1ra-467/2020 — art. 145 alin. 2 lit. e-1 CP

1ra-467/2020 — art. 145 alin. 2 lit. e-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-467/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

10 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către inculpata Olari Mariana și de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Valentina Bradu, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2019, în cauza

penală în privința lui,

Olari Mariana XXXXX, născută la

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 21.03.2019 – 15.05.2019

instanța de apel: 27.06.2019 – 18.09.2019

instanța de recurs ordinar: 25.11.2019 – 10.03.2020

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală, legal executată.

A C O N S T A T A T :

inculpata Olari Mariana a fost recunoscută vinovată de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2), lit. e1) Cod Penal și prin aplicarea

prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a fost stabilit

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar pentru femei.

A fost dispus încasarea de la Olari Mariana în beneficiul lui Borșci

Maria suma de 40 000 lei, cu titlu de prejudiciu material și suma de 100000

lei, cu titlu de prejudiciu moral, iar în total suma de 140000 (una sută

patruzeci mii) lei, cu titlu de prejudiciu cauzat prin infracțiune.

A fost trecut în contul statului cheltuielile de judecată pentru

efectuarea expertizei judiciare în mărime de 5670 lei.

Olari Mariana, la data de XXXXX în jurul orelor XXXXX, aflându-se

în domiciliul său situat în sat. XXXXX, r-nul Călărași, fiind în stare de

ebrietate alcoolică cu grad avansat, a inițiat o ceartă cu concubinul său Borșci

Vitalie, și, acționând cu intenție directă, conștientizând pericolul social al

1

acțiunilor sale ilegale, având asupra sa un cuțit de bucătărie, urmărind

scopul de omor, în vederea realizării scopului său infracțional, s-a apropiat

de ultimul și profitând de faptul că Borșci Vitalie era poziționat pe spate pe

o canapea din acea odaie, dânsa, i-a aplicat ultimului o lovitură cu cuțitul

dat - în regiunea toracelui provocându-i astfel, plagă înțepat-tăiată a

toracelui cu lezarea plămânului drept, urmată de o hemoragie internă - fiind

vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață, în rezultatul căruia

Borșci Vitalie a decedat pe loc la scurt timp.

- procurorul în Procuratura r-nul Călărași, Șlicari Eugeniu, prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanța prin care să fie

încasate de la Olari Mariana cheltuielile judiciare în contul statului în sumă

totală de 5670 lei (cheltuieli suportate de stat pentru efectuarea expertizei

judiciare medico-legală nr. XXXXX din 15.03.2019 și a expertizei judiciare

(psihiatrice) nr. XXXXX din 28.02.2019.

- avocatul Chitoroga Ion în numele inculpatei Olari Mariana prin care

a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatei

Olari Mariana să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, și anume a suspenda

executarea pedepsei până la împlinirea de către copilul Borșci Adrian (a.n.

13.12.2012) a vârstei de 8 ani, adică până la data de 13.12.2020, cu respingerea

acțiunii civile.

3.1 În motivarea apelului procurorul a indicat că:

- argumentul instanței de judecată precum că cheltuielile judiciare

urmează a fi trecute în contul statului ținând cont de obligația statului

reprezentat de organul de urmărire penală privind îndeplinirea acțiunilor

procedurale penale necesare pentru realizarea scopului procesului penal și

stabilirea adevărului în procesul penal nu este plauzibil în situația în care

contravine art. 228 alin. (5) Cod de procedură penală și urmau totuși a fi

încasate de la inculpată pentru a fi recuperate cheltuielile suportate de către

instituțiile medicale la efectuarea expertizelor judiciare în cauză, luând în

considerație mărimea acestor cheltuieli, circumstanțele excepționale ale

cazului dat, personalitatea inculpatei și situația ei materială, precum și

caracterul infracțiunii de care a fost recunoscută vinovată Mariana Olari.

3.2 În motivarea apelului avocatul Chitoroga Ion a indicat că:

- inculpata Olari Mariana a recunoscut vina, nu a solicitat

administrarea de noi probe și a solicitat examinarea cauzei în procedură

simplificată. Atât pe parcursul desfășurării urmăririi penale, cât și pe

2

parcursul judecării cauzei penale inculpata a avut un comportament

exemplar, recunoscându-și vina și oferind declarații a contribuit la

cercetarea multiaspectuală a cauzei penale și elucidarea tuturor

circumstanțelor ce au importanță în soluționarea justă a cauzei. Tot inculpata

a fost cea care a anunțat organele de drept privind cele întâmplate, nu a

încercat să distrugă sau să ascundă careva probe;

