1ra-977/2020 — art. 188 alin. 3 lit. c, 145 alin. 2 lit. k Cp

1ra-977/2020 — art. 188 alin. 3 lit. c, 145 alin. 2 lit. k Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-977/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

06 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursurilor ordinare, împotriva sentinței Judecătoriei Edineț din

21 februarie 2019 și deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Bălți din 06 noiembrie

2019, declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Bodareu Octavian

și de inculpatul

Filipciuc Anatolii XXXXX, născut la

XXXXX, originar din or. XXXXX, r-nul XXXXX, locuitor

al s. XXXXX, com. XXXXX, r-nul XXXXX, cetățean al R.

Moldova, fără antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 05.01.2016 - 17.05.2018,

instanța de apel: 14.06.2018 - 04.12.2019,

instanța de recurs: 07.02.2020 - 06.05.2020.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

fost condamnat în baza art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal la 11 ani închisoare și art. 145

alin. (2) lit. k) Cod penal la 17 ani închisoare.

În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor

aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 18 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip închis, începând cu 21.02.2019, cu includerea termenului de arestare

preventivă din 07.09.2017 până la 03.03.2018 și din 03.03.2018 până la 21.02.2019.

De la inculpat s-a încasa în beneficiul statului cheltuielile pentru procedura de

extrădare în sumă de 20.076 lei și 44 bani.

Cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de

34.804 lei pentru, efectuarea expertizelor judiciare, a fost respinsă ca neîntemeiată.

inculpatul Filipciuc A., având ca scop sustragerea bunurilor altei persoane, a intrat în

casa lui XXXXX XXXXX, situată în s. XXXXX, r-nul XXXXX, și i-a cerut să-i

1

transmită banii. Primind refuz, a atacat-o aplicându-i cu deosebită cruzime multiple

lovituri în regiunea capului și peste corp, cauzându-i leziuni corporale: traumă craneo-

cerebrală închisă- hemoragii în țesuturile moi pericraniene, hemoragie

subarahnoidiană, luxația oaselor antebrațului drept, fractura bilaterală a coastelor,

echimoze multiple la față, umeri, brațe și cotul drept. Conform raportului de expertiză

medico-legală nr. XXXXX din 08.11.2016, leziunile au fost produse prin acțiunea

traumatică a unui(or) corp(uri) contondent(e) dur(e), și se califică ca vătămări corporale

grave, periculoase pentru viață.

Tot el, la 05 noiembrie 2016, imediat după comiterea atacului tâlhăresc asupra

lui XXXXX XXXXX, având drept scop ascunderea infracțiunii de tâlhărie, intenționat

a incendiat din interior locuința acesteia, cauzându-i conform raportului de expertiză

medico-legală nr. XXXXX pin 08.11.2016 arsuri termice de gradul 2 și 3 a feții,

gâtului, cutiei toracice, a ambelor brațe și coapsei drepte, care au fost produse prin

acțiunea temperaturii majore, posibil prin flacără la 05.11.2016.

La 08.11.2016, orele 0630, în rezultatul cauzării vătămărilor corporale, care se

exprimă prin traumă craneo-cerebrală închisă - hemoragii în țesuturile moi

pericraniene, hemoragie subarahnoidiană, luxația oaselor antebrațului drept, fractura

bilaterală a coastelor, echimoze multiple la față, umeri, brațe și cotul drept și arsuri

termice de gradul 2 și 3 a feții, gâtului, cutiei toracice, a ambelor brațe și coapsei drepte,

XXXXX XXXXX a decedat, vătămările corporale descrise fiind în legătură cauzală

directă cu decesul victimei și fiind calificate ca grave, periculoase pentru viață.

Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat că, pe la orele

0500 dimineața, i s-a făcut foame și s-a pornit spre casa părintească. Mergând pe drum,

a simțit miros de ceva ars de la casa vecinei sale. A văzut că poarta gospodăriei lui

XXXXX XXXXX și ușa de la casă erau deschise. A intrat în casă, a auzit un geamăt și

a văzut-o pe XXXXX XXXXX culcată la podea. A luat-o de jos și a încercat să o scoată

din odaie, deoarece ieșea fum. Când a scos-o din coridor, din altă cameră s-a deschis

ușa și cineva i-a aplicat o lovitură. Din acest motiv a lăsat-o pe XXXXX XXXXX în

coridor. A văzut două persoane de gen masculin. El a fugit, iar o persoană care venea

din urmă a tras scurta de pe el, care mai apoi a fost găsită de Tinei I. A alergat acasă la

Russu F. și s-a culcat. A fost trezit de tatăl, Russu A., care i-a spus să-și strângă

lucrurile, deoarece trebuie să vină fiica lui cu soțul și vor dormi în casă. El și-a strâns

lucrurile într-un rucsac, inclusiv și costumul în care era îmbrăcat când a scos-o pe

XXXXX XXXXX din cameră. Aceste lucruri li-a lăsat la Rassu A. în casă și i-a spus

că v-a veni după ele mai târziu. Când s-a întors Rusu A. i-a spus că le-au luat

colaboratorii de poliție. După aceasta a plecat în Ucraina, apoi în Rusia.

Totodată, vina inculpatului este dovedită integral prin probele administrate.

Astfel, martorul Brudari (Tinei) I., a declarat că, când a ajuns la gospodăria lui

XXXXX XXXXX totul era deja ars. În drum erau primarul, alți vecini, a întrebat ce s-

a întâmplat, la care a primit răspuns că a ars casa și XXXXX XXXXX a fost

transportată la spital. Mergând pe lângă gospodăria lui Filipciuc A., în drum, a văzut o

scurtă de culoare neagră cu lampasuri albe pe care a recunoscut-o că este a lui Filipciuc

A. Când a pus scurta pe mână, din ea a căzut buletinul de identitate a inculpatului. A

intrat în casă la Rusu A. și l-a întrebat dacă cunoaște scurta, la ce a răspuns că este a

lui Filipciuc A. și că nu cunoaște unde-i.

2

Martorul Rusu A., a relatat că în dimineața de 05.11.2016 a venit Tinei I., a spus

că a găsit o scurtă și l-a întrebat dacă este a lui Filipciuc A. El a depistat că este a lui

Filipciuc A., a dus scurta în casă, a pus-o pe pat și a văzut că Filipciuc A. dormea sub

o plapumă. După aceasta, Filipciuc A. și-a strâns lucrurile și a spus că va veni mai

târziu după ele. Când a ieșit din casă, era îmbrăcat în scurta care a adus-o Tinei I. Mai

târziu, au venit colaboratorii de poliție care i-au spus că îl caută pe Filipciuc A. și au

luat rucsacul lui. Peste un timp, a venit Filipciuc A. și a întrebat unde-i rucsacul, la ce

i-a spus că l-au luat colaboratorii poliției. Apoi, el s-a întors și a plecat, nu l-a mai văzut.

