1ra-467/2020 — art. 145 alin. 2 lit. e-1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 145 alin. 2 lit. e-1 CP
- Temei legal
- articolul 427 alin.1 pct. 6, 10 CPP
1ra-467/2020 — art. 145 alin. 2 lit. e-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-467/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
10 martie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,
a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile
ordinare declarate de către inculpata Olari Mariana și de către procurorul în
Procuratura de circumscripție Chișinău, Valentina Bradu, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2019, în cauza
penală în privința lui,
Olari Mariana XXXXX, născută la
XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 21.03.2019 – 15.05.2019
instanța de apel: 27.06.2019 – 18.09.2019
instanța de recurs ordinar: 25.11.2019 – 10.03.2020
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură
penală, legal executată.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 15 mai 2019,
inculpata Olari Mariana a fost recunoscută vinovată de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2), lit. e1) Cod Penal și prin aplicarea
prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a fost stabilit
pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani, cu ispășirea
pedepsei în penitenciar pentru femei.
A fost dispus încasarea de la Olari Mariana în beneficiul lui Borșci
Maria suma de 40 000 lei, cu titlu de prejudiciu material și suma de 100000
lei, cu titlu de prejudiciu moral, iar în total suma de 140000 (una sută
patruzeci mii) lei, cu titlu de prejudiciu cauzat prin infracțiune.
A fost trecut în contul statului cheltuielile de judecată pentru
efectuarea expertizei judiciare în mărime de 5670 lei.
În sentință, prima instanță a constatat că:
Olari Mariana, la data de XXXXX în jurul orelor XXXXX, aflându-se
în domiciliul său situat în sat. XXXXX, r-nul Călărași, fiind în stare de
ebrietate alcoolică cu grad avansat, a inițiat o ceartă cu concubinul său Borșci
Vitalie, și, acționând cu intenție directă, conștientizând pericolul social al
1
acțiunilor sale ilegale, având asupra sa un cuțit de bucătărie, urmărind
scopul de omor, în vederea realizării scopului său infracțional, s-a apropiat
de ultimul și profitând de faptul că Borșci Vitalie era poziționat pe spate pe
o canapea din acea odaie, dânsa, i-a aplicat ultimului o lovitură cu cuțitul
dat - în regiunea toracelui provocându-i astfel, plagă înțepat-tăiată a
toracelui cu lezarea plămânului drept, urmată de o hemoragie internă - fiind
vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață, în rezultatul căruia
Borșci Vitalie a decedat pe loc la scurt timp.
Sentința a fost atacată cu apel de către:
- procurorul în Procuratura r-nul Călărași, Șlicari Eugeniu, prin care a
solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi
hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanța prin care să fie
încasate de la Olari Mariana cheltuielile judiciare în contul statului în sumă
totală de 5670 lei (cheltuieli suportate de stat pentru efectuarea expertizei
judiciare medico-legală nr. XXXXX din 15.03.2019 și a expertizei judiciare
(psihiatrice) nr. XXXXX din 28.02.2019.
- avocatul Chitoroga Ion în numele inculpatei Olari Mariana prin care
a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi
hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatei
Olari Mariana să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, și anume a suspenda
executarea pedepsei până la împlinirea de către copilul Borșci Adrian (a.n.
13.12.2012) a vârstei de 8 ani, adică până la data de 13.12.2020, cu respingerea
acțiunii civile.
3.1 În motivarea apelului procurorul a indicat că:
- argumentul instanței de judecată precum că cheltuielile judiciare
urmează a fi trecute în contul statului ținând cont de obligația statului
reprezentat de organul de urmărire penală privind îndeplinirea acțiunilor
procedurale penale necesare pentru realizarea scopului procesului penal și
stabilirea adevărului în procesul penal nu este plauzibil în situația în care
contravine art. 228 alin. (5) Cod de procedură penală și urmau totuși a fi
încasate de la inculpată pentru a fi recuperate cheltuielile suportate de către
instituțiile medicale la efectuarea expertizelor judiciare în cauză, luând în
considerație mărimea acestor cheltuieli, circumstanțele excepționale ale
cazului dat, personalitatea inculpatei și situația ei materială, precum și
caracterul infracțiunii de care a fost recunoscută vinovată Mariana Olari.
