1cs-61/20 — art. 190 alin. 5 și art. 243 alin. 3 lit. b CP

Dosarul nr. 1cs-61/2020

Curtea Supremă de Justiție

Î N C H E I E R E

03 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

președinte Iurie Diaconu

judecători Liliana Catan

Ion Guzun

examinând cererile avocaților Colenco Aureliu și Calaida Denis, în numele

inculpatului Șor Ilan, privind strămutarea judecării cauzei penale în privința lui Șor

Ilan învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 190 alin. (5), 243 alin.

(3) lit. b) Cod penal, de la Curtea de Apel Cahul, la o altă instanță egală în grad,

c o n s t a t ă :

Ilan, au depus cerere de strămutare a judecării cauzei penale, motivând că după 23

mai 2020 au apărut noi circumstanțe care influențează situația factologică și

motivează adresarea repetată și anume:

- membrii completului de judecată ce examinează cauza penală a lui Șor Ilan în

baza art. art. 190 alin. (5), 243 alin. (3) lit. b) Cod penal sunt supuși presiunii publice,

or înalții demnitari de stat (Președintele Republici Moldova și Ministrul Justiției)

întreprind măsuri neoficiale, exprimate prin acordarea de interviuri (Accent TV

emisiunea Дело Принцепа) și publicarea de mesaje (rețeaua de socializare

Facebook), expedierea de scrisori în vederea extrădării unei persoane în privința

căreia nu există o hotărâre de condamnare irevocabilă, acțiuni întreprinse în vederea

condamnării urgente, în lipsa unui proces echitabil, a lui Șor Ilan;

- deplasarea fostului consilier a Președintelui Republicii Moldova –

Lebedinschi Maxim și întâlnirea acestuia cu președintele Curții de Apel Cahul –

1

Petrov Ruslan, nu poate fi considerată de bună-credință, în situația în care la 01

aprilie 2020 era decretată stare de urgență pe întreg teritoriul țării, impunându-se

concluzia că, prin această întâlnire au fost întreprinse acțiuni de imixtiune în justiție,

în scopul împiedicării examinării multilaterale, depline și obiective a cauzei penale;

- după intervenirea neoficială, judecătorii întreprind acțiuni de a grăbi judecarea

cauzei penale în ordine de apel prin: neacordarea apărării a termenului suficient de

a studia cele 24 de volume în vederea pregătirii unei apărări eficiente; refuzul de a

expedia, în mod urgent, cauza penală pentru a fi examinată cererea de strămutare;

examinarea cauzei după orarul de muncă; revizuirea poziției de a examina cauzei în

ședință publică, pronunțându-se asupra acestei chestiuni fără a o pune în discuție.

Colegiul penal consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din următoarele

considerente.

Conform art. 39 pct. 6) Cod de procedură penală, Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de strămutare.

În conformitate cu art. 46 alin. (1) Cod de procedură penală, Curtea Supremă

de Justiție strămută judecarea unei cauze penale de la instanța competentă la o altă

instanță egală în grad numai în cazul în care prin aceasta se poate obține

soluționarea ei obiectivă, rapidă, completă și se asigură desfășurarea normală a

procesului.

Potrivit art. 46 alin. (2) Cod de procedură penală, strămutarea cauzei poate fi

cerută de președintele instanței de judecată sau de una dintre părți, iar art. 47 Cod

de procedură penală prevede că cererea de strămutare înaintată de părți trebuie să

fie motivată, iar documentele pe care se bazează cererea se anexează la aceasta de

către partea care solicită strămutarea.

În jurisprudența sa, CtEDO a statuat că accesul liber la justiție implică prin

natura sa o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atât timp

cât nu este atinsă substanța dreptului (hotărârea Lungoci versus România).

În desfășurarea procesului penal, strămutarea cauzei constituie un mecanism

care poate fi invocat în mod excepțional, pentru situații și circumstanțe neprevăzute

la momentul demarării procesului penal, fiind un remediu procesual eficient atunci

2

când regulile generale de competență ridică îndoieli privind imparțialitatea. De

asemenea, strămutarea cauzei reprezintă un incident procedural referitor la instanța

sesizată cu judecarea pricinii, care are drept scop înlăturarea suspiciunilor ce ar putea

să apară cu privire la independența sau imparțialitatea acesteia, iar prin instituirea

termenului pentru depunerea cererii de strămutare a cauzei se asigură condițiile unui

proces echitabil, deoarece părțile într-un termen rezonabil au posibilitatea să-i

comunice Curții Supreme de Justiție informații și dovezi cu privire la împrejurările

procesului și să-și prezinte poziția față de admisibilitatea și caracterul fondat al

cererii de strămutare a cauzei.

Din materialele cauzei rezultă că la 13 februarie 2018 cauza penală de învinuire

a lui Șor Ilan în baza art. art. 190 alin. (5), 243 alin. (3) lit. b) Cod penal a parvenit,

spre judecare, în ordine de apel, în Curtea de Apel Cahul (f.d. 128, vol. XX),

competența instanței fiind desemnată prin încheierea Colegiului Penal al Curții

Supreme de Justiție din 09 februarie 2018 (f.d. 135-137, vol. XX), cauza fiind

repartizată, în mod aleatoriu, judecătorului Veleva Nina membră a completului de

judecată: președintele ședinței – Movilă Vitalie și judecătorii – Dvurecenschii

Evghenii și Veleva Nina.

