1ra-979/20 — art. 145 alin. 2 lit. b, i CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, din 04 iulie 2019 Perju Sveatoslav a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. b), i) și art. 188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu aplicarea art. 70 și 79 Cod penal: - în baza art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. b), i) Cod penal închisoare pe un termen de 7 ani, în penitenciar de tip închis, pentru minori; 1 - în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal închisoare pe un termen de 4 ani, în penitenciar de tip semiînchis, pentru minori. În conformitate cu art. 84 alin. (1), art. 70 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă închisoare pe un termen de 8 ani, în penitenciar de tip închis, pentru minori. Acțiunea civilă înaintată de succesorii părții vătămate Stiharu Natalia și Domenco Valentina, în partea încasării prejudiciului material, precum și cea a CA ”General Asigurări” SA au fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor materiale să se pronunțe instanța de judecată în ordinea procedurii civile. A fost dispusă încasarea din contul Angelei Perju în beneficiul Nataliei Stiharu și Valentinei Domenco, a câte 50000 lei, cu titlu de prejudiciul moral. S-a dispus încasarea din contul Angelei Perju și Nistor Maxim în beneficiul Nataliei Stiharu și Valentinei Domenco 10000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. Prin aceiași sentință a fost condamnat și Nistor Maxim în baza: art. 145 alin. (2) lit. b), i), art. 188 alin. (2) lit. b), d), f) și art. 208 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Pentru a pronunța sentința prima instanță a reținut că inculpații Nistor Maxim și Perju Sveatoslav la 10 decembrie 2018, aproximativ pe la orele 21:15, aflându-se în s. Vișniovca, r. Cantemir, având intenția sustragerii bunurilor din magazinul ÎI „Cozlovscaia Anna”, la propunerea lui Nistor Maxim, împreună și de comun acord, primul cunoscând despre minoratul celui de-a doilea, au mers pe jos la gimnaziul din s. Vișniovca, r. Cantemir, de unde au luat o țeavă metalică cu lungimea de aproximativ 50 cm, apoi s-au deplasat la magazinul ÎI „Cozlovscaia Anna”, unde, în scopul realizării planurilor infracționale, au așteptat până s-a închis magazinul, apoi împărțind rolurile între ei, Perju Sveatoslav a deconectat curentul electric de la contorul casei, iar când victima Cozlovscaia Anna a deschis ușa magazinului ÎI „Cozlovscaia Anna”, unde aceasta își avea și domiciliul, Nistor Maxim i-a aplicat victimei multiple lovituri cu țeava metalică în regiunea capului, care este un organ vital, cauzându-i leziuni corporale grave sub formă de traumă craniu-cerebrală închisă, plăgi contuz-plesnite a regiunilor frontală, parieto-temporală dreapta și parieto- occipitală centru stânga, fractura înfundată a osului parietal drept cu trecere pe osul temporal și baza craniului, urme de hemoragie epidurală, hemoragie subdurală acută 10 ml sânge pe dreapta, hemoragie subarahnoidală difuză, contuzie cerebrală paieto-temporală dreaptă, cât și leziuni corporale ușoare, sub formă de echimoză pe suprafața laterală stângă a gâtului cu trecere în regiunea deltoidă, după ce au pătruns în interiorul magazinului, de unde au sustras mai multe bunuri, inclusiv țigări, dulciuri, gume de mestecat, cafea, cartele de încărcare a 2 telefoanelor mobile de la compania „Orange”, 2 ciocolate „Corona”, băuturi alcoolice, un caiet cu notițe, un telefon de model „Samsung”, pesmeți, pachete de semințe de floarea soarelui, un capsator, brichete, 3 baloane de gaz de încărcat brichetele, 4 perechi de ciorapi, o pereche de mănuși negre, un pachet de clei, 2 pachete de clei minut, 1 pachet de „Rex”, 2 aparate de pescuit, 4 valuri de gumă de pescuit, o cutie de gumă de mestecat, o cutie de brichete, 70 gume „Orbit”, 20 cartele cu numere, 22 „MacCoffe”, 100 baterii de reîncărcare, 9 „Cronos”, 44 „Maxdiesel”, 6 pachete de alune și suma de bani de 3760 lei, în total bunuri în valoare de 23760 lei, cu care au plecat de la fața locului. Urmare a leziunilor corporale grave sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă, plăgi contuz-plesnite a regiunilor frontală, parieto-temporală dreapta și parieto-occipitală centru stânga, fractura înfundată a osului parietal drept cu trecere pe osul temporal și baza craniului, urme de hemoragie epidurală, hemoragie subdurală acută 10 ml sânge pe dreapta, hemoragie subarahnoidală difuză, contuzie cerebrală paieto-temporală dreaptă, Cozlovscaia Anna a decedat. Acțiunile inculpatului Perju Sveatoslav au fost calificate juridic în baza art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. b), i) Cod penal – complicitate la omorul unei persoane, săvârșit din interes material de două persoane și în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal – tâlhărie, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața persoanei agresate, săvârșit de două persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, având în vedere că acesta nu a avut o înțelegere prealabilă cu Nistor Maxim de a curma viața părții vătămate, nemijlocit nu a aplicat lovituri victimei, dar prin prezența lui, prin lipsa unei reacții adecvate, cum ar fi încercarea de a-l opri pe Nistor Maxim, sau de a fugi de la fața locului și a anunța organele de resort, i-a acordat un sprijin moral ultimului, a admis conștient decesul victimei și a contribuit la săvârșirea infracțiunilor de omor și tâlhărie. Astfel, omorul și sustragerea se consideră săvârșite de două sau mai multe persoane atât în cazul în care la comiterea faptei au participat în comun doi sau mai mulți făptuitori, în lipsa unei înțelegeri prealabile între ei, cât și în cazul în care la comiterea faptei au luat parte doua sau mai multe persoane care s-au înțelese în prealabil despre săvârșirea în comun a omorului. Existența înțelegerii prealabile între coautori nu influențează asupra calificării sustragerii, săvârșite de două sau mai multe persoane, dar trebuie luată în considerație la individualizarea pedepsei. 