3.2 În motivarea apelului avocatul Chitoroga Ion a indicat că:
- inculpata Olari Mariana a recunoscut vina, nu a solicitat
administrarea de noi probe și a solicitat examinarea cauzei în procedură
simplificată. Atât pe parcursul desfășurării urmăririi penale, cât și pe
2
parcursul judecării cauzei penale inculpata a avut un comportament
exemplar, recunoscându-și vina și oferind declarații a contribuit la
cercetarea multiaspectuală a cauzei penale și elucidarea tuturor
circumstanțelor ce au importanță în soluționarea justă a cauzei. Tot inculpata
a fost cea care a anunțat organele de drept privind cele întâmplate, nu a
încercat să distrugă sau să ascundă careva probe;
- prima instanță urma să țină cont de circumstanțele de fapt ce au stat
la baza comiterii faptei și anume comportamentul victimei, or, acesta adesea
aplica violența asupra inculpatei, context în care la data de 11.07.2018 a fost
emisă ordonanța de protecție a violenței în familie în numele victimei Olari
Mariana, agresor fiind Borșci Vitalie;
- în conformitate cu art. 96 alin. (1) Cod Penal, prima instanță urma să
țină cont că copilul minor Borșci Adrian, nu a împlinit vârsta de 8 ani,
respectiv, urmează a fi suspendată executarea pedepsei până la împlinirea
vârstei de 8 ani, adică până la 13.12.2020;
- acțiunea civilă urmează a fi respinsă ca fiind neîntemeiată, deoarece
este lipsită de un suport probatoriu.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18
septembrie 2019, au fost respinse apleurile declarate de acuzatorul de stat,
procuror în Procuratura r-nul Călărași, Eugeniu Șlicari și de avocatul Ion
Chitoroga în numele inculpatei Olari Mariana și menținută sentința
Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 15 mai 2019, fără modificări.
Termenul de executare a pedepsei a fost calculat din data pronunțării
deciziei, cu includerea în termenul dat a termenului pedepsei de 212 zile de
detenție, redus pentru încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție,
garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților fundamentale din 30.01.2019 până la 15.05.2019.
4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, prima
instanță, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin
prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității
raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate,
a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatei
Olari Mariana încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 145 alin. (2),
lit. e1) Cod Penal al RM - omorul unei persoane, săvârșit asupra unui membru de
familie.
Cu referire la învinuirea înaintată inculpatei Olari Mariana, instanța de
apel a constatat în baza probelor administrate de acuzatorul de stat că
acțiunile infracționale ale inculpatei întrunesc elementele constitutive ale
3
infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2), lit. e1) Cod Penal, sentința primei
instanțe nefiind contestată în această parte, de către părțile la proces.
Cu referire la apelul declarat de acuzatorul de stat, instanța de apel,
verificând legalitatea și temeinicia soluției primei instanțe în partea
cheltuielilor judiciare, a reținut că potrivit art. 227 Cod procedură penală, (1)
Cheltuieli judiciare sânt cheltuielile suportate potrivit legii pentru
asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. (2) Cheltuielile judiciare
cuprind sumele: 1) plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părții
vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților,
traducătorilor și asistenților procedurali; 2) cheltuite pentru păstrarea,
transportarea și cercetarea corpurilor delicte; 3) care urmează a fi plătite
pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat; 4) cheltuite pentru
restituirea contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de
efectuare a expertizei judiciare sau de reconstituire a faptei; 5) cheltuite în
legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală. (3) Cheltuielile
judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă
modalitate.
Conform art. 229 alin. (1) Cod procedură penală, (1) Cheltuielile
judiciare sânt suportate de condamnat sau sânt trecute în contul statului. (2)
Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile
judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și
apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență
juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și
condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor
judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de
pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în
privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare.
(3) Instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial,
condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în
caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate
influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la
întreținerea lor.
Din materialele cauzei penale rezultă că la faza urmăririi penale a fost
dispusă efectuarea expertizelor judiciare, și anume a expertizei medico-
legale (raportul de expertiză judiciară nr. XXXXX din 15 martie 2019) - în
sumă de 4592 lei și a expertizei judiciare psihiatrice (raportul de expertiză
judiciară nr. XXXXX din 28 februarie 2019) - în sumă de 1078 lei. În total,
pentru efectuarea expertizelor judiciare au fost suportate cheltuieli în
mărime de 5670 lei.
4
Instanța de apel a reținut că urmărirea și judecarea unei cauze penale
ocazionează efectuarea de cheltuieli pentru întocmirea și transmiterea
actelor de procedură, pentru administrarea probelor și conservarea
mijloacelor materiale de probă, cu retribuirea apărătorilor, precum și cu
orice alte cheltuieli necesare normalei desfășurări a procesului penal. În
cheltuielile ocazionate de administrarea probelor se includ și sumele pentru
retribuția cuvenită experților si interpreților pentru serviciul care l-au adus
justiției. Spre deosebire de procesul civil, unde sumele necesare acestor
cheltuieli sunt avansate de către reclamant, prin plata taxei de timbru, la
introducerea acțiunii, în cauzele penale, în care activitatea judiciară se
desfășoară din oficiu, sumele necesare cheltuielilor de urmărire sau de
judecată sunt avansate, de regulă, de stat, prin organul judiciar în fața căruia
se află cauza penală.
Efectuarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este provocată de
săvârșirea unei infracțiuni, care impune desfășurarea urmăririi și a judecării
cauzei pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o; ca urmare, cheltuielile
judiciare sunt imputabile inculpatului condamnat pentru săvârșirea
infracțiunii, temeiul juridic fiind vinovăția sa infracțională, deoarece fără
săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi efectuat.
Obligația inculpatului de a suporta cheltuielile judiciare este principală
și integrală; întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage în mod inevitabil
desfășurarea urmăririi penale și a judecării cauzei, pentru a i se aplica
pedeapsa infractorului, obligația de a suporta cheltuielile judiciare îi revine
în principal acestuia, chiar dacă partea vătămată și partea civilă au
determinat, prin cererile lor, producerea unor cheltuieli; de asemenea,
obligația de a suporta cheltuielile judiciare este integrală, incluzând toate
cheltuielile necesare pentru pronunțarea unei hotărâri de condamnare de
către prima instanță.
Astfel, instanța de apel a respins solicitarea acuzatorului de stat
privind încasarea din contul inculpatei Olari Mariana a cheltuielilor
judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare în sumă de 5670 lei,
întrucât norma procesual-penală prevăzută la art. 227 Cod procedură penală
prevede clar și evident care anume cheltuieli urmează a fi puse pe seama
inculpatului, însă la această categorie nu se includ cheltuielile suportate la
efectuarea expertizelor judiciare, la caz a expertizei judiciare medico-legale
din 15 martie 2019 și a expertizei judiciare psihiatrice din 28 februarie 2019.
În acest sens, instanța de apel a făcut trimitere la prevederile art. 143
alin. (1), pct. pct. 1), 3) Cod procedură penală, (1) Expertiza judiciară se
dispune și se efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea: 1) cauzei
5
morții; 3) stării psihice și fizice a bănuitului, învinuitului, inculpatului - în
cazurile în care apar îndoieli cu privire la starea de responsabilitate sau la
capacitatea lor de a-și apăra de sine stătător drepturile și interesele legitime
în procesul penal.
Cu referire la prevederile art. 228 alin. (5) Cod procedură penală, la
care face referire acuzatorul de stat în cererea de apel, instanța de apel a
reținut că aceste prevederi din Lege nu sunt aplicabile acestei spețe, or, alin.
(5) art. 228 Cod procedură penală coroborat cu alin. (1) art. 228 Cod
procedură penală, prevede că cheltuielile suportate de persoanele
menționate la alin.(1) vor fi recuperate la cererea acestora în baza unei
hotărâri a organului de urmărire penală sau a instanței în mărimea stabilită
de legislația în vigoare, și anume cheltuieli ce țin de: cheltuielile făcute în
legătură cu prezentarea la citare în organul de urmărire penală și în instanță;
cheltuielile de cazare; salariul mediu pentru toată perioada de participare în
procesul penal; cheltuielile de reparare, restabilire a obiectelor care au fost
deteriorate în urma utilizării lor în cadrul acțiunilor procesuale la cererea
organului de urmărire penală sau a instanței.
În speță acuzatorul de stat a solicitat încasarea din contul inculpatei
Olari Mariana a cheltuielilor judiciare suportate în legătură cu efectuarea
expertizelor judiciare, care însă nu sunt reglementate la prevederile alin. (1)
art. 228 Cod procedură penală.
Astfel, instanța de apel a reținut că cheltuielile judiciare suportate în
legătură cu efectuarea expertizelor judiciare sunt puse pe seama statului prin
intermediul organelor de resort care pornesc urmărirea penală și se compun
din cheltuieli evidente și strict necesare, în vederea constatării faptei
infracționale și nu constituie cheltuieli suplimentare suportate de organul de
urmărire penală sau de către instanța de judecată, în legătură cu efectuarea
urmăririi penale sau judecării cauzei.
Drept urmare, în cazurile în care expertiza a fost dispusă de către
organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea
acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor fi
achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat, or, potrivit art. 227
alin. (1), (3) și art. 229 alin. (1) Cod procedură penală, cheltuieli judiciare sânt
cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a
procesului penal, în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în
comiterea infracțiunii imputate, care se plătesc din sumele alocate de stat
dacă legea nu prevede o altă modalitate.
În context, instanța de apel menționat și faptul că atât timp cât statul
are obligația, în sensul art. 6 CEDO, de a dovedi vinovăția persoanei trasă la
6
răspundere penală în conformitate cu prevederile art. art. 24, 56 Cod
procedură penală, prin intermediul agenților săi, care la rândul lor, conform
art. art. 96, 97 Cod procedură penală, au sarcina probațiunii, legea penală îi
garantează acuzatului dreptul la prezumția nevinovăției prin prisma art. 8
Cod procedură penală, liberându-l de obligația de a-și demonstra
nevinovăția, raționament care își găsește aplicabilitate și în raport cu orice
chestiune conexă, necesară pentru demonstrarea vinovăției inculpatei, cum
este efectuarea la caz a expertizei judiciare medico-legale și a expertizei
judiciare psihiatrice.