- prima instanță urma să țină cont de circumstanțele de fapt ce au stat

la baza comiterii faptei și anume comportamentul victimei, or, acesta adesea

aplica violența asupra inculpatei, context în care la data de 11.07.2018 a fost

emisă ordonanța de protecție a violenței în familie în numele victimei Olari

Mariana, agresor fiind Borșci Vitalie;

- în conformitate cu art. 96 alin. (1) Cod Penal, prima instanță urma să

țină cont că copilul minor Borșci Adrian, nu a împlinit vârsta de 8 ani,

respectiv, urmează a fi suspendată executarea pedepsei până la împlinirea

vârstei de 8 ani, adică până la 13.12.2020;

- acțiunea civilă urmează a fi respinsă ca fiind neîntemeiată, deoarece

este lipsită de un suport probatoriu.

septembrie 2019, au fost respinse apleurile declarate de acuzatorul de stat,

procuror în Procuratura r-nul Călărași, Eugeniu Șlicari și de avocatul Ion

Chitoroga în numele inculpatei Olari Mariana și menținută sentința

Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 15 mai 2019, fără modificări.

Termenul de executare a pedepsei a fost calculat din data pronunțării

deciziei, cu includerea în termenul dat a termenului pedepsei de 212 zile de

detenție, redus pentru încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție,

garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților fundamentale din 30.01.2019 până la 15.05.2019.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, prima

instanță, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin

prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității

raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate,

a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatei

Olari Mariana încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 145 alin. (2),

lit. e1) Cod Penal al RM - omorul unei persoane, săvârșit asupra unui membru de

familie.

Cu referire la învinuirea înaintată inculpatei Olari Mariana, instanța de

apel a constatat în baza probelor administrate de acuzatorul de stat că

acțiunile infracționale ale inculpatei întrunesc elementele constitutive ale

3

infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2), lit. e1) Cod Penal, sentința primei

instanțe nefiind contestată în această parte, de către părțile la proces.

Cu referire la apelul declarat de acuzatorul de stat, instanța de apel,

verificând legalitatea și temeinicia soluției primei instanțe în partea

cheltuielilor judiciare, a reținut că potrivit art. 227 Cod procedură penală, (1)

Cheltuieli judiciare sânt cheltuielile suportate potrivit legii pentru

asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. (2) Cheltuielile judiciare

cuprind sumele: 1) plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părții

vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților,

traducătorilor și asistenților procedurali; 2) cheltuite pentru păstrarea,

transportarea și cercetarea corpurilor delicte; 3) care urmează a fi plătite

pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat; 4) cheltuite pentru

restituirea contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de

efectuare a expertizei judiciare sau de reconstituire a faptei; 5) cheltuite în

legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală. (3) Cheltuielile

judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă

modalitate.

Conform art. 229 alin. (1) Cod procedură penală, (1) Cheltuielile

judiciare sânt suportate de condamnat sau sânt trecute în contul statului. (2)

Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile

judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și

apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență

juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și

condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor

judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de

pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în

privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare.

(3) Instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial,

condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în

caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate

influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la

întreținerea lor.

Din materialele cauzei penale rezultă că la faza urmăririi penale a fost

dispusă efectuarea expertizelor judiciare, și anume a expertizei medico-

legale (raportul de expertiză judiciară nr. XXXXX din 15 martie 2019) - în

sumă de 4592 lei și a expertizei judiciare psihiatrice (raportul de expertiză

judiciară nr. XXXXX din 28 februarie 2019) - în sumă de 1078 lei. În total,

pentru efectuarea expertizelor judiciare au fost suportate cheltuieli în

mărime de 5670 lei.

4

Instanța de apel a reținut că urmărirea și judecarea unei cauze penale

ocazionează efectuarea de cheltuieli pentru întocmirea și transmiterea

actelor de procedură, pentru administrarea probelor și conservarea

mijloacelor materiale de probă, cu retribuirea apărătorilor, precum și cu

orice alte cheltuieli necesare normalei desfășurări a procesului penal. În

cheltuielile ocazionate de administrarea probelor se includ și sumele pentru

retribuția cuvenită experților si interpreților pentru serviciul care l-au adus

justiției. Spre deosebire de procesul civil, unde sumele necesare acestor

cheltuieli sunt avansate de către reclamant, prin plata taxei de timbru, la

introducerea acțiunii, în cauzele penale, în care activitatea judiciară se

desfășoară din oficiu, sumele necesare cheltuielilor de urmărire sau de

judecată sunt avansate, de regulă, de stat, prin organul judiciar în fața căruia

se află cauza penală.

Efectuarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este provocată de

săvârșirea unei infracțiuni, care impune desfășurarea urmăririi și a judecării

cauzei pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o; ca urmare, cheltuielile

judiciare sunt imputabile inculpatului condamnat pentru săvârșirea

infracțiunii, temeiul juridic fiind vinovăția sa infracțională, deoarece fără

săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi efectuat.

Obligația inculpatului de a suporta cheltuielile judiciare este principală

și integrală; întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage în mod inevitabil

desfășurarea urmăririi penale și a judecării cauzei, pentru a i se aplica

pedeapsa infractorului, obligația de a suporta cheltuielile judiciare îi revine

în principal acestuia, chiar dacă partea vătămată și partea civilă au

determinat, prin cererile lor, producerea unor cheltuieli; de asemenea,

obligația de a suporta cheltuielile judiciare este integrală, incluzând toate

cheltuielile necesare pentru pronunțarea unei hotărâri de condamnare de

către prima instanță.

Astfel, instanța de apel a respins solicitarea acuzatorului de stat

privind încasarea din contul inculpatei Olari Mariana a cheltuielilor

judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare în sumă de 5670 lei,

întrucât norma procesual-penală prevăzută la art. 227 Cod procedură penală

prevede clar și evident care anume cheltuieli urmează a fi puse pe seama

inculpatului, însă la această categorie nu se includ cheltuielile suportate la

efectuarea expertizelor judiciare, la caz a expertizei judiciare medico-legale

din 15 martie 2019 și a expertizei judiciare psihiatrice din 28 februarie 2019.

În acest sens, instanța de apel a făcut trimitere la prevederile art. 143

alin. (1), pct. pct. 1), 3) Cod procedură penală, (1) Expertiza judiciară se

dispune și se efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea: 1) cauzei

5

morții; 3) stării psihice și fizice a bănuitului, învinuitului, inculpatului - în

cazurile în care apar îndoieli cu privire la starea de responsabilitate sau la

capacitatea lor de a-și apăra de sine stătător drepturile și interesele legitime

în procesul penal.

Cu referire la prevederile art. 228 alin. (5) Cod procedură penală, la

care face referire acuzatorul de stat în cererea de apel, instanța de apel a

reținut că aceste prevederi din Lege nu sunt aplicabile acestei spețe, or, alin.

(5) art. 228 Cod procedură penală coroborat cu alin. (1) art. 228 Cod

procedură penală, prevede că cheltuielile suportate de persoanele

menționate la alin.(1) vor fi recuperate la cererea acestora în baza unei

hotărâri a organului de urmărire penală sau a instanței în mărimea stabilită

de legislația în vigoare, și anume cheltuieli ce țin de: cheltuielile făcute în

legătură cu prezentarea la citare în organul de urmărire penală și în instanță;

cheltuielile de cazare; salariul mediu pentru toată perioada de participare în

procesul penal; cheltuielile de reparare, restabilire a obiectelor care au fost

deteriorate în urma utilizării lor în cadrul acțiunilor procesuale la cererea

organului de urmărire penală sau a instanței.

În speță acuzatorul de stat a solicitat încasarea din contul inculpatei

Olari Mariana a cheltuielilor judiciare suportate în legătură cu efectuarea

expertizelor judiciare, care însă nu sunt reglementate la prevederile alin. (1)

art. 228 Cod procedură penală.

Astfel, instanța de apel a reținut că cheltuielile judiciare suportate în

legătură cu efectuarea expertizelor judiciare sunt puse pe seama statului prin

intermediul organelor de resort care pornesc urmărirea penală și se compun

din cheltuieli evidente și strict necesare, în vederea constatării faptei

infracționale și nu constituie cheltuieli suplimentare suportate de organul de

urmărire penală sau de către instanța de judecată, în legătură cu efectuarea

urmăririi penale sau judecării cauzei.

Drept urmare, în cazurile în care expertiza a fost dispusă de către

organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea

acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor fi

achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat, or, potrivit art. 227

alin. (1), (3) și art. 229 alin. (1) Cod procedură penală, cheltuieli judiciare sânt

cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a

procesului penal, în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în

comiterea infracțiunii imputate, care se plătesc din sumele alocate de stat

dacă legea nu prevede o altă modalitate.

În context, instanța de apel menționat și faptul că atât timp cât statul

are obligația, în sensul art. 6 CEDO, de a dovedi vinovăția persoanei trasă la

6

răspundere penală în conformitate cu prevederile art. art. 24, 56 Cod

procedură penală, prin intermediul agenților săi, care la rândul lor, conform

art. art. 96, 97 Cod procedură penală, au sarcina probațiunii, legea penală îi

garantează acuzatului dreptul la prezumția nevinovăției prin prisma art. 8

Cod procedură penală, liberându-l de obligația de a-și demonstra

nevinovăția, raționament care își găsește aplicabilitate și în raport cu orice

chestiune conexă, necesară pentru demonstrarea vinovăției inculpatei, cum

este efectuarea la caz a expertizei judiciare medico-legale și a expertizei

judiciare psihiatrice.

