1ra-881/2019 — 27, 42 alin. 2, 3, 248 alin. 5 lit. b, d CP, art. 249 CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 11 august 2017 s-a dispus condamnarea: - lui Vrubliovschi A. în baza art. 27, 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal la 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, în temeiul art. 90 Cod penal, pe o perioadă de probațiune de 3 ani; - lui Verega Gr. în baza art. 27, 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal la 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, în temeiul art. 90 Cod penal, pe o perioadă de probațiune de 3 ani. Totodată, atât Vrubliovschi A., cât și Verega Gr. au fost achitați de sub învinuirea incriminată acestora în baza art. 42 alin. (2) și (3), art. 249 alin. (3) Cod penal, din cauza lipsei faptei infracțiunii. 1 Acțiunea civilă înaintată de Serviciul Vamal privind încasarea din contul inculpaților a mijloacelor financiare în cuantum de 927393,67 lei a fost respinsă, ca neîntemeiată. Automobilul de model „Mercedes 312D”, anul producerii 1999, cu n/î XXXXX, ridicat de la Verega Gr., a fost confiscat în folosul statului în temeiul art. 106 alin. (2) lit. a) Cod penal.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a reținut că, Vrubliovschi A. și Verega Gr. împreună cu alte persoane au comis infracțiunea de tentativă de contrabandă cu țigări, săvârșită de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari, în următoarele circumstanțe: Vrubliovschi Anatoli a participat în calitate de organizator la comiterea tentativei de contrabanda cu țigări în proporții deosebit de mari, săvârșită de mai multe persoane, acționând cu intenție directă, urmărind scopul obținerii profitului ilicit prin săvârșirea contrabandei cu țigări în proporții deosebit de mari, prin participație complexă și împreună cu alte persoane la moment neidentificate, inclusiv cetățeni ai României, care acționau în calitate de organizatori, prin înțelegere prealabilă cu alte persoane care au contribuit la realizarea infracțiunii în calitate de complici, cât și alte persoane la moment neidentificate, a pus la cale pregătirea și realizarea infracțiunii de contrabandă cu țigări în proporții deosebit de mari peste frontiera moldo-română, acțiuni manifestate prin întocmirea planului criminal, recrutarea participanților, determinarea în prealabil a rolurilor și responsabilităților fiecăruia, finanțarea infracțiunii, găsirea furnizorului și achiziționarea produselor de tutungerie de o anumită marcă, a beneficiarilor mărfii din rândul cetățenilor din România, găsirea unităților de transport, bărcilor gonflabile din cauciuc, mijloacelor tehnice de comunicație și depistarea GPS, altor instrumente pentru realizarea infracțiunii, asigurarea înlăturării obstacolelor la frontiera vamală a Republicii Moldova, precum și în mod intenționat a dirijat activitatea participanților la comiterea infracțiunii și nemijlocit a întreprins acțiuni, îndreptate spre realizarea infracțiunii de contrabandă. În perioada anului 2014, până la 18 mai 2014, Vrubliovschi A., împreună cu alte persoane, o persoană neidentificată pe nume „Tolea”, locuitor al raioanelor de est a Republicii Moldova, alte persoane neidentificate care locuiesc în România, în vederea săvârșirii infracțiunii de contrabandă pe termen continuu, au elaborat planul infracțional, potrivit căruia, fiecărui le-a revenit câte un rol anumit în faza de pregătire și săvârșire a infracțiunii de contrabandă cu țigări, precum și obligația de finanțare a infracțiunii până la o anumită etapă, astfel încât fiecare participant sa fie implicat pe deplin și cointeresat în a- și recupera așa-numita investiție. Potrivit planului criminal, Vrubliovschi A., în calitate de organizator al infracțiunii, și-a asumat obligația să găsească în regiunea separatistă din stânga Nistrului țigaretele destinate contrabandei de marca solicitată de către beneficiari, să negocieze prețul, sortimentul și cantitatea țigaretelor, orarul procurărilor, achitărilor reciproce, transportării, care urmau să fie introduse ilicit în Moldova de către Verega Gr., care la rândul său urma să achite costul țigaretelor primite de la complicele „Tolea” din Tiraspol, ulterior să asigure preluarea țigărilor în cauză de către alți complici care, la rândul lor urmau să execute trecerea (transbordarea) țigaretelor peste frontiera vamală a Moldovei spre 2 România prin contrabandă prin intermediul bărcilor gonflabile, eludând astfel controlul vamal. Astfel, executând rolul asumat conform planului infracțional, Vrubliovschi A. prin intermediul posturilor telefonice utilizate XXXXX și XXXXX a purtat convorbiri telefonice cu persoana la moment neidentificată pe nume „Tolea”, locuitor al orașului Bender, utilizator al numărul de telefon XXXXX, negociind cu acesta cantitățile necesare, mărcile solicitate, prețul, sortimentul țigaretelor în proporții deosebit de mari, stabilind persoana care urma să le introducă ilicit din regiunea separatistă transnistreană pe partea dreaptă a Nistrului. Concomitent, Vrubliovschi A., prin intermediul telefoanelor utilizate, a dirijat activitatea infracțională și a dat indicații directe complicelui său Verega Gr., care a fost recrutat de Vrubliovschi A. în vederea executării planului infracțional, stabilind zilele când urmau să fie livrate țigaretele, marca, locațiile de unde acestea urmau a fi preluate, prețul, cantitatea și sortimentul acestora, instruind-ul asupra necesității respectării măsurilor de siguranță în transportarea țigaretelor spre localitățile din r-nul Ungheni, în locurile speciale destinate depozitării țigaretelor. Totodată, Vrubliovschi A., prin intermediul posturilor telefonice, inclusiv fiind asistat și de către soția sa, cât și în cadrul întrevederilor personale periodice realizate cu complicii săi din România, care deocamdată nu au fost identificați de organul de urmărire penală, „Marian” (alias „kumanioc”), utilizator al postului telefonic nr. XXXXX și „Sorin”, utilizator al postului telefonic nr. XXXXX, a coordonat activitatea de preluare în România a țigaretelor, transbordate conform planului criminal peste Prut de către alte persoane. În perioada lunilor aprilie - 18 mai 2014, Verega Gr. executându-și obligația asumată conform planului criminal, cunoscând cu certitudine despre obligativitatea declarării către Autoritățile Vamale a Republicii Moldova conform reglementărilor vamale (Regulamentul privind transportarea mărfurilor prin posturile vamale interne de control aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.792 din 08.07.2004) a produselor de tutungerie introduse din raioanele de est a Republicii Moldova (regiunea separatistă transnistreană), a eludat controlul vamal intern și a introdus pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, în beneficiul lui Vrubliovschi A. peste 230000 pachete de țigarete marca comercială „Ashima” fără timbru de acciz, valoarea cărora se estimează în proporții deosebit de mari, asigurând depozitarea țigaretelor în incinta domiciliului său, situat în XXXXX, și în semiremorca de model „SCHMITZ” cu n/î XXXXX, care staționa în preajma locuinței menționate și servea drept depozit provizoriu pentru produsele de tutungerie. În realizarea acestor fapte, Verega Gr. a utilizat autovehiculul de model „Mercedes 312D” cu n/î XXXXX, care îi aparține cu drept de proprietate. Ulterior, Verega Gr., cunoscând cu certitudine că țigările sunt destinate scoaterii prin contrabandă spre România de către Vrubliovschi A., utilizând autovehiculul de model „Mercedes 312D” cu n/î XXXXX, care îi aparține cu drept de proprietate, asigurând prudența și măsurile de securitate, la indicațiile ultimului, a asigurat transportarea țigaretelor în sat. Rădeni, r-nul Călărași, fiind depozitate în gospodăria lui Verega N. 3 Astfel, la 02.04.2014 Verega Gr. a transportat ilicit în sat. Rădeni 60000 pachete de țigări marca comercială „Ashima”, la 04.04.2014 - 63000 pachete de țigări de marca comercială „Ashima”, la 29.04.2014 - 35000 pachete de țigări de marca comercială „Ashima”, la 03.05.2014 a efectuat transportarea unei cantități nestabilite de țigări, la 12.05.2014 a transportat 65000 pachete de țigarete de marca comercială „Ashima”, toate fiind destinate infracțiunii planificate de către Vrubliovschi A. și achitate de ultimul. La rândul său, Vrubliovschi A., realizând convenția criminală, la 04.04.2014 s-a prezentat în sat. Rădeni, r-nul Călărași, cu autocamionul de model „Peugeot J5”, n/î XXXXX, utilizat pentru comiterea infracțiunii, condus de persoana neidentificată pe numele „Iurie”, a preluat 61000 pachete de țigarete marca comercială „Ashima”, destinate infracțiunii planificate și, asigurând prudența și măsurile de securitate, le-a transportat și le-a depozitat în or. Ungheni, predând o parte din lotul de țigarete complicilor săi. Tot Vrubliovschi A., la 24.04.2014, s-a prezentat în sat. Rădeni, cu autocamionul de model „Peugeot J5”, n/î XXXXX, utilizat pentru comiterea infracțiunii, condus de o persoană neidentificată pe nume „Petru”, care a preluat o cantitate nestabilită de pachete de țigarete marca „Ashima”, destinate săvârșirii infracțiunii planificate și, asigurând prudența și măsurile de securitate, le-a transportat și le-a depozitat în or. Ungheni, predând o parte din lotul de țigarete complicilor săi. Tot Vrubliovschi A., la 26.04.2014, s-a prezentat în sat. Rădeni, cu autocamionul de model „Peugeot J5”, n/î XXXXX, utilizat pentru comiterea infracțiunii, condus de către o persoană neidentificată pe nume „Petru”, care a preluat 15000 pachete de țigarete marca comercială „Ashima”, destinate săvârșirii infracțiunii planificate și, asigurând prudența și măsurile de securitate, le-a transportat în or. Ungheni, predând o parte din lotul de țigarete complicilor săi. Tot Vrubliovschi A., la 06.05.2014 s-a prezentat în sat. Rădeni, cu autocamionul de model „Peugeot J5”, n/î XXXXX, utilizat pentru comiterea infracțiunii, condus de o persoană neidentificată pe nume „Petru”, care a preluat 60000 pachete de țigarete marca comercială „Ashima”, destinate săvârșirii infracțiunii planificate și, asigurând prudența și măsurile de securitate, le-a transportat și le-a depozitat în or. Ungheni, predând o parte din lotul de țigarete complicilor săi. Tot Vrubliovschi A., la 12.05.2014 s-a prezentat în sat. Rădeni, cu automobilul personal, a preluat de la Verega Gr. 65000 pachete de țigarete marca comercială „Ashima”, destinate săvârșirii infracțiunii planificate și le-a predat complicelui său, care le-a preluat, utilizând microbuzul de model „Mercedes Sprinter” cu n/î XXXXX. Vrubliovschi A., acționând cu intenție directă, la 02.05.2014, împreună cu o persoană nestabilită pe nume „Igor”, s-a deplasat la domiciliul complicelui său Verega Gr., situat în mun. Chișinău str. Petricani, 93, de unde a preluat 11000 pachete de țigarete de marca „Ashima” și, asigurând prudența și măsurile de securitate, le-a transportat ilicit în r-nul Ungheni, unde le-a predat complicilor săi. Tot Vrubliovschi A., acționând cu intenție directă, la 03.05.2014, împreună cu o persoană nestabilită s-a deplasat la domiciliul lui Verega Gr., situat în XXXXX, de unde a 4 preluat 14000 pachete de țigarete de marca „Ashima” și, asigurând prudența și măsurile de securitate, le-a transportat în r-nul Ungheni, unde le-a predat complicilor săi. Tot el, la 07.05.2014, a organizat transportarea de către concubina sa Fiodorov L. din Chișinău în sat. Bumbăta, r-nul Ungheni a 2500 pachete de țigarete de mărci comerciale „Ashima” și „Diplomat” pe care le-a predat complicilor săi. În continuare, conform planului criminal, alte persoane-complici au stocat țigaretele preluate de la Vrubliovschi A. în depozitul din sat. Petrești, r-nul Ungheni, număr cadastral XXXXX, care aparține cu drept de proprietate părinților lui Nistiriuc Vs. În depozitul nominalizat, complicii lui Vrubliovschi A. și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, acționând intenționat, au format mai multe baloturi de țigări ambalate cu peliculă din polietilenă și legate cu fâșie de țesătură pentru a ușura transportarea lor, în vederea protejării țigaretelor de contactul cu apa, pentru a scoate ulterior țigaretele respective prin contrabandă peste frontiera moldo-română peste râul Prut cu utilizarea bărcilor gonflabile din cauciuc și eludarea controlului vamal. Aceleași persoane, la 18.05.2014, utilizând autovehiculele „Mercedes Sprinter” cu n/î XXXXX, folosit în baza procurii de către Nistiriuc Vs. și autobuz „GAZ 322173” cu n/î XXXXX, au încărcat 51 de baloturi cu 62400 pachete de țigarete de marca comercială „Ashima”' (fără timbru de acciz), 10032 pachete de țigarete de marca comercială „Winston Blue”, 10032 pachete de țigarete de marca comercială „Winston Roșu”, și le-au transportat în zona de frontieră din sat. Medeleni, r-nul Ungheni. Autovehiculul Mercedes Sprinter cu n/î XXXXX a fost parcat lângă locuința lui Șchendrea V., iar autobuzul GAZ322173 cu n/î XXXXX, a fost condus în fâșia de protecție a frontierei de stat pe malul râului Prut, în scopul concentrării lotului de țigarete destinate contrabandei spre România, afectând astfel flagrant regimul frontierei de stat. Conform planului infracțional în noaptea zilei de 18 spre 19 mai 2014 făptuitorii urmau să treacă prin contrabandă lotul de țigarete nominalizat peste frontiera vamală a Moldovei, delimitată pe râul Prut, în apropierea semnului de delimitare frontierei nr. 1064 cu ajutorul bărcilor gonflabile din cauciuc depistate la fața locului, eludând astfel controlul vamal, pentru a transmite obiectele de contrabandă cetățenilor României, complici ai lui Vrubliovschi A., identitatea cărora la moment nu este identificată. Acțiunile intenționate ale făptuitorilor, îndreptate nemijlocit spre săvârșirea infracțiunii de contrabandă cu țigări în proporții deosebit de mari nu și-au produs efectul din cauzele independente de voința făptuitorilor, inclusiv și a lui Vrubliovschi A., fiind curmate la 18.05.2014, aproximativ la ora 23-00, de către ofițerii de investigații ai Serviciului de Informații și Securitate, care au reținut în flagrant delict în preajma sat. Medeleni, r-nul Ungheni, pe malul stâng a râului Prut, în apropierea semnului de delimitare frontierei nr. 1064, 51 baloturi cu 62400 pachete de țigări de marca comercială „Ashima” (fără timbru de acciz), 10032 pachete de țigarete de marca comercială „Winston Blue”, 10032 pachete de țigarete de marca comercială „Winston roșu”, valoarea cărora, potrivit raportului de expertiză merceologice nr. BB009114 din 12.06.2014 constituie 710928 MDL, estimată în proporții deosebit de mari, precum și trei bărci gonflabile din cauciuc, două perechi de vâsle, patru pompe de aer pentru umflarea bărcilor, lanterne, stații 5 radio, telefoane mobile, binocluri, dispozitiv de depistarea semnalelor GPS și alte obiecte, destinate săvârșirii infracțiunii. Pe de altă parte, instanța a mai statuat că Vrubliovschi A., prin rechizitoriu a fost învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), art. 249 alin. (3) Cod penal și anume în aceea, că a participat în calitate de organizator la săvârșirea infracțiunii de eschivare de la achitarea plăților vamale în proporții deosebit de mari, săvârșite de mai multe persoane în următoarele circumstanțe: Vrubliovschi A., urmărind scopul obținerii profitului ilicit, prin înțelegere prealabilă și împreună cu o persoană pe nume „Tolea” la moment neidentificată, locuitor al or. Bender, ambii acționând în calitate de organizatori, prin înțelegere prealabilă cu Verega Gr., care a contribuit la realizarea infracțiunii în calitate de autor de comun acord cu alte persoane, a pus la cale pregătirea și realizarea infracțiunii de eschivare de la achitarea plăților vamale în proporții deosebit de mari, acțiuni manifestate prin întocmirea planului criminal, recrutarea participanților, determinarea prealabilă a rolurilor, surselor de finanțare a infracțiunii, procurarea produselor de tutungerie, găsirea unităților de transport, bărcilor gonflabile din cauciuc și altor obiecte și instrumente necesare pentru săvârșirea infracțiunii, asigurând înlăturarea obstacolelor la frontiera vamală a Republicii Moldova, asigurarea prudenței și măsurilor de securitate la transportarea fără acte de proveniență a produselor de tutungerie pe teritoriul Moldovei, precum și în mod intenționat a dirijat activitatea infracțională a participanților la comiterea infracțiunii și nemijlocit a întreprins acțiuni îndreptate spre realizarea ei. Astfel, în perioada de timp cuprinsă între luna aprilie și 18 mai 2014, Vrubliovschi A. în comun cu complicii săi - cetățeni ai Moldovei și României, au pus la cale săvârșirea infracțiunii de contrabandă cu țigări în proporții deosebit de mari, peste frontiera vamală a Moldovei spre România, delimitată pe râul Prut, segmentul frontierei de stat parcurs în r- nul Ungheni, prin fâșia verde, eludându-se controlul vamal și avea necesitate de țigarete destinate contrabandei în proporții deosebit de mari. În aceeași perioadă de timp, Vrubliovschi A., realizându-și intenția infracțională, a întreprins acțiuni active în vederea identificării sursei de aprovizionare cu produse de tutungerie la un preț avantajos în vederea pregătirii, înlesnirii infracțiunii de contrabandă cu țigări. Apelând la cunoștința sa - persoana neidentificată pe nume „Tolea”, locuitor al orașului Bender, utilizator al postului de telefon cu numărul XXXXX, prin intermediul căruia a găsit furnizorul de țigarete de marca comercială „Ashima” fără timbru de acciz - întreprinderea «ИмпЭксГрупп» SRL, cu depozitul situat în or. Tiraspol, aproximativ în regiunea intersecției străzilor Benderscaia și Hersonscaia. Vrubliovschi A. și „Tolea”, cunoscând cu certitudine despre obligativitatea declarării produselor de tutungerie, care se introduc pe teritoriul vamal a Republicii Moldova din regiunea Transnistreană la posturile vamale interne a Republicii Moldova în scopuri vamale, pentru executarea rolului de introducere frauduloasă a țigaretelor din raioanele de est a Moldovei pe teritoriul vamal a Moldovei, manifestată prin eludarea controlului vamal în scopul eschivării de la achitarea plăților vamale, Vrubliovschi A. l-a recrutat pe cetățeanul Verega Gr. și în scopuri infracționale i-a făcut cunoștință cu „Tolea”; 6 În final, Vrubliovschi A., împreună cu „Tolea” și Verega Gr. au elaborat planul infracțional, potrivit căruia, fiecărui i-a revenit un rol anumit la pregătirea și săvârșirea infracțiunii de contrabandă cu țigări, cât și obligația de finanțare a infracțiunii. Astfel, Vrubliovschi A. a fost responsabil pentru achitarea țigaretelor, preluarea lor în Moldova, Verega Gr. asigura introducerea ilicită a acestora în Republica Moldova, iar „Tolea” fiind responsabil pentru asigurarea continuă a sursei de aprovizionare cu țigarete în Transnistria în cantitățile solicitate de către Vrubliovschi A. Vrubliovschi A., prin telefoanele utilizate, a dirijat activitatea infracțională și a dat indicații directe complicelui său Verega Gr., despre zilele când urmau să fie livrate țigaretele, prețul, cantitatea și sortimentul acestora, coordonând aspectele date și cu „Tolea”. La rândul său, Verega Gr., executând rolul asumat conform planului criminal, a recrutat în activitatea infracțională pe alte persoane la moment neidentificate, utilizând la realizarea infracțiunii unitățile de transport „Mercedes 312D” cu n/î XXXXX, VIN Code XXXXX, care aparține cu drept de proprietate Verega Gr. și Mercedes 312D cu n/î XXXXX, VIN Code XXXXX, care aparține cu drept de proprietate cet. Nacu I., necesare pentru transportarea țigaretelor, au căutat și au găsit locul potrivit pentru efectuarea transbordării a țigărilor peste râul Nistru, în regiunea sat. Dubăsarii Vechi, asigurând măsuri de prudență pentru a nu fi demascați, bărci gonflabile din cauciuc și alte instrumente necesare realizării infracțiunii. Totodată, potrivit planului criminal, pentru ca fiecare participant să fie implicat pe deplin și cointeresat în fapta infracțională, responsabil material pentru etapele realizării infracțiunii, Verega Gr. și-a asumat obligația să achite din bani proprii costul țigaretelor în regiunea Transnistreană la prețul aproximativ de 230 euro pentru o cutie de țigări (în fiecare a câte 500 pachete de țigarete). Din activitatea infracțională, Verega Gr. primea, iar Vrubliovschi A. achita un comision în mărime de 15 euro pentru fiecare cutie de țigări de marca comercială „Ashima” (cutia conține 500 de pachete) și costul integral a lotului de țigări, introdus ilicit în Moldova. Astfel, Verega Gr. la 02.04.2014 cu autoturismul de model Mercedes 312D, n/î XXXXX s-a prezentat la depozitul întreprinderii «ИмпЭкс Групп» SRL, situat în or. Tiraspol, regiunea intersecției străzilor Benderscaia și Hersonscaia și în baza facturii fără număr din 02.04.2014 a procurat 120 cutii de țigarete marca comercială „Ashima”, fără timbru de acciz (în fiecare cutie a câte 500 pachete de țigări, respectiv cantitatea de 60000 pachete de țigări), pe care le-a transportat pe malul Nistrului în regiunea sat. Dubăsarii Vechi. Cu ajutorul bărcilor gonflabile, eludându-se controlul vamal și achitarea plăților vamale, lotul de țigări a fost transbordat pe malul drept al Nistrului de către Verega Gr. împreună cu complicii săi și alte persoane la moment neidentificate, fiind încărcate în „Mercedes 312D”, n/î XXXXX, cu care lotul a fost transportat în mun. Chișinău și depozitat la domiciliul Verega Gr., situat pe XXXXX. Tot el, Verega Gr. la 04.04.2014 cu autoturismul de model „Mercedes 312D”, n/î XXXXX s-a prezentat la depozitul întreprinderii «ИмпЭкс Групп» SRL, situat în or. Tiraspol, regiunea intersecției străzilor Benderscaia