Astfel, dispunerea de către organul de urmărire penală a efectuării
rapoartelor de expertiză judiciară a fost o acțiune indispensabilă procesului
penal, or, la acea etapă, inculpata Olari Mariana beneficia de prezumția
nevinovăției, care o libera de obligația de a-și demonstra nevinovăția,
așadar, ultima neavând careva îndatoriri pecuniare față de dispozițiile și
acțiunile organului de urmărire penală, care în virtutea legii are obligația de
a acumula probe pentru stabilirea adevărului pe caz, iar punerea în sarcina
persoanei recunoscute vinovate de comiterea unei infracțiuni, a achitării
cheltuielilor judiciare pentru acțiunile organului de urmărire penală, nu
poate fi reținută atât timp cât legea procesual-penală reglementează clar și
explicit acest aspect.
Cu referire la apelul declarat de avocatul Chitoroga Ion în numele
inculpatei Olari Mariana, instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia
soluției instanței de fond în partea individualizării pedepsei penale în raport
cu solicitarea de apel a părții apărării privind amânarea executării pedepsei
pentru femei care au copii în vârstă de până la 8 ani, reține că acțiunile
inculpatei Olari Mariana au fost încadrate în baza art. 145 alin. (2), lit. e1) Cod
Penal pentru care legea penală prevede pedeapsa sub formă de închisoare
de la 15 la 20 de ani sau cu detențiune pe viață.
În conformitate cu prevederile art. 16 alin. (6) Cod Penal, infracțiunea
imputată inculpatei Olari Mariana se califică ca infracțiune „excepțional de
gravă”.
Inculpata Olari Mariana a recunoscut vina în comiterea infracțiunii
incriminate, a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, sincer s-
a căit de cele comise.
În conformitate cu art. 76 Cod Penal, prima instanță a reținut în
privința inculpatei Olari Mariana cu titlu de circumstanță atenuantă -
recunoașterea vinovăției.
7
În conformitate cu art. 77 Cod Penal, prima instanță a reținut în
privința inculpatei Olari Mariana cu titlu de circumstanță agravantă -
săvârșirea infracțiunii în stare de ebrietate alcoolică.
Prima instanță reieșind din caracterul infracțiunii, ținând cont de
limitele minime și maxime prevăzute de art. 145 alin. (2), lit. e1) Cod Penal,
așa cum au fost reduse în conformitate cu alin. (8) art. 3641 Cod procedură
penală, a conchis că corectarea și reeducarea inculpatei Olari Mariana este
posibilă prin aplicarea față de aceasta a unei pedepse sub formă de
închisoare, pe un termen de 10 (zece) ani, cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip pentru femei.
În acord cu prevederile art. 96 alin. (1) Cod Penal, (1) Femeilor
condamnate gravide și persoanelor care au copii în vârstă de până la 8 ani,
cu excepția celor condamnate la închisoare pe un termen mai mare de 5 ani
pentru infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave,
infracțiuni prevăzute la cap. I, II, III, VII, VIII, XIII și XVI, instanța de judecată
le poate amâna executarea pedepsei până la atingerea de către copil a vârstei
de 8 ani.
În contextul prevederilor art. 96 Cod Penal, care reglementează
instituția amânării executării pedepsei pentru femei gravide și persoane care
au copii în vârstă de până la 8 ani, Colegiul Penal notează că legea nu admite
excepții de la aliniatul (1), care stabilește că amânarea executării pedepsei
până la atingerea de către copil a vârstei de 8 ani nu poate fi aplicată
persoanelor condamnate la închisoare pe un termen mai mare de 5 ani
pentru infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave,
infracțiuni prevăzute la cap. I, II, III, VII, VIII, XIII și XVI.
Instanța de apel a stabilit că inculpata Olari Mariana a comis o
infracțiune excepțional de gravă (art. 145 alin. (2), lit. e1) Cod Penal al RM),
prevăzută la Capitolul II - Infracțiuni contra vieții și sănătății persoanei.
În contextul celor indicate supra, instanța de apel a respins solicitarea
avocatului Chitoroga Ion în numele inculpatei Olari Mariana privind
amânarea executării pedepsei până la împlinirea de către copilul Borșci
Adrian (a.n. 13.12.2012) a vârstei de 8 ani, adică până la data de 13.12.2020,
deoarece prevederile art. 96 Cod Penal nu sunt incidente în speța dată, fiind
incidente excepțiile reglementate expres la alin. (1) art. 96 Cod Penal, și
anume faptul că inculpatei Olari Mariana i s-a aplicat o pedeapsă sub formă
de închisoare pe un termen mai mare de 5 ani, și anume de 10 ani, iar
infracțiunea comisă de inculpată se califică ca o infracțiune excepțională,
prevăzută la Capitolul II din Partea Specială a Codului Penal.
