ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 26.12.2017

1ra-1686/2017 — art. 217 alin. 2, 217-1 alin. 3 lit. a CP

HOTĂRÂRE
26.12.2017
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 217 alin. 2, 217-1 alin. 3 lit. a CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 CPP
Citează această cauză
1ra-1686/2017 — art. 217 alin. 2, 217-1 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1686/2017

Curtea Supremă de Justiție

05 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan,

Ion Guzun,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurile

ordinare, împotriva sentinței Judecătoriei Bălți din 31 martie 2017 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 iulie 2017, declarate de avocatul Ion

Dănoi, de avocatul Veaceslav Negru și inculpatul

Vorobiov Anatoli Xxxxxx, născut la

xx xxxxxxxxx xxxx în mun. Xxxxxxxx, locuitor al s.

Xxxxxxxxxx, r-nul Xxxxxxxx, cetățean al R. Moldova,

fără antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 15.01.2016 – 31.03.2017,

instanța de apel: 10.05.2017 – 26.07.2017,

instanța de recurs: 23.10.2017 – 05.12.2017.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,

fost condamnat în baza art. 2171 alin. (2) Cod penal la 3 ani și 6 luni închisoare și

în baza art. 217 alin. (2) Cod penal la 6 luni închisoare.

Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 3 ani

și 9 luni închisoare.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată

condiționat, pe o perioadă de probațiune de 4 ani.

1

locul nestabilit de către organul de urmărire penală, ilegal a procurat masa vegetală

uscată de culoare verde - marijuana, care conține substanța narcotică, și la

21.10.2015 a consumat o cantitate nestabilită a substanței narcotice prin fumare, iar

partea rămasă în pachetul de hârtie a păstrat-o ilegal la sine în scopul de înstrăinare

și întrebuințării personale. În aceeași zi, aflându-se la domiciliul cunoscutului său

Baucov V. pe adresa: mun. Xxxxx, str. Xxxxxxxxxxxx xx, ap. x, acționând cu

intenția îndreptată spre înstrăinarea substanțelor narcotice, a transmis ilegal lui

Baucov V. în pachetul de hârtie o parte din masa vegetală uscată de culoare verde -

marijuana, pe care ultimul o păstra la sine în scopul întrebuințării personale. La

22.10.2015, orele 21.00, Vorobiov A. și Baucov V., aflându-se împreună în fâșia

forestieră, amplasată pe partea stângă a traseului Bălți-Sadovoe, au fost observați

de către colaboratorii de poliție și în legătură cu bănuiala apărută că ei consumau

substanțe narcotice, au fost conduși la Serviciul Narcologic al Spitalului Municipal

Bălți, unde, conform proceselor-verbale al examinării medicale de constatare a

faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei nr. 836 și nr. 837

din 22.10.2015, s-a constatat faptul consumului de către Vorobiov A. și Baucov V.

de substanțe narcotice - marijuana.

Ca urmare a acestei situații, la 22.10.2015 între orele 23.00 și 23.15,

colaboratorii poliției au efectuat percheziția corporală a lui Baucov V., în cadrul

căruia în buzunarul drept al blugilor, în care era îmbrăcat ultimul, a fost depistat și

ridicat un pachet de hârtie cu masa vegetală uscată de culoare verde, care conform

raportului de expertiză nr. 10491 din 19.11.2015, masa vegetală uscată de culoare

verde, cu greutatea de 0,98 gr. este marijuana, în care a fost depistat componentul

narcotic activ - tetrahydrocannabinol, prin urmare se atribuie către substanțe

narcotice.

Conform Raportului de expertiză nr. 10491 din 19.11.2015, masa vegetală

uscată de culoare verde, cu greutatea de 0,98 gr., ridicată de la Baucov V., este

marijuana, în care a fost depistat componentul narcotic activ –

tetrahydrocannabinol, prin urmare se atribuie către substanțe narcotice. Marijuana

este inclusă în Lista nr. 1 a Tabelului nr. 1 „Substanțele narcotice. Substanțele

psihotrope neutilizate în scopuri medicinale”, aprobată prin Hotărârea Guvernului

