punându-le la dispoziție localul unde acestea

urmau să practice prostituția, precum și asigurând legătura dintre clienți și prostituată.

Instanța de apel a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina și a relatat că

apartamentul a fost închiriat de o persoană pe care nu o cunoaște. XXXXXX nu avea

buletin în acea perioadă, fiind lăsat în gaj pentru apartamentul închiriat, deoarece nu

avea cu ce să îl achite. La orice eveniment petrecut în barul care îi aparținea, polițiștii

solicitau înregistrările camerelor de vederi. Când a cumpărat barul nu cunoștea cu ce

se ocupa Gundogdu Kenan, cu fetele din bar nu intra în discuții și nu a solicitat prezența

lor în barul său. XXXXXX a fost audiată în anul 2015, în perioada când nu îl cunoștea

nici pe Gundogdu Kenan, nici pe XXXXXX, iar barul a fost cumpărat în 2016.

Gundogdu Kenan a atacat polițiștii cu toporul și ca răsplată polițiștii au strâns

informații greșite și despre el. Pe XXXXXX o cunoaște, iar cu declarațiile ultimei unde

spune că XXXXXX avea 16 ani nu este de acord. Nu a forțat-o pe XXXXXX să

întrețină relații sexuale cu el.

Totodată, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate a fost

demonstrată pe deplin prin probele administrate.

Astfel, partea vătămată XXXXXX a comunicat că inculpatul a aflat vârsta ei,

când i-a arătat buletinul, aproximativ peste 1-2 săptămâni. În bar nu a invitat-o nimeni,

a mers singură. Acolo, un bărbat de origine turcă, pe nume Sezan, s-a apropiat și i-a

spus că acum seara va fi cu el, i-a spus că are mulți bani. De la acesta a aflat că

inculpatul i-a spus că va fi cu el în acea seară. A întrebat inculpatul despre acest lucru,

iar el i-a spus că va sta doar la masă. Atunci s-a aflat în bar cu Cristina. Cu inculpatul

nu a întreținut relații sexuale benevol. Ea a uitat telefonul în bar, s-a întors și inculpatul

i-a spus că telefonul e în subsol, au mers acolo și au întreținut relații sexuale. Pentru că

a avut relații cu ea, el i-a aruncat 400-600 lei și i-a restituit telefonul. Și-a luat telefonul

și a plecat de acolo plângând. Cazul cu Sezan a avut loc până la aceasta. Uneori,

inculpatul îi achita consumul în bar. Acesta era împreună cu XXXXXX Alte fete nu

veneau în bar. Cunoaște doar o fată, pe care a chemat-o Gundogdu Kenan să stea

împreună cu 1 sau 2 băieți, iar apoi să întrețină relații sexuale. I-a spus inculpatului și

lui Gundogdu Kenan că are 16 ani și le-a arătat buletinul de identitate. XXXXXX a

rugat-o să stea cu dânsa, deoarece nu voia să stea singură. Ulterior, fiind la țară, a

telefonat-o Gundogdu Kenan și a chemat-o în oraș. Acesta era în bar cu inculpatul și

XXXXXX s-a aflat în bar cu aceștia, iar seara au venit niște bărbați de origine turcă.

Gundogdu Kenan i-a spus să se așeze la masă cu ei, apoi au mai venit niște fete. Tot el

i-a cerut să meargă cu un bărbat cu care a stat la masă. Ulterior, împreună cu o persoană

6

a mers la hotel. Când s-au întors în bar, Gundogdu Kenan a început să strige că a furat

bani de la persoană și nu a vrut să achite pentru taxi, iar ea i-a spus că cheamă poliția.

După asta, Gundogdu Kenan a ieșit și a achitat taxiul.

Partea vătămată XXXXXX a relatat că a făcut cunoștință cu inculpatul prin

intermediul lui Gundogdu Kenan. I s-a propus să preteze servicii sexuale de către

Gundogdu Kenan, nu de către inculpat. Inculpatul era proprietarul barului în care a fost

chemată de Gundogdu Kenan, care i-a propus să întrețină relații sexuale cu bărbați de

origine turcă, însă ea a refuzat. În bar mai erau doi bărbați de origine turcă, care stăteau

la masă cu niște fete, iar inculpatul stătea la altă masă. A fost de mai multe ori în bar și

le cunoaște pe XXXXXX, XXXXXX și Maria.