8
Cu referire la argumentele de apel invocate de avocatul Chitoroga Ion
și anume că inculpata Olari Mariana a recunoscut vina, nu a solicitat
administrarea de noi probe și a solicitat examinarea cauzei în procedură
simplificată, atât pe parcursul desfășurării urmăririi penale, cât și pe
parcursul judecării cauzei penale inculpata a avut un comportament
exemplar, recunoscându-și vina și oferind declarații a contribuit la
cercetarea multiaspectuală a cauzei penale și elucidarea tuturor
circumstanțelor ce au importanță în soluționarea justă a cauzei, că inculpata
a fost cea care a anunțat organele de drept privind cele întâmplate, nu a
încercat să distrugă sau să ascundă careva probe, instanța de apel lea
apreciat ca nefondate, deoarece aceste aspecte nu condiționează aplicarea
art. 96 Cod Penal, ci se evaluează în procesul general de individualizare a
pedepsei penale.
În acest sens, instanța de apel a notat că, la individualizarea pedepsei
penale în privința inculpatei Olari Mariana, prima instanță a reținut faptul
că inculpata și-a recunoscut vina și a solicitat examinarea cauzei în
procedură simplificată, sincer s-a căit de cele comise și comportamentul
pozitiv al acesteia, iar în dependență de aceste aspecte i s-a aplicat o
pedeapsă la limită minimă a pedepsei, și anume sub formă de 10 ani.
În susținerea poziției de apărare a inculpatei Olari Mariana, avocatul
Ion Chitoroga a invocat faptul că instanța de judecată urmează să țină cont
de circumstanțele de fapt ce au stat la baza comiterii faptei și anume
comportamentul victimei, or, acesta adesea aplica violenta asupra
inculpatei, context în care la data de 11.07.2018 a fost emisă ordonanța de
protecție a violenței în familie în numele victimei Olari Mariana, agresor
fiind Borșci Vitalie.
Instanța de apel a apreciat critic argumentele avocatului Ion Chitoroga
expuse supra, or, în cadrul cercetării judecătoreștii nu a fost stabilit faptul că
ilegalitatea sau imoralitatea acțiunilor victimei, au provocat infracțiunea.
În acest sens, instanța de apel din declarațiile inculpatei Olari Mariana
date în cadrul ședinței de judecată în prima instanță și susținute în instanța
de apel, a stabilit faptul că inculpata intenționat a săvârșit o faptă social
periculoasă, adică omorul unei persoane săvârșit asupra unui membru de
familie, or, aceasta aflându-se la domiciliul său acționând cu intenție directă,
i-a aplicat concubinului său Borșci Vitalie o lovitură cu cuțitul în regiunea
toracelui, în rezultatul cărui fapt ultimul a decedat la scurt timp.
Totodată, prima instanță n-a putut reține faptul că existenta
ordonanței de protecție a violenței în familie în numele victimei Olari
Mariana, agresor fiind Borșci Vitalie ar ameliora răspunderea penală a
9
inculpatei, or, în situația în care victima Borșci Vitalie prezenta un pericol
pentru viața și sănătatea inculpatei, ultima urma să solicite intervenția
organelor de drept. Însă, din declarațiile inculpatei Olari Mariana rezultă că
ea împreună cu concubinul ei Borșci Vitalie și cu alte persoane au consumat
băuturi alcoolice, fiind ambii în stare de ebrietate. La fel, din declarațiile
inculpatei Olari Mariana rezultă că victima Borșci Vitalie fiind culcat în pat
a început s-o numească cu cuvinte necenzurate, ea crezând că el se îndârjește
la ea, i-a aplicat o lovitură cu cuțitul în regiunea pieptului. Dânsa a declarat
că i-a aplicat lovitura cu cuțitul lui Borșci Vitalie, doar să-l sperie puțin.
În acest context, instanța de apel a stabilit că inculpata Olari Mariana a
acționat cu intenție directă la comiterea infracțiunii, dânsa își dădea seama
de caracterul prejudiciabil al acțiunii sale, a prevăzut urmările ei
prejudiciabile și în mod conștient a dorit și a admis survenirea acestor
urmări.
Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 28.02.2019, sa
concluzionat că la momentul săvârșirii infracțiunii, Olari Mariana, nu se afla
în stare de tulburare psihică temporată, era fără dereglări psihice. La
momentul săvârșirii infracțiunii ce i se impută Olari Mariana, după cum
rezultă din materialele dosarului penal și datele examenului psihiatric clinic
curent, tulburări psihice de intensitate psihotică nu a manifestat, se afla doar
în stare de ebrietate alcoolică simplă. Conform stării psihice la momentul
săvârșirii infracțiunii ce i se impută Olari Mariana avea capacitatea de
prevedere și deliberare deplină a acțiunilor sale, deci a acționat cu
discernământ.
Cu referire la argumentele inculpatei Olari Mariana, potrivit căreia, în
legătură cu faptul că dânsa a solicitat examinarea cauzei în procedură
simplificată, termenul pedepsei urmează a-i fi redus cu o treime, instanța de
apel a notat că, la stabilirea pedepsei penale, prima instanță a aplicat
prevederile alin. (8) art. 3641 Cod procedură penală și a redus cu o treime
limitele de pedeapsă prevăzute la art. 145 alin. (2), lit. e1) Cod Penal și în
dependență de circumstanțele cauzei și personalitatea inculpatei, în acord
cu prevederile art. 75 Cod Penal a aplicat inculpatei pedeapsa sub formă de
10 ani închisoare, cu executare în penitenciar pentru femei.
Cu referire la argumentele inculpatei Olari Mariana referitor la faptul
că a fost deținută în Penitenciarul nr. 13 în condiții inumane și degradante,
instanța de apel a notat că prin sentință, prima instanță a dispus ca termenul
ispășirii penale în privința lui Olari Mariana să fie redus cu 212 zile de
detenție, pentru încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție,
garantate de art. 3 din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor
10
Omului și a Libertăților fundamentale, în perioada reținerii și aflării
inculpatei sub arest de la 30.01.2019 până la 15.05.2019.
Instanța de apel a stabilit că la individualizarea pedepsei penale în
privința inculpatei Olari Mariana, prima instanță a avut în vedere criteriile
generale de individualizare prevăzute de art. 75 Cod Penal, și anume:
gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui
vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea,
de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,
precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Totodată, la
individualizarea pedepsei penale au fost respectate limitele de pedeapsă
prevăzute pentru infracțiunea incriminată - art. 145 alin. (2), lit. e1) Cod
Penal, așa cum au fost reduse prin aplicarea alin. (8), art. 3641 Cod procedură
penală.
În ceea ce privește solicitarea părții apărării privind respingerea
acțiunii civile ca fiind neîntemeiată, deoarece este lipsită de un suport
probatoriu, instanța de apel a considerat pasibilă respingerii, or, în acest
sens, instanța de apel a reținut că prin certificatele anexate la acțiunea civilă,
se confirmă că partea civilă a suportat cheltuieli pentru înmormântarea
victimei Borșci Vitalie în sumă totală de 40 000 lei.
În ceea ce privește cuantumul despăgubirilor morale în mărime de
100000 lei, încasate de prima instanță din contul inculpatei Olari Mariana în
beneficiul succesorului legal al părții vătămate Borșci Maria, instanța de apel
a stabilit că în urma acțiunilor infracționale comise de inculpată în mod cert
succesorului părții vătămate, cât și rudelor acestuia i s-au cauzat suferințe
psihice incomensurabile.
În conformitate cu art. art. 1422, 1423 Cod civil, instanța de apel a
apreciat că prima instanță just a soluționat acțiunea civilă în partea încasării
prejudiciului moral și a dispus încasarea de la inculpata Olari Mariana în
beneficiul succesorului legal al părții vătămate Borșci Maria a sumei de 100
000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, ce reprezintă o justă și echitabilă
satisfacție a prejudiciului moral suferit de reclamantă.
Decizia instanței de apel, a fost atacată cu recurs ordinar de către:
- procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Bradu
Valentina, prin care invocând ca temei pentru recurs prevederile art. 427
alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei
instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt
complet de judecată;
- inculpata Olari Mariana, prin care a solicitat stabilirea unei pedepse
mai blânde cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală;
11
5.1. În motivarea recursului ordinar, procurorul a menționat că:
- decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția în partea individualizării pedepsei, fiindu-i aplicată inculpatului o
pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale, astfel, consideră
soluția neîntemeiată;
- decizia instanței de apel în partea neîncasării cheltuielilor judiciare
de la inculpată în sumă de 5670 lei, contravine normelor procesuale penale
vigoare;
- efectuarea cheltuielilor de judecată în cauza penală este provocată de
săvârșirea infracțiunii, care evident impune desfășurarea urmăririi și a
judecării cauzei pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o, ca urmare
cheltuielile judiciare sunt imputabile inculpatului condamnat pentru
săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind fapta sa infracțională, deoarece
fără săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi efectuat;
- obligația inculpatului condamnat de a suporta cheltuielile judiciare
este principală de vreme ce săvârșirea infracțiunii atrage în mod inevitabil
desfășurarea urmăririi penale și a judecării cauzei, inclusiv pentru a i se
aplica infractorului pedeapsa de a suporta cheltuielile judiciare îi revin
acestuia în principal;
- instanța de apel nu a îndeplinit cerințele stipulate în prevederile art.