și Hersonscaia și în baza facturii fără număr din 04.04.2014 a procurat 135 cutii de țigarete marca comercială „Ashima” (a câte 7 500 pachete de țigări în fiecare cutie, respectiv cantitatea de 67500 pachete de țigări), pe care le-a transportat pe malul Nistrului în preajma sat. Dubăsarii Vechi. Cu ajutorul bărcilor gonflabile, eludându-se controlul vamal și achitarea plăților vamale, lotul de țigări a fost transbordat de către Verega Gr. împreună cu complicii săi Nacu I. și alte persoane la moment neidentificate pe malul drept al Nistrului, fiind încărcate în „Mercedes 312D”, n/î XXXXX, cu care lotul a fost transportat în Chișinău și depozitat la domiciliul Verega Gr., situat pe XXXXX. Tot el, Verega Gr. la 29.04.2014 cu autoturismul de model „Mercedes 312D”, n/î XXXXX s-a prezentat la depozitul întreprinderii «ИмпЭкс Групп» SRL situat în or. Tiraspol, regiunea intersecției străzilor Benderscaia și Hersonscaia și în baza facturii fără număr din 29.04.2014 a procurat 70 cutii de țigarete marca comercială „Ashima” (a câte 500 pachete de țigări în fiecare cutie, respectiv cantitatea de 35000 pachete de țigări), pe care le-a transportat pe malul Nistrului în preajma sat. Dubăsarii Vechi. Cu ajutorul bărcilor gonflabile, eludându-se controlul vamal și achitarea plăților vamale, lotul de țigări a fost transbordat de către Verega Gr. împreună cu complicii săi Nacu I. și alte persoane la moment neidentificate pe malul drept al Nistrului, fiind încărcate în „Mercedes 312D”, n/î XXXXX, cu care lotul a fost transportat în mun. Chișinău și depozitat la domiciliul Verega Gr., situat pe XXXXX. Tot el, Verega Gr. la 12.05.2014 cu autoturismul de model „Mercedes 312D”, n/î XXXXX s-a prezentat la depozitul întreprinderii «ИмпЭкс Групп» SRL, situat în or. Tiraspol, regiunea intersecției străzilor Benderscaia și Hersonscaia și în baza facturii fără număr din 12.05.2014 a procurat 135 cutii de țigarete marca comercială „Ashima” (a câte 500 pachete de țigări în fiecare cutie, respectiv cantitatea de 67500 pachete de țigări), pe care le-a transportat pe malul Nistrului în preajma sat. Dubăsarii Vechi. Cu ajutorul bărcilor gonflabile, eludându-se controlul vamal și achitarea plăților vamale, lotul de țigări a fost transbordat de către Verega Gr. împreună cu complicii săi Nacu I. și alte persoane la moment neidentificate pe malul drept al Nistrului, fiind încărcate în „Mercedes 312D”, n/î XXXXX, cu care lotul a fost transportat în mun. Chișinău și depozitat la domiciliul Verega Gr., situat pe XXXXX. Astfel, Verega Gr., acționând în calitate de coautor, prin acțiunile sale intenționate în perioada de timp 02.04.2014-18.05.2014, contrar prevederilor pct. 10) a Regulamentului privind transportarea mărfurilor prin posturile vamale interne de control aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.792 din 08.07.2004 a introdus pe teritoriul vamal a Republicii Moldova din raioanele de este a țării, în beneficiul complicelui său Vrubliovschi A., prin eludarea controlului vamal și eschivarea de la achitarea plăților vamale, peste 230000 de pachete de țigări de marca comercială „Ashima” fără timbru de acciz, pe care le-a transmis, iar o parte nu a reușit să le transmită cetățeanului Vrubliovschi A., fiind destinate scoaterii prin contrabandă spre România. Vrubliovschi A., în dimineața zilei de 12.05.2014, fiind însoțit de concubina sa Fiodorov L., deținând suma de aproximativ 47150 euro, s-a prezentat la domiciliul complicelui său Verega Gr., situat în XXXXX, de la care a mai primit 47150 euro, valori valutare, pe care le-a transmis complicelui său „Tolea” la o întâlnire avută în aceia-și 8 dimineață în r-nul Anenii Noi, pentru achitarea unui lot de țigarete constituit din 400 cutii de marca comercială „Ashima”, care urma să fie introdus ilicit în Republica Moldova din Transnistria, astfel a finanțat săvârșirea infracțiunii. Potrivit datelor Serviciului Vamal cu nr. 28/20-9180 din 24.06.2014, cuantumul drepturilor de import care urmau a fi achitate conform legislației fiscale și vamale la introducerea țigaretelor de marca comercială „Ashima” fără timbru de acciz din raioanele de est ale Republicii Moldova pe teritoriul vamal a Moldovei, în cantitate de 145160 pachete, adică numărul cumulativ a pachetelor de țigări marca comercială „Ashima” fără timbru de acciz depistate de organul de urmărire penală, din care - 62400 pachete de țigări marca comercială „Ashima” fără timbru de acciz transmise de către Verega Gr. lui Vrubliovschi A. și ridicate la fața locului în sat. Medeleni, la 19.05.2014, în urma curmării infracțiunii de contrabandă cu țigări spre România și a 82760 pachete de țigarete de marca comercială „Ashima” fără timbru de acciz, ridicate în urma percheziționării în data de 19.05.2014 a semiremorcii „Schmitz” cu n/î XXXXX, aflată în gestiunea lui Verega Gr., care urmau să fie transmise lui Vrubliovschi A. la 19.05.2014, constituie 927393,67 lei, (dintre care: plata pentru proceduri vamale - 3814.80 lei, taxa vamală - 163434.77 lei, acciz - 446628,29 lei, TVA - 313515,81 lei), ce constituie proporții deosebit de mari. Verega Grigore a participat în calitate de complice la comiterea tentativei de contrabanda cu țigări în proporții deosebit de mari, săvârșită de mai multe persoane în următoarele circumstanțe: Acționând cu intenție directă, urmărind scopul obținerii profitului ilicit prin săvârșirea contrabandei cu țigări în proporții deosebit de mari, Verega Gr., acționând în calitate de complice, prin participație complexă și împreună cu Vrubliovschi A., care acționa în calitate de organizator, prin înțelegere prealabilă cu o persoană neidentificată pe numele „Tolea”, locuitor al raioanelor de est a Republicii Moldova, cât și alte persoane la moment neidentificate a pus la cale pregătirea și realizarea infracțiunii de contrabandă cu țigări în proporții deosebit de mari peste frontiera moldo-română, acțiuni manifestate prin întocmirea planului criminal, recrutarea participanților, determinarea în prealabil a rolurilor și responsabilităților fiecăruia, finanțarea infracțiunii, găsirea furnizorului și achiziționarea produselor de tutungerie de o anumită marcă, a beneficiarilor mărfii din rândul cetățenilor din România, găsirea unităților de transport, bărcilor gonflabile din cauciuc, mijloacelor tehnice de comunicație și depistarea GPS, altor instrumente pentru realizarea infracțiunii, asigurarea înlăturării obstacolelor la frontiera vamală a Republicii Moldova, precum și în mod intenționat a dirijat activitatea participanților la comiterea infracțiunii și nemijlocit a întreprins acțiuni, îndreptate spre realizarea infracțiuni de contrabandă. Astfel, în perioada anului 2014, până la 18 mai, Vrubliovschi A., împreună cu Verega Gr., cu alte persoane și o persoană neidentificată pe nume „Tolea”, locuitor al raioanelor de est a Republicii Moldova, alte persoane neidentificate care locuiesc în România, în vederea săvârșirii infracțiunii de contrabandă pe termen continuu, au elaborat planul infracțional, potrivit căruia, fiecărui le-a revenit câte un rol anumit în faza de pregătire și săvârșire a infracțiunii de contrabandă cu țigări, precum și obligația de finanțare a 9 infracțiunii până la o anumită etapă, astfel încât fiecare participant să fie implicat pe deplin și cointeresat în a-și recupera așa-numita investiție. Potrivit planului criminal, Vrubliovschi A., în calitate de organizator al infracțiunii, și-a asumat obligația să găsească în regiunea separatistă din stânga Nistrului țigaretele destinate contrabandei de marca solicitată de către beneficiari, să negocieze prețul, sortimentul și cantitatea țigaretelor, orarul procurărilor, achitărilor reciproce, transportării, care urmau să fie introduse ilicit în Moldova de către Verega Gr., care la rândul său urma să achite costul țigaretelor primite de la complicele „Tolea” din Tiraspol, ulterior să asigure preluarea țigărilor în cauză de către următorii complici care, la rândul lor urmau să execute trecerea (transbordarea) țigaretelor peste frontiera vamală a Moldovei spre România prin contrabandă prin intermediul bărcilor gonflabile, eludând astfel controlul vamal. Astfel, executând rolul asumat conform planului infracțional, Vrubliovschi A. prin intermediul posturilor telefonice utilizate XXXXX și XXXXX a purtat convorbiri telefonice cu persoana la moment neidentificată pe nume „Tolea”, locuitor al or. Bender, utilizator al numărul de telefon XXXXX, negociind cu acesta cantitățile necesare, mărcile solicitate, prețul, sortimentul țigaretelor în proporții deosebit de mari, stabilind persoana care urma să le introducă ilicit din regiunea separatistă transnistreană pe partea dreaptă a Nistrului. Concomitent, Verega Gr., fiind recrutat de Vrubliovschi A., executa indicațiile directe ale ultimului și a lui „Tolea”, făcute de pe telefoanele utilizate, astfel fiind dirijat în activitatea infracțională în vederea executării planului criminal, referitoare la zilele când urmau să fiu livrate țigaretele, marca, locațiile de unde acestea urmau a fi preluate, prețul, cantitatea și sortimentul acestora, asigurând măsuri de siguranță la transportarea țigaretelor spre localitățile din r-nul Ungheni, în locurile speciale destinate depozitării țigaretelor. În perioada lunilor aprilie-18 mai 2014, Verega Gr. executându-și obligația asumată conform planului criminal, a introdus din raioanele de est a Republicii Moldova, pe partea dreaptă a Nistrului în beneficiul lui Vrubliovschi A. peste 230000 pachete de țigarete marca comercială „Ashima” fără timbru de acciz, valoarea cărora se estimează în proporții deosebit de mari, asigurând depozitarea țigaretelor în incinta domiciliului său, situat în XXXXX, și în semiremorca de model „SCHMITZ” cu n/î de înmatriculare XXXXX care staționa în preajma locuinței menționate și servea drept depozit provizoriu pentru produsele de tutungerie, în realizarea acestor fapte, Verega Gr. a utilizat autovehiculul de model Mercedes 312D cu n/î XXXXX, care îi aparține cu drept de proprietate. Ulterior, Verega Gr., cunoscând cu certitudine că țigările sunt destinate scoaterii prin contrabandă spre România de către Vrubliovschi A., utilizând autovehiculul de model Mercedes 312D cu n/î XXXXX, care îi aparține cu drept de proprietate, asigurând prudența și măsurile de securitate, la indicațiile ultimului, a asigurat transportarea țigaretelor în sat. Rădeni, r-nul Călărași, fiind depozitate în gospodăria cetățeanului Verega N. Astfel, Verega Gr., acționând cu intenție directă, la 02.04.2014, asigurând prudența și măsuri de securitate, a transportat ilicit cu autocamionul de model „Mercedes 312D”, n/î 10 XXXXX, de la domiciliul său în sat. Rădeni 60000 pachete de țigări de marca comercială „Ashima”, destinate contrabandei, care au fost predate complicelui său Vrubliovschi A., care a achitat valoarea lor. Tot el, Verega Gr., acționând cu intenție directă, la 04.04.2014, asigurând prudența și măsuri de securitate, a transportat ilicit cu autocamionul de model „Mercedes 312D”, n/î XXXXX, de la domiciliul său în sat. Rădeni 63000 pachete de țigări de marca comercială „Ashima”, destinate contrabandei, care au fost predate complicelui său Vrubliovschi A., care a achitat valoarea lor. Tot el, Verega Gr., acționând cu intenție directă, la 29.04.2014, asigurând prudența și măsuri de securitate, a transportat ilicit cu autocamionul de model „Mercedes 312D”, n/î XXXXX, de la domiciliul său în sat. Rădeni 35000 pachete de țigări de marca comercială „Ashima”, destinate contrabandei, care au fost predate complicelui său Vrubliovschi A., care a achitat valoarea lor. Tot el, Verega Gr., la 02.05.2014, de la domiciliu său, situat în XXXXX a predat lui Vrubliovschi A. 11000 pachete de țigarete de marca comercială „Ashima”, pe care ultimul, asigurând prudența și măsuri de securitate, le-a transportat ilicit în r-nul Ungheni. Tot el, Verega Gr., la 03.05.2014, de la domiciliu său, situat în XXXXX a predat lui Vrubliovschi A. 14000 pachete de țigarete de marca comercială „Ashima”, pe care ultimul, asigurând prudența și măsuri de securitate, le-a transportat ilicit în r-nul Ungheni, unde le-a predat complicelor său Gheorghiță A. și Nistiriuc Vs. Tot el, Verega Gr. la 07.05.2014 de la domiciliul său, situat în XXXXX a predat concubinei lui Vrubliovschi A., 2500 pachete de țigarete de mărci comerciale „Ashima” și „Diplomat”, care au fost transportate în sat. Bumbata r-nul Ungheni și predate complicilor lui Vrubliovschi A. Tot el, Verega Gr., acționând cu intenție directă, la 03.05.2014, asigurând prudența și măsuri de securitate, a efectuat transportarea ilicită unei cantități nestabilite de țigări de marca comercială „Ashima” cu autocamionul de model „Mercedes 312D”, n/î XXXXX, de la domiciliul său în sat. Rădeni, destinate contrabandei, care au fost predate complicelui său Vrubliovschi A., care a achitat valoarea lor. Tot el, Verega Gr., acționând cu intenție directă, la 12.05.2014, asigurând prudența și măsuri de securitate, a transportat ilicit cu autocamionul de model „Mercedes 312D”, n/î XXXXX, de la domiciliul său în sat. Rădeni 65000 pachete de țigări de marca comercială „Ashima”, destinate contrabandei, care au fost predate complicelui său Vrubliovschi A., care a achitat valoarea lor. La rândul său, Vrubliovschi A., realizând planul criminal, la 04.04.2014, s-a prezentat în sat. Rădeni, r-nul Călărași, cu autocamionul de model „Peugeot J5”, n/î XXXXX, utilizat pentru comiterea infracțiunii, condus de persoana neidentificată pe numele „Iurie”, a preluat 61000 pachete de țigarete marca comercială „Ashima”, destinate infracțiunii planificate și asigurând prudența și măsurile de securitate, le-a transportat și le- a depozitat în or. Ungheni, predând o parte din lotul de țigarete complicilor săi. Vrubliovschi A., la 24.04.2014, s-a prezentat în sat. Rădeni, cu autocamionul de model „Peugeot J5”, n/î XXXXX, utilizat pentru comiterea infracțiunii, condus de o 11 persoană neidentificată pe nume „Petru”, care a preluat o cantitate nestabilită de pachete de țigarete marca „Ashima”, destinate săvârșirii infracțiunii planificate și, asigurând prudența și măsurile de securitate, le-a transportat și le-a depozitat în or. Ungheni, predând o parte din lotul de țigarete complicilor săi. Vrubliovschi A., la 26.04.2014 s-a prezentat în sat. Rădeni, cu autocamionul de model „Peugeot J5”, n/î XXXXX, utilizat pentru comiterea infracțiunii, condus de către o persoană neidentificată pe nume „Petru” care a preluat 15000 pachete de țigarete marca comercială „Ashima”, destinate săvârșirii infracțiunii planificate și, asigurând prudența și măsurile de securitate, le-a transportat în or. Ungheni, predând o parte din lotul de țigarete complicilor săi. Vrubliovschi A., la 06.05.2014, s-a prezentat în sat. Rădeni, cu autocamionul de model „Peugeot J5”, n/î XXXXX, utilizat pentru comiterea infracțiunii, condus de o persoană neidentificată pe nume „Petru”, care a preluat 60000 pachete de țigarete marca comercială „Ashima”, destinate săvârșirii infracțiunii planificate și, asigurând prudența și măsurile de securitate, le-a transportat și le-a depozitat în or. Ungheni, predând o parte din lotul de țigarete complicilor săi. Tot el, Vrubliovschi A., la 12.05.2014 s-a prezentat în sat. Rădeni, cu automobilul personal, a preluat de la Verega Gr. 65000 pachete de țigarete marca comercială „Ashima”, destinate săvârșirii infracțiunii planificate și le-a predat complicelui său, care le-a preluat, utilizând microbuzul de model „Mercedes Sprinter” cu n/î XXXXX. În continuare, conform planului criminal, complicii lor au stocat țigaretele preluate de la Vrubliovschi A. în depozitul din sat. Petrești, r-nul Ungheni, număr cadastral XXXXX, care aparține cu drept de proprietate părinților lui Nistiriuc Vs. În depozitul nominalizat, complicii lui Vrubliovschi A. și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, acționând intenționat, au format mai multe baloturi de țigări ambalate cu peliculă din polietilenă și legate cu fâșie de țesătură pentru a ușura transportarea lor, în vederea protejării țigaretelor de contactul cu apa, pentru a scoate ulterior țigaretele respective prin contrabandă peste frontiera moldo-română peste râul Prut cu utilizarea bărcilor gonflabile din cauciuc și eludarea controlului vamal. Aceleași persoane, la 18.05.2014, utilizând autovehiculele „Mercedes Sprinter” cu n/î XXXXX, folosit în baza procurii de către o altă persoană și autobuz „GAZ322173” cu n/î XXXXX, au încărcat 51 de baloturi cu 62400 pachete de țigarete de marca comercială „Ashima” (fără timbru de acciz), 10032 pachete de țigarete de marca comercială „Winston Blue”, 10032 pachete de țigarete de marca comercială „Winston Roșu”, și le-au transportat în zona de frontieră din sat. Medeleni, r-nul Ungheni. Autovehiculul „Mercedes Sprinter” cu n/î XXXXX a fost parcat lângă locuința cet. Șchendrea V., iar autobuzul „GAZ322173” cu n/î XXXXX, a fost condus în fâșia de protecție a frontierei de stat pe malul râului Prut, în scopul concentrării lotului de țigarete destinate contrabandei spre România, afectând astfel flagrant regimul frontierei de stat. Conform planului infracțional în noaptea zilei de 18 spre 19 mai 2014, făptuitorii urmau să treacă prin contrabandă lotul de țigarete nominalizat peste frontiera vamală a Moldovei, delimitată pe râul Prut, în apropierea semnului de delimitare a frontierei nr.1064 cu ajutorul bărcilor gonflabile din cauciuc depistate la fața 12 locului, eludând astfel controlul vamal, pentru a transmite obiectele de contrabandă cetățenilor României, complici ai lui Vrubliovschi A., identitatea cărora la moment nu este identificată. Acțiunile intenționate ale făptuitorilor, îndreptate nemijlocit spre săvârșirea infracțiunii de contrabandă cu țigări în proporții deosebit de mari nu și-au produs efectul din cauze independente de voința făptuitorilor, inclusiv și a lui Verega Gr., fiind curmate la 18.05.2014, aproximativ la ora 23.00 de către ofițerii de investigații ai Serviciului de Informații și Securitate, care au reținut în flagrant delict în preajma sat. Medeleni, r-nul Ungheni, pe malul stâng a râului Prut. În apropierea semnului de delimitare frontierei nr.1064, 51 baloturi cu 62400 pachete de țigări de marca comercială „Ashima” (fără timbru de acciz), 10032 pachete de țigarete de marca comercială „Winston Blue”, 10032 pachete de țigarete de marca comercială „Winston Roșu”, valoarea cărora, potrivit raportului de expertiză merceologice nr. BB0091Î4 din 12.06.2014 constituie 710928 MDL, estimată în proporții deosebit de mari, precum și trei bărci gonflabile din cauciuc, două perechi de vâsle, patru pompe de aer pentru umflarea bărcilor, lanterne, stații radio, telefoane mobile, binocluri, dispozitiv de depistare a semnalelor GPS și alte obiecte, destinate săvârșirii infracțiunii. Pe de altă parte, Verega Gr. a fost învinuit că a participat în calitate de autor la săvârșirea infracțiunii de eschivare de la achitarea plăților vamale în proporții deosebit de mari, săvârșite de mai multe persoane în următoarele circumstanțe: Verega Gr., urmărind scopul obținerii profitului ilicit, prin înțelegere prealabilă și împreună cu Vrubliovschi A., o persoană la moment neidentificată pe nume „Tolea”, locuitor al orașului Bender, ultimii acționând în calitate de organizatori, de comun acord cu alte persoane, a pus la cale pregătirea și realizarea infracțiunii de eschivare de la achitarea plăților vamale în proporții deosebit de mari, acțiuni manifestate prin întocmirea planului criminal, recrutarea participanților, determinarea prealabilă a rolurilor, surselor de finanțare a infracțiunii, procurarea produselor de tutungerie, găsirea unităților de transport, bărcilor gonflabile din cauciuc și altor obiecte și instrumente necesare pentru săvârșirea infracțiunii, asigurând înlăturarea obstacolelor la frontiera vamală a Republicii Moldova, asigurarea prudenței și măsurilor de securitate la transportarea fără acte de proveniență a produselor de tutungerie pe teritoriul Moldovei, precum și în mod intenționat a dirijat activitatea infracțională a participanților la comiterea infracțiunii și nemijlocit a întreprins acțiuni îndreptate spre realizarea ei. Astfel, în perioada de timp cuprinsă între luna aprilie și 18 mai 2014, Vrubliovschi A. în comun cu complicii săi - cetățenii Moldovei și României, au pus la cale săvârșirea infracțiunii de contrabandă cu țigări în proporții deosebit de mari, peste frontiera vamală a Moldovei spre România, delimitată pe râul Prut, segmentul frontierei de stat parcurs în r- nul Ungheni, prin fâșia verde, eludându-se controlul vamal și avea necesitate de țigarete destinate contrabandei în proporții deosebit de mari. În aceeași perioadă de timp, Vrubliovschi A., utilizând posturile telefonice XXXXX și XXXXX și programul „Skype”, realizându-și intenția infracțională, a întreprins acțiuni active în vederea identificării sursei de aprovizionare cu produse de tutungerie la un preț 13 avantajos în vederea pregătirii, înlesnirii infracțiunii de contrabandă cu țigări. Apelând la cunoștința sa – persoana neidentificată pe nume „Tolea”, locuitor al orașului Bender, utilizator al postului de telefon cu numărul XXXXX, prin intermediul căruia a găsit furnizorul de țigarete de marca comercială „Ashima” fără timbru de acciz - întreprinderea «ИмпЭкс Групп» SRL, cu depozitul situat în orașul Tiraspol, aproximativ în regiunea intersecției străzilor Benderscaia și Hersonscaia. Vrubliovschi A. și „Tolea”, cunoscând cu certitudine despre obligativitatea declarării produselor de tutungerie care se introduc pe teritoriul vamal a Republicii Moldova din regiunea Transnistreană la posturile