Martorul Angheluș V., a declarat că activează în calitate de pompier. La

05.11.2016 în s. XXXXX a avut loc un incendiu la care a fost chemat. Deplasându-se

la fața locului a depistat că, arde casa lui XXXXX XXXXX și au stabilit două focare,

unul din interior - în cameră unde era cuptorul iar focarul era la intrare lângă ușă, iar

altul din exterior. Soba nu a fost cercetată. Primul focar era în exteriorul casei într-un

naves. Ventilul de la butelia de gaz era închis. În butelia de bucătărie era gaz și a fost

scoasă afară. Cel mai tare ardea focarul din interior, acolo era instalat laminat pe podea.

Focarele ardeau concomitent. Primul focar ardea plapuma care se afla jos lângă plită.

Al doilea focar ardea podeaua din laminat, era și un pat din metal (setcă) însă nu

cunoaște ce era pe el. Dintr-o odaie în alta nu a putut trece focul. La fereastra din odaie

era puțin arsă rama. Ca pompier poate spune că, de la plită și de la sobă nu putea fi

incendiul.

Martorul Moraru V., a declarat că a activat în calitate de ofițer de investigație al

Secției Investigații Infracțiuni din cadrul IP Briceni. La 05.11.2016 a fost anunțat de

către Unitatea de Gardă precum că a avut loc incendiu în urma căruia XXXXX

XXXXX a fost internată în spital. Făcând legătura Șeful de investigație Cociurca V. a

întrebat cu ce să se deplaseze și ce să facă. După aceasta a luat legătura cu Cușnir S.,

care activează zonal, după care s-au deplasat la Spitalul Raional Briceni în secția

traumatologie la etajul trei și într-un un salon se afla XXXXX XXXXX, fiind bandajată

și sora acesteia Struna Z. Prima era într-o stare gravă și careva informații în acea zi nu

a putut obține deoarece medicul a spus să nu i se pună întrebări. Atunci el a rugat

medicii să-i anunțe când aceasta își va reveni. După aceasta, a doua zi Cușnir S. l-a

sunat și i-a spus că medicul i-a comunicat prin telefon că XXXXX XXXXX și-a

revenit. Ei s-au deplasat la spital și în salon era XXXXX XXXXX împreună cu sora sa

Struna Z. Prin intermediul lui Struna Z. ei îi adresau întrebări, iar XXXXX XXXXX

răspundea. La prima întrebare ea, adică XXXXX XXXXX a spus că a fost ”Tolica” și

până la urmă a spus și familia ”Filipciuc”, precum că i-a cerut bani după care și-a

pierdut cunoștința și apoi și-a revenit. Când și-a revenit, ea ardea și a încercat să iasă

afară și afară deja a cerut ajutor. A mai menționat că, nu i s-au dat multe întrebări

deoarece ea se simțea rău. XXXXX XXXXX era arsă și mâna era ruptă. Hemoragii nu

a observat la ea, însă era umflată la ochi și era arsă. Ei au întrebat-o care ”Tolica” și ea

a răspuns ”Filipciuc” și se vedea că îl cunoaște bine. Ea a mai spus că Filipciuc era

îmbrăcat în haine cu pete verzi, cafenii și a venit la ea cu scopul de a cere bani și i-a

spus că, dacă nu-i dă bani, el îi dă foc. Explicațiile nu au fost înscrise la telefon deoarece

a fost totul spontan și nu au înscris. Nu s-au pregătit pentru înregistrare deoarece nu s-

au așteptat ca XXXXX XXXXX să decedeze.

Martorul Cușnir S., a declarat că, activează în calitate de ofițer de investigație al

Secției Investigații Infracțiuni din cadrul IP Briceni. La 05.11.2016 a fost informat de

3

către unitatea de gardă precum că, în jurul orelor 0500 dimineața a fost internată în

Spitalul Raional Briceni o persoană cu arsuri în urma unui incendiu. El a venit la spital

și a văzut-o pe pe XXXXX XXXXX, care era cu fața bandajată și mâna era arsă. Cu

ea se mai afla și sora acesteia, Struna Z. Nu s-a putut de discutat cu XXXXX XXXXX,

deoarece ea era în stare de șoc. Următoarea zi, a fost informat de către medic că, ultima

și-a revenit și el împreună cu Moraru V. au vizitat-o la spital. Discutând cu XXXXX

XXXXX, în paiață, unde era prezentă și sora sa, a întrebat-o ce s-a întâmplat și ea a

declarat că spre dimineață, la ea în casă a intrat Filipciuc A. și a cerut bani de la ea,

spunându-i că, dacă nu-i dă bani, îi dă foc. Filipciuc A. era îmbrăcat în haine cu pete,

iar în spate avea rucsac. Ea i-a comunicat că nu are bani după care și-a pierdut

cunoștință și când și-a revenit ardeau hainele de pe ea și în casă totul ardea. Nu și-a

putut aminti de ce și-a pierdut cunoștința. După aceasta, ea s-a târâit afară și a chemat

în ajutor vecinii. A mai declarat că, la discuția cu XXXXX XXXXX au mai asistat sora

ei, Struna Z. și Moraru V., medici nu erau. Ea vorbea bine, încet, dar vorbea. Nu-și

amintește dacă XXXXX XXXXX a spus că a fost bătută, însă, susține declarațiile de

la urmărirea penală. XXXXX XXXXX a spus concret că, a fost atacată de către

Filipciuc Anatolii, l-a numit ”Tolicica” sau ”Tolica” și a spus că este vecinul ei. În

afară de arsuri ea avea vânătăi pe față. Martorul a mai menționat că, este ofițer de

investigații și cunoaște că pe Filipciuc au fost materiale cu bătăi și a fost învinuit și în

săvârșirea furturilor. El avea un comportament agresiv mai ales când era în stare de

ebrietate. Pe înregistrarea video de la magazin, care a fost scos în urma declarațiilor

părții vătămate XXXXX XXXXX, se observă că Filipciuc A. era îmbrăcat în formă cu

pete și avea rucsac.

Martorul Ungureanu V., a declarat că, la 05.11.2016 a avut loc incendiul. El s-a

deplasat la fața locului în s. XXXXX, r-nul XXXXX, a început a cerceta cazul.