101, 394, 414 Cod de procedură penală.
5.2. În motivarea recursului ordinar, inculpata a menționat că:
- nu este de acord cu decizia instanței de apel, deoarece i s-au aplicat
două pedepse;
- instanța de apel nu a luat în considerare faptul recunoașterii
vinovății, precum și judecării cauzei în procedură simplificată;
Referințe asupra recursurilor declarate, nu au fost depuse.
Judecând recursurile ordinare, în raport cu actele cauzei, Colegiul
penal lărgit ajunge la concluzia că recursul inculpatei Olari Mariana
urmează a fi respins ca inadmisibil iar recursul procurorului urmează a fi
admis, din următoarele considerente.
7.1. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul
normei vizate.
Din punct de vedere procesual, soluția de respingere a recursului
declarat de către inculpată se bazează pe dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 1)
Cod de procedură penală, potrivit căreia judecând recursul, instanța este în
drept să-l respingă, ca inadmisibil, în cazul în care se constată că recursul nu
12
a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil)
ori nu este întemeiat legal (este nefondat).
Colegiul penal lărgit menționează, că potrivit practicii judiciare
constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori
de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat
corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au
fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Din textul recursului declarat, Colegiul penal lărgit constată că, la caz,
inculpata Olari Mariana nu invocă nici un temei pentru recurs ordinar
prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă reieșind din
esența argumentelor invocate se atestă că inculpata critică decizia instanței
de apel dintr-un singur considerent, și anume invocă dezacordul cu
modalitatea de individualizare a pedepsei penale, potrivit căruia hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale.
Colegiul penal lărgit constată că acest temei pe care s-a bazat inculpata
Olari Mariana în recursul declarat, nu persistă în cauză.
La fel, Colegiul penal lărgit atestă că, în speță nu se contestă starea de
fapt stabilită de către instanțele de fond din care considerente nu se va
pronunța referitor la aceste aspecte, însă critică hotărârea contestată în
partea stabilirii pedepsei, solicitând numirea unei pedepse mai blânde.
Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă că eroarea de drept invocată
de către inculpata Olari Mariana, nu și-a găsit confirmare în cadrul
examinării cauzei în ordine de recurs ordinar.
Colegiul penal lărgit, verificând materialele dosarului specifică faptul
că argumentele recurentei invocate în recurs, au fost obiect de dispută în
cadrul instanței de apel, prin apelul apărătorului inculpatei, în care au fost
indicate aceleași motive, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios
și veridic răspunsurile de către instanța de apel, pe care Colegiul penal lărgit
le însușește din motivul temeiniciei și argumentării acestora, chestiune ce
vine în corespundere cu practica judiciară constantă a CtEDO.
De asemenea, Colegiul penal lărgit constată, că decizia instanței de
apel corespunde tuturor prevederilor legislației procesual-penale, fiind
legală și întemeiată, instanța argumentându-și soluția de condamnare a
inculpatei Olari Mariana, în comiterea infracțiunii încriminate.
7.2. În expunerea de motive care au stat la baza admiterii recursului
ordinar declarat de procuror, Colegiul penal lărgit pornește de la prevederile
art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora
13
judecând recursul, instanța este în drept să-l admită, cu casarea deciziei în
partea stabilirii cheltuielilor de judecată, în cauza penală în privința lui Olari
Mariana și dispune rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași
instanță de apel, în alt complet de judecată.
Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de
instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în
drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite
instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii
pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea
hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-
vagi, reprezintă motiv de casare.
Colegiul penal lărgit constată că aceste prevederi legale deși sunt
obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în
ordine de apel.
Potrivit art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea
atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția.
Judecând recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și
argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta
urmează a fi admis, doar în partea ce ține de respingerea cerinței de încasare
a cheltuielilor de judecată din contul inculpatei, din următoarele
considerente.
Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând
apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor
examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în
baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării
apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de
apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie
motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile
legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a
verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în
vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau
motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. Colegiul
penal constată că aceste prevederi legale deși sunt obligatorii, nu au fost
întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel în partea
ce ține de cheltuielile judiciare.
14
Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul
penal lărgit reține că în speță temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1)
pct. 6) Cod de procedură penală, și-a găsit confirmarea sub aspectul că
instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel de către
procuror.