3 În ședință s-a stabilit cu certitudine, că inculpații au avut înțelegere prealabilă privind săvârșirea în comun a sustragerii de bunuri. Anume în acest scop ei s-au înarmat cu țeava metalică (pentru a forța lacătul și a deschide ușa magazinului), au urcat pe acoperișul clădirii din nemijlocita apropiere a magazinului, unde au așteptat mai mult de oră ca magazinul să se închidă, au urmărit-o prin geam pe proprietara magazinului, vrând să se asigure că aceasta a mers la culcare, pentru ca mai apoi să se ridice pe scări până la ușa magazinului cu scopul de a pătrunde în magazin. În continuare, urmare a împărțirii rolurilor între ei, Perju Sveatoslav a deconectat lumina de la contor, lui Nistor Maxim Ion revenindu-i sarcina de a sparge lacătul și a face posibilă pătrunderea în încăpere. La apariția victimei în ușă, chiar dacă nu au avut în prealabil înțelegerea de a o omorî, inculpații au continuat să acționeze în comun și, după ce Nistor Maxim a lovit-o pe Cozlovscaia Anna de mai multe ori cu țeava metalică în regiunea capului (organ vital), admițând conștient că victima ar putea să moară, au lăsat-o în locul și starea în care se afla la terasa de la balcon, au pătruns în interiorul magazinului și în locuința victimei, amplasată în același imobil, căutând cu înverșunare bani, întorcând totul cu fundul în sus, ,,răsfățându-se” cu cinism într-un fotoliu mâncând stafide, sustrăgând în doi și încărcând într-un sac de polietilenă bunuri și bani din magazin la suma totală de 23760 lei, după care au ieșit tot pe unde au întrat, trecând pe lângă corpul neînsuflețit al victimei, pe care l-au învelit cu 2 plapume să nu fie văzut de către trecători, au dus bunurile sustrase la Nistor Maxim acasă și le-au ascuns într-un știubei din grădină. Comportamentul inculpaților de până la, în timpul și după comiterea infracțiunilor denotă, că atât acțiunile de sustragere cât și omorul victimei au fost comise de către inculpați în comun. Susținerile că nu s-a dorit moartea victimei nu corespund realității, or circumstanțele cauzei și în special anturajul, modul de săvârșire a infracțiunii, obiectul utilizat (țeavă metalică), numărul de lovituri (cel puțin cinci lovituri în regiunea craniului și o lovitură în regiunea lateral stângă a gâtului), caracterul și localizarea rănilor (în regiunea capului, organ vital), comportamentul ulterior al inculpaților, denotă contrariul. La stabilirea categoriei și termenului de pedeapsă, au fost invocate prevederile art. 61, 70, 75, 79 și 84 Cod penal. Astfel, la individualizarea pedepsei s-a ținut cont de gradul de participare și rolul fiecăruia din inculpați la comiterea infracțiunii și că nu au fost constatate circumstanțe agravante și s-au reținut, în calitate de circumstanțe atenuante, recunoașterea parțială a vinovăției, căința sinceră, minoratul, constrângerea psihice din partea unui matur; că a fost săvârșit un concurs de infracțiuni intenționate, una dintre care este excepțional de gravă, în 4 scop de profit, în grup, ce s-au soldat cu consecințe grave ireparabile (decesul persoanei); că Perju Sveatoslav la locul de trai se caracterizează negativ și anterior, chiar dacă nu a fost deferit justiției, a comis împreună cu Nistor Maxim o infracțiune de furt, ajungându-se la concluzia că corectarea și reeducarea lui Perju Sveatoslav este posibilă doar în condițiile izolării lui de societate și stabilirii unei pedepse penale sub formă de închisoare. Cu referire la acțiunile civile înaintate în proces instanța a reținut că: - prejudiciul material pretins de părțile civile Stiharu Natalia și Domenco Valentina nu este cert, iar cel pretins de CA ,,General asigurări” SA nu a fost confirmat prin probe; - prejudiciul moral se evaluează la 200000 lei, dispunându-se încasarea a 150 000 lei din contul lui Nistor Maxim și 50 000 lei din contul Alionei Perju în beneficul succesorilor părții vătămate Stiharu Natalia și Domenco Valentina, or s-a atentat la dreptul la viață; - cheltuielile de asistență juridică în mărime de 10 000 lei au fost dispuse a fi restituite de Nistor Maxim și Perju Angela succesorilor părții vătămate; - cererea procurorului privind încasarea din contul inculpaților a cheltuielilor judiciare în sumă de 26862 lei a fost respinsă ca neîntemeiată, or cheltuielile incluse în Nota de cheltuieli judiciare anexă la dosar, potrivit reglementărilor art. 227 Cod de procedură penală, se plătesc din sumele alocate de stat. Corpurile delicte: - o pereche de pantaloni de tip sport de culoare albastră, o scurtă de culoare albastră și o pereche de papuci ce aparțin lui Perju Sveatoslav, precum și o pereche de pantaloni de tip sport de culoare albastră, o pereche de pantaloni de culoare gri, o scurtă de culoare albastră, un pulover de culoare albastră și o pereche de papuci, ce aparțin lui Nistor Maxim, a fi transmise proprietarilor, conform statuărilor art. 162 Cod de procedură penală; - banii în sumă de 3760 lei, ridicați de la Nistor Maxim în momentul reținerii și anexați la materialele dosarului ca corpuri delicte (f.d. 204, vol. I), de transmis succesorilor părții vătămate în contul reparării daunei materiale cauzate prin infracțiune.