Astfel, dispunerea de către organul de urmărire penală a efectuării

rapoartelor de expertiză judiciară a fost o acțiune indispensabilă procesului

penal, or, la acea etapă, inculpata Olari Mariana beneficia de prezumția

nevinovăției, care o libera de obligația de a-și demonstra nevinovăția,

așadar, ultima neavând careva îndatoriri pecuniare față de dispozițiile și

acțiunile organului de urmărire penală, care în virtutea legii are obligația de

a acumula probe pentru stabilirea adevărului pe caz, iar punerea în sarcina

persoanei recunoscute vinovate de comiterea unei infracțiuni, a achitării

cheltuielilor judiciare pentru acțiunile organului de urmărire penală, nu

poate fi reținută atât timp cât legea procesual-penală reglementează clar și

explicit acest aspect.

Cu referire la apelul declarat de avocatul Chitoroga Ion în numele

inculpatei Olari Mariana, instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia

soluției instanței de fond în partea individualizării pedepsei penale în raport

cu solicitarea de apel a părții apărării privind amânarea executării pedepsei

pentru femei care au copii în vârstă de până la 8 ani, reține că acțiunile

inculpatei Olari Mariana au fost încadrate în baza art. 145 alin. (2), lit. e1) Cod

Penal pentru care legea penală prevede pedeapsa sub formă de închisoare

de la 15 la 20 de ani sau cu detențiune pe viață.

În conformitate cu prevederile art. 16 alin. (6) Cod Penal, infracțiunea

imputată inculpatei Olari Mariana se califică ca infracțiune „excepțional de

gravă”.

Inculpata Olari Mariana a recunoscut vina în comiterea infracțiunii

incriminate, a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, sincer s-

a căit de cele comise.

În conformitate cu art. 76 Cod Penal, prima instanță a reținut în

privința inculpatei Olari Mariana cu titlu de circumstanță atenuantă -

recunoașterea vinovăției.

7

În conformitate cu art. 77 Cod Penal, prima instanță a reținut în

privința inculpatei Olari Mariana cu titlu de circumstanță agravantă -

săvârșirea infracțiunii în stare de ebrietate alcoolică.

Prima instanță reieșind din caracterul infracțiunii, ținând cont de

limitele minime și maxime prevăzute de art. 145 alin. (2), lit. e1) Cod Penal,

așa cum au fost reduse în conformitate cu alin. (8) art. 3641 Cod procedură

penală, a conchis că corectarea și reeducarea inculpatei Olari Mariana este

posibilă prin aplicarea față de aceasta a unei pedepse sub formă de

închisoare, pe un termen de 10 (zece) ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip pentru femei.

În acord cu prevederile art. 96 alin. (1) Cod Penal, (1) Femeilor

condamnate gravide și persoanelor care au copii în vârstă de până la 8 ani,

cu excepția celor condamnate la închisoare pe un termen mai mare de 5 ani

pentru infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave,

infracțiuni prevăzute la cap. I, II, III, VII, VIII, XIII și XVI, instanța de judecată

le poate amâna executarea pedepsei până la atingerea de către copil a vârstei

de 8 ani.

În contextul prevederilor art. 96 Cod Penal, care reglementează

instituția amânării executării pedepsei pentru femei gravide și persoane care

au copii în vârstă de până la 8 ani, Colegiul Penal notează că legea nu admite

excepții de la aliniatul (1), care stabilește că amânarea executării pedepsei

până la atingerea de către copil a vârstei de 8 ani nu poate fi aplicată

persoanelor condamnate la închisoare pe un termen mai mare de 5 ani

pentru infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave,

infracțiuni prevăzute la cap. I, II, III, VII, VIII, XIII și XVI.

Instanța de apel a stabilit că inculpata Olari Mariana a comis o

infracțiune excepțional de gravă (art. 145 alin. (2), lit. e1) Cod Penal al RM),

prevăzută la Capitolul II - Infracțiuni contra vieții și sănătății persoanei.