Tot el, la 21 octombrie 2015, în locul nestabilit de către organul de urmărire

penală, ilegal a procurat masa vegetală uscată de culoare verde marijuana, care

conține substanță narcotică, după ce, în aceeași zi a consumat o cantitate nestabilită

a substanței narcotice prin metoda fumării, iar partea rămasă în pachetul de hârtie a

păstrat-o ilegal la sine în scopul de înstrăinare și întrebuințării personale. Ulterior

la 22.10.2015, orele 21.00, aflându-se împreună cu Baucov V. în scopul

întrebuințării substanțelor narcotice în fâșia forestieră, amplasată pe partea stângă a

traseului Bălți-Sadovoe, observând colaboratorii de poliție, a aruncat pe pământ

pachetul de hârtie cu masa vegetală uscată de culoare verde, pe care îl avea la sine,

și care a fost ridicat de către ofițerii de investigații în cadrul efectuării cercetării la

fața locului. Conform Raportului de expertiză nr. 10490 din 19.11.2015, masa

vegetală uscată de culoare verde, cu greutatea de 3,7 gr. este marijuana, în care a

2

fost depistat componentul narcotic activ - tetrahydrocannabinol, prin urmare se

atribuie către substanțe narcotice, iar cantitatea menționată se atribuie la cantități

mari „narcotice, substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicinale”, aprobată

prin Hotărârea Guvernului R. Moldova nr. 1088 din 05.10.2004. În conformitate cu

capitolul 1 p. 7 al „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor, care

conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”,

aprobate prin Hotărârea Guvernului R. Moldova nr. 79 din 23.01.2006, cantitatea

sus indicată de substanță narcotică - marijuana uscată -3.7 gr., constituie proporții

mari.

Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut parțial vina, relatând că

împreună cu Baucov V. s-au dus în fâșia forestieră să consume substanțe narcotice,

însă, nu au reușit să întrebuințeze deoarece de ei s-au apropiat colaboratorii

poliției. La fața locului a fost efectuată percheziția corporală în urma căreia la el și

la Baucov V. au fost găsite câte un pachet de marijuana. Recunoaște că a consumat

și păstrat la sine substanțe narcotice, însă nu recunoaște vina referitor la păstrarea

substanțelor narcotice cu scop de înstrăinare.

Necătând că inculpatul a recunoscut parțial vina, vinovăția acestuia se

confirmă integral prin probele administrate.

Astfel, martorul Ciobanu V. a declarat că cu colegii de

serviciu Grîu L. și Ciobanu V., s-au apropiat de două persoane suspecte. Persoana

care s-a numit Vorobiov A. a aruncat un pachet suspect, care a fost ridicat și

sigilat. În urma percheziției corporale, la cealaltă persoană - Baucov V., a fost

depistat un pachet de hârtie în care conform raportului de expertiză se aflau

substanțe narcotice. Baucov V. a declarat că pachetul cu substanțe narcotice i-a

fost transmis de către Vorobiov A.

Martorul Baucov V., a declarat că Vorobiov A. i-a propus să consume

marijuana pentru ce s-au deplasat spre fâșia forestieră. De ei s-au apropiat

colaboratorii poliției. În urma percheziției la el a fost depistat un pachet în care se

afla marijuana, acest pachet i-a fost transmis de către Vorobiov A. cu o zi înainte.

În preajma lui Vorobiov A. pe jos, colaboratorii poliției au găsit un pachet în care

se afla substanță narcotică. Presupune că Vorobiov A. a scăpat pachetul jos,

deoarece era timp de noapte.

Totodată, Vorobiov A. a fost învinuit de organul de urmărire penală în baza

art. 2171 alin. (3) lit. a) Cod penal - înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, de

o persoană care anterior a săvârșit aceleași acțiuni, deoarece acesta anterior a fost

condamnat prin sentința Judecătoriei mun. Bălți din 24.03.2011, în baza art. 2171

alin. (3) lit. c), f), 90 Cod penal, la 3 ani închisoare, condiționat, cu un termen de

probă de 3 ani, cu privarea de dreptul de a practica activități de circulație ilegală a

substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani, antecedentul penal fiind stins. Astfel,

fapta lui nu poate fi calificată în baza art. 2171 alin. (3) lit. a) Cod penal, ca fiind

comisă de o persoană care anterior a săvârșit aceleași acțiuni.

Instanța a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 2171 alin. (2) lit. a) Cod

penal, ca înstrăinarea ilegală a drogurilor și în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, ca

procurarea și păstrarea drogurilor, săvârșite în proporții mari și fără scop de

înstrăinare.