Cercetând casa de locuit, ducându-se o convorbire cu vecinul Lupu A., care i-a declarat

că, în timp ce dormea a auzit niște trăsnete afară și când a ieșit a văzut-o pe XXXXX

XXXXX, care era lângă poartă și ea zis să o ajute să se ridice. La fața locului au mai

fost stabilite două focare de incendiu fapt ce survine din incendiere intenționată. Unul

a fost stabilit în antreu în partea dreaptă, unde era amplasată butelia și plita de aragaz,

era o verandă. Al doilea focar era stabilit în odaia de locuit, unde era amplasată și soba

lângă fereastra de la intrare. Verificând soba din odaia dată, careva fisuri, deteriorări,

ce ar putea duce la incendiu, nu au fost depistate. Cercetând-se gura sobei, cenușă nu a

fost depistată, fapt ce a demonstrat că în sobă nu s-a făcut focul. A doua cauză, a fost

în baza declarațiilor lui Cușnir S. care a afirmat că, el a dus o convorbire cu XXXXX

XXXXX și ultima i-a comunicat că, la 05.11.2016 la ea în casă a intrat Filipciuc A.,

care i-a spus să-i dea bani și dacă nu-i dă îi va incendia casa. S-au exclus alte cauze de

producere a incendiului și a fost acceptată cauza intenționată de producere a incendiului

și așa a și rămas. La 07.11.2016 fost întocmită o încheiere și un act, el a întocmit și un

proces-verbal de cercetare la fața locului, planul, schemă și încheierea tehnico-

incendiară nr. 31 din 24.11.2016. În această încheiere concluzia a fost - incendiere

intenționată. A mai menționat că a examinat locuința la 07.11.2016. Navesul era lângă

fereastră. Fereastra era complet distrusă, s-a luat în considerație că ventilul la butelia

de gaz și plita erau închise. Focarul era mai tare din exteriorul locuinței, decât din

inferior. Pereții aveau crăpături, focarul nu era de la sobă. Probabil incendiul a fost

provocat prin stropirea cu ceva.

4

Potrivit procesului-verbal de audiere a lui Struna Z., din 06.09.2016, ultima a

declarat că locuiește de una sigură în gospodăria sa, situată în s. Corjeuți, r-nul

XXXXX. în s. XXXXX, r-nul XXXXX locuia tot de una singură, în gospodăria sa,

sora ei, XXXXX XXXXX Iosif, născută la XXXXX. Ultima are fiică cu numele Lilia,

familia căreia nu o cunoaște și care era plecată în Franța. La 06.11.2016, aproximativ

la ora 0700, i-a telefonat fiica surorii ei și i-a zis să plece de urgență la spitalul raional,

fiindcă i-a telefonat o vecină a mamei ei și i-a comunicat, că mama ei, adică la sora ei,

a ars casa și sora a fost transportată la spital. A venit la spitalul raional Briceni și a

găsit-o pe soră în secția de reanimare într-o stare foarte grea. În urmare, a văzut că sora

sa avea vătămări pe față și corp și și-a făcut concluzia tot atunci, că cineva a bătut-o.

Când și-a venit în fire sora pe ceva timp, a reușit să vorbească cu ea și ultima i-a povestit

că, în dimineața zilei de 05.11.2016, pe când afară de abia se lumina, în casă a intrat

vecinul ei Filipciuc A., locuitor al s. XXXXX, r-nul XXXXX, care se afla în stare de

ebrietate și care a cerut de la ea să-i dea toți banii, care-i avea acasă. Fiindcă ea a refuzat

să-i dea banii, Filipciuc A. a început s-o bată cu cruzime, strigându-i că de nu-i dă banii,

î-i va incendia casa. La un moment dat, fiindcă ea refuza să-i dea banii, a lovit-o cu

putere în cap și ea a căzut fără cunoștință. Nu știe cât s-a aflat fară cunoștință, însă când

și-a venit în fire, în odaie era fum și flăcări, totodată și hainele de pe ea ardeau. A

dovedit să iasă din casă și să cheme în ajutor și iarăși și-a pierdut cunoștința. Nu a putut

mai mult conversa cu sora, fiindcă ea și-a pierdut cunoștința.

Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 05.11.2016, și a planșa-

fotografică anexă, s-a cercetat gospodăria lui XXXXX XXXXX, din s. XXXXX, r-nul

XXXXX.

Conform ordonanței de ridicare a obiectelor și documentelor din 05.11.2016, a

fost dispusă efectuarea ridicării de la Rusu A. a unui rucsac cu bunuri materiale.

Potrivit procesului-verbal de examinare obiectului din 07.11.2016, a fost

examinate imaginile video efectuate la 04.11.2016 în localul magazinului ÎI ”Scutelnic

Victor”, situat în s. XXXXX, r-nul XXXXX, prin care s-a constatat, că în jurul orei

1700 în localul magazinului a intrat un tânăr, îmbrăcat în scurtă de culoare întunecată

cu dungi de culoare albă pe mâneci, pantaloni cu pete de culoare albă și hachi, având

în spate un rucsac de culoare verde.

Conform procesului-verbal de examinare obiectului din 08.11.2016, a fost

examinat rucsacul ridicat la 05.11.2016 de la cet. Rusu A., locuitor al s. XXXXX, r-

nul XXXXX, care aparținea lui Filipciuc A., prin care s-a constatat că, este un rucsac

confecționat din materie de culoare verde, în care se aflau mai multe haine și o pereche

de adidași, printre care un costum cu pete de culoare albă și hachi, totodată pe acest

costum erau prezente pete de culoare brună, asemănătoare cu sângele

Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului incendiului din 07.11.2016,

Lupu L. și Cușnir S. au depus respectivele declarații.

Prin încheierea tehnico -incendiară din 24.11.2016, întocmită de către Secția

Situații Excepționale Briceni, s-a constatat că cauza probabilă a generării incendiului

casei de locuit a cet. XXXXX XXXXX, situată în s. XXXXX, r-nul XXXXX este -

incendierea intenționată.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 08.11.2016,

întocmit de către expertul medico-legal Vremea S., decesul lui XXXXX XXXXX a

survenit în rezultatul traumei asociate, exprimată prin trauma cranio cerebrală închisă,

5

hemoragii în țesuturile moi paricraniene, hemoragie subarohnoidiană fractură

bilaterală a coastelor, luxația oaselor antibrațului drept, echimoze multiple la față,

umeri, cotul drept, de asemenea arsuri termice de gradul II și III a feței, gâtului, cutiei

toracice, brațe și coapsei drepte. Trauma cranio-cerebrală închisă, hemoragiile în

țesuturile moi paricraniene, isubarohnoidală, luxația oaselor antebrațului drept, fractura

bilaterală a coastelor, echimozele multiple la față, umeri, brațe și cotul drept au fost

produse prin acțiunea traumatică a unui corp(uri) dur(e) contondent(e), posibil la

05.11.2016, iar combustiile termice la față, gît, cutie toracice, ambele brațe și coapsei

drepte au fost produse prin acțiunea temperaturii majore, posibil prin flacără la

05.11.2016. Vătămările corporale sunt în legătură cauzală directă cu decesul victimei

și se califică ca grave, periculoase pentru viață.

Potrivit actului nr. XXXXX nr. 2 din 03.03.2018, Filipciuc A. a fost predat de

către reprezentantul Poliției de Frontieră a Aeroportului International Chișinău,

reprezentantului IP Briceni.

Conform procesului -verbal de reținere a persoanei din 03.03.2018, Filipciuc A.

a fost reținut ”de facto” la 03.03.2018, ora 1630.