În contextul celor indicate supra, instanța de apel a respins solicitarea

avocatului Chitoroga Ion în numele inculpatei Olari Mariana privind

amânarea executării pedepsei până la împlinirea de către copilul Borșci

Adrian (a.n. 13.12.2012) a vârstei de 8 ani, adică până la data de 13.12.2020,

deoarece prevederile art. 96 Cod Penal nu sunt incidente în speța dată, fiind

incidente excepțiile reglementate expres la alin. (1) art. 96 Cod Penal, și

anume faptul că inculpatei Olari Mariana i s-a aplicat o pedeapsă sub formă

de închisoare pe un termen mai mare de 5 ani, și anume de 10 ani, iar

infracțiunea comisă de inculpată se califică ca o infracțiune excepțională,

prevăzută la Capitolul II din Partea Specială a Codului Penal.

8

Cu referire la argumentele de apel invocate de avocatul Chitoroga Ion

și anume că inculpata Olari Mariana a recunoscut vina, nu a solicitat

administrarea de noi probe și a solicitat examinarea cauzei în procedură

simplificată, atât pe parcursul desfășurării urmăririi penale, cât și pe

parcursul judecării cauzei penale inculpata a avut un comportament

exemplar, recunoscându-și vina și oferind declarații a contribuit la

cercetarea multiaspectuală a cauzei penale și elucidarea tuturor

circumstanțelor ce au importanță în soluționarea justă a cauzei, că inculpata

a fost cea care a anunțat organele de drept privind cele întâmplate, nu a

încercat să distrugă sau să ascundă careva probe, instanța de apel lea

apreciat ca nefondate, deoarece aceste aspecte nu condiționează aplicarea

art. 96 Cod Penal, ci se evaluează în procesul general de individualizare a

pedepsei penale.

În acest sens, instanța de apel a notat că, la individualizarea pedepsei

penale în privința inculpatei Olari Mariana, prima instanță a reținut faptul

că inculpata și-a recunoscut vina și a solicitat examinarea cauzei în

procedură simplificată, sincer s-a căit de cele comise și comportamentul

pozitiv al acesteia, iar în dependență de aceste aspecte i s-a aplicat o

pedeapsă la limită minimă a pedepsei, și anume sub formă de 10 ani.

În susținerea poziției de apărare a inculpatei Olari Mariana, avocatul

Ion Chitoroga a invocat faptul că instanța de judecată urmează să țină cont

de circumstanțele de fapt ce au stat la baza comiterii faptei și anume

comportamentul victimei, or, acesta adesea aplica violenta asupra

inculpatei, context în care la data de 11.07.2018 a fost emisă ordonanța de

protecție a violenței în familie în numele victimei Olari Mariana, agresor

fiind Borșci Vitalie.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele avocatului Ion Chitoroga

expuse supra, or, în cadrul cercetării judecătoreștii nu a fost stabilit faptul că

ilegalitatea sau imoralitatea acțiunilor victimei, au provocat infracțiunea.

În acest sens, instanța de apel din declarațiile inculpatei Olari Mariana

date în cadrul ședinței de judecată în prima instanță și susținute în instanța

de apel, a stabilit faptul că inculpata intenționat a săvârșit o faptă social

periculoasă, adică omorul unei persoane săvârșit asupra unui membru de

familie, or, aceasta aflându-se la domiciliul său acționând cu intenție directă,

i-a aplicat concubinului său Borșci Vitalie o lovitură cu cuțitul în regiunea

toracelui, în rezultatul cărui fapt ultimul a decedat la scurt timp.

Totodată, prima instanță n-a putut reține faptul că existenta

ordonanței de protecție a violenței în familie în numele victimei Olari

Mariana, agresor fiind Borșci Vitalie ar ameliora răspunderea penală a

9

inculpatei, or, în situația în care victima Borșci Vitalie prezenta un pericol

pentru viața și sănătatea inculpatei, ultima urma să solicite intervenția

organelor de drept. Însă, din declarațiile inculpatei Olari Mariana rezultă că

ea împreună cu concubinul ei Borșci Vitalie și cu alte persoane au consumat

băuturi alcoolice, fiind ambii în stare de ebrietate. La fel, din declarațiile

inculpatei Olari Mariana rezultă că victima Borșci Vitalie fiind culcat în pat

a început s-o numească cu cuvinte necenzurate, ea crezând că el se îndârjește

la ea, i-a aplicat o lovitură cu cuțitul în regiunea pieptului. Dânsa a declarat

că i-a aplicat lovitura cu cuțitul lui Borșci Vitalie, doar să-l sperie puțin.

În acest context, instanța de apel a stabilit că inculpata Olari Mariana a

acționat cu intenție directă la comiterea infracțiunii, dânsa își dădea seama

de caracterul prejudiciabil al acțiunii sale, a prevăzut urmările ei

prejudiciabile și în mod conștient a dorit și a admis survenirea acestor

urmări.

Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 28.02.2019, sa

concluzionat că la momentul săvârșirii infracțiunii, Olari Mariana, nu se afla

în stare de tulburare psihică temporată, era fără dereglări psihice. La

momentul săvârșirii infracțiunii ce i se impută Olari Mariana, după cum

rezultă din materialele dosarului penal și datele examenului psihiatric clinic

curent, tulburări psihice de intensitate psihotică nu a manifestat, se afla doar

în stare de ebrietate alcoolică simplă. Conform stării psihice la momentul

săvârșirii infracțiunii ce i se impută Olari Mariana avea capacitatea de

prevedere și deliberare deplină a acțiunilor sale, deci a acționat cu

discernământ.

Cu referire la argumentele inculpatei Olari Mariana, potrivit căreia, în

legătură cu faptul că dânsa a solicitat examinarea cauzei în procedură

simplificată, termenul pedepsei urmează a-i fi redus cu o treime, instanța de

apel a notat că, la stabilirea pedepsei penale, prima instanță a aplicat

prevederile alin. (8) art. 3641 Cod procedură penală și a redus cu o treime

limitele de pedeapsă prevăzute la art. 145 alin. (2), lit. e1) Cod Penal și în

dependență de circumstanțele cauzei și personalitatea inculpatei, în acord

cu prevederile art. 75 Cod Penal a aplicat inculpatei pedeapsa sub formă de

10 ani închisoare, cu executare în penitenciar pentru femei.

Cu referire la argumentele inculpatei Olari Mariana referitor la faptul

că a fost deținută în Penitenciarul nr. 13 în condiții inumane și degradante,

instanța de apel a notat că prin sentință, prima instanță a dispus ca termenul

ispășirii penale în privința lui Olari Mariana să fie redus cu 212 zile de

detenție, pentru încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție,

garantate de art. 3 din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor

10

Omului și a Libertăților fundamentale, în perioada reținerii și aflării

inculpatei sub arest de la 30.01.2019 până la 15.05.2019.

Instanța de apel a stabilit că la individualizarea pedepsei penale în

privința inculpatei Olari Mariana, prima instanță a avut în vedere criteriile

generale de individualizare prevăzute de art. 75 Cod Penal, și anume:

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea,

de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Totodată, la

individualizarea pedepsei penale au fost respectate limitele de pedeapsă

prevăzute pentru infracțiunea incriminată - art. 145 alin. (2), lit. e1) Cod

Penal, așa cum au fost reduse prin aplicarea alin. (8), art. 3641 Cod procedură

penală.

În ceea ce privește solicitarea părții apărării privind respingerea

acțiunii civile ca fiind neîntemeiată, deoarece este lipsită de un suport

probatoriu, instanța de apel a considerat pasibilă respingerii, or, în acest

sens, instanța de apel a reținut că prin certificatele anexate la acțiunea civilă,

se confirmă că partea civilă a suportat cheltuieli pentru înmormântarea

victimei Borșci Vitalie în sumă totală de 40 000 lei.

În ceea ce privește cuantumul despăgubirilor morale în mărime de

100000 lei, încasate de prima instanță din contul inculpatei Olari Mariana în

beneficiul succesorului legal al părții vătămate Borșci Maria, instanța de apel

a stabilit că în urma acțiunilor infracționale comise de inculpată în mod cert

succesorului părții vătămate, cât și rudelor acestuia i s-au cauzat suferințe

psihice incomensurabile.

În conformitate cu art. art. 1422, 1423 Cod civil, instanța de apel a

apreciat că prima instanță just a soluționat acțiunea civilă în partea încasării

prejudiciului moral și a dispus încasarea de la inculpata Olari Mariana în

beneficiul succesorului legal al părții vătămate Borșci Maria a sumei de 100

000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, ce reprezintă o justă și echitabilă

satisfacție a prejudiciului moral suferit de reclamantă.

- procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Bradu

Valentina, prin care invocând ca temei pentru recurs prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei

instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată;

- inculpata Olari Mariana, prin care a solicitat stabilirea unei pedepse

mai blânde cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală;

11

5.1. În motivarea recursului ordinar, procurorul a menționat că:

- decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția în partea individualizării pedepsei, fiindu-i aplicată inculpatului o

pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale, astfel, consideră

soluția neîntemeiată;

- decizia instanței de apel în partea neîncasării cheltuielilor judiciare

de la inculpată în sumă de 5670 lei, contravine normelor procesuale penale

vigoare;

- efectuarea cheltuielilor de judecată în cauza penală este provocată de

săvârșirea infracțiunii, care evident impune desfășurarea urmăririi și a

judecării cauzei pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o, ca urmare

cheltuielile judiciare sunt imputabile inculpatului condamnat pentru

săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind fapta sa infracțională, deoarece

fără săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi efectuat;

- obligația inculpatului condamnat de a suporta cheltuielile judiciare

este principală de vreme ce săvârșirea infracțiunii atrage în mod inevitabil

desfășurarea urmăririi penale și a judecării cauzei, inclusiv pentru a i se

aplica infractorului pedeapsa de a suporta cheltuielile judiciare îi revin

acestuia în principal;

- instanța de apel nu a îndeplinit cerințele stipulate în prevederile art.