La 23 mai 2018 a fost stabilit prima ședință de judecată și stabilită ordinea

cercetării judecătorești, instanța acordând termen părților pentru a asigura prezența

martorilor solicitați spre interogare (f.d. 155-157, vol. XX). Ulterior, instanța a

audiat martorii Covalenco Oxana, Pavlovici Olga, Radu Rodica, Petrov Alexandru,

Ursu Ivan, Budza Stanislav, Bîrcă Viorel, Grate Ruslan (f.d. 171-177, 200-201, vol.

XX), a cercetat probele propuse de acuzare (f.d. 204, vol. XX) și a admis cererea

apărării de a fi numită expertiză financiar-contabilă, în comisie (f.d. 211-214, vol.

XX), au fost date citirii la 6 seturi de acte prezentate de apărare (f.d. 134-137, vol.

XXIII) cât și au fost examinate alte cereri și demersuri a părților.

Prin încheierile Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din 02 august

2019 (f.d. 178-180, vol. XXII) și 06 aprilie 2020 (f.d. 17-18, vol. XXIV) au fost

respinse cererile înaintate de avocații Banaru Vadim și Balan Iulian, în numele

inculpatului, privind strămutarea cauzei penale la o altă instanță în grad, ca fiind

neîntemeiate.

3

La caz, reieșind din esența argumentelor invocate de apărare, se atestă că

titularii își exprimă neîncrederea față de completul de judecată desemnat pentru

examinarea în ordine de apel a cauzei penale în privința inculpatului Șor Ilan, drept

consecință a imixtiunii politicului în activitatea judecătorească.

Colegiul Penal ține să consemneze că găsește neîntemeiate criticele titularilor

cererilor de strămutare și consideră relevant de a puncta că:

În primul rând, cele arătate de apărare nu cad sub incidența temeiurilor de

strămutare a unei cauzei penale, or în cereri nu sunt indicate argumente concrete ce

ar confirma faptul necesității dispunerii strămutării cauzei nominalizate, la o altă

instanță de judecată egală în grad cu Curtea de Apel Cahul, care ulterior ar duce la

examinarea obiectivă, rapidă și completă a cauzei, cu atât mai mult că art. 26 Cod

de procedură penală stipulează că la înfăptuirea justiției în cauzele penale,

judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, cauzele penale judecându-se

pe baza legii și propriei convingeri bazate pe probele cercetate în procedura

judiciară respectivă.

În al doilea rând, strămutarea cauzei la această etapă a procesului penal și după

efectuarea acțiunilor procesuale arătate mai sus (cercetarea materialelor cauzei,

audierea martorilor, numirea expertizei financiar-contabile, în comisie), ar genera

încălcarea termenelor rezonabili de judecare, or prin desemnarea unei noi instanțe,

toate acțiunile procesuale ar urma să fie reluate de la etapa inițială.

În al treilea rând, în speță, accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil,

consacrate de art. 20 Constituția Republicii Moldova și art. 6 CoEDO, nu sunt atinse,

partea apărării având posibilitatea de a beneficia de drepturile și garanțiile

procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanță

independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil, acestea

putând fi realizate prin mijloace procedurale concrete, cum sunt căile de atac,

prevăzute de legislație.

Legislația procesual-penală recunoaște dreptul părții de a invoca pretinse

încălcări de drepturi și libertăți în cadrul susținerilor verbale, instanța fiind obligată

să se expună motivat asupra alegațiilor făcute, iar, în situația în care pe parcursul

judecării cauzei, în ordine de apel, se vor aduce atingere drepturilor și libertăților

4

procesuale ale inculpatului și apărarea nu va primi răspunsuri (în lumina

jurisprudenței CtEDO, deși instanțele nu sunt obligate să se expună asupra motivelor

de respingere a fiecărui argument a unei părți (hotărârea Ruiz Torija versus Spania),

acestea nu sunt scutite de obligația de a examina în modul corespunzător principalele

motive invocate și de a le da un răspuns (hotărârea Moreira Ferreira versus

Portugalia) și dacă aceste argumente se referă la „drepturi și libertăți” garantate de

Convenție sau Protocoalele sale, jurisdicțiile naționale sunt obligate să le examineze

cu o rigoare și grijă sporite (hotărârile Wagner și J.M.W.L. versus Luxemburg și

Magnin versus Franța)), este în drept să exercite dreptul la recurs a hotărârii

judecătorești, inclusiv și să facă referire la netemeinicia încheierilor adoptate asupra

chestiunilor invocate de părți.

Prin urmare, Colegiul penal, reieșind din circumstanțele stabilite, ajunge la

concluzia că cererile avocaților Colenco Aureliu și Calaida Denis, în numele

inculpatului Șor Ilan, sunt neîntemeiate.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Respingerea cererilor avocaților Colenco Aureliu și Calaida Denis, în numele

inculpatului Șor Ilan, privind strămutarea judecării cauzei penale a lui Șor Ilan în

baza art. art. 190 alin. (5), 243 alin. (3) lit. b) Cod penal, de la Curtea de Apel Cahul,

la altă instanță egală în grad, ca fiind neîntemeiate.

Încheierea este irevocabilă, publicată la 03 iunie 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

5