Potrivit procesului-verbal de audiere al lui Filipciuc A. în calitate de învinuit din

04.03.2018, ultimul a declarat că, locuiește în s. XXXXX, r-nul XXXXX împreună cu

tatăl său și doi frați. În vecinătate cu ei locuia XXXXX XXXXX, cu care erau în relații

nu bune, deoarece dumneaei era puțin stranie, permanent striga la oameni. La

04.11.2016, el a fost în ospeție la prietenul său Rusu F Deja la 05.11.2016, în jurul

orelor 0400 el se deplasa spre casă, fiind absolut treaz. Ajungând spre casă, a văzut-o pe

XXXXX XXXXX în drum cu un băț, după care ea început să strige la el și l-a pălit cu

bățul în regiunea capului și anume în nas, după ce plecat. El a ajuns-o din urmă, deja

când ea a ajuns la casa ei și intra în coridor. El a împins-o și a început să-i aplice lovituri

cu pumnii și picioarele peste diverse regiuni ale corpului. În rezultatul aplicării

loviturilor, picături de sânge de la XXXXX XXXXX au nimerit pe hainele sale. Când

el o bătea, a observat că din odaia casei, în coridor ieșea fum. Imediat după ce a bătut-

o, a hotărât să plece înapoi la prietenul său Rusu F. și să se culce. Când a plecat acolo,

XXXXX XXXXX se afla jos, la pământ, în coridor și fără conștiință. A mai declarat

că, personal nu a cerut și nu a estorcat careva bani de la XXXXX XXXXX și nu a dat

foc locuinței acesteia. El a recunoscut faptul că a bătut-o pe XXXXX XXXXX, dar

aceasta nu a fost făcut cu scopul de a lua de la ea bani, ci din motiv că ea l-a lovit și el

s-a înfuriat. Totodată, a declarat că, nu a aprins locuința acesteia.

Conform raportului de expertiză judiciară nr.XXXXX din 18.05.20018, întocmit

de către expertul judiciar psihiatru Țînțari A., Filipciuc A. nu suferă de careva boli

psihice cronice și nici de psihice temporare. Avea capacitatea să-și dea seama de

acțiunile sale în timpul infracțiunii incriminate. La moment Filipciuc A. de maladii

psihice nu suferă, nu are necesitate de aplicare față de el a cărorva măsuri de

constrângere cu caracter medical.

Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 25.01.2019 întocmit de

către experții judiciari ai Laboratorului de Expertize Judiciare Inginero-Tehnice ai

CNEJ: 1.) Din amprenta incendiului și sarcina de ardere al incendiului, care s-a produs

la data de 05.11.2016 în casa de locuit a cetățencei XXXXX XXXXX din s. XXXXX,

r-nul XXXXX, reiese că incendiul nominalizat a avut două focare și a fost generat de

la o sursă deschisă de foc adusă din exterior. 2.) Din cauza modificării locului

6

incendiului după producerea lui este imposibil de determinat univoc mecanismul

formării sursei de aprindere. 3.)La data examinărilor de expertiză, semne materiale în

baza cărora poate fi stabilit care este materialul combustibil aprins nu este posibil. 4).

Procesul de ardere al incendiului nominalizat s-a răspândit prin materialele arzătoare,

amplasate în odaia din dreapta joasei prin deschizăturile geamurilor și ușilor spre

încăperile adiacente.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 08.11.2016,

întocmit de către expertul medico-legal Vremea S., decesul lui XXXXX XXXXX a

survenit, anume, în rezultatul traumei produse acesteia, descrise în partea rezolutivă a

raportului de către expert, fiind calificate ca vătămări grave, periculoase pentru viață,

comise în circumstanțele elucidate în conținutul raportului.

Totodată, ca probe concludente, pertinente, verosimile și directe sunt declarațiile

martorilor Cușnir S. și Moraru V., care atât la urmărirea penală, cât și în ședința de

judecată au declarat că, activând ofițeri de investigații, fiind informați despre

infracțiunea săvârșită, au plecat la secția reanimare unde era internată XXXXX

XXXXX, în rezultatul conversației cu aceasta, la care a participat și sora acesteia

Struna Z., XXXXX XXXXX a menționat că, la data de 05.11.2016, în jurul orelor 0430

- 0500, în casa ei a intrat vecinul său Filipciuc A., îmbrăcat în haine cu pete, avea în

spate rucsac și i-a cerut bani. Deoarece nu i-a dat bani, el a lovit-o în cap, iar de la

lovitura în cap și-a pierdut cunoștința. Când și-a revenit, în casă era fum și flăcări,

hainele de pe ea ardeau, după care s-a deplasat afară, Filipciuc A. deja nu era.

Aceleași circumstanțe au fost stabilite la audierea declarațiilor lui Struna Z. la

06.11.2016, consemnate în proces-verbal de organul de urmărire penală.

În acest context, sunt apreciate critic argumentele inculpatului Filipciuc A.

precum că, martorii Cușnir S. și Moraru V. au depus declarații contradictorii,

menționând locuri diferite, unde era internată decedata XXXXX XXXXX, la

momentul audierii acesteia.

După cum reiese din materialele cauzei penale, și anume potrivit explicațiilor

medicului Zănoagă I., formulate la faza urmăririi penale, la 05.11.2016, ultimul a

menționat că, efectuând serviciul de gardă ca medicul chirurg, la data de 05.11.2016,

în spitalul din or. Briceni a fost transportată pacienta XXXXX XXXXX, la orele 0630,

în secția chirurgie, menționând că era în stare grea și nu era posibilă comunicarea cu

aceasta

Din motivele invocate de medicul Zănoagă I., Cușnir S. și Moraru V. au purces

la interogarea lui XXXXX XXXXX a doua zi, când i-a informat medicul că aceasta,

deja, poate să răspundă la întrebări.

Prin urmare, atunci când, Cușnir S. și Moraru V. au interogat-o pe XXXXX

XXXXX, ultima a fost internată în secția traumatologie, ce se află la etajul trei din

spitalul or. Briceni, ceea ce au confirmat ambii martori, fără careva contradicții în

depozițiile sale.

În ședința de judecată, Filipciuc A. a depus declarații contradictorii, care nu au

fost probate prin nici o dovadă concludentă și pertinentă, fiind unele absolut

declarative.

Mai mult, pe parcursul urmăririi penale, la 04.03.2018, Filipciuc A. a depus alte

declarații, recunoscând vina parțial, afirmând faptul că, la 05.11.2016, în jurul orelor

0400, el a bătut-o pe XXXXX XXXXX, însă nu cu scopul de a lua bani de la ea, ci din

7

motiv că ea l-a lovit și el s-a înfuriat. Totodată, a declarat că, nu a aprins locuința

acesteia.

Însă, în ședința de judecată, Filipciuc A. a formulat alte declarații, absolut

divergente celor date la urmărirea penală, explicând aceasta prin faptul că, a fost impus

de anumite persoane în F. Rusă, când era escortat în R. Moldova.

Cele din urmă, invocate de inculpat nu au fost probate prin nici o dovadă

concludentă și pertinentă, fiind afirmații declarative, cu scopul de a induce în eroare

instanța de judecată.

