1ra-1686/2017 — art. 217 alin. 2, 217-1 alin. 3 lit. a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217 alin. 2, 217-1 alin. 3 lit. a CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 CPP
1ra-1686/2017 — art. 217 alin. 2, 217-1 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 1ra-1686/2017
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
05 decembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Nicolae Gordilă,
Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan,
Ion Guzun,
a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurile
ordinare, împotriva sentinței Judecătoriei Bălți din 31 martie 2017 și deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 iulie 2017, declarate de avocatul Ion
Dănoi, de avocatul Veaceslav Negru și inculpatul
Vorobiov Anatoli Xxxxxx, născut la
xx xxxxxxxxx xxxx în mun. Xxxxxxxx, locuitor al s.
Xxxxxxxxxx, r-nul Xxxxxxxx, cetățean al R. Moldova,
fără antecedente penale.
Termenul de examinare,
instanța de fond: 15.01.2016 – 31.03.2017,
instanța de apel: 10.05.2017 – 26.07.2017,
instanța de recurs: 23.10.2017 – 05.12.2017.
Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Bălți din 31 martie 2017, Vorobiov Anatoli a
fost condamnat în baza art. 2171 alin. (2) Cod penal la 3 ani și 6 luni închisoare și
în baza art. 217 alin. (2) Cod penal la 6 luni închisoare.
Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin
cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 3 ani
și 9 luni închisoare.
Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată
condiționat, pe o perioadă de probațiune de 4 ani.
1
Instanța de fond a constatat că inculpatul Vorobiov Anatoli, în timpul și
locul nestabilit de către organul de urmărire penală, ilegal a procurat masa vegetală
uscată de culoare verde - marijuana, care conține substanța narcotică, și la
21.10.2015 a consumat o cantitate nestabilită a substanței narcotice prin fumare, iar
partea rămasă în pachetul de hârtie a păstrat-o ilegal la sine în scopul de înstrăinare
și întrebuințării personale. În aceeași zi, aflându-se la domiciliul cunoscutului său
Baucov V. pe adresa: mun. Xxxxx, str. Xxxxxxxxxxxx xx, ap. x, acționând cu
intenția îndreptată spre înstrăinarea substanțelor narcotice, a transmis ilegal lui
Baucov V. în pachetul de hârtie o parte din masa vegetală uscată de culoare verde -
marijuana, pe care ultimul o păstra la sine în scopul întrebuințării personale. La
22.10.2015, orele 21.00, Vorobiov A. și Baucov V., aflându-se împreună în fâșia
forestieră, amplasată pe partea stângă a traseului Bălți-Sadovoe, au fost observați
de către colaboratorii de poliție și în legătură cu bănuiala apărută că ei consumau
substanțe narcotice, au fost conduși la Serviciul Narcologic al Spitalului Municipal
Bălți, unde, conform proceselor-verbale al examinării medicale de constatare a
faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei nr. 836 și nr. 837
din 22.10.2015, s-a constatat faptul consumului de către Vorobiov A. și Baucov V.
de substanțe narcotice - marijuana.
Ca urmare a acestei situații, la 22.10.2015 între orele 23.00 și 23.15,
colaboratorii poliției au efectuat percheziția corporală a lui Baucov V., în cadrul
căruia în buzunarul drept al blugilor, în care era îmbrăcat ultimul, a fost depistat și
ridicat un pachet de hârtie cu masa vegetală uscată de culoare verde, care conform
raportului de expertiză nr. 10491 din 19.11.2015, masa vegetală uscată de culoare
verde, cu greutatea de 0,98 gr. este marijuana, în care a fost depistat componentul
narcotic activ - tetrahydrocannabinol, prin urmare se atribuie către substanțe
narcotice.