vamale interne a Republicii Moldova în scopuri vamale, pentru executarea rolului de introducere frauduloasă a țigaretelor din raioanele de est a Moldovei pe teritoriul vamal a Moldovei, manifestată prin eludarea controlului vamal în scopul eschivării de la achitarea plăților vamale, Vrubliovschi A. la recrutat pe Verega Gr. și în scopuri infracționale i-a făcut cunoștință cu „Tolea”. În final, Verega Gr., Vrubliovschi A. și „Tolea” au elaborat planul infracțional, potrivit căruia, fiecăruia i-a revenit un rol anumit la pregătirea și săvârșirea infracțiunii de contrabandă cu țigări, cât și obligația de finanțare a infracțiunii. Vrubliovschi A. a fost responsabil pentru achitarea țigaretelor, preluarea lor în Moldova, Verega Gr. pentru asigurarea introducerii ilicite a acestora în Republica Moldova, iar „Tolea” fiind responsabil pentru asigurarea continuă a sursei de aprovizionare cu țigarete în Transnistria în cantitățile solicitate de către Vrubliovschi A. Vrubliovschi A., prin telefoanele utilizate, a dirijat activitatea infracțională și a dat indicații directe complicelui său Verega Gr., despre zilele când urmau să fie livrate țigaretele, prețul, cantitatea și sortimentul acestora, pe care ultimul le executa, coordonând aspectele date și cu „Tolea”. La rândul său, Verega Gr. executând rolul asumat conform planului criminal, a recrutat în activitatea infracțională pe alte persoane, utilizând la realizarea infracțiunii unitățile de transport „Mercedes 312D” cu n/î XXXXX, VIN Code XXXXX, care aparține cu drept de proprietate lui Verega Gr. și „Mercedes 312D” cu n/î XXXXX, VIN Code XXXXX, care aparține cu drept de proprietate lui Nacu I., necesare pentru transportarea țigaretelor, au căutat și au găsit locul potrivit pentru efectuarea transbordării a țigărilor peste râul Nistru, în regiunea sat. Dubăsarii Vechi, asigurând masuri de prudență pentru a nu fi demascați, bărci gonflabile din cauciuc și alte instrumente necesare realizării infracțiunii. Totodată, potrivit planului criminal, pentru ca fiecare participant să fie implicat pe deplin și cointeresat în fapta infracțională, responsabil material pentru etapele realizării infracțiunii, Verega Gr., și-a asumat obligația și achite din bani proprii costul țigaretelor în regiunea Transnistreană la prețul aproximativ de 230 euro pentru o cutie de țigări (în fiecare a câte 500 pachete). Din activitatea infracțională, Verega Gr. primea, iar Vrubliovschi A. achita un comision în mărime de 15 euro pentru fiecare cutie de țigări de marca comercială „Ashima” fără timbru de acciz (cutia conține 500 de pachete ) și costul integral a lotului de țigări, introdus ilicit în Republica Moldova. Astfel, Verega Gr., la 02.04.2014, cu autoturismul de model „Mercedes 312D”, n/î XXXXX s-a prezentat la depozitul întreprinderii «ИмпЭкс Групп» SRL, situat în orașul 14 Tiraspol, regiunea intersecției străzilor Benderscaia și Hersonscaia și în baza facturii fără număr din 02.04.2014 a procurat 120 cutii de țigarete marca comercială „Ashima” fără timbru de acciz (în fiecare cutie a câte 500 pachete de țigări, respectiv cantitatea de 60000 pachete de țigări), pe care le-a transportat pe malul Nistrului în regiunea sat. Dubăsarii Vechi. Cu ajutorul bărcilor gonflabile, eludându-se controlul vamal și achitarea plăților vamale, lotul de țigări a fost transbordat pe malul drept al Nistrului de către Verega Gr. împreună cu complicii săi Nacu I. și alte persoane la moment neidentificate, fiind încărcate în „Mercedes 312D”, n/î XXXXX, cu care lotul a fost transportat în mun. Chișinău și depozitat la domiciliul lui Verega Gr. de pe XXXXX. Tot Verega Gr., la 04.04.2014, cu autoturismul de model „Mercedes 312D”, n/î XXXXX s-a prezentat la depozitul întreprinderii «ИмпЭкс Групп» SRL situat în or. Tiraspol, regiunea intersecției străzilor Benderscaia și Hersonscaia și în baza facturii fără număr din 04.04.2014 a procurat 135 cutii de țigarete marca comercială „Ashima” (a câte 500 pachete de țigări în fiecare cutie, respectiv cantitatea de 67500 pachete de țigări), pe care le-a transportat pe malul Nistrului în preajma sat. Dubăsarii Vechi. Cu ajutorul bărcilor gonflabile, eludându-se controlul vamal și achitarea plăților vamale, lotul de țigări a fost transbordat de către Verega Gr. împreună cu complicii săi alte persoane la moment neidentificate pe malul drept al Nistrului, fiind încărcate în „Mercedes 312D”, n/î XXXXX, cu care lotul a fost transportat în mun. Chișinău și depozitat la domiciliul lui Verega Gr. de pe XXXXX. Tot Verega Gr., la 29.04.2014, cu autoturismul de model „Mercedes 312D”, n/î XXXXX s-a prezentat la depozitul întreprinderii «ИмпЭкс Групп» SRL, situat în or. Tiraspol, regiunea intersecției străzilor Benderscaia și Hersonscaia și în baza facturii fără număr din 29.04.2014 a procurat 70 cutii de țigarete marca comercială „Ashima” (a câte 500 pachete de țigări în fiecare cutie, respectiv cantitatea de 35000 pachete de țigări), pe care le-a transportat pe malul Nistrului în preajma sat. Dubăsarii Vechi. Cu ajutorul bărcilor gonflabile, eludându-se controlul vamal și achitarea plăților vamale, lotul de țigări a fost transbordat de către Verega Gr. împreună cu complicii săi Nacu I. și alte persoane la moment neidentificate pe malul drept al Nistrului, fiind încărcate în Mercedes 312D, n/î XXXXX, cu care lotul a fost transportat în Chișinău și depozitat la domiciliul Verega Gr., situat pe XXXXX. Tot el, Verega Gr. la 12.05.2014 cu autoturismul de model Mercedes 312D, n/î XXXXX s-a prezentat la depozitul întreprinderii «ИмпЭкс Групп» SRL situat în orașul Tiraspol, regiunea intersecției străzilor Benderscaia și Hersonscaia și în baza facturii fără număr din 12.05.2014 a procurat 135 cutii de țigarete marca comercială „Ashima” (a câte 500 pachete de țigări în fiecare cutie, respectiv cantitatea de 67500 pachete de țigări), pe care le-a transportat pe malul Nistrului în preajma sat. Dubăsarii Vechi. Cu ajutorul bărcilor gonflabile, eludându-se controlul vamal și achitarea plăților vamale, lotul de țigări a fost transbordat de către Verega Gr. împreună cu complicii săi și alte persoane la moment neidentificate pe malul drept al Nistrului, fiind încărcate în Mercedes 312D, n/î XXXXX, cu care lotul a fost transportat în mun. Chișinău și depozitat la domiciliul lui Verega Gr., situat pe XXXXX. 15 Astfel, Verega Gr., acționând în calitate de coautor, prin acțiunile sale intenționate în perioada de timp 02.04.2014-18.05.2014, contrar prevederilor pct. 10) a Regulamentului privind transportarea mărfurilor prin posturile vamale interne de control aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 792 din 08.07.2004 a introdus pe teritoriul vamal a Moldovei din raioanele de este a Republicii Moldova, în beneficiul complicelui său Vrubliovschi A., prin eludarea controlului vamal și eschivarea de la achitarea plăților vamale, peste 230000 de pachete de țigări de marca comercială „Ashima” fără timbru de acciz, pe care le-a transmis iar o parte nu a reușit să le transmită lui Vrubliovschi A., fiind destinate scoaterii prin contrabandă spre România. Totodată, în dimineața zile de 12.05.2014 Verega Gr., aflându-se la domiciliul său pe XXXXX, a transmis complicelui său Vrubliovschi A., fiind însoțit de concubina sa Fiodorov L., 47150 euro pentru achitarea în avans unui lot de țigarete care urma să fie introdus fraudulos pe teritoriul vamal a Moldova. In aceia-și zi. Vrubliovschi A., deținând și el suma de aproximativ 47150 euro, a transmis totalitatea valorilor valutare complicelui său „Tolea” la o întâlnire avută în aceia-și dimineață în r-nul Anenii Noi, pentru achitarea unui lot de țigarete constituit din 400 cutii de marca comercială „Ashima” fără timbru de acciz, care urma să fie introdus fraudulos în Moldova din Transnistria, acțiuni prin care Verega Gr. a finanțat săvârșirea infracțiunii. Potrivit datelor Serviciului Vamal cu nr. 28/20-9180 din 24.06.2014, cuantumul drepturilor de import care urmau a fi achitate conform legislației fiscale și vamale la introducerea țigaretelor de marca comercială „Ashima” fără marca de acciz din raioanele de est ale Republicii Moldova pe teritoriul vamal a Moldovei, în cantitate 145160 pachete, adică numărul cumulativ a pachetelor de țigări marca comercială „Ashima” fără timbru de acciz depistate de organul de urmărire penală, din care 62400 pachete de țigări marca comercială „Ashima” fără timbru de acciz, transmise de către Verega Gr. lui Vrubliovschi A. și ridicate la fața locului în sat. Medeleni la 19.05.2014 în urma curmării infracțiunii de contrabandă cu țigări spre România și a 82760 pachete de țigarete de marca comercială „Ashima” fără timbru de acciz, ridicate în urma percheziționării la 19.05.2014 a semiremorcii „Schmitz” cu numărul de înmatriculare XXXXX, utilizate de Verega Gr. în calitate de depozit provizoriu, care urmau să fie transmise lui Vrubliovschi A. la 19.05.2014, constituie 927393,67 MDL (din care: plata pentru proceduri vamale - 3814.80 MDL, taxa vamală -163434,77 MDL, acciz - 446628,29 MDL, TVA - 313515,81 MDL), ce constituie proporții deosebit de mari.

Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, în termenul și modul prevăzut de art. 402-403 Cod de procedură penală, a fost atacată cu apeluri de către procuror, avocatul Balan A. în numele inculpatului Verega Gr., Directorul General al Serviciului Vamal, Vrabie V. și avocatul Rusanovschi Iu. în numele inculpatului Vrubliovschi A. 3.1. Procurorul a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care a-1 recunoaște vinovat pe Vrubliovschi A. pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 27, 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, la 5 ani închisoare; 16 - art. 42 alin. (3), art. 249 alin. (3) Cod penal la amendă în mărime de 700 unități convenționale (în redacția Codului penal din 18.04.2002). Potrivit art. 84 Cod penal, a-i stabili inculpatului pedeapsa definitivă prin cumul total al pedepselor sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani și amendă în mărime de 700 unități convenționale, care potrivit art. 87 Cod penal urmează a fi executate separat. De asemenea, procurorul a solicita și condamnarea lui Verega Gr. pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 27, 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, la 5 ani închisoare; - art. 42 alin. (3), art. 249 alin. (3) Cod penal la amendă în mărime de 700 unități convenționale (în redacția Codului penal din 18.04.2002). Potrivit art. 84 Cod penal, a-i stabili inculpatului pedeapsa definitivă prin cumul total al pedepselor sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani și amendă în mărime de 700 unități convenționale, care potrivit art. 87 Cod penal urmează a fi executate separat. Valorile valutare în sumă de 34500 euro și 1700 dolari SUA (f.d.91 vol.11), ridicate de la domiciliul lui Vrubliovschi A., care în temeiul încheierii instanței de judecată din 04.09.2014 și procesului-verbal de restituire a surselor financiare din 21.10.2014 au fost transmise pentru păstrare lui Fiodorova L. (concubina lui Vrubliovschi A.) de confiscat în folosul statului în temeiul art. 106 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, deoarece au fost rezultate din infracțiune și utilizate pentru săvârșirea infracțiunii. A admite acțiunea civilă în valoare de 927393,67 lei. În motivarea apelului apelantul a indicat următoarele argumente: - sentința este ilegală și urmează a fi casată în partea achitării inculpaților pe motivul lipsei faptului infracțiunii prevăzute de art. 42, 249 Cod penal, deoarece probele prezentate instanței dovedesc cu certitudine vinovăția acestora; - ținând cont de gravitatea infracțiunilor pentru care au fost recunoscuți culpabili inculpații, de rezonanța social sporită, de personalitatea acestora, nu este rațional de a suspenda condiționat executarea pedepsei cu închisoarea stabilită inculpaților, pe motiv că pedepsele aplicate nu-și vor atinge scopul legii penale de corectare și prevenire de comitere a noilor infracțiuni atât din partea inculpaților cât și de către alte persoane; - inculpații nu au recunoscut vina, deși probele cercetate au demonstrat contrariul; - conform Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție din 24.12.2010, nr.5 „Privind practica judiciară în cauzele referitoare la contrabandă, eschivarea de la achitarea plăților vamale și contravențiile vamale”, în pct. 14) se relevă că latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 249 Cod penal se realizează prin acțiuni de eschivare de la achitarea plăților vamale, stabilite de legislație, ale persoanelor fizice ori juridice, care trec peste frontiera vamală mărfuri, obiecte sau alte valori ale proprietarilor, deținătorilor de mărfuri și ale altor persoane prevăzute de Codul vamal; - plățile vamale se percep până la sau odată cu depunerea declarației vamale. Modul de plată, precum și cazurile de prelungire ori eșalonare a termenului de plată a plăților vamale sunt reglementate de art.125 și 126 Cod vamal; - pct.15 al Hotărârii Plenului prevede că infracțiunile prevăzute de art. 248 și art. 249 Cod penal se delimitează prin obiectul material și latura obiectivă: 1) obiectul material al 17 contrabandei îl constituie mărfurile, valorile culturale, armele, munițiile, substanțele narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive și explozive, deșeurile nocive și produsele cu destinație dublă, pe când obiectul material al eschivării de la achitarea plăților vamale îl formează plățile vamale prevăzute la art. 117 Cod vamal, ce urmează să fie achitate pentru mărfurile și alte valori prezentate pentru trecerea peste frontiera vamală; 2) latura obiectivă a contrabandei se manifestă prin încălcarea regulilor vamale la trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor, obiectelor sau a altor valori, iar latura obiectivă a faptei prevăzute de art. 249 se realizează prin eschivarea de la achitarea plăților vamale în proporții mari, suma respectivă depășind 2500 unități convenționale; - în atare situație este necesar de apreciat dacă pe cazul dat lipsește faptul infracțiunii prevăzute de art. 249 Cod penal, or acțiunea civilă înaintată de reprezentatul Biroului Vamal în valoare de 927393,67 lei reprezintă prejudiciul adus intereselor statului prin neachitarea drepturilor de import, fapt reflectat și în Hotărârea Guvernului nr. 792 din 08.07.2004; - potrivit pct. 20) al Hotărârii sus expuse, mărfurile și obiectele care constituie obiectul contrabandei sau al contravenției vamale, prevăzute în alin. (10) și (12) ale art. 287 Cod Contravențional, precum și mijloacele de transport și alte mijloace destinate, folosite pentru transportarea sau tăinuirea acestora și recunoscute drept instrumente ale infracțiunii, fiind corpuri delicte, pot fi confiscate în beneficiul statului conform art. 46 alin. (4) din Constituția Republicii Moldova, art. 106 Cod penal și art. 162 Cod de procedură penală; - valorile valutare în sumă de 34500 euro și de 1700 dolari SUA (f.d.91 vol.11), ridicate de la domiciliul lui Vrubliovschi A., care au fost transmise pentru păstrare lui Fiodorova L. (concubina A. Vrubliovschi) urmau a fi confiscate în folosul statului în temeiul art.106 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, deoarece au fost rezultate din infracțiune și utilizate pentru săvârșirea infracțiunii. 3.2. Avocatul Balan A. acționând în interesele inculpatului Verega Gr., a solicitat casarea parțială a sentinței, în partea ce ține de condamnarea ultimului pe art. 27, 42 alin. (5), art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care ultimul, în baza art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală să fie achitat pe motivul că nu s-a constatat existența faptei infracționale incriminate. În rest solicită menținerea sentinței. Ulterior, prin cererea de concretizare a cerințelor formulate în apelul din 04.04.2018, avocatul Balan A. a solicitat menținerea sentinței în partea ce ține de achitarea lui Verega Gr. pe art. 42 alin. (2) art. 249 alin. (3) Cod penal și respingerea acțiunii civile, restituirea corpurilor delicte, ridicate conform procesului-verbal de percheziție din 19 mai 2014 de la domiciliul lui Verega Gr. și anume: automobilul de model „Mercedes 312D” cu n/î XXXXX; valori valutare: 395 dolari SUA, 6360 euro, 544 hrivne ucrainești, 401900 ruble Belaruse, 2 440 lei MDL. În cererea de apel apărătorul a indicat următoarele motive de fapt și de drept: - prima instanță a stabilit eronat faptele, prin neluarea în considerație a probelor administrate, transcriindu-le din rechizitoriu; 18 - motivarea soluției instanței de fond contrazice dispozitivul hotărârii; - sentința de condamnare este cu încălcarea principiului contradictorialității în procesul penal, ca element fundamental al dreptului la un proces echitabil, sub aspectul ignorării totale a argumentelor invocate de partea apărării; - Verega Gr. a fost învinuit de faptul că în perioada lunilor aprilie - 18 mai 2014 cunoscând cu certitudine despre obligativitatea declarării produselor de tutungerie introduse din raioanele de est a Republicii Moldova (regiunea separatistă transnistreană) a eludat controlul vamal intern, eschivându-se de la achitarea plăților vamale și a introdus ilicit pe teritoriul Republicii Moldova în beneficiul lui Vrubliovschi A. peste 230000 pachete de țigări de marca comercială „Ashima”, fără timbru de acciz. Acțiunile intenționate ale făptuitorilor îndreptate spre săvârșirea acțiunilor de contrabandă au fost curmate la 18.05.2014, aproximativ la ora 23.00 de către ofițerii de investigații al Serviciului de Informație și Securitate, fiind reținute persoane și unități de transport; - procurorul a constatat că infracțiunea a fost începută în aprilie 2014 și a fost curmată la 18.05.2014 aproximativ la 23.00; - potrivit sentinței Judecătoriei Ungheni din 22.12.2014, menținută prin decizia Curții de Apel Bălți din 25.02.2015, la 18.05.2014 aproximativ la ora 23.00 a fost curmată infracțiunea de contrabandă comisă de către Nistiriuc A., Nistiriuc Vs. și Gheorghiță A. și au fost reținute mijloace de transport ce le-au aparținut ultimilor; - Verega Gr. și Vrubliovschi A. lipseau printre persoanele reținute, cât și mijloacele lor de transport, astfel, potrivit actului de învinuire, fapta enunțată mai sus și constatată în instanța de fond, a fost unica acțiune de tentativă de trecere ilegală a frontierei vamale; - în instanța de fond s-a constatat cu certitudine că Verega Gr. și Vrubliovschi A. au lipsit la aceste acțiuni; - suplimentar, în instanța de judecată s-a constatat că Verega Gr. nu-i cunoaște și nici nu i-a cunoscut pe Nistiriuc A., Nistiriuc Vs. și Gheorghiță A., nici ultimii nu-l cunosc pe Verega Gr.; - potrivit sentinței Judecătoriei Ungheni din 22 decembrie 2014, Gheorghiță A. a utilizat posturile telefonice cu nr. XXXXX și nr. XXXXX, iar Nistiriuc Vs. a utilizat nr. XXXXX; - conform procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigație din 01.06.2014 - interceptarea și înregistrarea comunicațiilor în cadrul convorbirilor telefonice, efectuate în privința învinuitului Verega Gr. de la posturile telefonice cu nr. XXXXX cu stenograma comunicațiilor, nr. XXXXX cu stenograma comunicațiilor nr. XXXXX cu stenograma comunicațiilor, nr. XXXXX cu stenograma comunicațiilor comunicări telefonice între Gheorghiță A., frații Nistiriuc și Verega Gr. lipsesc; - în baza art. 27 Cod penal se consideră tentativă de infracțiune acțiunea sau inacțiunea intenționată îndreptată nemijlocit spre săvârșirea unei infracțiuni dacă, din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul; - alte acțiuni, cât și perioade de timp de tentativă nemijlocită din partea lui Verega Gr. și Vrubliovschi A. de comitere a infracțiunii de tentativă de contrabandă lipsesc în rechizitoriu; 19 - în concluzie, instanța de fond l-a condamnat pe Verega Gr. pentru tentativă de contrabandă, în lipsa constatării acestei fapte în acțiunile lui Verega Gr., această eroare de fapt și de drept, admisă de prima instanță poate fi corectată de către instanța de apel, prin casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri legale; - în rechizitoriu este indicat că Verega Gr. a acționat prin participație complexă cu Vrubliovschi A., care acționa în calitate de organizator, fiindu-i înaintată învinuirea pe art. 42 alin. (5) Cod penal; - deși organul de urmărire penală a invocat că Verega Gr. a acționat prin participație complexă cu Vrubliovschi A., învinuirea pe art. 45 Cod penal (participația complexă) nu i- a fost înaintată, acestuia fiindu-i incriminată doar participația simplă, și anume, art. 42 alin. (5) Cod penal; - partea apărării a invocat ilegalitatea învinuirii înaintate pe art. 42 alin. (5) Cod penal, însă nu primit nici un răspuns, iar instanța de fond l-a condamnat pe Verega Gr. în temeiul acestei norme în lipsa constatării acțiunilor de participație; - latura obiectivă a infracțiunii de contrabandă include următoarele trei semne: fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea de trecere a entităților ce reprezintă obiectul material (imaterial) al acestor infracțiuni peste frontiera vamală a Republicii Moldova; locul săvârșirii infracțiunii - frontiera vamală a Republicii Moldova; metodele de săvârșire a infracțiunii: a) eludarea controlului vamal; b)tăinuirea de control vamal prin ascunderea în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop; c) folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală; d) nedeclararea; e) declararea neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei; - art. 2 al Legii nr. 215 din 04.11.2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova prevede că frontiera de stat a Republicii Moldova reprezintă linia naturală sau convențională care marchează limitele externe ale teritoriului asupra căruia Republica Moldova își exercită suveranitatea exclusivă pe uscat, pe sectoarele acvatice, subterane, aeriene și care trece, în linie dreaptă, de la un semn de frontieră la altul ori, acolo unde frontiera de stat nu este marcată în teren cu semne de frontieră, de la un punct de coordonate la altul. Pe fluvii și pe celelalte ape curgătoare frontiera de stat este cea stabilită prin tratatele încheiate de Republica Moldova cu statele vecine, respectându-se principiul dreptului internațional, conform căruia frontiera de stat trece pe mijlocul șenalului navigabil principal, iar pe apele curgătoare nenavigabile, pe la mijlocul pânzei de apă. Frontiera de stat se stabilește și se modifică prin lege organică, în conformitate cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, respectându-se principiile și normele unanim recunoscute ale dreptului internațional; - prin „eludarea controlului vamal” se are în vedere intrarea și ieșirea din Republica Moldova prin alte locuri decât cele destinate pentru acestea sau în afara orelor de lucru a posturilor vamale. Art. 26 Cod vamal stabilește că trecerea mărfurilor și a mijloacelor de transport peste frontiera vamală este permisă numai în locurile stabilite de organul vamal și în orie de program; 20 - trecerea produselor de tutungerie din partea de est a țării în partea de vest a ei nu constituie eludarea controlului vamal, deoarece între aceste părți lipsește frontieră vamală prin urmare, lipsește latura obiectivă a infracțiunii de contrabandă incriminate inculpatului; - instanța de fond, în partea descriptivă a hotărârii sale (pct.16, fila 19 din sentință), cu referire la aceleași norme de drept a constatat, că între partea de est și cea de vest a țării lipsește frontieră vamală; - în același timp, prima instanță î-l condamnă pe Verega Gr. pentru comiterea acțiunii de contrabandă, adică trecerea ilegală a frontierei de stat; - prin urmare, prima instanță l-a condamnat pe Verega Gr., pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; - având în vedere faptul că instanța de fond nu a dat un răspuns unor argumente serioase invocate de partea apărării, capabile de a modifica hotărârea adoptată în această cauză, prin prisma legislației naționale și a jurisprudenței CEDO, consideră că un viciu fundamental a afectat procedurile în prima instanță, care nu poate fi reparat decât prin anularea parțială a sentinței contestate și pronunțarea unei hotărâri legale, întemeiate și motivate. 