1r-arest-8/2020 — art.165 alin. 2 lit. d Cp

Dosarul nr. 1r-arest-8/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

cu participarea:

procurorului Graur Dumitru,

avocatului Harunjen Artur,

a judecat, în ședință închisă, recursul declarat de avocatul Harunjen Artur

împotriva încheierii Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 mai 2020, în numele

inculpatei

Neniță Elena XXXXX, născută

la XXXXX, originară și locuitoare a s. XXXXX r-nul

XXXXX, cetățeancă a R. Moldova, fără antecedente penale.

Termenul de examinare:

instanța de recurs: 26.05.2020 - 28.05.2020.

Avocatul a susținut recursul în sensul declarat.

Inculpata Neniță Elena, fiind citată legal, nu s-a prezentat.

Procurorul s-a pronunțat pentru respingerea recursului.

Asupra recursurilor nominalizate, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

Elena XXXXX se recunoaște vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165

alin. 2) lit. „d” CP RM, stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen

de 7 ani, cu privarea de dreptul de a desfășura activitatea privind angajarea

persoanelor în câmpul muncii în instituții private pe un termen de 2 ani, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip închis, pentru femei.

Măsura preventivă sub formă de control judiciar, aplicată în privința lui Neniță

Elena se modifică în arest preventiv, luând-o imediat sub strajă din sala ședinței de

judecată și a menține până la intrarea sentinței în vigoare.

Termenul ispășirii pedepsei pentru Neniță Elena a calcula din 26 septembrie

2019, cu includerea în termenul pedepsei aplicate a duratei aflării ei în stare de arest

preventiv și arest la domiciliu din data de 06 decembrie 2018 ora 2320 până

03.06.2019”.

1

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Neniță Elena să fie achitată din motivul lipsei în

acțiunile ei a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit.

d) Cod penal.

aplicarea față de inculpată a măsurii preventive - arestarea preventivă și eliberarea

mandatului de arest pentru o perioadă de 30 zile, cu anunțarea ei în căutare.

Acuzatorul de stat a indicat că, cauza penală a fost numită pentru examinare la

Curtea de Apel Bălți pentru 18.12.2019, 21.01.2020, 11.02.2020 și 19.05.2020, la care

inculpata, fiind citată legal, nu s-au prezentat.

Astfel, inculpata, din motive necunoscute, se ascunde de la prezentarea în instanța

de apel, iar acest fapt duce la tergiversarea examinării cauzei penale.

dispus: ”Admiterea demersului procurorului în Procuratura de Circumscripție Bălți

Pasat Liliana.

A anunța în căutare inculpata Neniță Elena XXXXX, a.n. XXXXX, originară și

locuitoare din r. XXXXX, sat. XXXXX, moldoveancă, în concubinaj, are la întreținere

doi copii minori de 13-17ani, temporal neangajată în câmpul muncii, studii medii

incomplete, fără antecedente penale, cetățeancă a Republicii Moldova.

La reținere în privința lui Neniță Elena XXXXX urmează a fi aleasă măsura

preventivă sub formă de arest pe un termen de 30 (treizeci) zile ce urmează a fi calculat

din momentul reținerii acesteia, cu eliberarea unui mandat de arestare pe termenul

menționat.

Obligațiunea executării a o pune în sarcina Inspectoratului de Poliție Drochia”

Instanța de apel a statuat că, inculpata Neniță Elena intenționat și în mod

neîntemeiat nu se prezintă în ședințele instanței de apel existând temeiuri rezonabile de

a presupune, că inculpata intenționat se ascunde de instanță. Acest fapt duce la

tergiversarea examinării cauzei penale și neexaminarea cauzei în termeni rezonabili.

De asemenea, la soluționarea întrebării privind schimbarea măsurii preventive,

instanța de apel a luat în considerație și următoarele criterii: caracterul și gradul

prejudiciabil al faptelor comise de către inculpată, persoana acesteia.

și dispunerea aplicării, după caz, a unei măsuri preventive mai blânde, non-privative de

libertate.

Recurentul a menționat că, la momentul convocării ședinței de judecată în instanța

de apel, inculpata era bolnavă, a vizitat în acest sens medicul de familie la 14.05.2020,

adică până la convocarea ședinței de judecată în instanța de apel, care i-a constatat

maladie cronică avansată sub formă de bronhopneumopatie cronică obstetrică în

acutizare IRO-8, fiindu-i prescris tratament ambulatoriu (dovadă în acest sens anexăm

certificatul medicului de familie în original), or, potrivit certificatului nr. XXXXX din

22.05.2020, eliberat de către Spitalul raional Rîșcani, la moment Nenița Elena într-

adevăr se află internată în secția cardiologie cu diagnoza cardiopatie inflamatorie,

pneumonie pe dreapta.

2

Instanța de apel a reținut în mod greșit și incorect circumstanțele de fapt și de

drept cu privire la necesitatea aplicării măsurii arestării preventive în ordinea art. 321

alin. (5) Cod de procedură penală în privința inculpatei or, în situația pandemiei existente

argumentele apărătorului cu privire la imposibilitatea prezentării pentru moment a

inculpatei în ședința de judecată în instanța de apel pe motiv de boală, puteau și urmau

a fi reținute ca fiind întemeiate sau cel puțin supuse verificării în acest sens.

invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi admis din următoarele

considerente.