Conform Raportului de expertiză nr. 10491 din 19.11.2015, masa vegetală
uscată de culoare verde, cu greutatea de 0,98 gr., ridicată de la Baucov V., este
marijuana, în care a fost depistat componentul narcotic activ –
tetrahydrocannabinol, prin urmare se atribuie către substanțe narcotice. Marijuana
este inclusă în Lista nr. 1 a Tabelului nr. 1 „Substanțele narcotice. Substanțele
psihotrope neutilizate în scopuri medicinale”, aprobată prin Hotărârea Guvernului
R. Moldova nr.1088 din 05.10.2004.
Tot el, la 21 octombrie 2015, în locul nestabilit de către organul de urmărire
penală, ilegal a procurat masa vegetală uscată de culoare verde marijuana, care
conține substanță narcotică, după ce, în aceeași zi a consumat o cantitate nestabilită
a substanței narcotice prin metoda fumării, iar partea rămasă în pachetul de hârtie a
păstrat-o ilegal la sine în scopul de înstrăinare și întrebuințării personale. Ulterior
la 22.10.2015, orele 21.00, aflându-se împreună cu Baucov V. în scopul
întrebuințării substanțelor narcotice în fâșia forestieră, amplasată pe partea stângă a
traseului Bălți-Sadovoe, observând colaboratorii de poliție, a aruncat pe pământ
pachetul de hârtie cu masa vegetală uscată de culoare verde, pe care îl avea la sine,
și care a fost ridicat de către ofițerii de investigații în cadrul efectuării cercetării la
fața locului. Conform Raportului de expertiză nr. 10490 din 19.11.2015, masa
vegetală uscată de culoare verde, cu greutatea de 3,7 gr. este marijuana, în care a
2
fost depistat componentul narcotic activ - tetrahydrocannabinol, prin urmare se
atribuie către substanțe narcotice, iar cantitatea menționată se atribuie la cantități
mari „narcotice, substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicinale”, aprobată
prin Hotărârea Guvernului R. Moldova nr. 1088 din 05.10.2004. În conformitate cu
capitolul 1 p. 7 al „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor, care
conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”,
aprobate prin Hotărârea Guvernului R. Moldova nr. 79 din 23.01.2006, cantitatea
sus indicată de substanță narcotică - marijuana uscată -3.7 gr., constituie proporții
mari.
Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut parțial vina, relatând că
împreună cu Baucov V. s-au dus în fâșia forestieră să consume substanțe narcotice,
însă, nu au reușit să întrebuințeze deoarece de ei s-au apropiat colaboratorii
poliției. La fața locului a fost efectuată percheziția corporală în urma căreia la el și
la Baucov V. au fost găsite câte un pachet de marijuana. Recunoaște că a consumat
și păstrat la sine substanțe narcotice, însă nu recunoaște vina referitor la păstrarea
substanțelor narcotice cu scop de înstrăinare.
Necătând că inculpatul a recunoscut parțial vina, vinovăția acestuia se
confirmă integral prin probele administrate.
Astfel, martorul Ciobanu V. a declarat că cu colegii de
serviciu Grîu L. și Ciobanu V., s-au apropiat de două persoane suspecte. Persoana
care s-a numit Vorobiov A. a aruncat un pachet suspect, care a fost ridicat și
sigilat. În urma percheziției corporale, la cealaltă persoană - Baucov V., a fost
depistat un pachet de hârtie în care conform raportului de expertiză se aflau
substanțe narcotice. Baucov V. a declarat că pachetul cu substanțe narcotice i-a
fost transmis de către Vorobiov A.
Martorul Baucov V., a declarat că Vorobiov A. i-a propus să consume
marijuana pentru ce s-au deplasat spre fâșia forestieră. De ei s-au apropiat
colaboratorii poliției. În urma percheziției la el a fost depistat un pachet în care se
afla marijuana, acest pachet i-a fost transmis de către Vorobiov A. cu o zi înainte.
În preajma lui Vorobiov A. pe jos, colaboratorii poliției au găsit un pachet în care
se afla substanță narcotică. Presupune că Vorobiov A. a scăpat pachetul jos,
deoarece era timp de noapte.
Totodată, Vorobiov A. a fost învinuit de organul de urmărire penală în baza
art. 2171 alin. (3) lit. a) Cod penal - înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, de
o persoană care anterior a săvârșit aceleași acțiuni, deoarece acesta anterior a fost
condamnat prin sentința Judecătoriei mun. Bălți din 24.03.2011, în baza art. 2171
alin. (3) lit. c), f), 90 Cod penal, la 3 ani închisoare, condiționat, cu un termen de
probă de 3 ani, cu privarea de dreptul de a practica activități de circulație ilegală a
substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani, antecedentul penal fiind stins. Astfel,
fapta lui nu poate fi calificată în baza art. 2171 alin. (3) lit. a) Cod penal, ca fiind
comisă de o persoană care anterior a săvârșit aceleași acțiuni.