3

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 61, 72, 75-77

Cod penal, de gravitatea faptei săvârșite, de personalitatea inculpatului și motivul

săvârșirii infracțiunii, de circumstanțele cazului, de pericolul social al persoanei și

faptei, că circumstanțe agravante și atenuante în privința inculpatului nu au fost

stabilite, concluzionând că reeducarea și corectarea acestuia este posibilă și prin

aplicarea unei pedepse neprivative de libertate, cu suspendarea condiționată a

pedepsei cu închisoarea.

solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul să fie condamnat în baza art. 2171 alin. (2), 217 alin. (2), 84 alin. (1)

Cod penal, la 3 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Apelantul a invocat că instanța nu a ținut cont de criteriul general al

individualizării pedepsei, contrar prevederilor art. 75 Cod penal, și anume gradul

prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, circumstanțele cazului, motivul comiterii

infracțiunii, personalitatea vinovatului, precum și influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării persoanei culpabile.

Nu a luat în considerație și faptul, că inculpatul a săvârșit o infracțiune

prevăzută de art. 2171 alin. (2) Cod penal, care după conținutul său și consecințele

prejudiciabile reprezintă un pericol sporit pentru societate.

Totodată, instanța de fond nu a luat în considerație datele caracteristicele ale

inculpatului, și anume: că acesta, fiind o persoană aptă de muncă, nu are ocupație

permanentă ce i-ar asigura lui o sursă stabilă de venit pentru existență, se află la

evidența medicului narcolog cu diagnoza: consumator de droguri din 03.11.2012,

acesta nu este la prima abatere, fiind anterior judecat penal pentru comiterea

infracțiunilor legate de circulația ilegală a substanțelor narcotice cu aplicarea

pedepsei nonprivative de libertate, și din nou a comis infracțiuni similare, cu toate

că antecedentul penal este stins. Circumstanțele date denotă că acest tip de

pedeapsă nu a atins scopul reeducării și corectării persoanei numite.

Astfel, reeducarea și corectarea inculpatului este posibilă doar în condițiile

izolării de societate, iar pedeapsa sub formă de suspendare condiționată a

executării pedepsei în temeiul art. 90 Cod penal, stabilită inculpatului, este una

extrem de blândă prin care nu vor fi atinse scopurile generale ale pedepsei penale

prevăzute de art. 61 alin. (2) Cod penal, adică, restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât

din partea condamnatului cât și din partea altor persoane.

apelul a fost admis, casată sentința parțial și pronunțată o nouă hotărâre.

Vorobiov Anatoli a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (2) Cod penal la 3

ani închisoare și în baza art. 217 alin. (2) Cod penal la 6 luni închisoare.

Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 3 ani

și 2 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, începând din 26

iulie 2017.

În rest, sentința a fost menținută.

4

Instanța de apel a reținut că prima instanță a aplicat o pedeapsă prea blândă,

care nu este echitabilă faptelor infracționale comise, nu corespunde împrejurărilor

cauzei și normelor legale și nu va atinge scopul de corectare și reeducare a

inculpatului.

Pedeapsa stabilită inculpatului nu este echitabilă faptei comise, instanța de

fond nu a ținut pe deplin cont și nu s-a expus argumentat asupra regulilor de

individualizare a pedepsei, asupra circumstanțelor cauzei, personalității

inculpatului, caracterului și gradului prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite.

Inculpatul nu este la prima abatere, anterior acesta a fost judecat prin

sentința Judecătoriei Bălți din 24.03.2011 în baza art. 2171 alin. (3) Cod penal, la 3

ani închisoare, cu aplicarea art. 90 Cod penal, și prin sentința Judecătoriei mun.

Bălți din 05.09.2014 în baza art. 2172 Cod penal la amendă în mărime de 6000 lei.

Totodată, potrivit informației eliberate de către Serviciul Narcologic al

Centrului Consultativ SCM Bălți din 27.11.2015, Vorobiov A. se află la evidența

medicului narcolog cu diagnoza: „Consumator de droguri” din 03.11.2012.