Astfel, acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate în baza art. 188 alin. (3) lit.

c) și 145 alin. (2) lit. k) Cod penal, ca atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul

sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viață, cu vătămare gravă a

integrității corporale și a sănătății, omor intenționat a unei persoane săvârșit cu scopul

de a ascunde o altă infracțiune.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța a ținut cont de

prevederile art. 61, 75 alin. (1), (2) Cod penal, că circumstanțe ce atenuează

răspunderea penală nu s-au stabilit, la locul de trai inculpatul este caracterizat

nesatisfăcător, infracțiunea de la art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal face parte din

categoria celor grave, care se pedepsește cu închisoare de la 10 la 12 ani, cea de la art.

145 alin. (2) lit. k) Cod penal face parte din categoria infracțiunilor excepțional de

grave, care se pedepsește cu închisoare de la 15 la 20 ani sau detențiune pe viață,

concluzionând oportună aplicarea față de inculpat în temeiul art. 188 alin. (3) lit. c)

Cod penal a pedepsei penale sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani, în baza

art. 145 alin. (2) lit. k) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 17 ani, iar

în conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate,

lui Filipciuc A. să-i fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un

termen de 18 ani, cu executare în penitenciar de tip închis.

În același timp, instanța a statuat că cheltuielile pentru procedura de extrădare,

fiind suportate din contul bugetului de stat în sumă de 20.076,44 lei, urmează a fi

încasate de la inculpat.

Totodată, cerința procurorului privind încasarea din contul inculpatului a

cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizelor judiciare, și anume a: expertizei

medico-legală nr. XXXXX din 25.11.2016- 8 526 lei, expertizei judiciare nr. XXXXX

din 18.05.2018 - 1078 lei, expertizei judiciare nr. XXXXX din 25.01.2019-25 200 lei,

în total a cheltuielile în sumă de 34.804 lei, este neîntemeiată.

Ori, potrivit art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sânt

suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului.

Conform alin. (2) art. 143 Cod de procedură penală, plata expertizelor judiciare

efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul bugetului de stat.

Drept urmare, în cazurile când expertiza a fost dispusă de către organul de

urmărire penală, plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor fi achitate din contul

bugetului de stat.

solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatului să-i fie stabilită pedeapsă în baza art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal de 12

ani închisoare, art. 145 alin. (2) lit. k) Cod penal detențiune pe viață, iar în temeiul art.

84 Cod penal să-i fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă de detențiune pe viață, cu

8

executare în penitenciar de tip închis, cu încasarea de la Filipciuc A. în contul statului

a cheltuielilor judiciare în mărime de 34.804 lei, suportate pentru efectuarea

expertizelor judiciare.

Apelantul a invocat că, instanța de judecată la stabilirea pedepsei penale nu a

ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite de Filipciuc A.,

fapt care contravine prevederilor art. 7 Cod penal.

Astfel, instanța de fond nejustificat a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 18 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, fiind o pedeapsă prea

blândă.

Inculpatul la locul de trai este caracterizat nesatisfăcător, nu este la prima abatere

de lege, fiind anterior tras la răspundere penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 1921 Cod penal, însă urmărirea penală fiind încetată în legătură cu intervenirea

actului de amnistie. Pe parcursul urmăririi penale a pus piedici în buna desfășurare a

acesteia și anume imediat după comiterea infracțiunilor incriminate, inculpatul a

părăsit teritoriul R. Moldova, astfel eschivându-se de la organul de urmărire penală,

fiind anunțat în căutare internațională ceia ce a dus la tergiversarea neîntemeiată a

urmăririi penale. În același timp fiind deja extrădat în R. Moldova și adus în fața

organului de urmărire penală, prin diverse metode a încercat inducerea în eroare a

organelor de drept și a instanței de judecată, inventând diverse versiuni după prima lui

audiere și ulterior declarând că a dat asemenea declarații din motiv că a fost constrâns

psihic de către ofițerul de urmărire penală (ceia ce nu s-a confirmat) sau a fost impus

la aceasta de către condamnații din Federația Rusă pe parcursul perioadei cât s-a deținut

sub arest în Rusia, declarații care nu au fost probate prin nici o probă concludentă.

Totodată, legislatorul a expus suficient de clar în art. 229 din Codul de procedură

penală obligativitatea suportării cheltuielilor judiciare de către condamnat.

Astfel, la materialele cauzei penale au fost anexate probe certe, care dovedesc

faptul suportării cheltuielilor judiciare în sumă 34.8041ei, însă instanța de nu a dat

apreciere acestui fapt.

Conform art. 385 alin. (1) pct. 14) din Codul de procedură penală, instanța de

judecată trebuie să soluționeze cine și în ce proporție trebuie obligat să plătească

cheltuielile judiciare.

3.1. A declarat apel și inculpatul, solicitând rejudecarea cauzei.

Apelantul a invocat că Cușnir S. și Moraru V. au acționând împotriva lui în

calitate de martori, fiind cointeresați în finalitatea cauzei penale.

2019, apelurile au fost respinse ca nefondate.

Instanța de apel a statuat că, instanța de fond a respectat normele procesuale, a

verificat toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor

administrate o apreciere legală, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate

probele în ansamblu-din punct de vedere al coroborării lor.

Ori, apelurile sunt contradictorii circumstanțelor stabilite pe cauză și urmează a

fi respinse ca nefondate, instanța de fond făcând o analiză amplă a probelor cercetate,

just ajungând la concluzia privind recunoașterea ca vinovat a inculpatului în baza art.

188 alin. (3) lit. c) și art. 145 alin. (2) lit. k) Cod penal, corect punând la baza sentinței

9

de condamnare probele administrate și cercetate în ședința instanței de judecată și

verificate în instanța de apel, astfel, stabilind corect starea de fapt.

În acest sens, conform declarațiilor martorilor Cușnir S. și Moraru V., urmează

că discutând cu decedată in spital, ultima le-a indicat că ”spre dimineață la ea în casă a

intrat Filipciuc A. și a cerut bani de la ea, spunându-i că dacă nu-i dă bani îi dă foc.

Filipciuc A. era îmbrăcat în haine în pete, iar în spate avea un rucsac.... ea i-a comunicat

că nuare bani după care și-a pierdut cunoștința și când și-a revenit ardeau hainele pe ea

și în casă totul ardea...”.

Nu poate fi reținut argumentul inculpatului că martorii în cauză au depus

declarații false, ori, aceștia au depus declarații sub jurământ, fiind preîntâmpinați de

răspundere penală, cu atât mai mult că declarațiile acestora coroborează cu celelalte

probe ale cauzei penale.

Declarații asemănătoare a depus și martorul Struna Z., care era sora victimei, și

care a indicat că, soră-sa i-a spus că dimineața în jurul orei 0500, la ea în casă a intrat

Filipciuc A., care a cerut bani și când i-a refuzat a început să o bată spunându-i că-i va

incendia casa, fiindcă nu i-a dat bani a lovit-o cu putere la cap, ea căzând și pierzându-

și cunoștința.