Apeluri împotriva sentinței au declarat: avocații Negoiță Valeriu și Josu Liuba, reprezentantul legal al inculpatului Perju Aliona, toate în numele inculpatului minor, și avocatul Bobeică Călin, în numele succesorilor părții vătămate. 3.1. Avocatul Negoiță Valeriu prin apelul declarat în numele inculpatului a solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei potrivit modul stabilit pentru prima instanță, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care: 5 Perju Sveatoslav să fie achitat în baza art. 145 alin. (2) lit. b), i) Cod penal, din lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii, cât și din motiv că nu s-a constatat comiterea infracțiunii incriminate. Perju Sveatoslav să fie recunoscut vinovat în baza art. 188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal cu aplicarea art. 70, 79 Cod penal, și să fie condamnat la 4 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis pentru minori. În temeiul art. 90 Cod penal să fie dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de probațiune de 3 ani. Să se încaseze de la reprezentantul legal al inculpatului minor Perju Angela în beneficiul succesorilor părții vătămate Stiharu Natalia și Domenco Valentin, întru compensarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, a câte 10000 lei în beneficiul fiecăreia. În argumentarea apelului s-a indicat că: - din probele administrate la dosar, Perju Sveatoslav nu a avut o înțelegere prealabilă cu Nistor Maxim privind sustragerea bunurilor Anei Cozlovscaia sau omorul acesteia, nu a participat nemijlocit la comiterea infracțiunilor, Nistor Maxim manifestând exces de autor. Totodată Perju Sveatoslav este puternic influențat de către Nistor Maxim, primul având dezvoltare dizarmonică a structurii psihice și fiind analfabet, nu conștientiza caracterul social-periculos al faptelor și nu le a dorit consecințele survenite și nici cum nu a contribuit la realizarea acestora, ne având posibilitate reală de a se distanța de Nistor Maxim, deoarece se afla sub influența puternică și maneințarea ultimului; - încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului Perju Sveatoslav în baza art. 145 alin. (2) lit. b), i) CP este abuzivă și neîntemeiată, deoarece el nu a avut intenția de a omorî sau aplica careva lovituri lui Cozlovscaia Anna, fapt confirmat în instanța de judecată; - sentința judecătorească se bazează pe presupuneri, instanța de fond a denaturat probele, declarațiile martorilor acuzării vin în contradicție cu probatoriu pe caz, totodată martorii audiați nu sunt martori oculari și învinuirea nu poate fi bazată doar pe declarațiile succesorilor părții vătămate, invocând încălcarea de către organul de urmărire penală a prevederilor art. 94 alin. (1) pct. 2), 4), 8) și 9) alin. (2) Cod de procedură penală; - instanța de fond nu a verificat minuțios toate probele în conformitate cu prevederile art. 101 CPP, fiind reținute la baza sentinței adoptate probe ce nu coroborează între ele fără a fi supuse analizei minuțioase în coroborare cu celelalte probe administrate la baza învinuirii aduse inculpatului Perju Sveatoslav; 6 - luând în considerație caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor, săvârșirea unui concurs de infracțiuni neintenționate din partea lui Perju Sveatoslav, de gradul de participare și rolul fiecăruia din inculpați la comiterea infracțiunii, corectarea și reeducarea lui Perju Sveatoslav este posibilă doar în condițiile neizolării lui de societate și stabilirea unei pedepse neprivativă de libertate; - sumele încasate cu titlu de prejudiciu moral sunt exagerat de mari și la aprecierea cuantumului acestuia urmează să se țină cont de faptul că familia inculpatului minor este incompletă și că mama acestuia crește și educă încă trei copiii minor. 3.2. Avocatul Josu Liuba în apelul declarat în interesele inculpatului Perju Sveatoslav a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi decizii prin care inculpatul minor Perju Sveatoslav, să fie achitat pe ambele capete de învinuire, iar acțiunea civilă în privința reprezentantului legal al inculpatului minor, Perju Sveatoslav, Perju Angela, să fie respinsă, motivând că: - greșit au fost încadrate acțiunile minorului Perju Sveatoslav în prevederile art. 42 alin. (5) Cod penal, deoarece prin participație se înțelege cooperarea cu intenție a două sau mai multe persoane la săvârșirea unei infracțiuni intenționate, iar în acțiunile acestuia lipsește intenția de a comite în general vreo infracțiune, or inculpatului Nistor Maxim a declarat că nu s-a înțeles cu Perju Sveatoslav, să meargă la Cozlovscaia Ana, pentru a o omorî sau să fure din magazin și că el a acționat singur, amenințându-l pe minor cu aplicarea forței fizice; - prin mențiunea „minorul a săvârșit infracțiunile, ca urmare a constrângerii psihice din partea