101, 394, 414 Cod de procedură penală.

5.2. În motivarea recursului ordinar, inculpata a menționat că:

- nu este de acord cu decizia instanței de apel, deoarece i s-au aplicat

două pedepse;

- instanța de apel nu a luat în considerare faptul recunoașterii

vinovății, precum și judecării cauzei în procedură simplificată;

penal lărgit ajunge la concluzia că recursul inculpatei Olari Mariana

urmează a fi respins ca inadmisibil iar recursul procurorului urmează a fi

admis, din următoarele considerente.

7.1. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul

normei vizate.

Din punct de vedere procesual, soluția de respingere a recursului

declarat de către inculpată se bazează pe dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 1)

Cod de procedură penală, potrivit căreia judecând recursul, instanța este în

drept să-l respingă, ca inadmisibil, în cazul în care se constată că recursul nu

12

a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil)

ori nu este întemeiat legal (este nefondat).

Colegiul penal lărgit menționează, că potrivit practicii judiciare

constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori

de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat

corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au

fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din textul recursului declarat, Colegiul penal lărgit constată că, la caz,

inculpata Olari Mariana nu invocă nici un temei pentru recurs ordinar

prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă reieșind din

esența argumentelor invocate se atestă că inculpata critică decizia instanței

de apel dintr-un singur considerent, și anume invocă dezacordul cu

modalitatea de individualizare a pedepsei penale, potrivit căruia hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Colegiul penal lărgit constată că acest temei pe care s-a bazat inculpata

Olari Mariana în recursul declarat, nu persistă în cauză.

La fel, Colegiul penal lărgit atestă că, în speță nu se contestă starea de

fapt stabilită de către instanțele de fond din care considerente nu se va

pronunța referitor la aceste aspecte, însă critică hotărârea contestată în

partea stabilirii pedepsei, solicitând numirea unei pedepse mai blânde.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă că eroarea de drept invocată

de către inculpata Olari Mariana, nu și-a găsit confirmare în cadrul

examinării cauzei în ordine de recurs ordinar.

Colegiul penal lărgit, verificând materialele dosarului specifică faptul

că argumentele recurentei invocate în recurs, au fost obiect de dispută în

cadrul instanței de apel, prin apelul apărătorului inculpatei, în care au fost

indicate aceleași motive, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios

și veridic răspunsurile de către instanța de apel, pe care Colegiul penal lărgit

le însușește din motivul temeiniciei și argumentării acestora, chestiune ce

vine în corespundere cu practica judiciară constantă a CtEDO.

De asemenea, Colegiul penal lărgit constată, că decizia instanței de

apel corespunde tuturor prevederilor legislației procesual-penale, fiind

legală și întemeiată, instanța argumentându-și soluția de condamnare a

inculpatei Olari Mariana, în comiterea infracțiunii încriminate.

7.2. În expunerea de motive care au stat la baza admiterii recursului

ordinar declarat de procuror, Colegiul penal lărgit pornește de la prevederile

art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora

13

judecând recursul, instanța este în drept să-l admită, cu casarea deciziei în

partea stabilirii cheltuielilor de judecată, în cauza penală în privința lui Olari

Mariana și dispune rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de

instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în

drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite

instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii

pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea

hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-

vagi, reprezintă motiv de casare.

Colegiul penal lărgit constată că aceste prevederi legale deși sunt

obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în

ordine de apel.

Potrivit art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea

atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția.

Judecând recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta

urmează a fi admis, doar în partea ce ține de respingerea cerinței de încasare

a cheltuielilor de judecată din contul inculpatei, din următoarele

considerente.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării

apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de

apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie

motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile

legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a

verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în

vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. Colegiul

penal constată că aceste prevederi legale deși sunt obligatorii, nu au fost

întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel în partea

ce ține de cheltuielile judiciare.

14

Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul

penal lărgit reține că în speță temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, și-a găsit confirmarea sub aspectul că

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel de către

procuror.