Deși inculpatului anterior i s-a acordat încredere de către instanța de

judecată, fiindu-i stabilită pedeapsa non-privativă de libertate prin aplicarea art. 90

Cod penal, pedeapsa penală nu și-a atins scopul, el nu a tras concluzii de încetare a

comportamentului infracțional și nu a pășit pe calea corijării.

Inculpatul anterior fiind judecat pentru comiterea infracțiunilor legate de

circulația ilegală a substanțelor narcotice cu aplicarea pedepsei nonprivative de

libertate, din nou a comis infracțiuni similare, se află la evidența medicului

narcolog, ceea ce face imposibilă dispunerea suspendării condiționate a executării

pedepsei în privința acestuia.

Astfel, pedeapsa sub formă de închisoare, cu suspendarea pedepsei în

temeiul art. 90 Cod penal nu este corespunzătoare gradului prejudiciabil al faptelor

comise de inculpat și circumstanțelor cauzei, nu poate fi considerată adecvată și nu

va contribui la atingerea scopurilor pedepsei penale, corectarea și reeducarea

inculpatului fiind posibilă doar în condițiile izolării de societate.

Pedeapsa reală cu privare de libertate, va fi efectivă pentru reeducarea și

corijarea inculpatului, va restabili drepturile lezate în urma comiterii infracțiunii,

pedeapsă pe care instanța de apel o consideră echitabilă faptei infracționale

săvârșite și fiind în corespundere cu împrejurările cauzei, normele legale și care va

atinge scopul de reeducare și corectare a inculpatului.

acestei decizii.

Recurentul a invocat că potrivit probelor administrate, inculpatul nu a

săvârșit fapta incriminată și prevăzută la art. 2171 alin. (2) Cod penal.

Probele prezentate de acuzare sunt simple indicii de vinovăție care nu pot

conduce la condamnarea inculpatului.

Cu toate că au fost audiați mai mulți martori, declarațiile acestora nu conțin

informații concludente de natură să releve vinovăția inculpatului.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 Cod de procedură

penală.

5

5.1. Au declarat recurs ordinar și avocatul Negru Veaceslav cu inculpatul, în

care solicită casarea acestei decizii și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care, pe

capătul de învinuire prevăzut de art. 217 alin. (2) Cod penal să fie aplicate în

privința inculpatului prevederile Legi nr. 210 cu privire la amnistie în legătură cu

aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței R. Moldova din 29.07.2016, cu

încetarea procesului penal, iar în baza art. 2171 alin. (2) Cod penal, să-i fie aplicată

o pedeapsă neprivativă de libertate.

La recurs, este anexată și cererea inculpatului, legalizată în modul prevăzut

de lege, în care solicită încetarea procesului penal pe capătul de acuzare în baza art.

217 alin. (2) Cod penal în legătură cu intervenirea amnistiei, deoarece recunoaște

vina în întregime și se căiește sincer de cele comise.

Recurenții au invocat, că inculpatul și-a recunoscut benevol vina în

comiterea infracțiunii incriminate, fără careva presiune sau promisiuni din partea

apărării sau organului de urmărire penală. La domiciliu acesta se caracterizează

pozitiv, la evidența medicului psihiatru nu se află, se află la evidența medicului

narcolog, dar deja inculpatul conștientizează că a fost o greșeală anterioară și

garantează instanței de judecată, că pe viitor nu va mai consuma droguri.

Antecedentul penal îi este stins. A recunoscut vina de la bun început și se

căiește sincer de cele comise. Înțelege și contemplă că prin acțiunile sale a comis

infracțiunile incriminate, înțelegând și gravitatea acestora și regretând nespus de

mult că a comis aceste infracțiuni.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod

de procedură penală – s-a aplicat pedeapsă individualizată contrar prevederilor

legale.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit face următoarele concluzii.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, dar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs se pronunță

doar în limitele temeiurilor invocate în recurs.

Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie

motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) și (7) Cod de procedură penală,

cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427,

formularea propunerilor prevăzute de lege privind hotărârea solicitată și

argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens, data declarării recursului și

semnătura recurentului.

Însă, în recursul avocatului Ion Dănoi, în pofida prevederilor enunțate, nu

este indicat nici un temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept

și argumentarea ilegalității deciziei contestate în acest sens (pct. 5. din decizie).

Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu întrunește

condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să

completeze din oficiu recursul ordinar al inculpatului cu circumstanțe în fapt și în

6

drept, care l-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate

legal de recurent.

Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Deci, în această consecutivitate, recursul nominalizat este unul neîntemeiat.

În al doilea rând, conform art. 420 alin. (4), 427 alin. (2) Cod de procedură

penală, nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora nu a fost folosită

calea de atac apelul. În recurs pot fi invocate doar acele temeiuri care au fost

indicate și în apel.

În sensul vizat se reține că argumentele recurentului Ion Dănoi privind

nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (2)

Cod penal, nu au fost invocate și în apel, nefiind în genere utilizată calea de atac a

apelului de către apărare (pct. 3.- 5. din decizie).

Mai mult, recursul ordinar al avocatului Ion Dănoi, potrivit argumentelor

invocate, contrazice totalmente recursul avocatului Veaceslav Negru și

inculpatului, prin care ultimul recunoaște vina în totalitate și solicită aplicarea

amnistiei în privința sa.

Rezultă că, recursul avocatului Ion Dănoi, și în sensul vizat, nu are niciun

suport juridic, fiind neîntemeiat, astfel (pct. 5. din decizie).

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs respinge recursul ca inadmisibil, în cazul în care se constată că acesta este

neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce recursul avocatului Ion Dănoi este neîntemeiat, el

urmează a fi respins ca inadmisibil.

În al treilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură

penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul dat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar al

avocatului Veaceslav Negru și inculpatului (pct. 5.1. din decizie), se reține că

împrejurările menționate în partea descriptivă a deciziei contestate, inclusiv cele

reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de

apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa

aplicată inculpatului, exceptând chestiunea aplicării actului de amnistie, în strictă

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept

material, just și argumentat a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal,

conform căror persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se

aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile

legii. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

7

condamnaților, cât și a altor persoane. La stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Totodată, potrivit art. 90 alin. (1) Cod penal, instanța de judecată, poate

dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare aplicată

vinovatului doar dacă, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui

vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să o execute, indicând

numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a

executării pedepsei, însă instanța de apel nu a reținut asemenea împrejurări și

corect a concluzionat că sentința instanței de fond este nemotivată în acest aspect

(pct. 2., 4. din decizie).

În consecutivitatea enunțată, instanța de apel just a conchis că în cazul în care

inculpatul, a comis două infracțiuni dintre care una ușoară și una mai puțin gravă,

privind înstrăinarea ilegală a drogurilor și procurarea și păstrarea drogurilor,

săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare, infracțiuni pentru care legea

prevede închisoare de până la un an și respectiv la 2 la 5 ani cu privarea de dreptul

de a exercita o anumită activitate, acesta se află la evidența medicului narcolog din

03.11.2012, cu diagnosticul „consumator de droguri”, anterior fiind condamnat

pentru infracțiuni similare, antecedentul penal fiind stins, chiar și în prezența

circumstanțelor invocate de recurenți (pct. 5.1. din decizie), suspendarea condiționată

a executării pedepsei închisorii aplicate inculpatului, în baza art. 90 Cod penal,

reprezintă o soluție de pedeapsă penală prea blândă, inechitabilă, inadecvată și

disproporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite și a

scopului pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității sociale, corectării

inculpatului, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor

persoane.

Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpatului în corespundere cu prevederile legale.

Pe lângă aceasta, acest recurs ordinar, potrivit argumentelor invocate și

reproduse în pct. 5.1. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în

care instanța de apel a apreciat circumstanțele cauzei în latura pedepsei (pct. 5.1. din

decizie).

Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111, 27, 414 alin. (1) și (2) a

Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere

greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea circumstanțelor cauzei în latura pedepsei în alt sens decât cel pe care îl

propune apărarea este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu

8

constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de

procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursurile ordinare la fel

este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul dat, în latura pedepsei, a constituit

deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în

acest sens (pct. 4. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor

pricinii care au fost puse la baza sentinței, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate

servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița

versus Moldova).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a

comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenții Veaceslav Negru

și inculpat, că hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se

întemeiază soluția în latura pedepsei, că inculpatului i-au fost aplicate pedepse

individualizate conform prevederilor legale, și că recursul menționat este

neîntemeiat în aspectul vizat.

În al patrulea rând, potrivit art. 107 alin. (1) Cod penal, amnistia este actul

ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei. Conform art. 57 alin.