lui Nistor Maxim”, se recunoaște faptul ca lipsește voința inculpatului Perju Sveatoslav, pentru comiterea infracțiunilor imputate și că acțiunile acestuia au fost efectuate sub presiunea psihică a inculpatului Nistor Maxim; - inculpatul fiind în minorat fraged, având probleme psihice, o gândire lentă, a înțeles amenințarea inculpatului Nistor Maxim, ca una reală și a acționat la cerințele spontane a acestuia; - inculpatul a declarat că nu a avut intenția de ai aplica lovituri și nici nu i-a aplicat nici o lovitură victimei, nu s-a gândit în acel moment că loviturile aplicate de Nistor Maxim pot provoca leziuni corporale, cu atât mai mult decesul victimei; - instanța greșit nu a aplicat prevederile art. 79 Cod penal. 3.3. Avocatul Bobeică Călin în apelul declarat în numele succesorilor părții vătămate Stiharu Natalia și Domenco Valentina a solicitat casarea sentinței, în latura admiterii parțiale a acțiunii civile, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie dispusă admiterea integrală a acțiunii civile, deoarece nu au fost cercetate multiaspectual 7 argumentele cu privire la prejudiciul moral cauzat, iar în sentința de condamnare nu s-a expus asupra acestora, iar sumele pe care le-a dispus instanța nu sunt echitabile, juste și nu au efect compensatoriu, raportând la circumstanțele de fapt în care a fost comisă infracțiune și urmările prejudiciabile existente după. Astfel, victima a decedat după câteva ore de la aplicarea loviturilor asupra ei, având o moarte cumplită, aflându-se în frig, fiind lăsată dezgolită pe pragul casei și punându-i-se i vată în nas pentru a nu putea respira. Succesorii victimei și-au pierdut mama, cauzându-li-se suferințe psihice considerabile. În urma omorului, a fost radiată din registrul de stat și întreprinderea individuală a acesteia, „Cozlovschi Anna”, activitatea principala din viața acesteia de peste 15 ani, care era sursa de venit pentru victimă și fiicele ei. Inculpații niciodată nu au încercat să-și ceară scuze de la rudele persoanei decedate în legătură cu cele întâmplate, mai mult ca atât dat fiind faptul că Perju Stanislav se afla în arest la domiciliu, iar ulterior fiind la libertate după expirarea acesteia, astfel atât el, cât reprezentantul legal al acestuia nu a încercat nici într-un fel să repare prejudiciul cauzat ca urmare a acțiunilor prejudiciabile. Mai mult, Nistor Maxim aflându-se în arest preventiv deținea un telefon mobil, prin care ținea legătură cu oamenii din exterior, mai mult prin intermediul site-urile de socializare se interesa de la prieteni cine este Domenco Andrei, adică nepotul lui Cazlovscaia Anna și unde trăiește acesta, în legătura cu asta fiind sesizată administrația penitenciarului unde acesta se afla, dar fără careva măsuri de rigoare implementate deoarece acesta în continuare era depistat online pe site-urile de socializare. 3.

Reprezentantul legal al inculpatului minor – Perju Angela prin apelul declarat a solicitat dispunerea rejudecării cauzei în alt complet de judecată și achitarea lui Perju Sveatoslav pentru infracțiunea prevăzută de art. 145 Cod penal. În argumentarea apelului s-a indicat că, infracțiunea imputată inculpatului Perju Sveatoslav în baza art. 145 Cod penal, este una ilegală. Acesta în vârstă de 14 ani nu a comis infracțiunea respectivă, autorul fiind inculpatul Nistor Maxim, iar instanța de judecată nu a ținut cont de declarațiile acestuia. Perju Sveatoslav nefiind în toate facultățile mentale din cauza dizabilităților de care este bolnav, acesta nu a putut să facă diferența dintre bina sau rău. Nistor Maxim la amenințat cu bătaia dacă nu va merge cu el și se va duce acasă. Astfel, Nistor Maxim l-a presat psihic și controlat total. 8 Nistor Maxim a lovit victima la intrarea în magazin cu o țeavă pe care a luat-o în drum spre magazin. Aceste l-a amenințat și pe Perju Sveatoslav, văzând că vrea să iasă afară și să fugă. Astfel, fiind traumat psihic și ținut sub control de către Nistor Maxim. Referitor la comiterea infracțiunii prevăzută de art. 188 Cod penal, inculpatul Perju Sveatoslav a contribuit la aceasta sub amenințările lui Nistor Maxim, prin stingerea luminii în domiciliu și a ținut sacul în care Nistor Maxim a încărcat bunurile. Toate bunurile sustrase din magazin au fost luate de Nistor și nu de Perju, ultimul luând doar un pachet de țigări. 4. Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Cahul din 27 noiembrie 2019 au fost respinse apelurile avocaților Negoiță Valeriu și Josu Liuba, reprezentantului legal al inculpatului Perju Aliona, toate în numele inculpatului minor, și a avocatului Bobeică Călin, în numele succesorilor părții vătămate, menținându-se sentința, din următoarele motive: Instanța de fond, judecând cauza, a verificat sub toate aspectele circumstanțele de fapt și de drept, complet și obiectiv a apreciat probele administrate în cadrul cercetării judecătorești, și întemeiat a ajuns la concluzia că a fost pe deplin confirmată vinovăția inculpatului Perju Sveatoslav în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin.(5), art. 145 alin.(2) lit. b), i) Cod penal și art. 188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, iar poziția adoptată de inculpați constituie o metodă de apărare, ansamblul de probe administrat, coroborează și se completează. Alegațiile referitoare la lipsa înțelegerii prealabile în săvârșirea infracțiunilor de omor și tâlhărie au fost respinse. Inculpatul Perju Sveatoslav a recunoscut comiterea infracțiunii de tâlhărie împreună cu Nistor Maxim și din comportamentul inculpaților rezultă că a existat o înțelegere prealabilă la săvârșirea atacului tâlhăresc asupra victimei, prin pătrundere în încăpere, ei înarmându-se în prealabil cu o țeavă metalică, urcând pe acoperișul clădirii din nemijlocita apropiere a magazinului, unde au așteptat mai mult de o oră închiderea acestuia și plecarea vânzătoarei la culcare, împărțirea rolurilor (Perju Sveatoslav a deconectata lumina de la contor, iar Nistor Maxim a spart lacătul) și, chiar dacă nu au avut o înțelegere prealabilă de a o omorî pe Cozlovscaia Anna, inculpații au continuat să acționeze în comun. Dezvoltarea dizarmonică a structurii psihice nu l-a împiedicat pe inculpatul minor de a-și da seama de acțiunile sale și de a le dirija. Inculpatul Perju Sveatoslav, în calitatea sa de complice, a înlăturat obstacolele în realizarea infracțiunii, prin deconectarea energiei electrice de la contor, acțiune prin care s- a dorit a facilita comiterea sustragerii, iar neaplicarea loviturilor directe victimei, nu indică la lipsa de vinovăție în săvârșirea omorului victimei și atacului tâlhăresc în privința ultimei. 9 Reieșind din acțiunile lui Perju Sveatoslav și circumstanțele în care au fost realizate infracțiunile, s-a concluzionat că amenințările exprimate de Nistor Maxim în adresa lui Perju Sveatoslav nu au fost determinante în întreprinderea de acțiuni din partea ultimului, or nu s- a declarat că amenințările au fost percepute ca fiind reale și inculpații, s-au aflat în domiciliul victimei o perioadă destul de lungă, ceia ce o dată în plus denotă că Perju Sveatoslav întru evitarea răspunderii penale pentru faptele săvârșite indică că ar fi amenințat de inculpatul Nistor Maxim pentru a participa la săvârșirea infracțiunilor imputate. Susținerile că sentința judecătorească se bazează pe presupuneri, au fost denaturate probele, iar declarațiile martorului acuzării vin în contradicție cu probatoriu administrat cât și trimiterile la prevederile art. 94 alin. (1) pct. 2), 4), 8) și 9), alin. (2) Cod de procedură penală, fără a indica care probe sunt inadmisibile și nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare, au fost apreciate ca declarative. Declarațiile succesorilor părții vătămate Domenco Valentina și Stihari Natalia și a martorului Gavril Maria sunt reținute ca probe pertinente, concludente, utile și veridice și au fost puse la baza sentinței de condamnare, deoarece acestea coroborează cu întreg ansamblu de probe administrate la materialele cauzei. Afirmațiile că instanța de judecată a reținut săvârșirea infracțiunilor de către inculpatul Perju Sveatoslav, ca urmare a constrângerii psihice din partea inculpatului Nistor Maxim, constituie o apreciere denaturată a argumentelor indicate de către instanța de fond în sentința de condamnare. Lipsite de temei au fost reținute și argumentele că nu au fost menționate probele ce confirmă vinovăția inculpatului Perju Sveatoslav în comiterea infracțiunilor imputate. Alegațiile reprezentantului legal al inculpatului Perju Angela că Perju Sveatoslav nu a comis infracțiunea de omor, autorul fiind Nistor Maxim, au fost respinse deoarece lui Perju Sveatoslav i-a fost imputată comiterea omorului victimei Cozlovscaia Anna prin complicitate, dar nu ca autor al infracțiunii. Pedeapsa stabilită inculpatului Perju Sveatoslav sub formă de închisoare, este una echitabilă, legală și direct proporțională cu gravitatea faptelor comise, de atitudinea față de infracțiunile săvârșite și de consecințele acestora, cât și în măsură să asigure corectarea și resocializarea inculpaților, restabilirea echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea ultimilor și a altor persoane. Prima instanță la aprecierea prejudiciului moral încasat, a ținut cont de toate circumstanțele cauzei și corect a apreciat că sumele solicitate de succesorii părții vătămate 10 sunt exagerat de mari, or cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel, încât acestea să aibă efect compensatoriu, și nu trebuie să constituie nici sume excesiv de mari pentru autorul daunelor, și nici venituri nejustificate pentru victimele daunelor.

Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, recurs a declarat avocatul Josu Liuba, în numele inculpatului minor, solicitând casarea deciziei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a lui Perju Sveatoslav pe ambele capete de acuzare cât și respingerea acțiunii civile înaintate împotriva reprezentantului legal al inculpatului minor, deoarece: - instanțele au încadrat greșit acțiunile inculpatului minor în prevederile art. 42 alin. (5) Cod penal cât privește învinuirea adusă în baza art. 145 alin. (2) lit. b), i) Cod penal, în textul hotărârilor recurate menținându-se că lipsește voința lui Perju Sveatoslav în comiterea infracțiunilor incriminate lui, el acționând sub presiunea psihică a lui Nistor Maxim; - nu s-a ținut cont de declarațiile inculpatului Nistor Maxim potrivit cărora inculpatul minor nu poartă nici o vină și că a acționat fără acordul ultimului și în lipsa înțelegerii prealabile; - inculpatul minor este cunoscut cu dezvoltare dizarmonică a structurii psihice și prin urmare a înțeles amenințarea lui Nistor Maxim ca una reală și a acționat la cerințele spontane a acestuia; - la aplicarea pedepsei inculpatului minor nu s-a ținut cont de vârsta fragedă și dezvoltarea dizarmonică a structurii psihice. În drept, recursul se întemeiază în baza art. 427 Cod de procedură penală.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, din motiv că este vădit neîntemeiat și argumentând că instanța de apel, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, just a constatat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate, corect a încadrat acțiunile făptuitorului, și a apreciat fiecare probă prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. Mai mult, din conținutul recursului se evidențiază că recurentul își motivează contestația prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă acestea nu reprezintă temeiuri de recurs, prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Colegiul Penal constată că recursul ordinar: - a fost depus în termen legal, pronunțarea integrală a deciziei având loc la 27 decembrie 2019, iar recursul a fost depus prin intermediul Oficiului Poștal Cantemir la 24 ianuarie 2020; 11 - nu este în mod vădit nefondat în sensul articolului 432 Cod de procedură penală, fiind admisibil.

Hotărârea judecătorească în privința acțiunii penale intentate lui Nistor Maxim nu a fost contestată, ea devenind definitivă, conform art. 466 alin. (2) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală. De asemenea, hotărârea judecătorească referitoare la acțiunea civilă intentată în privința lui Nistor Maxim nu a fost recurată, ea devenind definitivă, conform art. 466 alin. (2) pct. 4) lit. a) Cod de procedură penală. Astfel, obiect de studiu în instanța de recurs, este soluția adoptată și pronunțată doar în privința lui Perju Sveatoslav.

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul Penal lărgit concluzionează că acesta este în măsură să desființeze hotărârea recurată parțial și întemeiază dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, din următoarele considerente: Prevederile art. 414 Cod de procedură penală stipulează că instanța de apel, judecând apelul, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, ele constituind fondul apelului și acestea trebuie examinate printr-o analiză obiectivă, completă și sub toate aspectele de fapt și de drept, fiind confruntate cu întreg materialul probator al cauzei. Or, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor ce a fost declarat. Chestiunile de fapt pe care le poate soluționa instanța de apel sânt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de către inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele au fost corect apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală. Chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel sânt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal ori civil au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Relevant este de specificat în acest context și că, hotărârea instanței de apel, potrivit art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de fapt și 12 de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Deci, instanța de apel fiind investită cu o situație de fapt, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată la situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăție sau nevinovăție, încadrarea juridică a faptei săvârșite sau temeiul achitării, prevăzut de normele procesual penale. Din conținutul recursului ordinar se constată că acesta este întemeiat în baza art. 427 Cod de procedură penală fără a fi indicată la concret eroarea de la care punct a alin (1) a articolului menționat. Cu toate acestea, recursul nu poate fi apreciat ca inadmisibil, de vreme ce motivele invocate în recurs se referă la faptul că hotărârea conține motivare contradictorie și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, temeiuri prevăzute de pct. 6) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea hotărârii atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Din interpretarea normelor expuse supra, rezultă că instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au dus la adoptarea unei hotărâri ilegale. În lumina practicii constante a CtEDO și a instanțelor naționale, în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, de vreme ce viciul fundamental admis în cadrul unei proceduri precedente, care afectează hotărârea pronunțată, este o ignorare esențială a drepturilor și libertăților garantate de CoEDO, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale, instanțele de recurs fiind obligate de a rectifica eroarea de procedură comisă de instanțele ierarhic inferioare, în caz contrar, art. 6 CoEDO este încălcat, or se afectează echitatea procedurii (hotărârea CtEDO Leoni versus Italia). Sub acest aspect, la caz, Colegiul Penal lărgit atestă că instanța de fond și de apel au comis erori de drept, ce nu permit preluarea concluziilor primei