Martorul XXXXXX a susținut declarațiile date în cadrul urmăririi penale și în

instanța de fond și a indicat că cunoaște inculpatul ca fiind șef de local. Mergea cu

XXXXXX și XXXXXX și alte fete în bar să se distreze. Veneau străini cu care urma

să facă cunoștință și să le servească. În bar se duceau ca să facă cunoștință cu persoane

de origine turcă. Cunoștință cu persoanele străine îi făcea Gundogdu Kenan, iar când

acesta nu era, se ocupa inculpatul. Fetele decideau singure ce să facă, raporturi sexuale

nu întrețineau. Gundogdu Kenan cerea să vină mai multe fete, ca să se distreze și

nimeni nu i-a propus să întrețină raporturi sexuale. Scopul lor era să se consume mai

mult alcool, iar clienții să achite. Prin intermediul lui XXXXXX și

XXXXXX, a cunoscut-o pe XXXXXX, din spuse căreia a înțeles că ea prestează

servicii sexuale. Gundogdu Kenan sau inculpatul îi arăta clienți și spunea suma de bani

- 70, 100 de euro sau dolari. Inculpatul i-a spus că sunt clienți, acesta cunoștea că

prestează servicii sexuale. Inculpatul i-a spus să meargă cu Elena în Istanbul, nu a

menționat că urma să întrețină relații sexuale, dar acest fapt se subînțelegea.

Când mergeau în bar, Elena i-a spus cu ce urmau să se ocupe acolo, scopul era

întreținerea relațiilor sexuale cu cineva, însă nu erau impuse. În urma raporturilor

sexuale ea primea bani și cadouri.

Conform anchetei sociale din 16.08.2016, condițiile de trai ale familiei lui

XXXXXX sunt grele, mobilă lipsește, locuiește la gazdă cu cinci copii, deoarece nu

dispune de locuință proprie.

Astfel, declarațiile inculpatului privind nevinovăția sa în comiterea faptelor

penale incriminate au fost combătute prin totalitatea probelor pertinente, concludente,

utile și veridice, inclusiv declarațiile părților vătămate XXXXXX și XXXXXX, ale

martorilor XXXXXX, XXXXXX, Poia E., XXXXXX și Drăgan I., precum și probele

scrise, anexate la dosar, care coroborează între ele și demonstrează incontestabil

vinovăția acestuia în comiterea infracțiunilor de trafic de copii și proxenetism.

Prin urmare, acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate în baza art. 206 alin.

(3) lit. b1) Cod penal, ca trafic de copii, adică recrutarea și transportarea unui copil, în

scopul exploatării comerciale în prostituție, acțiuni însoțite de profitarea de starea de

vulnerabilitate a copilului și în baza art. 220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, ca

proxenetismul, adică îndemnul la prostituție, înlesnirea practicării prostituției de către

o altă persoană, acțiuni săvârșite față de mai multe persoane și de către mai multe

persoane.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75-78

Cod penal, că inculpatul a săvârșit infracțiuni grave și excepțional de grave, nu se află

7

la evidența medicului narcolog și psihiatru, nu au fost stabilite circumstanțe atenuante

și agravante.

decizii și menținerea sentinței instanței de fond.

Recurenta a invocat că instanța de fond, la cercetarea probelor și emiterea

sentinței, a ținut cont de prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

Totodată, inculpatul, pe parcursul urmăririi penale și în cadrul cercetării

judecătorești a pledat nevinovat, iar declarațiile părții vătămate XXXXXX conțin

divergențe. Astfel, inculpatul a declarat că la procurarea barului, avea intenția de a

munci cinstit, dorind să participe la întreținerea materială a copilului și nu cunoștea

anterior cu ce se ocupa proprietarul barului, nu intra în discuții cu fetele care frecventau

localul și nu solicita prezența lor în bar.

Deci, instanța de fond corect a stabilit starea de fapt și de drept, pronunțând o

sentință de achitare legală și întemeiată.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, dar

doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor

prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.

Sub acest aspect se reține că recursul este fondat în drept pe art. 427 alin. (1) pct.

8) Cod de procedură penală, dar fără a fi specificat vreun temei concret din cele

conținute în dispozitivul acestor norme de drept (pct. 5 din decizie).

Totodată, această normă prevede următoarele temeiuri pentru recursul ordinar -

nu au fost întrunite elementele infracțiunii, instanța a pronunțat o hotărâre de

condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub

învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi

mai blânde.

Însă, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este specificat

care ar fi esența circumstanțelor că nu au fost întrunite elementele infracțiunii, că

instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care

condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a

acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde, omițându-se totalmente motivarea

ilegalității deciziei contestate în acest sens, cu indicarea unor concrete erori în aspectul

vizat (pct. 5. din decizie).

Este de reținut și faptul că în recursul declarat, lipsește cu desăvârșirea critica

deciziei instanței de apel, în raport cu circumstanțele în fapt și în drept constatate de

această instanță în hotărârea atacată (pct. 5. din decizie).

8

Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu întrunește condițiile

de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul

ordinar ale apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se expună,

apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent.

Ori, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu

este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu

exprimă alte interese decât interesele legii.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu

îndeplinește cerințele de conținut.

Prin urmare, odată ce nu îndeplinește cerințele legale de conținut, recursul de pe

rol urmează a fi declarat inadmisibil.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Maria Antoci,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 septembrie 2019,

în privința inculpatului Dogan Osman XXXXXX, pe motiv că nu îndeplinește cerințele

de conținut.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 05 iunie 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

9