La fel, vinovăția inculpatului se mai confirmă prin declarațiile martorului Finei

I., că atunci când se îndrepta spre casa E. Coca, în drum a găsit o scurtă, pe care a

recunoscut-o că-i aparține lui Filipciuc A., iar în buzunarul scurtei se aflau actele de

identitate ale ultimului.

Conform raportului dc expertiză medico-legală nr. XXXXX din 10.11.2016,

sângele cadavrului XXXXX XXXXX se referă la grupa A\beta/A(II), cu antigenul

suplimentar ”H”. În fragmentele de pete de pe vestă și pantaloni ridicate de la Filipciuc

A., s-a depistat sânge uman. La determinarea apartenenței de grup a sângelui din aceste

pete, s-au constatat antigenii ”A”, ”H”. În cazul provenirii acestui sânge numai de la o

persoană, atunci ea se referă la grupa sanguină Abeta/A(II)/, antigenul ”H”

suplimentar, ce nu exclude în cazul dat proveniența de la cet. XXXXX XXXXX Însă,

în caz ele amestec de sânge în microobiectele sus nominalizate de la două și mai multe

persoane, ele pot fi de grupele sanguine Abeta,0alfa, beta, cu prezența obligatorie

concomitentă a antigenilor ”A”, ”H” în sângele acestor persoane.

Totodată, conform raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din

08.11.2016 ”decesul cet. XXXXX XXXXX a survenit în rezultatul traumei asociate,

exprimată prin traumă cranio-cerebrală închisă, hemoragii în țesuturile moi

pericraniene, hemoragie subarahnoidiană, fractura bilaterală a coastelor, luxatia

oaselor antebrațului drept, echimoze multiple la față, umeri, brațe și cotul drept: de

asemenea arsuri termice de gradul 2 și 3 a feței, gâtului, cutiei toracice, ambelor brațe

și coapsei drepte. Trauma cranio-cerebrală închisă, hemoragiile în țesuturile moi

pericraniene, hemoragia subarahnoidiană, luxația antebrațului drept, fractura bilaterală

a coastelor, echimozele multiple la față, umeri, brațe și cotul drept au fost produse prin

acțiunea traumatică a unui (or) corp(uri) contondent(e) diir(e), posibil la data de

05.11.2016, iar combustiile termice la gât, față, cutia toracică, ambele brațe și coapsei

drepte au fost produse prin acțiunea temperaturii majore, posibil prin flacără la data de

05.11.2016, vătămările corporale descrise fiind în legătură cauzală directă cu decesul

victimei, calificăndu-se ca GRAVE, periculoase pentru viață”.

10

Conform încheierii tehnico-incendiară nr. 31, privind determinarea cauzei și

focarului incendiului, au fost două focare a incendiului dintre care unul apropiat intrării

în camera de locuit lângă fereastră, altul în antreul șopronului (la intrare), incendiul

fiind provocat intenționat, fapt confirmat și prin declarațiile martorului Ungureanu V.

care a întocmit încheierea în cauză și în ședința de judecată a mai concretizat că în sobă

foc nu s-a făcut.

Potrivit raportului de expertiză judiciară psihiatrico-legală nr. XXXXX din

18.05.2018 la inculpatul Filipciuc A. ”conștiința nu este tulburată, corect orientat în

timp, spațiu și propria persoană..., gândirea coerentă, logică, tulburări de percepție nu

se atestă, idei delirante nu expune, memoria și intelectul corespunde vârstei și studiilor

făcute, critica prezentă”, astfel în concluzie se indică ”Filipciuc A. nu suferă de careva,

boli psihice cronice și nici de tulburări psihice temporare. Avea capacitatea de a-și da

seama de acțiunile sale în timpul săvârșirii infracțiunii incriminate. La moment nu are

necesitate de a aplicare față de el a căror-va măsuri cu caracter medical.”, raport ce

denotă, că la momentul comiterii infracțiunilor, își conștientiza acțiunile.

Totodată, în cadrul urmăririi penale, Filipciuc A. a recunoscut că i-a aplicat

lovituri cu pumnii și picioarele peste diverse regiuni ale corpului decedatei XXXXX

XXXXX, declarații ce în tot coroborează cu raportul de expertiză medico-legală a

cadavrului E. Coca descris supra, la care au fost stabilite traumatisme pe diferite

porțiuni ale corpului.

Deci, vinovăția lui Filipciuc A. de comiterea infracțiunilor incriminate este

dovedită astfel ne fiind posibilă de a fi admisă solicitarea acestuia privind achitarea sa,

iar faptul nerecunoașterii vinei, este o metodă de apărare, care nu poate echivala cu

achitarea persoanei.

În același timp, instanța de fond corect a individualizat pedeapsa aplicată

inculpatului, ținând cont de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, personalitatea

inculpatului, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea.

Prima instanță corect a reținut faptul că infracțiunile incriminate de tâlhărie și

omor agravat comise de Filipciuc A. fac parte potrivit art. 16 Cod penal din categoria

celor grave (art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal), pentru care legiuitorul a prevăzut

pedeapsa închisorii pe termen de la 10 la 12 ani și din categoria celor excepțional de

grave (art. 145 alin. (2) lit. k) Cod penal) pentru care legiuitorul a prevăzut pedeapsa

închisorii de la 15 la 20 ani sau detențiune pe viață, și prin aplicarea prevederilor art.

61 și 75 Cod penal și luând în considerație că făptuitorul nu a recunoscut vinovăția,

este caracterizat nesatisfăcător la locul de trai, luându-se în considerație faptul că nu au

fost constatate circumstanțe atenuante, însă au fost stabilite circumstanțe agravante -

provocarea prin infracțiune a unor urmări grave, săvârșirea infracțiunii cu bună-știință

profitând de starea de neputință cunoscută a victimei, care se datorează vârstei

înaintate, contrar celor solicitate de acuzatorul de stat, se atestă corectitudinea sentinței

instanței de fond și în latura stabilirii pedepsei.

Corect i s-a stabilit și aplicat pedeapsa definitivă a închisorii pe un termen de 18

ani, cu executare în penitenciar de tip închis.

Anume o astfel de pedeapsă instanța de fond corect a apreciat-o ca fiind

proporțională și echitabilă acțiunilor ilicite comise de către inculpatul Filipciuc A., care

va duce la atingerea scopului pedepsei de restabilire a echității sociale precum și

11

prevenire de comitere a noi infracțiuni atât din partea inculpatului cât și a altor

persoane.

În concluzie, instanța de fond la stabilirea pedepsei s-a condus de principiile

generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a

pedepsei prevăzute de art. 75 Cod penal și art. 61 Cod penal, potrivit cărora pedeapsa

penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului, și respectiv, la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea condamnaților, cit și a altor persoane.

În acest sens, legea penală nu urmărește scopul de a cauza suferințe fizice sau de

a leza demnitatea omului, acesta fiind unul din principiile aplicării Codului penal.