3.3. La 11.09.2017, Directorul general al Serviciului Vamal Vrabie V. a declarat apel solicitând repunerea în termen, casarea parțială a sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă acțiunea civilă depusă de Serviciul Vamal cu privire la încasarea solidară de la Vrubliovschi A. și Verega Gr. a mijloacelor financiare în sumă de 927393,67 lei. În expunerea de motive, care au stat la baza acestei solicitări, au fost indicate: - sentința a fost adusă la cunoștința părții civile la 24.08.2017, fapt confirmat prin ștampila de intrare cu nr. de înregistrare 4948, lipsa reprezentantului de la pronunțarea sentinței constituie în mod efectiv o circumstanță care a împiedicat partea civilă de a ataca sentința în termenul prevăzut la art. 402 alin. (1) CPP, motiv pentru care solicită instanței de apel de a considera apelul depus în termen; - cu referire la temeinicia acțiunii civile înaintate de Serviciul Vamal, partea a menționat că în cadrul urmării penale s-a stabilit că Vrubliovschi A. și Verega Gr., acționând cu intenție directă au participat la comiterea infracțiunii de contrabandă cu țigări în proporții deosebit de mari. Astfel, prin acțiunile sale, inculpații au cauzat prejudiciu statului în cuantum de 927393,67 lei; - în conformitate cu prevederile Legii nr. 1417-X111 din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului Fiscal, toate mărfurile transportate din regiunea transnistreană spre restul teritoriului Republicii Moldova sunt obligate să treacă prin posturile vamale interne de control cu achitarea taxelor vamale corespunzătoare, prevedere nerespectată de către Vrubliovschi A. și Verega Gr.; - în raport cu cadrul legal enunțat instanța de judecată nu a aplicat normele de drept material, întrucât introducerea mărfurilor prin perimetrul transnistrean nu constituie o derogare de la normele și principiile generale de vămuire. Deopotrivă, legiuitorul a instituit o normă de drept care impune obligativitatea respectării acesteia, indiferent de punctul de trecere prin care s-a ales introducerea în Republica Moldova a mărfurilor; 21 - drept urmare, partea a considerat că instanța de judecată nu a dat o apreciere cuvenită acestor circumstanțe, concluzionând că în acțiunile inculpaților nu se constată o eschivare de la plata drepturilor de import cuvenite. Or, tentativa de contrabandă consumată prin intenția de a comercializa țigaretele, constituie o acțiune vădită de a se eschiva de la plata impozitelor datorate, iar instanța de judecată urma să rețină scopul propus de inculpați; 3.

Avocatul Rusanovschi Iu. acționând în interesele inculpatului Vrubliovschi A., a solicitat repunerea în termen a apelului, casarea parțială a sentinței, cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Vriubliovschi A., în baza art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală să fie achitat în baza art. 27, 42 alin. (5), art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracționale incriminate, în rest solicită menținerea sentinței instanței de fond. Apelantul a indicat că sentința instanței de apel este adoptată cu abateri grave de la legislația în vigoare, instanța nu a examinat probele anexate la materialele cauzei sub toate aspectele, eronat ajungând la concluzia despre vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii incriminate în condițiile în care a fost achitat pe marginea unui capăt de acuzare. Partea în motivarea cererii a repetat aceleași argumente descrise și de apărătorul inculpatului Verega Gr. 4. Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 28 noiembrie 2018, apelul declarat de Directorul general al Serviciului Vamal Vrabie V. a fost respins ca tardiv, iar apelurile declarate de avocatul Balan A. în interesele inculpatului Verega Gr. și de către avocatul Rusanovschi Iu. în interesele inculpatului Vrubliovschi A., ca nefondate. Apelul declarat de procuror a fost admis, cu casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu dispunerea încetării procesului penal în privința lui Vrubliovschi A. pe epizodul privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), art. 249 alin. (3) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție în temeiul art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal. Totodată, Vrubliovschi A. a rămas condamnat în baza art. 27, art. 42 alin. (3), art. 248 alin. (5) lit. b) Cod penal la 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și cu suspendarea condiționată a executării acesteia, pe un termen de probațiune de 3 ani. La fel, instanța a dispus și încetarea procesului penal în privința lui Verega Gr. pe epizodul privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), art. 249 alin. (3) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție în temeiul art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal. Totodată, Verega Gr. a rămas condamnat în baza art. 27, art. 42 alin. (5), art. 248 alin. (5) lit. b) Cod penal la 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și cu suspendarea condiționată a executării acesteia, pe un termen de probațiune de 3 ani. Acțiunea civilă a fost admisă și s-a dispus încasarea de la Vrubliovschi A. și Verega Gr. în mod solidar în beneficiul Serviciului Vamal a sumei de 927393,67 lei. Referitor la confiscarea mijloacelor financiare în sumă de 34500 euro și 1700 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției din 19.05.2014, care se află la păstrare la Fiodorova L., litigiul dat urmează a fi soluționat în ordinea procedurii civile. 22 În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

În partea descriptivă a deciziei instanța de apel a consemnat că, în ședința de judecată procurorul participant a susținut apelul declarat de procuror cu unele concretizări și rectificări, reieșind din faptul că la data de 17.08.2018 în textul art. 248 Cod penal au intervenit schimbări. Astfel, partea a solicitat admiterea apelului, atât a procurorului pe motivele invocate cât și apelul avocaților în interesele inculpaților, din alte motive decât cele invocate în apeluri, cu excluderea din învinuirea înaintată lui Vrubliovschi A. în baza art. 27, 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal și lui Verega Gr. în baza art. 27, 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, reieșind din faptul că salariul mediu pe economie în anul 2014 era de 4225 lei, astfel având în vedere modificările aduse la alin. (5) și din conținutul ordonanței de punere sub învinuire și a rechizitoriului, suma țigaretelor care au constituit obiectul prezentei cauze penale constituie 710928 lei 67 bani, 200 salarii medii pe economie constituie 845000 lei, deci a dispărut semnul calificativ de proporții deosebit de mari. Din aceste considerente, procurorul a solicită excluderea din învinuire a semnului calificativ nominalizat, în rest încadrarea juridică a infracțiunilor urmând a rămâne aceeași. La fel, procurorul a menționat că în privința inculpaților nu poate fi incriminat art. 45 Cod penal, participația complexă, întrucât în cazul dat se mărește volumul învinuirii, ceea ce este inoportun, or celelalte persoane care au fost implicate în comiterea acelorași infracțiuni și în privința cărora cauza penală a fost disjunsă și examinată într-o procedură specială în baza acordului de recunoaștere a vinovăției. Cu referire la apelul declarat de procuror, instanța a menționat următoarele considerente. Analizând actele cauzei raportat la criticele apelantului, s-a ajuns la concluzia că instanța de fond nu a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și nu a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, concluzia instanței privind achitarea inculpaților pe capătul de acuzare incriminat acestora în baza art. 42 alin. (2) și (3), 249 alin. (3) Cod penal, pe motiv că lipsește fapta infracțiunii, deși potrivit art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, sentința de achitare se adoptă dacă nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, este una eronată. Prin urmare, instanța de apel a considerat că instanța de fond fără just temei și nemotivat a respins probele administrate de organul de urmărire penală, prezentate de acuzare și examinate în ședința de judecată în partea ce țin de învinuirea de eschivare de la achitarea plăților vamale în proporții deosebit de mari, în aspectul dat concluzia primei instanțe este neargumentată și nu se bazează pe date obiective și prevederile legale. Deși în partea dispozitivă a sentinței este indicat că lipsește latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 249 alin. (3) Cod penal, în partea descriptivă a sentinței, a fost indicat ca temei de achitare – lipsa faptei infracțiunii, adică a reținut prevederile art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, din care rezultă temeiul că nu s-a constatat 23 existența infracțiunii, deși după cum rezultă din motivarea sentinței temeiul de achitare urma să fie că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Astfel, s-a atestat că prima instanță a făcut trimitere concomitent la două temeiuri de achitare ce se exclud una pe alta, în aceiași hotărâre judecătorească, ceea ce este o eroare de procedură. În urma evaluării integrale a probelor cercetate instanța de apel a conchis că instanța de fond eronat a ajuns la concluzia privind achitarea lui Vrubliovschi A. în baza art. 42 alin. (3), art. 249 alin. (3) Cod penal și a lui Verega Gr. în baza art. 42 alin. (2), art. 249 alin. (3) Cod penal. Concluzia instanței în acest sens rezultă din cele expuse în continuare. Conform art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Pe când soluția de achitare a primei instanțe în această parte nu se racordă la probele administrate și cercetate suplimentar de către instanța de apel, care nicidecum nu confirmă temeinicia sentinței, fiind prezente pe cauză suficiente probe pertinente, concludente și utile, ce urmează a fi puse la baza condamnării ambilor inculpați pe acest segment de învinuire. Vinovăția inculpaților Verega Gr. și Vrubliovschi A. de comiterea infracțiunii de eschivare de la achitarea plăților vamale se demonstrează deplin prin elementele de fapt dobândite din probele cercetate, și anume din declarațiile martorilor, din procesele verbale ale acțiunilor procesuale efectuate pe caz, prin corpurile delicte și înscrisurile anexate la materialele cauzei, care au fost cercetate în cadrul ședințelor judiciare și care se coroborează deplin, demonstrând cu certitudine existența infracțiunii și constatarea vinovăției. Instanța de apel a considerat că instanța de fond nu a supus verificării și a lăsat fără nici o apreciere procesele-verbale privind consemnarea măsurilor speciale de investigații, privind documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice a autovehiculelor, urmărirea vizuală cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, cu anexele; procesele- verbale de consemnare a măsurii speciale de investigații, interceptarea și înregistrarea comunicărilor în cadrul convorbirilor telefonice, efectuate de inculpații Vrubliovschi A. și Verega Gr., precum și alte persoane, prin care au fost constatate legăturile în perioada pregătirii și săvârșirii infracțiunii în aprilie-mai 2014, cercetate de către instanța de apel și care demonstrează vinovăția inculpaților în faptele incriminate. Potrivit materialelor cauzei penale, la prezentarea materialelor cauzei, părțile nu au înaintat cereri sau demersuri referitor la încălcări procedurale sau obiecții la probele prezente. Or, învinuiții nu au contestat legalitatea a careva acțiuni procesuale în modul și termenul stabilit de lege și nu au avut obiecții asupra actelor procesuale. Prin probele administrate s-a stabilit cu certitudine că inculpații Vrubliovschi A. și Verega Gr., precum și o persoană la moment neidentificată pe nume „Tolea” au pus la cale pregătirea și realizarea infracțiunii de eschivare de la achitarea plăților vamale n proporții deosebit de mari, prin întocmirea planului criminal, recrutarea participanților, determinarea prealabilă a rolurilor, surselor de finanțare a infracțiunii, procurarea produselor de tutungerie. În continuare, instanța de apel a reținut în sarcina acestora baza factologică 24 descrisă în rechizitoriu pe capătul de acuzare întemeiat pe art. 42 alin. (2), (3), art. 249 alin. (3) Cod penal. Instanța a concluzionat că inculpații cunoscând cu certitudine obligativitatea declarării organului vamal și trecerea prin posturile vamale interne de control cu achitarea taxelor vamale corespunzătoare, nu au respectat prevederile legale, dar au introdus ilicit din raioanele de est a Republicii Moldova (regiunea transnistreană) produse de tutungerie, fără timbre de acciz, valoarea cărora se estimează în proporții deosebit de mari, fapt ce constituie o derogare de la normele de drept care impun obligativitatea respectării acesteia, indiferent de punctul de trecere prin care s-a ales introducerea în Republica Moldova a mărfurilor, astfel la caz este prezentă fapta de eschivare de la achitarea plăților vamale incriminată în art. 249 Cod penal. Astfel, la caz, s-a stabilit eschivarea de la achitarea plăților vamale, care este o infracțiune materială și se consideră consumată din momentul neachitării plăților vamale în termenul stabilit. Ulterior inculpații nu au avut intenția de a trece în condiții de legalitate produsele de tutungerie peste frontiera vamală a Republicii Moldova, dar ilegal, pe calea contrabandei, acțiunile lor fiind curmate la 18.05.2014, aproximativ la orele 23.00 de către ofițerii de investigații ai Serviciului de Informații și Securitate, care au reținut în flagrant delict în preajma sat. Medeleni r-nul Ungheni, pe malul stâng al râului Prut, în apropierea semnului de delimitare a frontierei nr. 1064,51 baloturi cu 62400 pachete de țigări. În această ordine de idei, instanța a indicat că infracțiunile prevăzute de art. 248 și art. 249 Cod penal sunt incompatibile în situația, când fapta de eschivare de la achitarea plăților vamale presupune ca premise trecerea în condiții de legalitate a mărfurilor, obiectelor și a altor valori peste frontiera vamală a Republicii Moldova, astfel nu se exclude concursul dintre aceste două infracțiuni. La caz, marfa transportată din regiunea transnistreană spre restul teritoriului Republicii Moldova n-a trecut prin posturile vamale interne de control cu achitarea taxelor vamale corespunzătoare, deoarece anume în scopul eschivării de la plata taxelor vamale respective, inculpații au apelat la scheme frauduloase, și anume ocolirea postului vamal intern de control, iar ca urmare a fost săvârșită infracțiunea de tentativă de trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, prin eludarea controlului vamal, acțiune care nu și-a produs efectul din cauze independente de voința lui Vrubliovschi A. și Verega Gr., fiind curmate la data de 18.05.2014 de către ofițerii de investigații ai Serviciului de Informații și Securitate. Potrivit art. 42 alin. (1) Cod penal, participanții sunt persoanele care contribuie la săvârșirea unei infracțiuni în calitate de autor, organizator, instigator sau complice. Alin. (2) prevede că se consideră autor persoana care săvârșește în mod nemijlocit fapta prevăzută de legea penală. În raport cu ceilalți participanți, autoratul se distinge prin caracterul său esențial și necesar, contribuția autorului constând tocmai în săvârșirea acțiunii sau inacțiunii care constituie latura obiectivă a infracțiunii. Fără executarea nemijlocită a acțiunii (inacțiunii) de către autor, nu se poate vorbi de săvârșirea faptei, fiindcă nu se poate realiza conținutul acesteia. Potrivit art. 42 alin. (3) Cod penal, se consideră organizator persoana care a organizat săvârșirea infracțiunii sau a dirijat 25 realizarea ei. Complice este persoana care a contribuit la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestare de informații, acordare de mijloace sau instrumente ori înlăturare de obstacole, precum și persoana care a promis dinainte că îl va favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvârșire a infracțiunii, urmele acesteia sau obiectele dobândite pe cale criminal ori persoana care a promis din timp că va procura sau va vinde atare obiecte. Pe când autorul efectuează acte de executare care realizează în mod nemijlocit materialitatea faptei, complicele efectuează acte de sprijinire a activității autorului. Așadar, complicele nu realizează fapta în mod nemijlocit, ci sprijină (înlesnește, ajută) realizarea acesteia de către autor. Complicele nu are calitatea de a efectua fapte cu caracter de executare în cazul faptei săvârșite, contribuția sa rămânând o activitate de sprijinire. Astfel, Vrubliovschi A. a fost responsabil pentru achitarea țigaretelor, preluarea lor în Moldova, Verega Gr. asigura introducerea ilicită a acestora în Republica Moldova, iar „Tolea” fiind responsabil pentru asigurarea continuă a sursei de aprovizionare cu țigarete în Transnistria în cantitățile solicitate de către Vrubliovschi A. Verega Gr., prin acțiunile sale intenționate în perioada de timp 02.04.2014 - 18.05.2014, contrar prevederilor pct. 10) a Regulamentului privind transportarea mărfurilor prin posturile vamale interne de control aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 792 din 08.07.2004 a introdus pe teritoriul vamal a Moldovei din raioanele de est a Republicii Moldova, în beneficiul complicelui său Vrubliovschi A., prin eludarea controlului vamal și eschivarea de la achitarea plăților vamale, peste 230000 de pachete de țigări de marca comercială „Ashima” fără timbru de acciz, pe care le-a transmis, iar o parte nu a reușit să le transmită cetățeanului Vrubliovschi A., fiind destinate scoaterii prin contrabandă spre România. Probele cercetate confirmă că inculpatul Vrubliovschi A. este organizatorul infracțiunii de eschivare de la achitarea plăților vamale, deoarece anume el a pus la cale săvârșirea infracțiunii, iar inculpatul Verega Gr. a participat în calitate de autor la săvârșirea infracțiunii de eschivare de la achitarea plăților vamale în proporții deosebit de mari, după cum i-a și fost adusă învinuirea și nu în calitate de complice, după cum a solicitata procurorul în instanța de apel, deoarece complicele nu realizează fapta nemijlocit, dar sprijină autorul, la caz Vrubliovschi A. este organizatorul infracțiunii prevăzute de art. 249 Cod penal. Mai mult, instanța a reținut ca probă în confirmarea vinovăției inculpaților procesul- verbal de examinare a obiectului din 16.08.2014 cu anexele, din care rezultă că în temeiul scrisorii nr. 5/967 din 15.08.2014 Serviciului de Informații și Securitate în adresa procurorului au parvenit CD 191/14, CD 192/14, CD 193/14 și „schema relațională între figuranții pe cauza penală nr. 2014928020. Pe discuri se conțin convorbiri telefonice pertinente pentru cauza penală, iar prin schemă sunt reprezentate descifrările convorbirilor telefonice efectuate de pe posturile telefonice utilizate de participanții la comiterea infracțiunii: Vrubliovschi A., Verega Gr., Gheorghiță A., Nistiriuc Vs., Nistiriuc V., persoana neidentificată pe nume „Tolea” complice din România, martorii și alte persoane neidentificate și identificate, care reprezintă informații pentru soluționarea cauzei. Fiind 26 analizate descifrările telefonice ale abonaților, prin folosirea programei analitice, au fost constatate legăturile în perioada pregătirii și săvârșirii infracțiunii în aprilie-mai 2014, inclusiv de la numerele de telefon utilizate de către ultimii doar pentru a comunica în special între ei în vederea pregătirii și comiterii infracțiunii. Cele stabilite permit instanței de apel de a reține că Vrubliovschi A. în calitate de organizator a participat la săvârșirea infracțiunii de eschivare de la achitarea plăților vamale în proporții deosebit de mari, săvârșite de mai multe persoane, în circumstanțele descrise în rechizitoriu, faptă pe care instanța de apel a însușit-o, considerând-o dovedită în afara oricărui dubiu rezonabil. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpați nu echivalează cu achitarea lor, din moment ce acuzarea a administrat suficiente probe care cu certitudine dovedesc vinovăția lor. Temei de a pune la îndoială probele cercetate nu s-au stabilit, în sensul dat probele administrate fiind admisibile, pertinente, concludente și veridice. De fapt din probele cercetate rezultă cu certitudine vina inculpaților în faptele constatate de instanța de apel, probele cercetate fiind convingătoare și suficiente pentru condamnarea inculpaților, vinovăția inculpaților fiind demonstrată în ședința judiciară prin ansamblul de probe cercetate, totodată inculpații nefiind îngrădiți în dreptul de a prezenta probe. Pe de altă parte, instanța a constatat că cauzei îi sunt incidente temeiurile prevăzute de art. 53 lit. g), art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală, art. 332 alin. (1), art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală de încetare a procesului penal în privința lui Vrubliovschi A. și Verega Gr. intentat în baza art. 42 alin. (2), (3), art. 249 alin. (3) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție. Operând cu prevederile art. 53 lit. g) Cod penal, instanța a consemnat că persoana care a săvârșit o faptă ce conține semnele componenței de infracțiune poate fi liberată de răspundere penală de către procuror în cadrul urmăririi penale și de către instanța de judecată la judecarea cauzei în cazurile: g) prescripției de tragere la răspundere penală. Conform art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: a) 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare. Conform art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă: 6) există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală. Prevederile art. 16 alin. (2) Cod penal stabilesc că infracțiuni ușoare se consideră faptele pentru care legea penală prevede în calitate de pedeapsă maximă pedeapsa închisorii pe un termen de până la 2 ani inclusiv. Sancțiunea art. 249 alin. (3) Cod penal se pedepsește cu amendă. Astfel, de la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 249 alin. (3) Cod penal au trecut mai mult de 2 ani, astfel, în temeiul art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, instanța de recurs consideră necesar de a dispune încetarea procesului penal în privința lui Vrubliovschi A. în baza art. 42 alin. (3), art. 249 alin. (3) și în privința lui Verega Gr. în baza art. 42 alin. (2), art. 249 alin. (3) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție. În ceea ce privește acțiunea civilă aceasta urmează a fi admisă, cu încasarea de la inculpați în mod solidar în beneficiul Serviciului Vamal a sumei de 927393,67 lei. 27 Serviciul Vamal a intentat acțiune civilă față de inculpați, care prin acțiunile lor au cauzat prejudiciu statului în proporții mari prin neachitarea drepturilor de import în cuantumul de 927393,67 lei MD. Serviciul Vamal i-a comunicat organului de urmărire penală că cuantumul drepturilor de import care urma a fi achitat conform legislației vamale și fiscale a țigaretelor de marca „Ashima” fără timbru de acciz din raioanele de est a Republicii Moldova în cantitate de 145000 pachete constituie 927393,67 mii lei MD, din care: TPV - 3814,80 lei, TV- 163434,77 lei, Acciz - 446628 lei, TVA 313515,81 lei. În temeiul art. 219 alin. (1) CPP, acțiunea civilă în procesul penal se intentează la cererea persoanelor fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale sau morale nemijlocit prin fapta interzisă de legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia. Potrivit art. 387 alin. (1) CPP, o dată cu sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge. Prin acțiunile sale inculpații Vrubliovschi A. și Verega Gr. au cauzat prejudiciul statului prin neachitarea drepturilor de import care urma a fi încasat la bugetul de stat conform legislației fiscale și vamale la introducerea țigaretelor în cuantum de 927393,67 lei, de aceea acțiunea este întemeiată și urmează a fi admisă. Prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, întrată în vigoare la data de 17.08.2018 au fost operate modificări la art. 248 alin.(5) Cod penal, astfel dispoziția alin. (5) lit. d) are următorul cuprins „în valoarea sumei drepturilor de import care depășește 200 salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei”. Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1000 din 13.12.2013, în vigoare din 20.12.2013, s-a aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2014, în mărime de 4225 lei. Deci, 4225 lei x 200 salarii medii = 845.000 lei. Inculpații au avut intenția de a trece ilegal peste frontiera vamală a Republicii Moldova 51 baloturi cu 62400 pachete de țigări de marca comercială „Ashima” (fără timbru de acciz), 10032 pachete de țigarete de marca comercială „Winston Blue”, 10032 pachete de țigarete de marca comercială „Winston Roșu”, valoarea cărora, potrivit raportului de expertiză merceologică nr. BB009114 din 12.06.2014 constituie 710928 lei, estimată la acel moment ca fiind în proporții deosebit de mari. Astfel, la moment, valoarea bunurilor care urmau a fi trecute prin contrabandă peste frontiera vamală a RM prin eludarea controlului vamal nu depășește suma de 845000 lei echivalentul a 200 salarii medii lunare pe economie conform Hotărârii de Guvern nr. 1000 din 13.12.2013, deoarece valoarea bunurilor constituie 710928 lei. Prin urmare, instanța conducându-se de prevederile art. 10 Cod penal, potrivit cărora legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt careva mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la întrarea în vigoare a acestei legi, la caz, urmează a se dispune încadrarea acțiunilor inculpatului Vrubliovschi A. în baza art. 27, 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b) Cod penal, iar a inculpatului Verega Gr. în baza art. 27, 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b) Cod penal cu indicii 28 de calificare - tentativă de trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, prin eludarea controlului vamal, de către două și mai multe persoane, fiind exclus din fapta constatată de către instanța de fond ca fiind dovedită indicele de calificare săvârșit în proporții deosebit de mari. Totodată, instanța a constatat că potrivit învinuirii înaintate inculpaților aceștia au acționat în calitate de organizator și respectiv complice, prin participație complexă la săvârșirea infracțiunii de tentativă de trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor prin eludarea controlului vamal, de către două sau mai multe persoane la data de 18 mai 2014. Însă, ordonanțele de punere sub învinuire și rechizitoriul nu cuprind mențiunea despre punerea lui Vrubliovschi A. și a lui Verega Gr. sub învinuire conform art. 45 Cod penal – participația complexă. Astfel Colegiul a concluzionat despre necesitatea excluderii din fapta constatată de către instanța de fond ca fiind dovedită a mențiunii acționând prin participație complexă. Referitor la pedeapsă, latura contestată în apelul declarat de procuror, instanța de apel a apreciat că legea penală nu urmărește scopul de a cauza suferințe fizice sau de a leza demnitatea omului - acesta este unul din principiile aplicării Codului penal. Închisoarea este una dintre cele mai grave pedepse și se aplică doar în cazurile când corectarea și reeducarea condamnatului nu este posibilă fără izolarea lui de societate. Instanța de apel a ajuns la concluzia că scopul corectării și reeducării inculpaților se va atinge prin stabilirea pedepsei sub formă de 4 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de probațiune de 3 ani pentru fiecare, pedeapsa dată va asigura scopurile urmărite de lege, este echitabilă și proporțională faptei infracționale săvârșite, fiind în corespundere cu împrejurările cauzei, normele legale și care va atinge scopul de corectare și reeducare a vinovatului. Totodată, instanța de apel a indicat că potrivit prevederilor art. 385 alin. (1) pct. 13) CPP, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunea referitor la corpurile delicte. Confiscarea specială se aplică persoanelor care au comis contrabanda. Pot fi supuse confiscării speciale și bunurile menționate la art. 106 alin. (2) lit. c) - g) Cod penal care aparțin altor persoane în cazul în care acestea le-au acceptat știind despre dobândirea, deținerea, transformarea ilegală a acestor bunuri sau despre faptul că sunt rezultate din infracțiuni. După cum se constată, sentința instanței de fond nu cuprinde motivele pentru care instanța de fond a soluționat chestiunea cu privire la corpurile delicte – mijloacele financiare în sumă de 34500 euro și 1700 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției din 19.05.2014, care au fost dispuse de a fi restituite lui Fiodorova L. În acest aspect, s-a stabilit că la 11.08.2014 la Judecătoria Centru mun. Chișinău a parvenit plângerea cet. Fiodorova L. (concubina inculpatului Vrubliovschi A.) în baza art. 313 CPP, prin care ultima a contestat procesul-verbal de percheziție în cadrul cauzei penale de învinuire a lui Vrubliovschi A., efectuat în or. Ungheni, str. Miron Costin 12 ap. 1, 3, în urma cărui fapt au fost ridicate valori valutare și anume: 34500 euro și 1700 dolari SUA, care se solicită a fi restituite. În argumentarea plângerii s-a indicat, că bunurile îi 29 aparțin și nu sunt ale concubinului, au fost acumulate din vânzarea apartamentului său din mun. Chișinău, str. Albișoara 74/1 ap. 106, inclusiv din vânzarea casei părintești și alte venituri acumulate, astfel fiindu-i încălcat dreptul la proprietate. Prin încheierea judecătorului de instrucție din 04.09.2014 s-a dispus respingerea plângerii petiționarei ca fiind nefondată, cu menținerea în vigoare a actelor contestate în temeiul art. 313 Cod de procedură penală, la fel s-a dispus, din oficiu, păstrarea mijloacelor financiare în sumă de 34500 euro și 1700 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției din 19.05.2014 pe cauza penală nr. 2014928020 la petiționara Fiodora L. până la definitivarea cauzei penale. Atât în instanța de fond, cât și în cadrul judecării cauzei penale în instanța de apel nu au fost prezentate careva dovezi despre proveniența valorilor valutare, ridicate în cadrul percheziție efectuate în or. Ungheni, str. Miron Costin 12 ap.13. Art. 162 alin. (1) pct. 4) CPP expres prevede că litigiile privind drepturile asupra obiectelor recunoscute ca fiind corpuri delicte într-o cauză penală se vor examina în ordinea procedurii civile. Astfel, având în vedele cele enunțate mai sus, instanța de apel nu se va expune referitor la corpurile delicte nominalizate litigiul dat urmând a fi soluționat în ordinea procedurii civile. La fel, a fost atestat faptul că sentința nu cuprinde motivele pentru care instanța de fond a hotărât chestiunea cu privire la restul corpurilor delicte pe cauză, deși corect a dispus nimicirea, restituirea proprietarilor legali, confiscarea în beneficiul statului, păstrarea la dosar, confiscarea specială a corpurilor delicte. Potrivit art. 106 alin. (1) Cod penal, confiscarea specială constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin. (2), potrivit căruia sunt supuse confiscării speciale bunurile folosite sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni, dacă sunt ale infractorului, deoarece prin probele administrate s-a constatat cu certitudine, că automobilul de model „Mercedes 312D” cu n/î XXXXX aparține cu drept de proprietate lui Verega Gr. și a fost utilizat de ultimul la săvârșirea infracțiunii. În acest aspect dispozițiile instanței de fond referitor la chestiunea privind corpurile delicte au fost menținute. Cu referire la apelurile declarate de avocatul Balan A. în interesele inculpatului Verega Gr. și de avocatul Rusanovschi Iu. în interesele inculpatului Vrubliovschi A., instanța a evidențiat următoarele aspecte. În primul rând, a fost specificat că apelul declarat de avocatul Rusanovschi Iu. urmează a fi considerat ca fiind depus în termen, deoarece din materialele cauzei rezultă că apărătorul nominalizat nu a participat la judecarea cauzei penale în instanța de fond. La 18.10.2017, avocatul a încheiat contract de asistență juridică cu inculpatul Vrubliovschi A., în acest aspect fiind anexat la materialele cauzei penale mandatul din 18.10.2017. Tot atunci, de către avocatul Rusanovschi Iu. a fost declarat un apel prealabil, care a fost înregistrat în cancelaria Curții de Apel Bălți la 19.10.2017, iar ulterior a fost declarat un apel motivat. Astfel, ținând cont de cele indicate mai sus, Instanța de apel atestă că sunt prezente motive întemeiate, care servesc drept temei pentru a considera că apelul declarat 30 după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen, întârzierea fiind determinată de motive întemeiate, potrivit prevederilor art. 403 CPP. Concomitent, instanța a conchis asupra respingerii ambelor apeluri a apărătorilor ca fiind nefondate. Instanța de apel a apreciat că probele cercetate coroborate dovedesc deplin vina în fapta stabilită de către instanța de fond. În acest aspect s-a indicat că declarațiile inculpaților au fost combătute prin totalitatea probelor administrate, care de către instanța de fond just au fost puse la baza sentinței de condamnare. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpați de săvârșirea infracțiunii de tentativă de contrabandă reținută în sarcina lor de către instanța de fond nu echivalează cu achitarea lor, după cum se solicită în apeluri, deoarece probele dovedesc incontestabil vinovăția inculpaților în fapta incriminată, aceasta fiind o metodă de a denatura stabilirea adevărului în vederea eschivării de răspundere penală. La fel, instanța a menționat că toate acțiunile activității de investigații au fost autorizate de judecătorul de instrucție, care la fel a și constatat faptul că la efectuarea măsurilor speciale de investigație, de către organul de urmărire penală au fost respectate cerințele legale prevăzute de Codul de procedură penală. Învinuiții nu au contestat legalitatea a careva acțiuni procesuale în modul și termenul stabilit de lege și nu au avut obiecții asupra actelor procesuale. Nu a fost reținut argumentul invocat în apel de avocați, precum că fapta de tentativă de contrabandă invocată în rechizitoriu nu s-a confirmat în instanță, deoarece Verega Gr. și Vrubliovschi A. au lipsit de la acțiunea de tentativă de contrabandă din 18.05.2014, mai mult constatându-se și faptul că aceștia nu-i cunosc și nu au avut nici o relație cu autorii infracțiunii de tentativă de contrabandă. În acest aspect, instanța de apel a indicat că, fiind audiat în instanța de fond inculpatul Verega Gr. a declarat că pe Gheorghiță A. și pe Nistiriuc V. îi cunoaște, iar pe Nistiriuc V. l-a cunoscut în penitenciar când a fost reținut. Mai mult că, rezultând din sentința în privința ultimilor, se confirmă faptul că toți participanții la proces se cunosc între ei. Vrubliovschi A. a fost organizatorul săvârșirii infracțiunii, fiind figura principal. Potrivit art. 42 alin. (5) Cod penal se consideră complice persoana care a contribuit la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestare de informații, acordare de mijloace sau instrumente ori înlăturare de obstacole, precum și persoana care a promis dinainte că îl va favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvârșire a infracțiunii, urmele acesteia sau obiectele dobândite pe ale criminal ori persoana care a promis din timp că va procura sau va vinde atare obiecte. Inculpatul Verega Gr. a acordat mijloace necesare pentru săvârșirea infracțiunii, punând la dispoziție mijlocul său de transport, precum și sume de bani în acest scop. La caz, s-a stabilit că infracțiunea de contrabandă a fost săvârșită de mai multe persoane, inclusiv la moment neidentificate, precum și de cetățeni ai României, astfel că inculpații întrunesc semnele subiectului infracțiunii, acțiunile lor just au fost calificate pe baza art. 42 alin. (3) și respectiv art. 42 alin. (5) Cod penal și a art. 27, 248 Cod penal, care prevede răspunderea pentru infracțiunea concretă. 31 Din învinuirea înaintată lui Vrubliovschi A. și Verega Gr., s-a reținut că ei au acționat în calitate de organizator și respectiv complice, prin participație complexă, însă dat fiind faptul că ordonanțele de punere sub învinuire și rechizitoriul nu cuprind mențiunea despre art. 45 Cod penal – participația complexă, s-a dispus excluderea din fapta constatată de către instanța de fond ca fiind dovedită a mențiunii - acționând prin participație complexă. Nu a fost reținut de instanța de apel nici argumentul invocat de avocați că trecerea produselor de tutungerie din partea de est a țării în partea de vest a țării, nu constituie eludarea controlului vamal, deoarece între aceste părți lipsește frontiera vamală și, prin urmare, în acțiunile inculpaților lipsește latura obiectivă. Conform Legii privind frontiera de stat a Republicii Moldova, adoptată la 17.05.1994, frontiera de stat este linia ce desparte pe uscat și pe apă teritoriul Republicii Moldova de teritoriile statelor vecine, iar în plan vertical delimitează spațiul aerian și subsolul țării de spațiul aerian și subsolul statelor vecine. S-a stabilit că locul comiterii infracțiunii de tentativă de contrabandă, a avut loc la frontiera vamală a Republicii Moldova, în apropierea semnului de delimitare a frontierei nr. 1064, prin eludarea controlului vamal și nu între partea de est și vest a țării, unde lipsește frontieră vamală, astfel în condițiile menționate mai sus, tentativa de trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a avut un caracter ilegal, deci acțiunile sunt pasibile de calificare conform art. 248 Cod penal. Este neîntemeiată afirmația invocată de către avocați referitor la faptul, că învinuirea a fost formulată pe fapte neprobate ce nu și-au găsit confirmare în cadrul examinării cauzei, iar martorii audiați la faza urmăririi penale și declarațiile cărora au fost cercetate de instanța de judecată nu au furnizat suficientă informație, pentru a se considera că declarațiile acestora pot fi apreciate drept probe pertinente, concludente și utile, care ar confirma vinovăția inculpatului, declarații care urmează a fi apreciate în favoarea lui inculpaților, deoarece afirmația dată poartă în sine contradicții esențiale și nu este probată. Referitor la apelul declarat de Directorul general al Serviciului Vamal, au fost indicate următoarele. În conformitate cu art. 415 alin. (1) pct. 1) lit. a) CPP, instanța de apel judecând cauza, respinge apelul menținând hotărârea atacată, dacă apelul a fost depus peste termen, cu excepția cazurilor prevăzute de art. 402 CPP. Conform art. 402 alin. (1) CPP, termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării integrale a sentinței, dacă legea nu dispune altfel. Termenul de apel este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită prin lege. El este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși apelul a fost declarat după expirarea termenului, el urmează a fi respins ca fiind declarat peste termen, cu excepția când întârzierea a fost determinată de motive întemeiate. Materialele cauzei denotă că sentința motivată a fost adoptată și pronunțată integral la data de 11.08.2017, ședință la care reprezentantul Biroului Vamal Ungheni nu a fost prezent. Copia sentinței a fost expediată în adresa Biroului vamal Ungheni la data de 16.08.2017, fapt confirmat prin scrisoarea de expediere. 32 Apelul declarat de către Directorul general al Serviciului Vamal, Vrabie V., deși a fost înregistrat cu nr. de ieșire 28/11-11597 din 08.09.2017, a fost expediat la Judecătoria Ungheni la data de 11.09.2017 și înregistrat în cancelaria instanței la data de 13.09.2017, adică peste termenul legal de 15 zile, prevăzut de 402 alin. (1) Cod de procedură penală. Potrivit art. 403 alin. (1) CPP apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen, dacă instanța de apel constată că întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale. La caz, nu poate fi reținut argumentul invocat de către apelant, precum că reprezentantul Biroului vamal Ungheni potrivit extrasului din ordinul Șefului Biroului vamal Centru nr. 830-p din 20.07.2017 s-a aflat în concediu de la 31.07.2017 până la 25.08.2017, deoarece însăși în conținutul apelului se indică că despre pronunțarea sentinței s-a cunoscut la data de 24.08.2017, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire înregistrată în cancelaria Biroului vamal Centru cu nr. 4948 din 24.08.2017, data din care curge termenul de atac. Astfel, instanța a constatat că în situația când sentința pronunțată a fost adusă la cunoștința părții civile la data de 24.08.2017, ultima zi de declarare a apelului împotriva acesteia a fost ziua de 08.09.2017, când deja reprezentantului Biroului Vamal a revenit la serviciu, apelul însă a fost depus la data de 11.09.2017.

Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanțele de fond, avocatul Rusanovschi Iu. acționând în numele inculpatului Vrubliovschi A. și avocata Bostan A. acționând în numele inculpatului Verega Gr., au declarat recursuri ordinare. 6.1. Avocatul Rusanovschi Iu. acționând în numele inculpatului Vrubliovschi A. a solicitat casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei soluții de achitare pe toate capetele de acuzare, cu respingerea acțiunii civile. Drept temeiuri de declarare a recursului, partea indică următoarele erori: instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor din apel, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru care inculpatul nu a fost pus sub învinuire, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză. În fapt, instanța de apel a emis o decizie abuzivă și neîntemeiată, condamnându-l pe Vrubliovschi A. pentru o infracțiune pe care nu a comis-o. Mai concret, instanța a stabilit că inculpatul (pct. 74 din sentință) a fost organizatorul săvârșirii infracțiunii, aceasta fiind săvârșită de mai multe persoane din România și Republica Moldova care nu au fost identificate. Iată această sintagmă, deja creează dificultăți legale în a constata că Vrubliovschi A. putea fi organizatorul unei infracțiuni, atâta timp cât ceilalți presupuși infractori nu au fost identificați și nu se cunoaște ce rol au îndeplinit aceștia. Nu există probe verosimile și directe în baza cărora am putea constata elementar faptul că inculpatul a fost implicat în organizarea și comiterea infracțiunii prevăzute de art. 248 și 249 Cod penal. 33 Or, instanța de apel nu a cercetat toate probele în modul stabilit de prima instanță, pentru a avea dreptul să le dea o nouă apreciere, fapt ce duce în mod inevitabil la casarea deciziei și trimiterea cauzei la rejudecare. Recurentul face trimitere și descrie elementele infracțiunii prevăzute de art. 249 Cod penal, menționând că trecerea produselor de tutungerie din partea de est a țării în partea de vest a ei, nu constituie eschivare de la achitarea plăților vamale, deoarece între aceste părți lipsește frontiera vamală. Prin urmare, lipsește latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 249 alin. (3) Cod penal incriminată lui Vrubliovschi A., pe lângă faptul că această infracțiune nu e comisă de inculpat. Instanța de apel neglijează faptul că R. Moldova este un stat un stat suveran și independent, unitar și indivizibil, are o frontieră unică stabilită prin lege organică, și în acord cu art. 3 al acestei legi, teritoriul Republicii Moldova este inalienabil. În conformitate cu art. 390 CPP sentința de achitare se adoptă dacă: 1) nu s-a constatat existența faptei infracțiunii; 2) fapta nu a fost săvârșită de inculpat; 3) fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii; 4) fapta nu este prevăzută de legea penală; 5) există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei. Vrubliovschi A. a fost achitat corect de instanța de fond pe art. 249 alin. (3) Cod penal, iar instanța de apel era obligată de lege să mențină acest capăt de sentință, din motiv că lipsește fapta infracțiunii, bazându-se pe constatările și pe probele verbale și în scris prezentate și în analiza faptului dacă acuzările au fost bine justificate la standardul de dovadă „în afara dubiilor rezonabile”, care pot rezulta din coexistența deducerilor suficient de puternice, clare și concordante sau a similarelor prezumției de fapt necombătute, luându-se în considerație comportamentul părților. Conform art. 6 paragraf 1 și 3 lit. a) din Convenție, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil (...) de către o persoană independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî asupra (...) temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. Orice acuzat are, în special, dreptul: a) să fie informat, în termenul cel mai scurt, (...) în mod amănunțit, asupra naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa. În constatările sale în cauza Suominen vs Finlanda, Curtea Europeană a reiterat că, - „... o funcție a unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Mai mult ca atât, o hotărâre motivată oferă părții posibilitatea să o conteste, precum și posibilitatea de a revedea decizia de către instanța de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public a administrării justiției. Dreptul de a fi auzit, prin urmare, include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse.” Dreptul la un proces echitabil, în lumina Convenției, se bazează pe respectarea cu strictețe a principiilor fundamentale ale procesului judiciar: „egalitatea armelor”, „contradictorialitatea”, „motivarea deciziilor”, care semnifică tratarea egală a părților pe toată durata desfășurării procedurii în fața instanțelor de judecată, fără ca vreuna dintre ele să fie avantajată în raport cu cealaltă sau celelalte părți în proces, așa încât, părțile litigante să aibă posibilitatea de a-și susține punctul de vedere într-o așa manieră, încât să nu fie 34 puse într-o situate net dezavantajată una față de alta. (a se vedea cazul: CEDO, decizia din 22.02.1996, Bulut contra Austriei, paragraf 47; decizia din 18.02.1997, în cauza Niderost- Huber contra Elveției, paragr. 23; decizia din 07.06.2001 în cauza Kress contra Franței, paragr. 27). Aceste principii fundamentale ale procesului judiciar în prezenta cauză au fost încălcate, cu toate că legea internă obligă instanțele de judecată să le respecte. 6.2. Avocata Balan A. acționând în numele inculpatului Verega Gr. a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare, pentru corectarea erorilor judiciare admise de Curte la examinarea acestui dosar. În cererea de recurs, apărătoarea face referire la elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 249 Cod penal, menționând că pentru infracțiunea specificată sunt caracteristice cu totul alte metode de săvârșire, și anume: refuzul expres de achitare a plăților vamale; schimbarea domiciliului sau a sediului făptuitorului, în scopul neachitării plăților vamale; ignorarea somațiilor de achitare a plăților vamale etc. În nici un caz nu pot fi considerate metode de săvârșire a acestei infracțiuni: eludarea controlului vamal, tăinuirea de controlul vamal, folosirea frauduloasă a documentelor, nedeclararea sau declararea necorespunzătoare în documentele vamale, care sunt metode de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 248 Cod penal. În rechizitoriu este indicat că Verega Gr. prin eludarea controlului vamal și eschivarea de la achitarea plăților vamale, a introdus pe teritoriul vamal al Republicii Moldova peste 230000 pachete de țigări de marca comercială „Ashima”, fără timbre de acciz, fiind descrise acțiunile de eludare a controlului vamal intern. Astfel, Verega Gr. pentru una și aceiași faptă, și anume pentru introducerea din regiunea transnistreană pe teritoriul vamal al Republicii Moldova peste 230000 pachete de țigări de marca comercială „Ashima” fără timbre de acciz a fost pus sub învinuire pentru acțiuni de contrabandă - eludarea controlului vamal (art. 248 Cod penal) și acțiuni de eschivare de la achitarea plăților vamale (art. 249 Cod penal). Soluția instanței de fond cu privire la achitarea inculpaților pe motivul lipsei faptei infracționale specificate în dispoziția art. 249 Cod penal este una întemeiată și legală. Instanța de apel a calificat fapta de transportare din regiunea transnistreană spre restul teritoriului Republicii Moldova ca infracțiune de eschivare de la plățile vamale, în cazul în care prin totalitatea probelor este stabilit, că țigările au fost introduse din regiunea transnistreană pe teritoriul Republicii Moldova prin eludarea controlului vamal. Acest fapt este inadmisibil, în raport cu latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 249 Cod penal, care presupune trecerea legală a posturilor vamale de control și prezentarea mărfii pentru impunerea cu taxe vamale. Prin urmare, soluția instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motiv din care urmează a fi casată. În partea ce ține de condamnarea inculpatului în baza art. 248 Cod penal, instanțele au stabilit că organizator al contrabandei era Vrubliovschi A., iar Gheorghiță A., Nistiriuc Vs. și Nistiriuc V. erau autorii tentativei de contrabandă, Verega Gr. se pretinde că a fost complice. Conform art. 42 alin. (5) Cod penal, complice este persoana care a contribuit la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, oferire de informații, acordare de mijloace sau instrumente ori înlăturare de obstacole, precum și persoana care a promis dinainte că îl va 35 favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvârșire a infracțiunii, urmele acesteia sau obiectele dobândite pe cale criminală ori persoana care a promis din timp că va procura sau va vinde atare obiecte. Așadar, complicele nu realizează fapta în mod nemijlocit, ci sprijină (înlesnește, ajută) realizarea acesteia de către autor. Potrivit declarațiilor inculpatului Verega Gr. în instanța de fond, susținute în instanța de apel (dovadă înregistrările audio a ședinței de judecată), ultimul nu-i cunoaște pe Gheorghiță A., Nistiriuc Vs. și Nistiriuc V., aceștia au declarat la urmărirea penală că nici unul din ei nu-1 cunosc pe Verega Gr. Potrivit declarațiilor făcute în instanța de fond, în cadrul interogării lor în calitate de învinuiți, nici unul din ei nu numesc numele lui Verega Gr. sau mijlocul său de transport. Suplimentar, prin probele administrate s-a constatat că nici nu au avut convorbiri telefonice. Pentru a se pronunța, instanța de apel a modificat declarațiile lui Verega Gr., indicând în decizie că ultimul îi cunoaște pe Gheorghiță A. și Nistiriuc Vs., acest fapt fiind confirmat prin procesul-verbal de examinare a obiectului din 16.08.2014, fiind prezentate CD-uri cu descifrări a convorbirilor telefonice efectuate dintre participanții infracțiunii. Pe lângă faptul consemnat supra, instanța de apel, nu a luat în considerație și nu a dat nici o apreciere probelor administrate la dosar. - sentința Judecătoriei Ungheni din 22 decembrie 2014 potrivit căreia s-a constatat că Gheorghiță A. a utilizat posturile telefonice cu nr. XXXXX și nr. XXXXX iar Nistiriuc Vs. a utilizat nr. XXXXX; - procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigație din 01.06.2014 - interceptarea și înregistrarea comunicațiilor în cadrul convorbirilor telefonice, efectuate de învinuitul Verega Gr. de la posturile telefonice cu nr. XXXXX cu stenograma comunicațiilor (f.d 3-67 vol. 8), nr. XXXXX cu stenograma comunicațiilor (f.d 68-168 voi. 8), nr. XXXXX cu stenograma comunicațiilor (f.d 178-187 vol. 8), nr. XXXXX cu stenograma comunicațiilor (f.d 194-246 vol. 8). Ținând cont de faptul, că Verega Gr. nu a participat nemijlocit la 18.05.2014 la acțiunile de tentativă de contrabandă, instanța de apel și-a motivat soluția prin faptul, că ultimul a acordat ajutor autorilor infracțiunii Gheorghiță A., Nistiriuc Vs. și Nistiriuc V. în calitate de complice până la această data, astfel se are în vedere că a participat prin complicitate. Aprecierea instanței de apel este contrară prevederilor art. 101 Cod de procedură penală și este lipsită de suport probatoriu. Prin procesul-verbal de examinare a obiectului din 16.08.2014, la care a făcut referire instanța, pentru a justifica faptul, că Verega Gr. se cunoștea cu Gheorghiță A., Nistiriuc Vs. și Nistiriuc V., a fost indicate toate convorbirile telefonice dintre Vrubliovschi A., Verega Gr. , Gheorghiță A., Nistiriuc Vs. și Nistiriuc V. Potrivit sentinței Judecătoriei Ungheni din 22 decembrie 2014 (f.d. 40-45, vol. 15) s- a constatat, că Gheorghiță A., a utilizat posturile telefonice cu nr. XXXXX și XXXXX, iar Nistiriuc Vs. a utilizat nr. XXXXX. Conform procesului-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigație din 01.06.2014 - interceptarea și înregistrarea comunicațiilor în cadrul convorbirilor telefonice efectuate de învinuitul Verega Gr. de la posturile telefonice cu nr. XXXXX cu stenograma comunicațiilor (f.d 3-67 vol. 8), nr. 36 XXXXX cu stenograma comunicațiilor (f.d 68-168 vol. 8), nr. XXXXX cu stenograma comunicațiilor (f.d 178-187 vol. 8), nr. XXXXX cu stenograma comunicațiilor (f.d 194- 246 vol. 8). Prin examinarea nemijlocită a stenogramelor din materialele dosarului este stabilit că comunicări telefonice între Gheorghiță A., frații Nistiriuc și Verega Gr. lipsesc. Suplimentar, partea apărării invocă faptul că, în cazul în care partea acuzării susține, că Verega Gr. este complice la infracțiunea de tentativă de contrabandă, urma să indice care sunt acele acțiuni concrete de sprijinire, înlesnire și ajutor autorilor realizării infracțiunii. Serviciul Vamal a înaintat acțiune civilă în procesul penal conform art. 219-221 Cod de procedură penală. Drept temei au invocat, introducerea ilicită pe teritoriul vamal a Republicii Moldova a 145160 de pachete de țigări, fără timbru de acciz. Mai susțin, că inculpații au avut scopul eschivării de la achitarea plăților vamale respective, folosind scheme frauduloase prin ocolirea postului vamal. Serviciul Vamal susține că cuantumul drepturilor de import care urma să fie achitat conform legislației fiscale constituie suma de 927393,67 lei MD. Acesta sumă solicită să fie încasată de la Vrubliovschi A. și Verega Gr., vinovăția cărora este confirmată prin materialele dosarului. Prin sentința instanței de fond, acțiunea civilă a fost respinsă. Prin decizia instanței de apel, contestată prin prezentul recurs, s-a dispus respingerea, ca tardiv, a apelului declarat de directorul general al Serviciului Vamal, Vrabie V. Prin urmare, soluția instanței de fond urma să fie menținută fără modificări. În altă ordine de idei, în cadrul cercetării în instanța de fond și cea de apel, partea apărării a solicitat Serviciului Vamal să dovedească circumstanțele invocate în acțiune, în raport cu materialele cauzei penale, cu referire la numărul pachetelor de țigări. Serviciul a susținut că cuantumul drepturilor de import care urma să fie achitat conform legislației fiscale constituie suma de 927 393,67 lei MD pentru 145 160 de pachete de țigări, fără timbru de acciz. Conform procesului-verbal de percheziție din 19 mai 2014 (f.d. 19-20 vol. IV) din interiorul semiremorcii de model „SCHMITZ” aflat în preajma domiciliului lui Verega Gr. au fost ridicate 82760 de pachete de țigări de marca comercială „Ashima”, iar de la Vrubliovschi A., în rezultatul percheziției nu a fost ridicată nici un pachet cu țigări. Probe cu referire la 145160 de pachete de țigări, fără timbru de acciz lipsesc în materialele cauzei penale, respectiv nu au fost administrate. Mai mult decât atât, valoarea totală a lotului de țigări, incriminată lui Verega Gr. și Vrubliovschi A., conform rechizitoriului, constituie suma de 710928 lei. Prin urmare, valoarea accizului, indicată în acțiunea civilă (927393,67 lei), depășește cu mult valoarea totală a lotului de țigări ce constituie suma de 710928 lei, fapt inadmisibil în raport cu prevederile art. 4 alin. (6) al Legii nr. 1417 din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a titlului III Codului Fiscal, cât și cu titlu III al Codului Fiscal. Un alt temei de casare invocat de recurentă - neadmiterea condamnării persoanei de două ori pentru una și aceiași faptă. În acest sens, partea atenționează instanța de judecată, că faptele descrise la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 248 Cod penal și fapta descrisă la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 249 Cod penal sunt identice, iar potrivit art. 22 alin. (l) Cod de procedură penală nimeni nu poate fi urmărit de organele de urmărire 37 penală, judecat sau pedepsit de instanța judecătorească de mai multe ori pentru aceeași faptă.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia asupra recursurilor declarate de apărătorii inculpaților menționând că urmează a fi dispusă inadmisibilitatea acestora, din motiv că sunt vădit neîntemeiat și lipsite de temeiuri legale.