Instanța a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 2171 alin. (2) lit. a) Cod
penal, ca înstrăinarea ilegală a drogurilor și în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, ca
procurarea și păstrarea drogurilor, săvârșite în proporții mari și fără scop de
înstrăinare.
3
La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 61, 72, 75-77
Cod penal, de gravitatea faptei săvârșite, de personalitatea inculpatului și motivul
săvârșirii infracțiunii, de circumstanțele cazului, de pericolul social al persoanei și
faptei, că circumstanțe agravante și atenuante în privința inculpatului nu au fost
stabilite, concluzionând că reeducarea și corectarea acestuia este posibilă și prin
aplicarea unei pedepse neprivative de libertate, cu suspendarea condiționată a
pedepsei cu închisoarea.
Procurorul în Procuratura mun. Bălți, Aliona Modelina, a declarat apel,
solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care
inculpatul să fie condamnat în baza art. 2171 alin. (2), 217 alin. (2), 84 alin. (1)
Cod penal, la 3 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis.
Apelantul a invocat că instanța nu a ținut cont de criteriul general al
individualizării pedepsei, contrar prevederilor art. 75 Cod penal, și anume gradul
prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, circumstanțele cazului, motivul comiterii
infracțiunii, personalitatea vinovatului, precum și influența pedepsei aplicate
asupra corectării și reeducării persoanei culpabile.
Nu a luat în considerație și faptul, că inculpatul a săvârșit o infracțiune
prevăzută de art. 2171 alin. (2) Cod penal, care după conținutul său și consecințele
prejudiciabile reprezintă un pericol sporit pentru societate.
Totodată, instanța de fond nu a luat în considerație datele caracteristicele ale
inculpatului, și anume: că acesta, fiind o persoană aptă de muncă, nu are ocupație
permanentă ce i-ar asigura lui o sursă stabilă de venit pentru existență, se află la
evidența medicului narcolog cu diagnoza: consumator de droguri din 03.11.2012,
acesta nu este la prima abatere, fiind anterior judecat penal pentru comiterea
infracțiunilor legate de circulația ilegală a substanțelor narcotice cu aplicarea
pedepsei nonprivative de libertate, și din nou a comis infracțiuni similare, cu toate
că antecedentul penal este stins. Circumstanțele date denotă că acest tip de
pedeapsă nu a atins scopul reeducării și corectării persoanei numite.
Astfel, reeducarea și corectarea inculpatului este posibilă doar în condițiile
izolării de societate, iar pedeapsa sub formă de suspendare condiționată a
executării pedepsei în temeiul art. 90 Cod penal, stabilită inculpatului, este una
extrem de blândă prin care nu vor fi atinse scopurile generale ale pedepsei penale
prevăzute de art. 61 alin. (2) Cod penal, adică, restabilirea echității sociale,
corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât
din partea condamnatului cât și din partea altor persoane.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 iulie 2017,
apelul a fost admis, casată sentința parțial și pronunțată o nouă hotărâre.
Vorobiov Anatoli a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (2) Cod penal la 3
ani închisoare și în baza art. 217 alin. (2) Cod penal la 6 luni închisoare.
Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin
cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 3 ani
și 2 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, începând din 26
iulie 2017.
În rest, sentința a fost menținută.
4
Instanța de apel a reținut că prima instanță a aplicat o pedeapsă prea blândă,
care nu este echitabilă faptelor infracționale comise, nu corespunde împrejurărilor
cauzei și normelor legale și nu va atinge scopul de corectare și reeducare a
inculpatului.
Pedeapsa stabilită inculpatului nu este echitabilă faptei comise, instanța de
fond nu a ținut pe deplin cont și nu s-a expus argumentat asupra regulilor de
individualizare a pedepsei, asupra circumstanțelor cauzei, personalității
inculpatului, caracterului și gradului prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite.
Inculpatul nu este la prima abatere, anterior acesta a fost judecat prin
sentința Judecătoriei Bălți din 24.03.2011 în baza art. 2171 alin. (3) Cod penal, la 3
ani închisoare, cu aplicarea art. 90 Cod penal, și prin sentința Judecătoriei mun.
Bălți din 05.09.2014 în baza art. 2172 Cod penal la amendă în mărime de 6000 lei.