Este nefondată și solicitarea procurorului-apelant de încasare de la inculpat în

beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 34.804 lei suportate pentru

efectuarea expertizelor ori, expertiza medico-legală nr. XXXXX din 25.1 1.2016 -

8526 lei, expertiza judiciară nr. XXXXX din 18.05.2018 - 1078 lei, expertiza judiciară

nr. XXXXX din 25.01.2019 - 25200 lei, în total de 34804 lei, au fost efectuate în

vederea acumulării probelor necesare, ce demonstrează vinovăția și identifică persoana

vinovată în comiterea infracțiunilor imputate.

În acest sens, obligația pozitivă a statului de a colecta probe necesare în vederea

constatării faptei penale, identificării făptuitorului și implicit asumarea cheltuielilor

aferente procesului din contul statului-în cazul dat a cheltuielilor pentru expertiza

medico-legală nr. XXXXX din 25.11.2016 - 8.526 lei, expertiza judiciară nr. XXXXX

din 18.05.2018 - 1.078 lei, expertiza judiciară nr. XXXXX din 25.01.2019 - 25.200 lei,

în total de 34.804 lei, acțiuni procesuale efectuate întru constatarea leziunilor corporale

cauzate victimei XXXXX XXXXX, a stării psihice a inculpatului Filipciuc A., precum

și analiza probelor biologice și a hainelor.

Dispozițiile art. 227 Cod de procedură penală, expres stabilește din ce sânt

constituite cheltuielile judiciare și în special pct.4) alin.(2) al respectivului articol cert

stabilește, că în cazul efectuării unei expertize pot fi atribuite ca cheltuieli judiciare

doar sumele cheltuite pentru restituirea contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite

în procesul de efectuare a expertizei și nicidecum însăși cheltuielile suportate integral

pentru efectuarea unei expertize când aceasta are statutul de probă în procesul penal.

În prezenta cauză penală, ordonatorul expertizei judiciare a fost organul de

urmărire penală, fără a exista o asemenea cerere din partea părților, deci instanța de

fond corect concluzionând despre netemeinicia cerinței date, motivând-o în sentință.

La caz, deși alin. (2) art. 143 Cod de procedură penală prin Legea nr. 316 din

22.12.2017 în vigoare din 09.02.201 8, a fost abrogat, totuși norma dată este aplicabilă

cazului, deoarece infracțiunea incriminată inculpatului a fost comisă până la abrogarea

acestei norme procesuale și anume la 05.11.2016 respectiv cheltuielile suportate pentru

efectuarea expertiza medico-legală nr. XXXXX din 25.1 1.2016 - 8.526 lei, expertiza

judiciară nr. XXXXX din 18.05.2018 - 1.078 lei, expertiza judiciară nr. XXXXX din

25.01.2019 - 25.200 lei, în total de 34.804 lei pe cauza dată urmează a fi trecute în

contul statului.

declarat recurs ordinar solicitând casarea parțială a acestei decizii și dispunerea

rejudecării cauzei de către instanța de apel.

12

Recurentul a invocat că, la stabilirea pedepsei, nu s-a ținut cont de caracterul

social periculos al faptei omise, de consecințele care au survenit în urma comiterii

infracțiunii și în cele din urmă de faptul că infracțiunea săvârșită a avut consecințe

grave și a dus la decesul victimei, XXXXX XXXXX, la fel, și a cauzat prejudicii de

ordin material prin incendierea locuinței ultimei.

Prin aplicarea pedepsei cu închisoarea pe un termen de 18 ani, nu s-a realizat o

echitate socială și nu s-a atins scopul de „exemplaritate” al pedepsei penale, este una

neechitabilă, prin care nu vor fi atinse scopurile generale ale pedepsei penale prevăzute

de art. 61 alin. (2) Cod penal; restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni.

Instanțele de judecată în mod neîntemeiat au respins solicitarea acuzatorului de

stat privind încasarea de la inculpatul Filipciuc A. a cheltuielii de judecată ce au fost

suportate în legătură cu efectuarea acțiunilor de urmărire penală și anume: expertiza

medico-legală nr. XXXXX din 25.11.2016 - 8.526 lei, expertiza judiciară nr. XXXXX

din 18.05.2018 - 1.078 lei, expertiza judiciară nr. XXXXX din 25.01.2019 - 25.200 lei,

în total de 34804 lei.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod

de procedură penală - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.

5.1. A declarat recurs ordinar și inculpatul, în care a solicitat casarea hotărârilor

adoptate, cu remitere cauzei la rejudecare.

Recurentul a invocat că, nu este vinovat de comiterea infracțiunilor incriminate,

iar constatările organul de urmărire penală referitoare la declarațiile părții vătămate

XXXXX XXXXX, audiată în secția reanimare a spitalului raional Briceni despre

circumstanțele celor întâmplate, contravin declarațiilor relatate de către martorii

acuzării.

Astfel, Moraru V. a declarat că au audiat-o pe XXXXX XXXXX, în secția

reanimare, împreună cu și cu ajutorul lui Struna Z., care este sora părții vătămate, iar

Cușnir S. a declarat că, audierea a avut loc doar în prezența lui Moraru V., în lipsa

acesteia.

Struna Z. ar fi întrebat-o pe partea vătămată despre cele întâmplate, iar ultima a

comunicat că, dimineața la ea a venit Filipciuc A. și a cerut bani, fiind refuzat, ultimul

s-ar fi enervat și a atacat-o, aplicându-i mai multe lovituri cu o deosebită cruzime.

De asemenea, Moraru V. a indicat că XXXXX XXXXX a răspuns la prima

întrebare precum că, ”Tolicica”, apoi a pronunțat și familia ”Filipciuc”, ar fi cerut bani

după care și-a pierdut cunoștința și apoi și-a revenit. Când și-a revenit, ea ardea și a

încercat să iasă afară și afară deja a cerut ajutor. Moraru V. a mai menționat că, nu i-

au fost acordate multe întrebări deoarece ea se simțea rău.

Declarațiile martorului Ungureanu V. sunt confuze și contravin declaraților

martorilor audiați.

A fost condamnat în lipsa unor probe directe, iar Cușnir S. și Moraru V. au

acționat împotriva lui, în calitate de martori fiind cointeresați în finalizarea cauzei.

pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele

considerente.

13

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor

prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.

Însă, în recursul inculpatului, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat

niciun temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind

omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității

deciziei contestate în acest sens (pct. 5.1. din decizie).

Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu întrunește condițiile

de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul

ordinar al inculpatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se

expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent.