Judecând recursurile ordinare, în raport cu actele cauzei, Colegiul Penal lărgit ajunge la concluzia că acestea urmează a fi admise, iar pentru a statua asupra soluției respective, instanța de recurs a rezultat din următoarele circumstanțe de drept și de fapt. Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursurile declarate împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție este abilitat cu verificarea legalității hotărârii atacate în baza materialelor din dosar pronunțându-se asupra tuturor motivelor invocate în recursuri de titularii acestora. Or, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în particular avându-se în vedere recursul ordinar, constă în înlăturarea erorilor admise de instanțele ierarhic inferioare la etapele precedente de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator. În drept, soluția instanței de recurs se fundamentează pe prevederilor stipulate în dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursurile instanța este în drept să le admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și cu trimiterea cauzei la rejudecare, când erorile admise nu pot fi corectate de instanța de recurs la această etapă a procedurilor. În aceiași ordine de idei, Colegiul Penal lărgit menționează că, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, adică odată exercitat are efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, instanța având posibilitatea de a da o nouă apreciere probelor acumulate în dosar. Respectiv, la judecarea apelului, instanța este în drept să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță (care pot fi, de altfel, apreciate diferit față de felul cum au fost evaluate de prima instanță), pentru elucidarea adevărului și pentru formularea unei concluzii temeinice vizavi de acuzația imputată inculpaților prin actul de sesizare a instanței. Analizând motivele fixate în recursuri, subscrise cazurilor de casare prevăzute de pct. 6) și 8) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit constată că recurenții pledează pentru desființarea totală a deciziei instanței de apel, cu două variante posibile de soluționare a cauzei, fie remiterea la rejudecare, fie dispunerea achitării în latura penală a inculpaților, pentru că Curtea de Apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, hotărârea contestată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și, în general, motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii, care în opinia recurenților este expus neclar, în acțiunile lui Vrubliovschi A. și Verega Gr. nu se regăsesc elementele infracțiunilor incriminate acestora prin rechizitoriu, acțiunea civilă înaintată de Serviciul Vamal a fost greșit soluționată de instanța de apel. 38 Colegiul Penal lărgit, verificând criticele titularilor cererilor de recurs, în raport cu actele cauzei, constată că acestea per se sunt catalogate ca întemeiate și urmează a fi admise, întrucât instanța, judecând apelul, nu a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție pripită și nemotivată, prin ce a admis eroarea de drept prescrisă de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Decizia Curții de Apel Bălți nu cuprinde relevarea considerentelor și temeiurilor care au stat la baza concluziilor formulate în rezultatul verificării sentinței atacate de apelanți, în raport cu motivele invocate de aceștia și probele din dosarul deferit judecății. Lipsa unei motivări adecvate cerințelor legii într-o hotărâre judecătorească afectează grav respectarea garanțiilor procedurale a părților la un proces echitabil. În același timp se precizează că, obligația instanței de a-și motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil. Or, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal. (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85) În lumina considerentelor expuse și ținând seama de esența erorilor avansate de recurenți, Colegiul reiterează că, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept adică odată exercitat produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, instanța având posibilitatea de a da o nouă apreciere probelor acumulate în dosar. În speța dată, instanța de apel nu a analizat minuțios probele din dosar, nu a dat răspuns la toate capetele de cerere din apelurile avocaților Balan A. și Rusanovschi Iu, a formulat mai multe concluzii care nu se conciliază cu dispozitivul deciziei, nu a înlăturat carențele existente în lucrul judecat de prima instanță, prin acestea nerezolvând fondul apelurilor declarate, după cum corect au remarcat și avocații în cererile de recurs. Pentru a statua asupra acestei concluzii, instanța de recurs, în principal, a rezultat din următoarele. Mai întâi, se notează că, în urma analizării minuțioase a textului sentinței și deciziei contestate, preponderent a părților descriptive ale acestora, se constată indubitabil că alegațiile avocatului sunt întemeiate, întrucât atât prima instanță, cât și Curtea de Apel au eșuat să respecte garanțiile procedurale subsecvente unui proces echitabil, analizând superficial circumstanțele cauzei și adoptând soluții cu încălcarea legii procesual-penale, neraportând materialul probator la actul de învinuire și la cel de sesizare a instanței. Colegiul Penal lărgit constant menționează că, principala problemă pusă în discuție pe orice cauză penală se rezumă la vinovăția persoanei trimisă în judecată în raport cu faptele pentru care aceasta este acuzată prin rechizitoriu. În cauza de față problema vinovăției este determinată de existența sau inexistența în acțiunile inculpaților Vrubliovschi A. și Verega Gr. a semnelor calificative subsecvente celor două infracțiuni distincte de tentativă de contrabandă și eschivare de la achitarea drepturilor de import, incriminate ultimilor prin rechizitoriu. În sensul celor menționate, urmează a se reține că descrierea faptei în actul de învinuire și încadrarea juridică a acesteia joacă un rol crucial în cadrul procesului penal, 39 întrucât în acord cu temeiul legal al acuzațiilor care i se aduc unei persoane, se poate organiza o apărare eficientă fundamentată pe contestarea faptelor incriminate cu titlu de acuzație, ceea ce constituie o condiție esențială a echității procedurii garantate de art. 6 din Convenția Europeană. Din atare considerente, baza factologică descrisă în rechizitoriu și încadrarea acesteia într-o normă penală concretă urmează a fi minuțios analizată de instanțele de fond, pentru a se putea afirma că echitatea procesului a fost respectată. Având în vedere că, învinuirea este una din componentele principale ale procesului penal, urmează de evidențiat că, prin rechizitoriu Vrubliovschi A. a fost învinuit de comiterea infracțiunii de tentativă de contrabandă caracterizată prin următoarele semne calificative: trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, prin eludarea controlului vamal, acțiuni comise de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari. La fila dosarului 156 și 157, vol. 14, acuzatorul de stat incriminându-l pe inculpat menționează următoarele: „Astfel, prin acțiunile sale intenționate, manifestate prin intenție directă, Vrubliovschi A. acționând în calitate de organizator a comis tentativa la infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal ...” Aici, Colegiul ține să remarce că, deși acuzatorul descrie că inculpatul a comis o tentativă de infracțiune, art. 27 Cod penal expres nu este indicat în rechizitoriu, omisiunea aceasta nefiind identificată de nici o instanță pe parcursul judecării cauzei. Comparativ cu acuzațiile aduse lui Verega Gr. pe același capăt de învinuire, se observă că procurorul nu a repetat aceiași eroare și în privința ultimului, a specificat concret că îi impută fapta încadrată juridic în baza art. 27, 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal. Prima instanță, fiind învestită cu soluționarea fondului cauzei, urmează să se ghideze de limitele prescrise de art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind obligată să cerceteze minuțios probatoriul administrat numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate acesteia în rechizitoriu. Prin alte cuvinte, obiectul cercetării instanței de judecată îl constituie nemijlocit actul de sesizarea a acesteia, unde este descrisă amănunțit învinuirea coroborată cu probatoriul administrat într-u dovedirea acesteia, instanța urmând a cerceta probele și a se expune dacă vinovăția persoanei deferite justiției a fost demonstrată. Prima instanță, contrar celor expuse supra, în partea descriptivă a sentinței a consemnat că: „Analizând probele administrate de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală și apreciindu-le în sensul art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității și a coroborării reciproce, instanța de judecată consideră că vinovăția inculpaților Vrubliovschi A. și Verega Gr. a fost dovedită integral, acțiunile lui Vrubliovschi A. corect au fost calificate potrivit art. 27, 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, iar acțiunile lui Verega Gr. corect au fost calificate potrivit art. 27, 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal (f.d. 19, vol. XVI). Astfel, rezultând din constatările instanței, acuzatorul de stat în rechizitoriu nu a admis erori asupra cărora ar fi fost necesar de intervenit pe acest capăt de acuzare, iar învinuirea înaintată inculpaților, în opinia primei instanțe este una corectă, legală și întemeiată, fiind dovedită indubitabil prin probatoriul administrat. Lacuna respectivă nu a fost corectată nici 40 de către instanța de apel. Totuși, instanța de recurs ține să o evidențieze pentru că, deși în esență aceasta nu este de natură să afecteze substanțial actul învinuirii, pentru echitatea procedurii per ansamblu, ea prezintă importanță, urmând a fi corectată în modul corespunzător, odată cu rejudecarea cauzei. În continuare, atenția instanței de recurs este focusată pe descrierea detaliată atât a procurorului, cât și a primei instanțe a faptelor infracționale reținute în sarcina inculpaților și anume că: „Vrubliovschi A. a participat în calitate de organizator la comiterea tentativei de contrabanda cu țigări în proporții deosebit de mari săvârșită de mai multe persoane, acționând cu intenție directă, urmărind scopul obținerii profitului ilicit prin săvârșirea contrabandei cu țigări în proporții deosebit de mari, prin participație complexă și împreună cu alte persoane la moment neidentificate, inclusiv cetățeni ai României, care acționau în calitate de organizatori, prin înțelegere prealabilă cu alte persoane care au contribuit la realizarea infracțiunii în calitate de complici, cât și alte persoane la moment neidentificate, a pus la cale pregătirea și realizarea infracțiunii de contrabandă cu țigări în proporții deosebit de mari peste frontiera moldo-română, acțiuni manifestate prin întocmirea planului criminal, recrutarea participanților, determinarea în prealabil a rolurilor și responsabilităților fiecăruia, finanțarea infracțiunii, găsirea furnizorului și achiziționarea produselor de tutungerie de o anumită marcă, a beneficiarilor mărfii din rândul cetățenilor din România, găsirea unităților de transport, bărcilor gonflabile din cauciuc, mijloacelor tehnice de comunicație și depistarea GPS, altor instrumente pentru realizarea infracțiunii, asigurarea înlăturării obstacolelor la frontiera vamală a Republicii Moldova, precum și în mod intenționat a dirijat activitatea participanților la comiterea infracțiunii și nemijlocit a întreprins acțiuni, îndreptate spre realizarea infracțiunii de contrabandă; Acționând cu intenție directă, urmărind scopul obținerii profitului ilicit prin săvârșirea contrabandei cu țigări în proporții deosebit de mari, Verega Gr., acționând în calitate de complice, prin participație complexă și împreună cu Vrubliovschi A., care acționa în calitate de organizator, prin înțelegere prealabilă cu o persoană neidentificată ...” Așadar, așa cum se învederează din textul învinuirii, inculpații au fost învinuiți de faptul că, acționând prin participație complexă, având diferite roluri la realizarea faptei infracționale, au comis infracțiunea de tentativă de contrabandă în proporții deosebit de mari, cu calificarea în baza art. 27, 42 alin. (2), (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal. Prima instanță în aceiași manieră a descris fapta imputabilă inculpaților, fără a remarca că, participația complexă în afară de mențiunea ei în circumstanțele de fapt, nu a fost inserată și în calificare juridică făcută de procuror, lui Vrubliovschi A. și lui Verega Gr., incriminându-i-se doar comiterea prin art. 42 alin. (2), (3) Cod penal, a infracțiunii de tentativă de contrabandă. Linia de demarcare dintre normele penale prescrise de art. 44 și 45 Cod penal, adică dintre participația simplă și cea complexă, se rezumă la aceea că infracțiunea se consideră săvârșită prin participație complexă dacă la comiterea ei participanții au contribuit în 41 calitate de autor, organizator, instigator sau complice. Odată ce procurorul și instanțele de fond au insistat asupra descrierii detaliate a rolurilor avute de fiecare inculpat în momentul comiterea infracțiunii, atunci aceștia erau obligați să intervină în limitele legale și să conformeze baza factologică cu încadrarea juridică, ceea ce la caz nu a fost realizat. De altfel, în acest punct de analiză Colegiul Penal lărgit reiterează că, potrivit art. 296 alin. (2) Cod de procedură penală, rechizitoriul se compune din două părți: expunerea și dispozitivul. Expunerea cuprinde informații despre fapta și persoana în privința căreia s-a efectuat urmărirea penală, analiza probelor care confirmă fapta și vinovăția învinuitului, argumentele invocate de învinuit în apărarea sa și rezultatele verificării acestor argumente, circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea învinuitului, precum și temeiurile pentru liberarea de răspundere penală conform prevederilor art. 53 din Codul penal dacă constată asemenea temeiuri. Dispozitivul cuprinde date cu privire la persoana învinuitului și formularea învinuirii care i se incriminează cu încadrarea juridică a acțiunilor lui și mențiunea despre trimiterea dosarului în instanța judecătorească competentă. În această ordine de idei, Colegiul reamintește că echitatea unei proceduri se apreciază în raport cu ansamblul acesteia. Dispozițiile art. 6 § 3 CEDO exprimă necesitatea acordării unei atenții deosebite dreptului de a fi informat despre natura și cauza acuzației aduse împotriva sa, în vederea organizării unei apărări eficiente și rezultative pe cât este de posibil în circumstanțele cauzei și asupra faptei pentru care o persoană este acuzată. Or, rechizitoriul joacă un rol determinant în urmărirea penală, iar importanța acestuia se poate prezenta sub două perspective: pe de o parte acesta include detaliat fapta care urmează a se examina în instanța de judecată, pe de altă parte - persoana care urmează să răspundă pentru această faptă. Prin rechizitoriu persoana trimisă în judecată este oficial înștiințată, în scris cu privire la temeiul legal și faptic al acuzațiilor care i se incriminează. Mai mult, sub același aspect, art. 6 § 3 lit. a) din Convenția Europeană îi recunoaște acuzatului dreptul de a fi informat cu privire la încadrarea juridică a faptelor, dar și cu privire la cauza acuzației, adică privitor la expunerea detaliată a faptelor materiale pentru care este acuzat și pe care se bazează acuzația (cauza Pelissier și Sassi contra Franței nr. 2544/94 pct. 52-54, CEDO 1999-II). Sfera de aplicare a acestei dispoziții trebuie apreciată, în special, în lumina celui mai general drept la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 din Convenție. În materia penală, o informare precisă și completă cu privire la acuzațiile aduse unei persoane constituie o condiție esențială a echității procedurii. Există o legătură între lit. a) și lit. b) de la art. 6 § 3 CEDO, iar dreptul de a fi informat cu privire la natura și cauza acuzației trebuie analizat în lumina dreptului inculpatului de a-și pregăti o apărare eficientă pentru a răspunde coerent, prompt și adecvat acuzației înaintate. În final, reiterând despre importanța încadrării juridice a unei fapte, Colegiul evidențiază că aceasta are importanță atât pentru aplicarea corectă a legii penale, cât și pentru modul de desfășurare a judecății determinând, nu în ultimul rând, concordanța între conținutul legal al infracțiunii și conținutul constitutiv al acesteia. Neobservarea unor circumstanțe deficiente atât de evidente ale rechizitoriului, precum și încălcarea regulii de bază la judecarea cauzei de către prima instanță, care se 42 regăsește în art. 325 Cod de procedură penală și care statuează cu titlul de principiu că la instrumentarea oricărui dosar se pornește de la analiza minuțioasă a actului învinuirii, iar în cazul necorespunderii între conținutul legal al infracțiunii și conținutul constitutiv al acesteia, instanța urmează să corecteze erorile admise prin pronunțarea unei soluții legale și întemeiate, au afectat iremediabil lucrul judecat de prima instanță. Subsecvent, instanța de recurs evidențiază și faptul că soluția despre achitarea inculpaților în baza art. 249 Cod penal, este afectată de vicii procedurale prin faptul că, în partea descriptivă instanța a statuat că în acțiunile inculpaților lipsește latura obiectivă a acestei infracțiuni, iar în partea dispozitivă a menționat că, atât Vrubliovschi A., cât și Verega Gr. urmează a fi achitați de sub învinuirea incriminată acestora în baza art. 42 alin. (2) și (3), art. 249 alin. (3) Cod penal, din cauza lipsei faptei infracțiunii. Menționarea concomitentă a două temeiuri de achitare ce se exclud reciproc, în aceiași hotărâre judecătorească, este o eroare de procedură, în atare situație suntem în prezența cazului de casare stipulat de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia dispozitivul hotărârii contravine părții descriptive a acesteia. Un alt aspect ce se impune a fi menționat în această cauză, se referă la aplicabilitatea art. 106 Cod penal – confiscarea specială a bunurilor infracționale, asupra căruia prima instanță nu s-a pronunțat în modul corespunzător eșuând să formuleze un minim de motivare despre necesitatea dispunerii acestei confiscări. Limitele în care s-a încadrat prima instanță la acest subiect pot fi rezumate la următoarea frază extrasă din dispozitivul sentinței: „ - automobilul de model „Mercedes 312D”, anul producerii 1999, ..., cu n/î XXXXX, ridicat de la Verega Gr., care se află la păstrare la depozitul de păstrare a corpurilor delicte al IP Rîșcani, mun. Chișinău, de confiscat în folosul statului, în temeiul art. 106 alin. (2) lit. a) Cod penal.” Deși din interpretarea dispoziției art. 106 alin. (l) – (2) din Codul penal, la prima facie se pare că legiuitorul a instituit o normă imperativă ce l-ar obliga pe magistratul care judecă cauza să se pronunțe mereu pentru confiscarea corpurilor delicte, utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni, totuși o astfel de interpretare și aplicare a normei vizate este inadmisibilă și vine în contradicție cu cele recomandate în această materie de Plenul Curții Supreme de Justiție. Astfel, se reiterează că, în textul deciziei nr. 4-1ril-5/2019 din 07.02.2019, in concreto, s-a atenționează asupra faptului că: „Mărfurile și obiectele care constituie obiectul contrabandei sau al contravenției vamale, prevăzute în alin. (10) și (12) ale art. 287 Cod contravențional, precum și mijloacele de transport și alte mijloace destinate, folosite pentru transportarea sau tăinuirea acestora și recunoscute drept instrumente ale infracțiunii, fiind corpuri delicte, pot fi confiscate în beneficiul statului, conform art. 46 alin. (4) din Constituția Republicii Moldova, art. 106 Cod penal și art. 162 Cod de procedură penală. Instanța, la aplicarea concomitentă a pedepsei penale și a confiscării obiectelor contrabandei, transmiterii bunurilor, forțat și gratuit, a obiectelor, uneltelor menționate ale contrabandei în proprietatea statului, va ține cont de necesitatea unor penalități proporționale. 43 La trecerea forțată a corpurilor delicte în proprietatea statului, instanța de judecată urmează să verifice această situație, prin prisma principiilor elaborate de jurisprudența Curții Europene: 1) dacă o așa imixtiune în dreptul la proprietate este prevăzută de lege; 2) dacă urmărește un scop legitim; 3) este necesară într-o societate democratică și 4) dacă este proporțională cu circumstanțele cauzei, cerințele generale ale societății, coroborate cu cerințele de a proteja drepturile de proprietate.” Altfel spus, de fiecare dată la aplicarea confiscării obiectelor contrabandei în proprietatea statului, se va ține cont de necesitatea unor penalități proporționale, această situație fiind verificată prin prisma „triplului test”, constant emanat din jurisprudența CtEDO, care presupune trei condiții asumate corelativ pentru a justifica și argumenta o restricție adusă: a) limitarea este prevăzută de lege; b) protejează un interes legitim; c) să fie necesară într-o societate democratică. Așadar, principiul proporționalității, în accepțiunea sa clasică, presupune că oricare decizie sau măsură adoptată de organele abilitate, urmează să se bazeze pe o justă și echitabilă evaluare a faptelor și echilibrare adecvată a intereselor implicate, precum și pe o selectare coerentă a mijloacelor și mecanismelor, care urmează a fi utilizate, în vederea atingerii unui scop predefinit. Obiectivele consemnate supra pot fi atinse doar prin motivarea corespunzătoare a soluției de aplicare a confiscării speciale, ceea ce în cauza dată nu a fost realizat. Or, formalismul de care a uzat prima instanță în favoarea confiscării nu poate atinge pragul minim necesar de motivare. În acest sens, fiind relevantă și jurisprudența CtEDO, potrivit căreia, simpla faptă de încălcare a legislației nu este destulă pentru aplicarea măsurii de confiscare. Este necesar de stabilit, dacă măsura de confiscare corespunde gravității situației create (cauza Ismaylov vs Federația Rusă din 06.11.2008). Prin urmare, faptul nemotivării „în general” a aplicabilității art. 106 Cod penal, de către prima instanță, este de natură să prejudicieze actul întocmit și să lezeze drepturile procesuale ale inculpaților, care trebuie să cunoască raționamentele ce au stat la baza adoptării unei atare soluții. În rezumat la cele expuse, instanța de recurs evidențiază că, prima instanță evaziv și superficial a analizat actele cauzei admițând mai multe erori grave de drept ce urmau a fi înlăturate de către instanța de apel. În continuare, Colegiul Penal lărgit având a se pronunța asupra lucrului judecat de instanța de apel, notează următoarele. Cu titlu de început, se relevă că, din conținutul art. 417 Cod de procedură penală rezultă că decizia instanței de apel constă din trei părți: introductivă, descriptivă și dispozitivă. Pentru cauză prezintă relevanță componentele obligatorii ale părții descriptive a deciziei, care urmează a se începe cu expunerea succintă a faptelor de săvârșirea cărora inculpatul este declarat vinovat sau a învinuirii sub care a fost pus, apoi se expune fondul apelului, conținutul solicitărilor părților participante în ședința judiciară, argumentele suplimentare. În continuare în decizie se expune concluzia generală a instanței pe marginea apelului și temeiurile de fapt și de drept, motivele adoptării soluției respective. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor indicate în apel. Nerespectarea acestor cerințe echivalează cu nerezolvarea fondului apelului. În cazul în care instanța de 44 apel admite apelul cu rejudecarea cauzei, decizia trebuie să cuprindă analiza probelor pe care s-a bazat instanța pronunțând hotărârea, să indice din ce motive ele urmează a fi re- apreciate ori respinse ca probe, iar partea descriptivă decizia trebuie să corespundă tuturor cerințelor art. 394 Cod de procedură penală. Printre multitudinea de cerințe arătate în articolul nominalizat, în primul rând se arată că instanța urmează să descrie fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii. În cazurile când instanța de apel constată că hotărârea supusă verificării conține concluzii ori expresii ce contravin legii, însă nu influențează asupra temeiniciei și legalității hotărârii (aplicarea neîntemeiată a confiscării averii, necesitatea excluderii unor indici ai infracțiunii, unor episoade din șirul de infracțiuni, expresii neadecvate ș.a.), în partea descriptivă se va argumenta excluderea lor din textul hotărârii atacate, în toate cazurile despre aceasta se va menționa și în dispozitiv. Din analiza textuală a părții descriptive a deciziei instanței de apel se constată că în aceasta se regăsește de la început descrierea faptelor infracționale imputabile inculpaților în consecutivitatea în care ele au fost redate în sentință, după care, instanța trecând la analiza actelor cauzei, a probatoriului administrat și expunând propriile aprecieri ale celor comise de inculpați, a segmentat faptele incriminate acestora, în diferite puncte ale deciziei, excluzând mai multe sintagme din învinuire, drept consecință nefiind clar expusă baza factologică care urmează totuși a fi reținută în sarcina inculpaților. De asemenea, instanța de recurs consemnează faptul că în partea descriptivă a deciziei recurate lipsește o analiză coerentă, detaliată și corespunzătoare a probatoriului pus la baza condamnării inculpaților, în acest sens se observă că Curtea segmentând decizia în patru părți, corespunzătoare fiecărui apel declarat, s-a expus într-o manieră mult prea generalistă asupra unor probe din dosar, pe fiecare capăt de acuzare în parte, dar nu le-a analizat în ansamblu. O altă carență procesuală admisă de instanța de apel la întocmirea hotărârii vizează partea dispozitivă a acesteia, care nu corespunde întru-totul exigenților din legea procesual-penală. În particular, fiind vorba despre aceea că, în conținutul deciziei adoptate de instanța de apel, aceasta statuează asupra faptului că, prin probele din dosar, se confirmă indubitabil vinovăția inculpaților de cele incriminate acestora în temeiul art. 42 alin. (2), (3), 249 alin. (3) Cod penal, însă, având în vedere intervenirea prescriptibilității termenului de tragere la răspundere penală pentru faptele infracționale comise, urmează a se dispune încetarea procesului penal. Prima instanță a dispus achitarea lui Vrubliovschi A. și Verega Gr. pe acest capăt de acuzare. De aceea, se trage atenția instanței de apel că, în cazul în care în urma judecării cauzei se constată că inculpații se fac vinovați de cele incriminate prin rechizitoriu, faptul dat trebuie consemnat neapărat și în dispozitiv, după care urmând a se dispune încetarea procesului penal, cu liberarea inculpaților de la răspunderea penală, întrucât a intervenit termenul de prescripție prevăzut de art. 60 Cod penal, pentru tragerea acestora la răspundere. Din alt punct de vedere, Colegiul remarcă faptul că, atât în cererile de apel, cât și în cele de recurs, partea apărării aduc mai multe critici legate de componența de infracțiune 45 bazată pe art. 249 Cod penal și incriminată ambilor inculpați. Astfel, potrivit celor menționate de părți: „pentru infracțiunea specificată sunt caracteristice cu totul alte metode de săvârșire, și anume: refuzul expres de achitare a plăților vamale; schimbarea domiciliului sau a sediului făptuitorului, în scopul neachitării plăților vamale; ignorarea somațiilor de achitare a plăților vamale etc. În nici un caz nu pot fi considerate metode de săvârșire a acestei infracțiuni: eludarea controlului vamal, tăinuirea de controlul vamal, folosirea frauduloasă a documentelor, nedeclararea sau declararea necorespunzătoare în documentele vamale, care sunt metode de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 248 Cod penal. Instanța de apel, făcând abstracție de criticele părților în această parte, a conchis asupra vinovăției inculpaților de eschivarea de la achitarea plăților vamale, suplinind învinuirea cu următoarea frază: „ ... în conformitate cu prevederile Legii nr. 1417-XIII din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului Fiscal, toate mărfurile transportate din regiunea transnistreană spre restul Teritoriului Republicii Moldova sunt obligate să treacă prin posturile vamale interne de control cu achitarea taxelor vamale corespunzătoare, prevedere nerespectată de către Vrubliovschi A. și Verega Gr.” În rechizitoriu, este indicat expres că inculpații, prin eludarea controlului vamal în scopul eschivării de la achitarea plăților vamale au încălcat: „prevederile pct. 10) a Regulamentului privind transportarea mărfurilor prin posturile vamale interne de control aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.792 din 08.07.2004”, introducând pe teritoriul vamal a Republicii Moldova din raioanele de este a țării, prin eludarea controlului vamal și eschivarea de la achitarea plăților vamale, peste 230000 de pachete de țigări de marca comercială „Ashima” fără timbru de acciz, care erau destinate scoaterii prin contrabandă spre România. Incriminarea unor elemente noi, despre care părțile nu au cunoscut, înainte de a face cunoștință cu decizia integrală a instanței de apel, este o încălcare esențială a drepturilor procesuale ale acestora garantate de cadrul normativ autohton, precum și de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a căror prevederi Republica Moldova s-a angajat să le respecte, fără careva rezerve. În general, în opinia Colegiului Penal lărgit instanța de apel încercând să remanieze erorile semnalate de apelanți în cererile de apel, a adoptat un act contradictoriu, argumentele instanței nu se conciliază cu circumstanțele de fapt ale cauzei deferite judecății. Este indubitabil faptul că, marja de apreciere a tuturor argumentelor expuse de apelanți i-a aparținut Curții de Apel, care ghidându-se de prevederile legale pertinente, urma să se axeze pe cele mai importante chestiuni ridicate de părți și să se expună argumentat asupra temeiniciei sau netemeiniciei acestora, ceea ce la caz instanța de apel nu a realizat. Totodată, se relevă faptul că avocata Balan A. în cererea de recurs indică asupra unor circumstanțe extrem de importante ce au legătură de cauzalitate directă cu vinovăția inculpatului Verega Gr., cu calitatea lui de complice, și cu aportul pe care l-a avut acesta la comiterea infracțiunilor, asupra cărora instanța de apel a eșuat să se pronunțe prin 46 argumente întemeiate, neînlăturând astfel dubiile semnalate de parte: „Potrivit declarațiilor inculpatului Verega Gr. în instanța de fond, susținute în instanța de apel (dovadă înregistrările audio a ședinței de judecată), ultimul a indicat că nu-i cunoaște pe Gheorghiță A., Nistiriuc Vs. și Nistiriuc V., pe de altă parte aceștia au declarat la urmărirea penală că nici unul din ei nu-1 cunosc pe Verega Gr. Potrivit declarațiilor făcute în instanța de fond, în cadrul interogării lor în calitate de învinuiți, nici unul din ei nu numesc numele lui Verega Gr. sau mijlocul său de transport. Suplimentar, prin probele administrate s-a constatat că nici nu au avut convorbiri telefonice. (...) instanța de apel a modificat declarațiile lui Verega Gr., indicând în decizie că ultimul îi cunoaște pe Gheorghiță A. și Nistiriuc Vs., acest fapt fiind confirmat prin procesul-verbal de examinare a obiectului din 16.08.2014, fiind prezentate CD-uri cu descifrările convorbirilor telefonice efectuate dintre participanții infracțiunii. Pe lângă faptul consemnat supra, instanța de apel, nu a luat în considerație și nu a dat nici o apreciere probelor administrate la dosar. - sentinței Judecătoriei Ungheni din 22 decembrie 2014 potrivit căreia s-a constatat că Gheorghiță A. a utilizat posturile telefonice cu nr. XXXXX și nr. XXXXX iar Nistiriuc Vs. a utilizat nr. XXXXX; - procesului-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigație din 01.06.2014 - interceptarea și înregistrarea comunicațiilor în cadrul convorbirilor telefonice, efectuate de învinuitul Verega Gr. de la posturile telefonice cu nr. XXXXX cu stenograma comunicațiilor (f.d 3-67 vol. 8), nr. XXXXX cu stenograma comunicațiilor (f.d 68-168 voi. 8), nr. XXXXX cu stenograma comunicațiilor (f.d 178-187 vol. 8), nr. XXXXX cu stenograma comunicațiilor (f.d 194-246 vol. 8). Ținând cont de faptul, că Verega Gr. nu a participat nemijlocit la 18.05.2014 la acțiunile de tentativă de contrabandă, instanța de apel și-a motivat soluția prin faptul că ultimul a acordat ajutor autorilor infracțiunii Gheorghiță A., Nistiriuc Vs. și Nistiriuc V. în calitate de complice până la această data, astfel se are în vedere că a participat prin complicitate. Prin procesul-verbal de examinare a obiectului din 16.08.2014, la care a făcut referire instanța, pentru a justifica faptul, că Verega Gr. se cunoștea cu Gheorghiță A., Nistiriuc Vs. și Nistiriuc V., a fost indicate toate convorbirile telefonice dintre Vrubliovschi A., Verega Gr. , Gheorghiță A., Nistiriuc Vs. și Nistiriuc V. Potrivit sentinței Judecătoriei Ungheni din 22 decembrie 2014 (f.d. 40-45, vol. 15) s- a constatat, că Gheorghiță A., a utilizat posturile telefonice cu nr. XXXXX și XXXXX, iar Nistiriuc Vs. a utilizat nr. XXXXX. Conform procesului-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigație din 01.06.2014 - interceptarea și înregistrarea comunicațiilor în cadrul convorbirilor telefonice efectuate de învinuitul Verega Gr. de la posturile telefonice cu nr. XXXXX cu stenograma comunicațiilor (f.d 3-67 vol. 8), nr. XXXXX cu stenograma comunicațiilor (f.d 68-168 vol. 8), nr. XXXXX cu stenograma comunicațiilor (f.d 178-187 vol. 8), nr. XXXXX cu stenograma comunicațiilor (f.d 194-246 vol. 8). Prin examinarea nemijlocită a stenogramelor din materialele dosarului este 47 stabilit că comunicări telefonice între Gheorghiță A., frații Nistiriuc și Verega Gr. lipsesc.” Instanța de recurs, verificând cele consemnate de recurentă, stabilește că chestiunile ridicate de aceasta au fost semnalate și în cererea de apel, la care instanța de apel a menționat: „Colegiul penal nu poate reține în favoarea inculpaților afirmațiile invocate atât de avocatul Balan A., cât și de către avocatul Rusanovschi Iu., precum că Vrubliovschi A. și Verega Gr. nu se cunosc cu Nistiriuc A., Nistiriuc Vs. și Gheorghiță A., că inculpații nu au nici o relație cu autorii infracțiunii de tentativă de contrabandă și că au lipsit la acțiunea de tentativă de contrabandă la data de 18.05.2014, deoarece după cum s-a reținut anterior de către Colegiul, din descifrările convorbirilor telefonice efectuate de pe posturile telefonice utilizate de participanții la comiterea infracțiunii, și anume –Vrubliovschi A., Verega Gr., Gheorghiță A., Nistiriuc Vs., Nistiriuc V., persoana neidentificată pe nume „Tolea”, alte persoane neidentificate și identificate, au fost constatate legăturile între toate acestea persoane în perioada pregătirii și săvârșirii infracțiunii în aprilie-mai 2014, inclusiv de la numerele de telefon utilizate de către ei doar pentru a comunica în special între ei în vederea pregătirii și comiterii infracțiunii.” Astfel, instanța de apel a conchis că „din descifrările convorbirilor telefonice efectuate de pe posturile telefonice utilizate de participanții” se confirmă că părțile se cunosc între ei. Totuși, având în vedere că apărătorul ridică câteva întrebări esențiale pentru justa soluționare a acestei cauze ce au legătură cauzală directă cu învinuirea adusă inculpatului Verega Gr., și anume acesta a pledat că nu-i cunoaște pe ceilalți participanți la comiterea faptei de contrabandă cu țigări, insistând asupra efectuării unei verificări subsidiare a descifrărilor posturilor telefonice de care se foloseau inculpații Gheorghiță A., Nistiriuc Vs., Nistiriuc V. pentru dovedirea nevinovăției, instanța de apel la acest argument urma să dea un răspuns mult mai detaliat și argumentat pentru a înlătura dubiile persistente, ceea ce la caz nu s-a realizat. În lumina observațiilor de mai sus și luând în considerație procedura în întregime, Colegiul consideră că instanța de apel nu a adus motive suficiente pentru dezbaterea argumentelor apărătorului lui Verega Gr. din cererea de apel și, astfel, nu a respectat cerințele cu privire la echitate, după cum o cere articolul 6 al Convenției. Or, în decizia instanței de apel trebuiau analizate fiecare din argumentele din apelul apărătorului, motivându-se temeiurile de fapt și de drept care au condus instanța la respingerea lor. În acest context, instanța de recurs reiterează că obligația instanței de a-și motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil. În acest context, corect partea face trimitere la jurisprudența Curții Europene reiterate și în cauza Suominen vs. Finlanda, unde forumul european a statuat că: „o funcție a unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite.” Astfel, cu titlul de principiu, se relevă că, una din condițiile guvernante ale adoptării hotărârii judecătorești legale este respectarea garanțiilor procesului echitabil, de ceea ce, la caz, nu s-a ținut cont de către instanța ierarhic inferioară. 48 Alăturat celor expuse, instanța de recurs mai ține să atragă atenția Curții de Apel și asupra soluției pronunțate în latura civilă, consemnând în acest aspect că la rejudecarea cauzei urmează a fi supuse unei verificări minuțioase cele relevate de recurentă, adică faptul că: „Serviciul Vamal a înaintat acțiune civilă în procesul penal conform art. 219- 221 Cod de procedură penală. Drept temei au fost invocate introducerea ilicită pe teritoriul vamal a Republicii Moldova a 145160 de pachete de țigări, fără timbru de acciz, iar cuantumul drepturilor de import care urma să fie achitat conform legislației fiscale constituie suma de 927393,67 lei MD. Prin sentința instanței de fond, acțiunea civilă a fost respinsă. Prin decizia instanței de apel, contestată prin prezentul recurs, s-a dispus respingerea, ca tardiv, a apelului declarat de directorul general al Serviciului Vamal, Vrabie V. Prin urmare, soluția instanței de fond urma să fie menținută fără modificări. În altă ordine de idei, în cadrul cercetării în instanța de fond și cea de apel, partea apărării a solicitat Serviciului Vamal să dovedească circumstanțele invocate în acțiune, în raport cu materialele cauzei penale, cu referire la numărul pachetelor de țigări. Serviciul a susținut că cuantumul drepturilor de import care urma să fie achitat conform legislației fiscale constituie suma de 927393,67 lei MD pentru 145160 de pachete de țigări, fără timbru de acciz. Conform procesului-verbal de percheziție din 19 mai 2014 (f.d. 19-20 vol. IV) din interiorul semiremorcii de model „SCHMITZ” aflat în preajma domiciliului lui Verega Gr. au fost ridicate 82760 de pachete de țigări de marca comercială „Ashima”, iar de la Vrubliovschi A., în rezultatul percheziției nu a fost ridicată nici un pachet cu țigări. Probe cu referire la 145160 de pachete de țigări, fără timbru de acciz lipsesc în materialele cauzei penale, nefiind administrate. Mai mult decât atât, valoarea totală a lotului de țigări, incriminată lui Verega Gr. și Vrubliovschi A., conform rechizitoriului, constituie suma de 710928 lei. Prin urmare, valoarea accizului, indicată în acțiunea civilă (927393,67 lei), depășește cu mult valoarea totală a lotului de țigări ce constituie suma de 710928 lei, fapt inadmisibil în raport cu prevederile art. 4 alin. (6) al Legii nr. 1417 din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a titlului III Codului Fiscal, cât și cu titlu III al Codului Fiscal.” Față de criticele recurentei, urmează de precizat că și în apelul procurorului, care a fost admisibil, s-a solicitat admiterea acțiunii civile, totuși la soluționarea acesteia și pentru înlăturarea divergenților existente în calculele efectuate de Serviciul Vamal, instanța urma să țină cont de doleanțele părților și să solicite explicațiile de rigoare pe marginea cuantumului total solicitat în acțiunea civilă în sumă de 927393,67 lei, pe care părțile îl consideră exorbitant în raport cu învinuirea adusă acestora. În aceste împrejurări, Colegiul Penal lărgit consideră că erorile semnalate supra, nu pot fi înlăturate de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza în fond, substituind instanța care a judecat apelurile cu încălcarea prevederilor legii penale și celei procesual-penale. Din atare considerente, încălcările enunțate determină incontestabil Colegiul să concluzioneze asupra necesității de a casa ad integrum decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării 49 cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, pentru a fi adoptată o soluție corectă, legală și întemeiată. De altfel, urmează de reamintit că, printre garanțiile unui proces echitabil, reglementat de art. 6 din Convenția Europeană, se enumeră și faptul că orice persoană trebuie să fie judecată în mod echitabil de un tribunal independent și imparțial, vizavi de temeinicia oricărei acuzații îndreptate împotriva sa, ceea ce urmează a fi realizat și în prezenta cauză, fiind, totodată, respectate drepturile inculpaților garantate atât de Constituția Republicii Moldova, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât și de Codul de procedură penală. Acestea fiind menționate, Colegiul expune că instanța de apel, rejudecând această cauză urmează să supună unei analize minuțioase toate circumstanțele de fapt și de drept legate de chestiunile expuse în partea descriptivă a acestei decizii, să pătrundă în esență, formulând concluzii coerente, corecte și întemeiate cu privire la soluția ce urmează a fi adoptată în final. În mare parte soluția de a dispune rejudecarea se bazează pe statuările Curții Europene în speța Năvoloacă c. Moldovei (cererea nr. 25236/02), hotărârea din 16.12.2008, unde Curtea având a se pronunța asupra acestei cauze a considerat că chestiunile care urmau a fi hotărâte de către Curtea Supremă de Justiție nu puteau fi examinate în mod corespunzător, ca chestiuni ce ține de un proces echitabil, fără o apreciere directă a probelor prezentate de partea apărării și partea acuzării (a se vedea Botten v. Norway, 19 februarie 1996, §§ 52 și 53, Reports of Judgments and Decisions 1996-I și Popovici, citată mai sus, § 72). Respectiv, având în vedere că Curtea Supremă de Justiție nu are competența să facă o examinare directă a probatoriului administrat, ea are competența de a dispune rejudecarea cauzei de către instanța ierarhic inferioară. În cazul de față echitatea cere ca Curtea Supremă de Justiție să dispună rejudecarea cauzei. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe corespunzător și în strictă conformitate cu prevederile legii penale și procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei și să țină seama de cele invocate în prezenta decizie și nemijlocit de motivele casării acesteia, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală. În subsidiar, Colegiul Penal lărgit menționează că, la rejudecarea cauzei de către instanța de apel, aceasta urmează să țină seama și de alegațiile recurenților din cererile de recurs, care atenționează asupra unor deficiențe procedurale admise în aprecierea probatoriului pe caz, ce au importanță pentru justa soluționare a dosarului.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit d e c i d e : Admite recursurile ordinare declarate de avocatul Rusanovschi Iulian în numele inculpatului Vrubliovschi Anatoli și de avocatul Balan Angela în numele inculpatului 50 Verega Grigore, casează total decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 28 noiembrie 2018, în cauza penală privindu-i pe Vrubliovschi Anatoli XXXXX și Verega Grigore XXXXX, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 17 iulie 2019. Președinte Diaconu Iurie Judecător Catan Liliana Judecător Guzun Ion Judecător Ghervas Maria Judecător Mardari Dumitru 51