Totodată, potrivit informației eliberate de către Serviciul Narcologic al
Centrului Consultativ SCM Bălți din 27.11.2015, Vorobiov A. se află la evidența
medicului narcolog cu diagnoza: „Consumator de droguri” din 03.11.2012.
Deși inculpatului anterior i s-a acordat încredere de către instanța de
judecată, fiindu-i stabilită pedeapsa non-privativă de libertate prin aplicarea art. 90
Cod penal, pedeapsa penală nu și-a atins scopul, el nu a tras concluzii de încetare a
comportamentului infracțional și nu a pășit pe calea corijării.
Inculpatul anterior fiind judecat pentru comiterea infracțiunilor legate de
circulația ilegală a substanțelor narcotice cu aplicarea pedepsei nonprivative de
libertate, din nou a comis infracțiuni similare, se află la evidența medicului
narcolog, ceea ce face imposibilă dispunerea suspendării condiționate a executării
pedepsei în privința acestuia.
Astfel, pedeapsa sub formă de închisoare, cu suspendarea pedepsei în
temeiul art. 90 Cod penal nu este corespunzătoare gradului prejudiciabil al faptelor
comise de inculpat și circumstanțelor cauzei, nu poate fi considerată adecvată și nu
va contribui la atingerea scopurilor pedepsei penale, corectarea și reeducarea
inculpatului fiind posibilă doar în condițiile izolării de societate.
Pedeapsa reală cu privare de libertate, va fi efectivă pentru reeducarea și
corijarea inculpatului, va restabili drepturile lezate în urma comiterii infracțiunii,
pedeapsă pe care instanța de apel o consideră echitabilă faptei infracționale
săvârșite și fiind în corespundere cu împrejurările cauzei, normele legale și care va
atinge scopul de reeducare și corectare a inculpatului.
Avocatul Ion Dănoi, a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea
acestei decizii.
Recurentul a invocat că potrivit probelor administrate, inculpatul nu a
săvârșit fapta incriminată și prevăzută la art. 2171 alin. (2) Cod penal.
Probele prezentate de acuzare sunt simple indicii de vinovăție care nu pot
conduce la condamnarea inculpatului.
Cu toate că au fost audiați mai mulți martori, declarațiile acestora nu conțin
informații concludente de natură să releve vinovăția inculpatului.
În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 Cod de procedură
penală.
5
5.1. Au declarat recurs ordinar și avocatul Negru Veaceslav cu inculpatul, în
care solicită casarea acestei decizii și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care, pe
capătul de învinuire prevăzut de art. 217 alin. (2) Cod penal să fie aplicate în
privința inculpatului prevederile Legi nr. 210 cu privire la amnistie în legătură cu
aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței R. Moldova din 29.07.2016, cu
încetarea procesului penal, iar în baza art. 2171 alin. (2) Cod penal, să-i fie aplicată
o pedeapsă neprivativă de libertate.
La recurs, este anexată și cererea inculpatului, legalizată în modul prevăzut
de lege, în care solicită încetarea procesului penal pe capătul de acuzare în baza art.
217 alin. (2) Cod penal în legătură cu intervenirea amnistiei, deoarece recunoaște
vina în întregime și se căiește sincer de cele comise.
Recurenții au invocat, că inculpatul și-a recunoscut benevol vina în
comiterea infracțiunii incriminate, fără careva presiune sau promisiuni din partea
apărării sau organului de urmărire penală. La domiciliu acesta se caracterizează
pozitiv, la evidența medicului psihiatru nu se află, se află la evidența medicului
narcolog, dar deja inculpatul conștientizează că a fost o greșeală anterioară și
garantează instanței de judecată, că pe viitor nu va mai consuma droguri.
Antecedentul penal îi este stins. A recunoscut vina de la bun început și se
căiește sincer de cele comise. Înțelege și contemplă că prin acțiunile sale a comis
infracțiunile incriminate, înțelegând și gravitatea acestora și regretând nespus de
mult că a comis aceste infracțiuni.
În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod
de procedură penală – s-a aplicat pedeapsă individualizată contrar prevederilor
legale.
Judecând recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și
argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit face următoarele concluzii.
În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel, dar în temeiurile prevăzute de lege.
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs se pronunță
doar în limitele temeiurilor invocate în recurs.
Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie
motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) și (7) Cod de procedură penală,
cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427,
formularea propunerilor prevăzute de lege privind hotărârea solicitată și
argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens, data declarării recursului și
semnătura recurentului.
Însă, în recursul avocatului Ion Dănoi, în pofida prevederilor enunțate, nu
este indicat nici un temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de
procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept
și argumentarea ilegalității deciziei contestate în acest sens (pct. 5. din decizie).
Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu întrunește
condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să
completeze din oficiu recursul ordinar al inculpatului cu circumstanțe în fapt și în
6
drept, care l-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate
legal de recurent.
Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța
judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea
acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.
Deci, în această consecutivitate, recursul nominalizat este unul neîntemeiat.
În al doilea rând, conform art. 420 alin. (4), 427 alin. (2) Cod de procedură
penală, nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora nu a fost folosită
calea de atac apelul. În recurs pot fi invocate doar acele temeiuri care au fost
indicate și în apel.
În sensul vizat se reține că argumentele recurentului Ion Dănoi privind
nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (2)
Cod penal, nu au fost invocate și în apel, nefiind în genere utilizată calea de atac a
apelului de către apărare (pct. 3.- 5. din decizie).
Mai mult, recursul ordinar al avocatului Ion Dănoi, potrivit argumentelor
invocate, contrazice totalmente recursul avocatului Veaceslav Negru și
inculpatului, prin care ultimul recunoaște vina în totalitate și solicită aplicarea
amnistiei în privința sa.
Rezultă că, recursul avocatului Ion Dănoi, și în sensul vizat, nu are niciun
suport juridic, fiind neîntemeiat, astfel (pct. 5. din decizie).
Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de
recurs respinge recursul ca inadmisibil, în cazul în care se constată că acesta este
neîntemeiat.
Prin urmare, odată ce recursul avocatului Ion Dănoi este neîntemeiat, el
urmează a fi respins ca inadmisibil.
În al treilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură
penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile
de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când
hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când s-au
aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele
reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
În sensul dat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar al
avocatului Veaceslav Negru și inculpatului (pct. 5.1. din decizie), se reține că
împrejurările menționate în partea descriptivă a deciziei contestate, inclusiv cele
reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de
apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa
aplicată inculpatului, exceptând chestiunea aplicării actului de amnistie, în strictă
conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept
material, just și argumentat a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal,
conform căror persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se
aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile
legii. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea
condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea
7
condamnaților, cât și a altor persoane. La stabilirea categoriei și termenului
pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de
motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care
atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra
corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei
acestuia.
Totodată, potrivit art. 90 alin. (1) Cod penal, instanța de judecată, poate
dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare aplicată
vinovatului doar dacă, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui
vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să o execute, indicând
numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a
executării pedepsei, însă instanța de apel nu a reținut asemenea împrejurări și
corect a concluzionat că sentința instanței de fond este nemotivată în acest aspect
(pct. 2., 4. din decizie).
În consecutivitatea enunțată, instanța de apel just a conchis că în cazul în care
inculpatul, a comis două infracțiuni dintre care una ușoară și una mai puțin gravă,
privind înstrăinarea ilegală a drogurilor și procurarea și păstrarea drogurilor,
săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare, infracțiuni pentru care legea
prevede închisoare de până la un an și respectiv la 2 la 5 ani cu privarea de dreptul
de a exercita o anumită activitate, acesta se află la evidența medicului narcolog din
03.11.2012, cu diagnosticul „consumator de droguri”, anterior fiind condamnat
pentru infracțiuni similare, antecedentul penal fiind stins, chiar și în prezența
circumstanțelor invocate de recurenți (pct. 5.1. din decizie), suspendarea condiționată
a executării pedepsei închisorii aplicate inculpatului, în baza art. 90 Cod penal,
reprezintă o soluție de pedeapsă penală prea blândă, inechitabilă, inadecvată și
disproporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite și a
scopului pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității sociale, corectării
inculpatului, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor
persoane.
Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată
inculpatului în corespundere cu prevederile legale.
Pe lângă aceasta, acest recurs ordinar, potrivit argumentelor invocate și
reproduse în pct. 5.1. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în
care instanța de apel a apreciat circumstanțele cauzei în latura pedepsei (pct. 5.1. din
decizie).
Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111, 27, 414 alin. (1) și (2) a
Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere
greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa
convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de
apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza
probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în
baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere
probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau
reaprecierea circumstanțelor cauzei în latura pedepsei în alt sens decât cel pe care îl
propune apărarea este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu
8
constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de
procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursurile ordinare la fel
este lipsită de orice temei legal.
Mai mult, motivele invocate în recursul dat, în latura pedepsei, a constituit
deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în
acest sens (pct. 4. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor
pricinii care au fost puse la baza sentinței, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate
servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița
versus Moldova).
Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a
comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenții Veaceslav Negru
și inculpat, că hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se
întemeiază soluția în latura pedepsei, că inculpatului i-au fost aplicate pedepse
individualizate conform prevederilor legale, și că recursul menționat este
neîntemeiat în aspectul vizat.
În al patrulea rând, potrivit art. 107 alin. (1) Cod penal, amnistia este actul
ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei. Conform art. 57 alin.
(1) Cod penal, art. 1 alin. (1) și (2), art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 210 din
29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea
independenței Republicii Moldova, persoana care pentru prima oară a săvârșit o
infracțiune ușoară sau mai puțin gravă poate fi liberată de răspundere penală dacă
ea, după săvârșirea infracțiunii, s-a autodenunțat de bună voie, a contribuit activ la
descoperirea acesteia. Amnistia se aplică persoanelor inculpate care manifestă
căință activă în cadrul procesului penal, care se determină în conformitate cu
criteriile stabilite la art. 57 din Codul penal, fără a ține cont de criteriul gravității
faptei comise. Procesul penal încetează cu acordul scris al persoanei inculpate, la
faza de judecare, referitor la infracțiunea săvârșită până la adoptarea actului de
amnistie pentru care Codul penal prevede în calitate de pedeapsă principală
maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7
ani. În corespundere cu art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sentința
de încetare a procesului penal se adoptă dacă există alte circumstanțe care exclud
sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.
Din materialele cauzei se constată că inculpatul a înaintat o cerere, prin care
recunoaște integral comiterea infracțiunilor incriminate, solicitând încetarea
procesului penal pe art. 217 alin. (2) Cod penal, sancțiunea cărui prevede pedeapsa
închisorii de până la 1 an, în temeiul actului de amnistie (f.d.6, 9-14, vol. II).
Circumstanțele expuse relevă că inculpatul, pe capătul de învinuire în baza
art. 217 alin. (2) Cod penal, întrunește condițiile prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2),
art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură
cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,
procesul penal urmând a fi încetat în partea vizată, respectiv, și cu excluderea
aplicării față de inculpat a prevederilor art. 84 Cod penal.
9
Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, judecând
recursul, instanța dispune încetarea procesului în cazurile prevăzute de prezentul
cod.
Prin urmare, împrejurările enunțate, impun admiterea recursul ordinar
declarat de avocatul Veaceslav Negru și inculpat, casarea parțială a hotărârilor
contestate, cu încetarea procesului penal pe art. 217 alin.(2) Cod penal, în temeiul
art. 2 din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 210 din 29 iulie 2016.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. b), alin. (3) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de avocatul Ion Dănoi,
împotriva sentinței Judecătoriei Bălți din 31 martie 2017 și deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Bălți din 26 iulie 2017, în privința inculpatului Vorobiov
Anatoli Xxxxxx.
Admite recursul ordinar declarat de avocatul Veaceslav Negru și inculpatul
Vorobiov Anatoli Xxxxxx, casează parțial sentința Judecătoriei Bălți din 31 martie
2017 și decizia Curții de Apel Bălți din 26 iulie 2017.
Încetează procesul penal în privința lui Vorobiov Anatoli Xxxxxx pe
episodul privind săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 217 alin. (2) Cod penal, în
temeiul art. 2 din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 210 din 29 iulie 2016.
Se exclude aplicarea față de inculpatul Vorobiov Anatoli Xxxxxx a
prevederilor art. 84 Cod penal.
Vorobiov Anatoli Xxxxxx se consideră condamnat în baza art. 2171 alin.
(2) Cod penal la 3 ani închisoare.
În rest, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 iulie 2017
se menține.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 decembrie 2017.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Iurie Diaconu
Elena Covalenco
Liliana Catan
Ion Guzun
10