La acest capitol, analizând partea descriptivă a deciziei instanței de
apel se atestă că instanța de apel contrar cerințelor art. 414 alin. (5) Cod de
procedură penală nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în
apelul procurorului, care a criticat soluția primei instanțe în privința
cheltuielilor judiciare suportate în prezenta speță, descrise și în pct. 3.1 a
prezentei decizii, cum ar fi: argumentul instanței de judecată precum că
cheltuielile judiciare urmează a fi trecute în contul statului ținând cont de
obligația statului reprezentat de organul de urmărire penală privind
îndeplinirea acțiunilor procedurale penale necesare pentru realizarea
scopului procesului penal și stabilirea adevărului în procesul penal nu este
plauzibil în situația în care contravine art. 228 alin. (5) Cod de procedură
penală și urmau totuși a fi încasate de la inculpată pentru a fi recuperate
cheltuielile suportate de către instituțiile medicale la efectuarea expertizelor
judiciare în cauză, luând în considerație mărimea acestor cheltuieli,
circumstanțele excepționale ale cazului dat, personalitatea inculpatei și
situația ei materială, precum și caracterul infracțiunii de care a fost
recunoscută vinovată Olari Mariana.
În aceeași ordine de idei, Colegiul penal lărgit reține că din conținutul
părții descriptive a deciziei atacate, rezultă că instanța de apel contrar
prevederilor art.101, 414 Cod de procedură penală, a adoptat soluția în cauză
și nu s-a expus asupra acestor motive invocate în apel și nu a întreprins toate
măsurile de a elucida toate circumstanțele cauzei.
Drept urmare, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a adoptat
o decizie de menținere a sentinței primei instanțe, prin care au fost trecute în
contul statului cheltuielile de judecată pentru efectuarea expertizei judiciare,
printr-o motivare superficială, fără a clarifica corectitudinea soluției primei
instanțe, în condițiile în care rapoartele de expertiză prezente în speță (nr.
XXXXX din 28 februarie 2019 și nr. XXXXX din 15 martie 2019, f.d.71-73 și 81,
vol. I) au fost efectuate după 09.02.2018, după intrarea în vigoare a
modificărilor la art. 143 Cod de procedură penală, și a lăsat fără o
argumentare cuvenită motivele invocate în apelul declarat de procuror, prin
ce a fost afectată soluția adoptată și astfel recursul declarat de procuror
urmează a fi admis, iar decizia instanței de apel casată parțial pe aceste
aspecte, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de instanța de apel.
15
În baza celor expuse, Colegiul penal lărgit statuează că instanța de apel
la adoptarea soluției în cauză, de menținere a sentinței primei instanțe fără
modificări, nu a ținut pe deplin cont de toate circumstanțele expuse supra în
coraport cu cumulul de probe administrat la materialele cauzei și
circumstanțele cauzei, prin ce pe cale de consecință se atestă că decizia
instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,
confirmându-se în prezenta cauză temeiurile de recurs prevăzute de art. 427
alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, motiv din care recursul ordinar
declarat de către procuror urmează a fi admis, iar decizia instanței de apel
în partea neîncasării cheltuielilor judiciare din contul inculpatei nu poate fi
menținută, urmând a fi casată, iar cauza a fi trimisă la rejudecare în instanța
de apel.
Împrejurările expuse atestă în mod lucid că, instanța de apel nu a
judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâre care
nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, admițând astfel o
eroarea judiciară care nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,
instanța de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea
cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs.
Dat fiind că nerespectarea întocmai a normei procedurale specificate,
comise de către instanța de apel, constituie eroare de drept prescrise în art.
427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu poate fi corectată de
către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursului ordinar
declarat de către procuror, casării deciziei contestate în partea neîncasării
cheltuielilor de judecată din contul inculpatei și dispune rejudecarea cauzei
în această parte de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de
împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în
strictă conformitate cu legea, și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.
Astfel, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă
de dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de
rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă
conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor
esențiale indicate în apelul respectiv și în măsura competenței sale asupra
motivelor din recursul declarat, nominalizate în prezenta decizie, să
cerceteze și să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și
promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia
adoptată în partea cheltuielilor de judecată, și în dependență de
16
circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de
practica unitară în acest domeniu și de practica relevantă a CtEDO, în cadrul
unui proces de judecată contradictoriu și echitabil, să pronunțe o hotărâre
legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de
procedură penală.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către inculpata
Olari Mariana.
Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura
de circumscripție Chișinău, Valentina Bradu, casează decizia Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2019, în cauza penală în
privința lui Olari Mariana XXXXX, în partea cheltuielilor de judecată, și
dispune rejudecarea cauzei în această parte de către aceiași instanță de apel,
în alt complet de judecată.
În rest, dispozițiile hotărârii atacate, se mențin.
Decizia este irevocabilă în partea menținerii hotărârii atacate și nu se
supune căilor de atac în partea dispusă rejudecării cauzei.
Decizia motivată pronunțată la 28 mai 2020.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Boico Victor
Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
17