Ori, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării

sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 10) Cod de procedură

penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale, când nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar al

inculpatului, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5.1.

din decizie), se reține că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor

contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod

concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele de

fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică justă a

acțiunilor infracționale ale acestuia, în strictă conformitate cu prevederile normelor de

procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar, inclusiv declarațiile inculpatului, martorilor: Brudari (Tinei) I., Rusu

A., Angheluș V., Moraru V., Cușnir S., Lupu L., Cușnir S., Struna Z. și Ungureanu V.,

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 05.11.2016, planșa-fotografică anexă

la procesul-verbal de cercetare la fața locului din 05.11.2016, ordonanța de ridicare a

obiectelor și documentelor din 05.11.2016, procesele-verbale de examinare obiectului

din 07.11.2016 și 08.11.2016, procesul-verbal de cercetare la fața locului incendiului

din 07.11.2016, plan schema pe faptul incendiului, încheierea tehnico-incendiară din

24.11.2016 întocmită de către Secția Situații Excepționale Briceni, raportul de

expertiză medico-legală nr. XXXXX din 08.11.2016 întocmit de către expertul

medico-legal Vremea S., actul nr. XXXXX nr. 2 din 03.03.2018, procesul-verbal de

14

audiere al lui Filipciuc A. în calitate de învinuit din 04.03.2018, raportul de expertiză

judiciară nr.XXXXX din 18.05.20018 întocmit de către expertul judiciar psihiatru

Țînțari A., raport de expertiză judiciară nr. XXXXX din 25.01.2019 întocmit de către

experții judiciari ai Laboratorului de Expertize Judiciare Inginero- Tehnice ai CNEJ,

toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității

și coroborării lor, instanțele indicând motivele pentru care au respins dovezile și

versiunile apărării, instanța de apel pronunțându-se argumentat și detailat asupra

tuturor motivelor invocate în apelul apărării, probele administrate pe caz demonstrând

clar și cert prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunilor prevăzute la

art. 188 alin. (3) lit. c) și art. 145 alin. (2) lit. k) Cod penal, deci instanțele încadrând

juridic corect fapta săvârșită.

Totodată, soluția calificare a acțiunilor inculpatului, coroborează și cu

jurisprudența națională, potrivit cărei, dacă în timpul actului de tîlhărie persoana

săvîrșește și omorul intenționat al victimei acțiunile urmează să se încadreze prin

concurs de infracțiuni, prevăzute de art. 145 și 188 Cod penal, cu indicarea în sentință

a tuturor semnelor constitutive prevăzute la săvîrșirea acestor infracțiuni. (Hotărîrea

Plenului CSJ a RM din 28 iunie 2004, nr. 23. - Cu privire la practica judiciară în procesele penale

despre sustragerea bunurilor, pct. 8.).

Omorul săvîrșit cu scopul de a ascunde o altă infracțiune se caracterizează prin

aceea că făptuitorul, omorînd victima, urmărește să ascundă infracțiunea săvîrșită în

trecut sau infracțiunea care este săvîrșită concomitent cu omorul. Scopul ascunderii se

poate exprima în aceea că făptuitorul urmărește să nu se afle despre însuși faptul

infracțiunii, despre participarea la infracțiune a unei anumite persoane sau despre alte

împrejurări relevante ce țin de infracțiunea-scop. Circumstanța agravantă prevăzută la

art. 145 alin. (2) lit. k) Cod penal operează indiferent dacă omorul este consumat sau a

rămas la etapa de pregătire ori de tentativă. Pentru existența circumstanței agravante

prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. k Cod penal este necesară și suficientă dovada scopului

urmărit, indiferent dacă acest scop a fost atins sau nu (Hotărîrea Plenului CSJ a RM din

24.12.2012, nr.11. - Cu privire la practica judiciară în cauzele penale referitoare la infracțiunile

săvîrșite prin omor (art. 145-148 CP al RM), pct.5.10.).

Prescripțiile și împrejurările enunțate supra, conform relevanțelor conținute în

descriptivul hotîrârilor contestate, just au fost luate în considerare de către instanțele

de fond și de apel.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia

luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație

penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o

curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției

de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din

CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă

a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se

apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de

art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat

15

la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de

Jos).

Pe lângă aceasta, cu referire la argumentele recurentului acuzator (pct. 5. din

decizie), se atestă că instanțele legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele

de fapt și de drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului, în strictă

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept

material, just și argumentat au ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, conform

căror la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea

echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în

strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei,

instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia.

Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului

în corespundere cu prevederile legale, fiind una echitabilă și proporțională în raport cu

gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, cât și a scopului pedepsei penale sub

aspectul restabilirii echității sociale, corectării inculpatului, prevenirii săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor persoane.

În același timp, în raport cu celelalte motive invocate în recursul ordinar al

procurorului, se reține că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor

contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod

concludent că instanțele au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept

privind chestiunea cheltuielilor judiciare în strictă conformitate cu prevederile

normelor de procedură penală, corect ținând cont de prevederile art. 385 alin. (1) pct.

14), 227 alin. (1) și (3), 143 alin. (1) pct. 1), 2), 6) Cod de procedură penală, care

prescriu expres că la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează cine și în ce

proporție trebuie obligat să plătească cheltuielile judiciare, suportate pentru asigurarea

bunei desfășurări a procesului penal, care se plătesc din sumele alocate de stat dacă

legea nu prevede altă modalitate, expertiza se dispune și se efectuează, în mod

obligatoriu, pentru constatarea cauzei morții, gradului de gravitate și a caracterului

vătămărilor integrității corporale, iar plata acestor expertize judiciare se face din contul

mijloacelor bugetului de stat, instanțele just, argumentat și în limitele competenței

legale statuând că, în speță, cheltuielile pentru efectuarea expertizelor judiciare

urmează a fi făcute din contul mijloacelor bugetului de stat.

Totodată, recursurile declarate, potrivit argumentelor invocate și reproduse în

pct. 5., 5.1. din prezenta decizie, sunt întemeiate pe critica modului în care instanța de

apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei, inclusiv în latura pedepsei penale și a

cheltuielilor judiciare.

Însă, pornind de la relevanțele art. 229 alin. (1) și (3), 6 pct. 111), 27, 414 alin.

(1) și (2), instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile

judiciare, instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial

16

condamnatul, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor,

judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în

urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței

de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor

de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor și probelor

cauzei, inclusiv în aspectul cheltuielilor judiciare și a pedepsei penale în alt sens decât

cel pe care îl propune acuzarea și apărarea, este o competență și prerogativă legală a

acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse

în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestor chestiuni în recursurile

ordinare la fel este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursurile ordinare au constituit deja obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest

sens (pct. 2. - 5.1. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii

care au fost puse la baza sentinței, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei

pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel

nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că hotărârile

contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că au fost întrunite

elementele infracțiunii, că inculpatului au fost aplicat pedepse individualizate conform

prevederilor legale, și că recursurile ordinare sunt vădit neîntemeiate.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Astfel, odată ce sunt vădit neîntemeiate, recursurile de pe rol urmează a fi

declarate inadmisibile.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul în Procuratura

de circumscripție Bălți, Bodareu Octavian și de inculpatul Filipciuc Anatolii XXXXX,

împotriva sentinței Judecătoriei Edineț din 21 februarie 2019 și deciziei Colegiul penal

al Curții de Apel Bălți din 06 noiembrie 2019, pe motiv că sunt vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 22 mai 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

17