instanțe și desființează hotărârea instanței de apel și nu pot fi înlăturate de instanța de recurs, or instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, 13 substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești, impunându-se soluția de dispunere a rejudecării cauzei de instanța de apel, în alt complet de judecată. Colegiul penal lărgit ține să consemneze că găsește întemeiate criticele titularului de recurs și consideră relevant de a puncta că: În primul rând, conform art. 325 Cod de procedură penală judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, modificarea învinuirii admițându-se numai, dacă prin aceasta, nu se agravează situația inculpatului și nu se lezează dreptul lui la apărare, iar modificarea învinuirii în sensul agravării situației inculpatului se admite numai în cazurile și în condițiile prevăzute de art. 326 Cod de procedură penală. Din rechizitoriul întocmit în privința lui Perju Sveatoslav rezultă că acesta a fost pus sub învinuire pe două capete de acuzare: în baza art. 145 alin. (2) lit. b), i) Cod penal conform indicilor „omorul unei persoane săvârșit din interes material de două persoane” și 188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal (f.d. 199-200, vol. II). Adoptând sentință de condamnare, prima instanță a constatat că „… acțiunile lui Perju Sveatoslav, urmează a fi încadrate în baza art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. b), i) Cod penal, drept complicitate la omorul unei persoane, săvârșit din interes material de două persoane … și în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal… ”, condamnându-l în baza celor statuate (f.d. 190 și 197, vol. III). Apărarea a sesizat instanța de apel despre greșita încadrare a acțiunilor inculpatului minor în prevederile art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. b), i), Cod penal (f.d. 222, vol. III). Instanța de apel a respins argumentele apărării, indicând că „…prima instanță corect a reținut complicitatea inculpatului Perju Sveatoslav la comiterea infracțiunii de omor a victimei Cozlovscaia Anna, or deplasarea acestuia împreună cu inculpatul Nistor Maxim la magazinul victimei Cozlovscaia Anna, în scopul sustragerii bunurilor, urmărirea acțiunilor victimei de pe acoperișul magazinului, inclusiv deconectarea energiei electrice de la contor în domiciliul victimei, sunt acțiuni ce au contribuit la săvârșirea infracțiunii de omor a victimei Cozlovscaia Anna. Potrivit art. 42 alin. (5) Cod penal, se consideră complice persoana care a contribuit la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestare de informații, acordare de mijloace sau instrumente ori înlăturare de obstacole. Iar, art. 83 Cod penal stabilește că, complicele la o infracțiune, prevăzute de legea penală, săvârșită cu intenție se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se ține cont de contribuția acestuia la săvârșirea infracțiunii…” (f.d. 95-96, vol. IV). 14 Raportând starea de drept la prevederile art. 325 Cod de procedură penală se conchide că, în speță, prin adoptarea soluției de condamnare a lui Perju Sveatoslav în baza art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. b), i) Cod penal, reîncadrarea făcându-se din oficiu, prima instanță a admis o eroare de drept în procesul judecării cauzei penale, or s-au depășit limitele învinuirii aduse, o învinuire în sensul agravării situației nefiind modificată, în corespundere cu prevederile art. 326 Cod de procedură penală de către acuzare, iar ulterior, după sesizarea de către apărare, instanța de apel nu a corectat această eroare. În al doilea rând, incontestabil, dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă susținerile parților sunt examinate de către instanță, aceasta având obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și elementelor de proba sau cel puțin de a le aprecia (hotărârea CtEDO Achina versus Romania). Singura garanție că instanță a analizat susținerile părților, argumentele și probele administrate o reprezintă motivarea hotărârii judecătorești (hotărârea CtEDO Fomin versus Republica Moldova). Motivare a unei hotărâri trebuie înțeleasă ca un silogism logic, de natură a explica inteligibil hotărârea luată, fapt ce presupune, o expunere a argumentelor fundamentale, care, prin conținutul lor sunt susceptibile să influențeze soluția. Astfel, motivarea unei hotărâri trebuie să fie clară și precisă, să se refere la probele administrate în cauză și să fie în concordanță cu acestea, să răspundă în fapt și în drept la toate aspectele incidente în cauză, să conducă în mod logic și convingător la soluția din dispozitiv. Hotărârea instanței trebuie să cuprindă, ca o garanție a caracterului echitabil al procedurii judiciare și al respectării dreptului la apărare al părților, motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile/apărările părților (hotărârea CtEDO Perez versus Franța). Considerentele hotărârii, reprezentând explicitarea soluției din dispozitiv, sprijinul necesar al acestuia, fac corp comun cu dispozitivul și intră deopotrivă în autoritate de lucru judecat, raportat la părțile din dosar și obiectul cauzei. La speță, se menționează că, prima instanță a indicat „,…inculpatul Perju Sveatoslav Ivan nu a avut o înțelegere prealabilă cu inculpatul Nistor Maxim de a-i curma viața părții vătămate, nemijlocit nu a aplicat lovituri victimei, dar prin prezența lui, prin lipsa unei reacții adecvate, cum ar fi încercarea de a-l opri pe Nistor Maxim, sau de a fugi de la fața locului și a anunța organele de resort, i-a acordat un sprijin moral inculpatului, a admis conștient decesul victimei și a contribuit la săvârșirea infracțiunii, ce s-a soldat cu decesul victimei…” și tot ea menționează că „…Alegațiile apărării, precum că inculpatul Perju 15 Sveatoslav nu a avut o înțelegere prealabilă cu Nistor Maxim privind sustragerea bunurilor proprietarului Cozlovscaia Anna sau omorul acesteia …, nu pot fi reținute ca întemeiate… La apariția victimei în ușă, chiar dacă nu au