La acest capitol, analizând partea descriptivă a deciziei instanței de

apel se atestă că instanța de apel contrar cerințelor art. 414 alin. (5) Cod de

procedură penală nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apelul procurorului, care a criticat soluția primei instanțe în privința

cheltuielilor judiciare suportate în prezenta speță, descrise și în pct. 3.1 a

prezentei decizii, cum ar fi: argumentul instanței de judecată precum că

cheltuielile judiciare urmează a fi trecute în contul statului ținând cont de

obligația statului reprezentat de organul de urmărire penală privind

îndeplinirea acțiunilor procedurale penale necesare pentru realizarea

scopului procesului penal și stabilirea adevărului în procesul penal nu este

plauzibil în situația în care contravine art. 228 alin. (5) Cod de procedură

penală și urmau totuși a fi încasate de la inculpată pentru a fi recuperate

cheltuielile suportate de către instituțiile medicale la efectuarea expertizelor

judiciare în cauză, luând în considerație mărimea acestor cheltuieli,

circumstanțele excepționale ale cazului dat, personalitatea inculpatei și

situația ei materială, precum și caracterul infracțiunii de care a fost

recunoscută vinovată Olari Mariana.

În aceeași ordine de idei, Colegiul penal lărgit reține că din conținutul

părții descriptive a deciziei atacate, rezultă că instanța de apel contrar

prevederilor art.101, 414 Cod de procedură penală, a adoptat soluția în cauză

și nu s-a expus asupra acestor motive invocate în apel și nu a întreprins toate

măsurile de a elucida toate circumstanțele cauzei.

Drept urmare, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a adoptat

o decizie de menținere a sentinței primei instanțe, prin care au fost trecute în

contul statului cheltuielile de judecată pentru efectuarea expertizei judiciare,

printr-o motivare superficială, fără a clarifica corectitudinea soluției primei

instanțe, în condițiile în care rapoartele de expertiză prezente în speță (nr.

XXXXX din 28 februarie 2019 și nr. XXXXX din 15 martie 2019, f.d.71-73 și 81,

vol. I) au fost efectuate după 09.02.2018, după intrarea în vigoare a

modificărilor la art. 143 Cod de procedură penală, și a lăsat fără o

argumentare cuvenită motivele invocate în apelul declarat de procuror, prin

ce a fost afectată soluția adoptată și astfel recursul declarat de procuror

urmează a fi admis, iar decizia instanței de apel casată parțial pe aceste

aspecte, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de instanța de apel.

15

În baza celor expuse, Colegiul penal lărgit statuează că instanța de apel

la adoptarea soluției în cauză, de menținere a sentinței primei instanțe fără

modificări, nu a ținut pe deplin cont de toate circumstanțele expuse supra în

coraport cu cumulul de probe administrat la materialele cauzei și

circumstanțele cauzei, prin ce pe cale de consecință se atestă că decizia

instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

confirmându-se în prezenta cauză temeiurile de recurs prevăzute de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, motiv din care recursul ordinar

declarat de către procuror urmează a fi admis, iar decizia instanței de apel

în partea neîncasării cheltuielilor judiciare din contul inculpatei nu poate fi

menținută, urmând a fi casată, iar cauza a fi trimisă la rejudecare în instanța

de apel.

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că, instanța de apel nu a

judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâre care

nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, admițând astfel o

eroarea judiciară care nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea

cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Dat fiind că nerespectarea întocmai a normei procedurale specificate,

comise de către instanța de apel, constituie eroare de drept prescrise în art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu poate fi corectată de

către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursului ordinar

declarat de către procuror, casării deciziei contestate în partea neîncasării

cheltuielilor de judecată din contul inculpatei și dispune rejudecarea cauzei

în această parte de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de

împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în

strictă conformitate cu legea, și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

Astfel, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă

de dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor

esențiale indicate în apelul respectiv și în măsura competenței sale asupra

motivelor din recursul declarat, nominalizate în prezenta decizie, să

cerceteze și să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și

promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia

adoptată în partea cheltuielilor de judecată, și în dependență de

16

circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de

practica unitară în acest domeniu și de practica relevantă a CtEDO, în cadrul

unui proces de judecată contradictoriu și echitabil, să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de

procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către inculpata

Olari Mariana.

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Valentina Bradu, casează decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2019, în cauza penală în

privința lui Olari Mariana XXXXX, în partea cheltuielilor de judecată, și

dispune rejudecarea cauzei în această parte de către aceiași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

În rest, dispozițiile hotărârii atacate, se mențin.

Decizia este irevocabilă în partea menținerii hotărârii atacate și nu se

supune căilor de atac în partea dispusă rejudecării cauzei.

Decizia motivată pronunțată la 28 mai 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

17