(1) Cod penal, art. 1 alin. (1) și (2), art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 210 din

29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, persoana care pentru prima oară a săvârșit o

infracțiune ușoară sau mai puțin gravă poate fi liberată de răspundere penală dacă

ea, după săvârșirea infracțiunii, s-a autodenunțat de bună voie, a contribuit activ la

descoperirea acesteia. Amnistia se aplică persoanelor inculpate care manifestă

căință activă în cadrul procesului penal, care se determină în conformitate cu

criteriile stabilite la art. 57 din Codul penal, fără a ține cont de criteriul gravității

faptei comise. Procesul penal încetează cu acordul scris al persoanei inculpate, la

faza de judecare, referitor la infracțiunea săvârșită până la adoptarea actului de

amnistie pentru care Codul penal prevede în calitate de pedeapsă principală

maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7

ani. În corespundere cu art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sentința

de încetare a procesului penal se adoptă dacă există alte circumstanțe care exclud

sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.

Din materialele cauzei se constată că inculpatul a înaintat o cerere, prin care

recunoaște integral comiterea infracțiunilor incriminate, solicitând încetarea

procesului penal pe art. 217 alin. (2) Cod penal, sancțiunea cărui prevede pedeapsa

închisorii de până la 1 an, în temeiul actului de amnistie (f.d.6, 9-14, vol. II).

Circumstanțele expuse relevă că inculpatul, pe capătul de învinuire în baza

art. 217 alin. (2) Cod penal, întrunește condițiile prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2),

art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură

cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,

procesul penal urmând a fi încetat în partea vizată, respectiv, și cu excluderea

aplicării față de inculpat a prevederilor art. 84 Cod penal.

9

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța dispune încetarea procesului în cazurile prevăzute de prezentul

cod.

Prin urmare, împrejurările enunțate, impun admiterea recursul ordinar

declarat de avocatul Veaceslav Negru și inculpat, casarea parțială a hotărârilor

contestate, cu încetarea procesului penal pe art. 217 alin.(2) Cod penal, în temeiul

art. 2 din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 210 din 29 iulie 2016.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de avocatul Ion Dănoi,

împotriva sentinței Judecătoriei Bălți din 31 martie 2017 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 26 iulie 2017, în privința inculpatului Vorobiov

Anatoli Xxxxxx.

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Veaceslav Negru și inculpatul

Vorobiov Anatoli Xxxxxx, casează parțial sentința Judecătoriei Bălți din 31 martie

2017 și decizia Curții de Apel Bălți din 26 iulie 2017.

Încetează procesul penal în privința lui Vorobiov Anatoli Xxxxxx pe

episodul privind săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 217 alin. (2) Cod penal, în

temeiul art. 2 din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 210 din 29 iulie 2016.

Se exclude aplicarea față de inculpatul Vorobiov Anatoli Xxxxxx a

prevederilor art. 84 Cod penal.

Vorobiov Anatoli Xxxxxx se consideră condamnat în baza art. 2171 alin.

(2) Cod penal la 3 ani închisoare.

În rest, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 iulie 2017

se menține.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 decembrie 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Liliana Catan

Ion Guzun

10

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2017-05-02
0,95
1ra-716/2017 — art. 187 alin. 2 lit. e, f, 188 alin. 2 lit. f CP
Dosarul nr. 1ra-716/2017 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 02 mai 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Ca
CSJ 2017-09-13
0,95
1ra-1178/2017 — art. 187 alin. 2 lit. d, f CP
Dosarul nr. 1ra-1178/2017 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 13 septembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, a examina
CSJ 2019-07-17
0,95
1ra-881/2019 — 27, 42 alin. 2, 3, 248 alin. 5 lit. b, d CP, art. 249 CP
Dosarul nr. 1ra-881/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 25 iunie 2019 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit în componenţa: preşedinte Diaconu Iurie judecători Catan Liliana Guzun Ion Ghervas Maria Mardari Dumitru
CSJ 2018-02-07
0,95
1ra-179/2018 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d, 208 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-179/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 17 ianuarie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, a examinat,
CSJ 2017-05-02
0,95
1ra-690/2017 — art. 186 alin. 2 lit. b, d, 190 alin. 2 lit. b, c, 190 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-690/2017 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 02 mai 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Ca
Sursă