Conform art. 311, 312, 329, 416 Cod de procedură penală, instanța de apel,

deliberând asupra apelului, dacă este necesar, poate hotărî aplicarea dispozițiilor

privitoare la măsurile preventive. Hotărârea instanței poate fi atacată, în termen de 3 zile,

în instanța ierarhic superioară cu recurs, pentru efectuarea controlului judiciar al

legalității deciziei respective.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Potrivit art. 176 alin. (1) Cod de procedură penală, art. 5 alin. (1) lit. a), b), c) din

CoEDO, arestarea preventivă poate fi aplicată de către instanța de judecată numai în

cazurile în care există suficiente temeiuri rezonabile de a presupune că inculpatul ar

putea să se ascundă de instanță, să împiedice stabilirea adevărului în procesul penal, să

săvârșească alte infracțiuni, sau pentru asigurarea executării sentinței. Orice persoană

are dreptul la libertate și la siguranță. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu

excepția cazurilor când este deținut legal pe baza condamnării pronunțate de către un

tribunal competent, dacă a făcut obiectul unei arestări sau al unei dețineri legale pentru

nesupunerea la o hotărâre pronunțată, conform legii, de către un tribunal ori în vederea

garantării executării unei obligații prevăzute de lege, dacă a fost arestat sau reținut în

vederea aducerii sale în fața autorității judiciare competente, atunci cînd există motive

verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune sau când există motive temeinice de a

crede în necesitatea de a-l împiedica să săvârșească o infracțiune sau să fugă după

săvârșirea acesteia.

Sub acest aspect se reține că, conform părții descriptive a încheierii atacate, soluția

neclară a instanței de apel: „La reținere în privința lui Neniță Elena XXXXX urmează a

fi aleasă măsura preventivă sub formă de arest pe un termen de 30 (treizeci) zile”, nu

este fondată pe nici un temei de drept din categoria celor nominalizate supra (pct. 4 din

prezenta decizie).

Mai mult, soluția enunțată contravine totalmente dispozitivului sentinței instanței

de fond, privind condamnarea inculpatei deja, cât și cu privire la temeiurilor de drept

pentru deținerea ei în penitenciar, cum ar fi că: „stabilindu-i pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 7 ani..., cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis,

pentru femei. Măsura preventivă sub formă de control judiciar, aplicată în privința lui

Neniță Elena se modifică în arest preventiv, luând-o imediat sub strajă din sala ședinței

de judecată și a menține până la intrarea sentinței în vigoare” (pct. 1. din decizie).

3

Pe lângă aceasta, soluția contestată nu coroborează nici cu prevederile din art.

186 alin. (6) Cod de procedură penală, art. 5 alin. (1) lit. a), b), c) din CEDO, cu

jurisprudența națională și internașională, conform căror arestul poate fi aplicat doar până

la la pronunțarea sentinței de către instanța de fond. Orice persoană are dreptul la

libertate și la siguranță. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepția cazurilor

când este deținut legal pe baza condamnării pronunțate de către un tribunal competent.

Ori, expresia „pe baza unei condamnări” nu poate fi interpretată ca limitându-se la

ipoteza unei condamnări definitive, deoarece acest lucru ar exclude arestarea în cursul

ședinței de judecată a persoanelor condamnate care au compărut fiind în libertate.

Detenția preventivă se încheie în momentul în care persoanei deținute îi este stabilită

pedeapsa, fie și de către o instanță de fond (Savca v. Republica Moldova, Wemhoff v. Germania,

Decizie Curții Constituționale nr.15 din 09.02.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr.11g/2018 privind

excepția de neconstituționalitate a art.195 alin.(5) pct.3) și a art.395 alin.(1) pct.5) din Codul de

procedură penală (aplicarea măsurii preventive în cazul sentinței de condamnare și încetarea de drept

a măsurii preventive).

Împrejurările nominalizate denotă în mod concludent că încheierea contestată nu

cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția în partea aplicării inculpatei a

arestării preventive, iar recursul declarat este întemeiat în acest sens.

Potrivit art. 312 alin. (5) pct. 1) Cod de procedură penală, în urma controlului

judiciar efectuat, instanța admite recursul, dacă acesta este întemeiat.

În rest, încheierea atacată necesită a fi menținută, deoarece soluția căutării

inculpatei nu poate fi, de drept, atacată cu recurs în Curtea Supremă de Justiție.

Ori, recursul menționat, în care lipsește cu desăvârșire critica soluției respective,

în aspectul vizat este inadmisibil.

Prin urmare, recursul de pe rol urmează a fi admis, cu casarea parțială a încheierii

contestate.

D E C I D E :

Admite recursul declarat de avocatul Harunjen Artur, casează încheierea Curții de

Apel Bălți din 19 mai 2020 în privința inculpatei Neniță Elena XXXXX, în partea

privind: „La reținere în privința lui Neniță Elena XXXXX urmează a fi aleasă măsura

preventivă sub formă de arest pe un termen de 30 (treizeci) zile ce urmează a fi calculat

din momentul reținerii acesteia, cu eliberarea unui mandat de arestare pe termenul

menționat”.

În rest, încheierea atacată se menține.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 29 mai 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

4