avut în prealabil înțelegerea de a o omorî pe Cozlovscaia Anna, inculpații au continuat să acționeze în comun …”, concluzionând că „…Comportamentul inculpaților de până la, în timpul și după comiterea infracțiunilor denotă, în viziunea instanței, că atât acțiunile de sustragere, cât și omorul victimei Cozlovscaia Anna, au fost comise de către inculpați în comun…”. Ulterior, instanța de apel a preluat această motivare menționând și că:  „…săvârșirea omorului de două persoane presupune trei ipoteze alternative: 1) săvârșirea omorului de doi sau mai mulți coautori; 2) săvârșirea omorului de către o persoană, care întrunește semnele subiectului infracțiunii, în comun cu una sau mai multe persoane, care nu întrunesc aceste semne (de exemplu, nu au atins vârsta răspunderii penale, sunt iresponsabile etc.); 3) săvârșirea omorului de către o persoană, care întrunește semnele subiectului infracțiunii, prin intermediul unei persoane, care nu întrunește aceste semne (de exemplu, nu a atins vârsta răspunderii penale, este iresponsabilă etc.). Omorul se consideră săvârșit de două sau mai multe persoane, atât în cazul în care la comiterea faptei au participat în comun doi sau mai mulți făptuitori, în lipsa unei înțelegeri prealabile între ei, cât și în cazul în care la comiterea faptei au luat parte doua sau mai multe persoane care s-au înțeles în prealabil despre săvârșirea în comun a omorului. Înțelegerea prealabilă referitoare la săvârșirea omorului poate îmbrăca următoarele forme: 1) verbală, atunci când acordul se încheie prin viu grai; 2) nonverbală, presupunând fie consemnarea acordului în scris, fie confirmarea încheierii acestuia pe calea unor acțiuni concludente (privirea aprobatoare, semnul confirmativ cu capul, mișcarea aprobativă a mâinii etc.). Lipsa sau prezența înțelegerii prealabile dintre făptuitori nu poate influența calificarea celor săvârșite în baza art.145 alin.(2) lit. i) CP al RM, dar poate fi luată în considerație la individualizarea pedepsei…”;  „…Argumentele apărătorului Negoiță Valeriu, precum că încadrarea juridică a acțiunilor lui Perju Sveatoslav în baza art. 145 alin. (2) lit. b), i) Cod penal este abuzivă și neîntemeiată, deoarece acesta nu a avut intenția de a omorî sau de aplica careva lovituri victimei, sunt nefondate, deoarece inculpatul Perju Sveatoslav în calitatea sa de complice a înlăturat obstacolele în realizarea infracțiunii, prin deconectarea energiei electrice de la contor, acțiune prin care s-a dorit a facilita comiterea sustragerii, iar neaplicarea 16 loviturilor directe victimei, nu indică la lipsa de vinovăție în săvârșirea omorului victimei și atacului tâlhăresc în privința ultimei…”;  „…Declarațiile reprezentantului legal al inculpatului Perju Sveatoslav, Perju Angela precum că acesta nu a comis infracțiunea de omor, autorul fiind Nistor Maxim, necesită a fi respinse, deoarece Perju Sveatoslav i-a fost imputată comiterea omorului victimei Cozlovscaia Anna prin complicitate, dar nu ca autor al infracțiunii…” Totodată, instanțele au conchis „…ca fiind demonstrată și săvârșirea de către inculpatul Nistor Maxim, a infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (3) lit. a) Cod penal, conform indicilor: atragerea minorului la săvârșirea infracțiunilor, săvârșită de o persoană care a atins vârsta de 18 ani, cu amenințarea aplicării violenței, or acesta știa cu certitudine că Perju Sveatoslav era minor și avea doar 14 ani împliniți la data comiterea infracțiunii…”, respingând afirmațiile avocatului Josu Liba „precum că instanța de judecată a reținut săvârșirea infracțiunilor de către inculpatul Perju Sveatoslav ca urmare a constrângerii psihice din partea inculpatului Nistor Maxim, constituie o apreciere denaturată a argumentelor indicate de către instanța de fond în sentința de condamnare.” Deci, hotărârile prezintă și deficiențe sub aspectul motivării, deoarece instanțele au reținut motive contradictorii, făcând o motivare generală și pe alocuri repetată, confuză și fără o argumentare concretă, iar instanța de apel nu a reacționat, în modul prevăzut de lege, asupra erorilor de drept comise, repetându-le întocmai, nu a desființat sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal. Astfel, din lecturarea hotărârilor rezultă că acestea conțin afirmații contradictorii în partea ce ține de motivarea soluției adoptate asupra învinuiri de omor adusă lui Perju Sveatoslav, nefăcându-se delimitare între acționarea în comun (care poate fi în prezența cât și în lipsa unei înțelegeri prealabile între făptuitori) și existența înțelegerii prealabile la săvârșirea infracțiunii precum și punerea sub învinuire în calitate de coautor și punerea sub învinuire în calitate de complice (ultima nefiind înaintată prin învinuire lui Perju Sveatoslav). În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar declarat, iar decizia instanței de apel de casat cu remiterea cauzei în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecători, pentru adoptarea unei soluții corecte. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale 17 asupra motivelor esențiale invocate în cererile de apel; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, iar în caz de adoptare a unei concluzii de vinovăție sau nevinovăție a inculpatului, să emită o soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit d e c i d e : Admite recursul ordinar declarat de avocatul Josu Liuba, în numele inculpatului, casează, în partea referitoare la inculpatul Perju Sveatoslav, decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Cahul din 27 noiembrie 2019, cu dispunerea rejudecării cauzei penale privindu-i pe Perju Sveatoslav XXXXX și Nistor Maxim XXXXX, în această parte, în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. În rest decizia se menține. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia pronunțată integral la 02 iunie 2020. Președinte Iurie Diaconu Judecător Liliana Catan Judecător Ion Guzun Judecător Victor Burduh Judecător Nicolae Craiu 18