1ra-881/2019 — 27, 42 alin. 2, 3, 248 alin. 5 lit. b, d CP, art. 249 CP

1ra-881/2019 — 27, 42 alin. 2, 3, 248 alin. 5 lit. b, d CP, art. 249 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-881/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

25 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

Ghervas Maria

Mardari Dumitru

judecând, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de avocatul

Rusanovschi Iulian în numele inculpatului Vrubliovschi Anatoli și de avocatul Balan

Angela în numele inculpatului Verega Grigore, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 28 noiembrie 2018, în cauza penală privindu-i

pe

VRUBLIOVSCHI Anatoli XXXXX,

născut la XXXXX, originar și domiciliat în

XXXXX;

VEREGA Grigore XXXXX, născut la

XXXXX, cu viza de reședință în XXXXX,

domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 14.10.2014 – 11.08.2017;

Instanța de apel: 19.10.2017 – 28.11.2018;

Instanța de recurs: 21.03.2019 –25.06.2019.

c o n s t a t ă:

- lui Vrubliovschi A. în baza art. 27, 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal la

4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei, în temeiul art. 90 Cod penal, pe o perioadă de

probațiune de 3 ani;

- lui Verega Gr. în baza art. 27, 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal la 4 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei, în temeiul art. 90 Cod penal, pe o perioadă de

probațiune de 3 ani.

Totodată, atât Vrubliovschi A., cât și Verega Gr. au fost achitați de sub învinuirea

incriminată acestora în baza art. 42 alin. (2) și (3), art. 249 alin. (3) Cod penal, din cauza

lipsei faptei infracțiunii.

1

Acțiunea civilă înaintată de Serviciul Vamal privind încasarea din contul inculpaților

a mijloacelor financiare în cuantum de 927393,67 lei a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Automobilul de model „Mercedes 312D”, anul producerii 1999, cu n/î XXXXX,

ridicat de la Verega Gr., a fost confiscat în folosul statului în temeiul art. 106 alin. (2) lit.

a) Cod penal.

Verega Gr. împreună cu alte persoane au comis infracțiunea de tentativă de contrabandă cu

țigări, săvârșită de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari, în următoarele

circumstanțe:

Vrubliovschi Anatoli a participat în calitate de organizator la comiterea tentativei de

contrabanda cu țigări în proporții deosebit de mari, săvârșită de mai multe persoane,

acționând cu intenție directă, urmărind scopul obținerii profitului ilicit prin săvârșirea

contrabandei cu țigări în proporții deosebit de mari, prin participație complexă și împreună

cu alte persoane la moment neidentificate, inclusiv cetățeni ai României, care acționau în

calitate de organizatori, prin înțelegere prealabilă cu alte persoane care au contribuit la

realizarea infracțiunii în calitate de complici, cât și alte persoane la moment neidentificate,

a pus la cale pregătirea și realizarea infracțiunii de contrabandă cu țigări în proporții

deosebit de mari peste frontiera moldo-română, acțiuni manifestate prin întocmirea

planului criminal, recrutarea participanților, determinarea în prealabil a rolurilor și

responsabilităților fiecăruia, finanțarea infracțiunii, găsirea furnizorului și achiziționarea

produselor de tutungerie de o anumită marcă, a beneficiarilor mărfii din rândul cetățenilor

din România, găsirea unităților de transport, bărcilor gonflabile din cauciuc, mijloacelor

tehnice de comunicație și depistarea GPS, altor instrumente pentru realizarea infracțiunii,

asigurarea înlăturării obstacolelor la frontiera vamală a Republicii Moldova, precum și în

mod intenționat a dirijat activitatea participanților la comiterea infracțiunii și nemijlocit a

întreprins acțiuni, îndreptate spre realizarea infracțiunii de contrabandă.

În perioada anului 2014, până la 18 mai 2014, Vrubliovschi A., împreună cu alte

persoane, o persoană neidentificată pe nume „Tolea”, locuitor al raioanelor de est a

Republicii Moldova, alte persoane neidentificate care locuiesc în România, în vederea

săvârșirii infracțiunii de contrabandă pe termen continuu, au elaborat planul infracțional,

potrivit căruia, fiecărui le-a revenit câte un rol anumit în faza de pregătire și săvârșire a

infracțiunii de contrabandă cu țigări, precum și obligația de finanțare a infracțiunii până la

o anumită etapă, astfel încât fiecare participant sa fie implicat pe deplin și cointeresat în a-

și recupera așa-numita investiție.

Potrivit planului criminal, Vrubliovschi A., în calitate de organizator al infracțiunii,

și-a asumat obligația să găsească în regiunea separatistă din stânga Nistrului țigaretele

destinate contrabandei de marca solicitată de către beneficiari, să negocieze prețul,

sortimentul și cantitatea țigaretelor, orarul procurărilor, achitărilor reciproce, transportării,

care urmau să fie introduse ilicit în Moldova de către Verega Gr., care la rândul său urma

să achite costul țigaretelor primite de la complicele „Tolea” din Tiraspol, ulterior să

asigure preluarea țigărilor în cauză de către alți complici care, la rândul lor urmau să

execute trecerea (transbordarea) țigaretelor peste frontiera vamală a Moldovei spre

2

România prin contrabandă prin intermediul bărcilor gonflabile, eludând astfel controlul

vamal.

Astfel, executând rolul asumat conform planului infracțional, Vrubliovschi A. prin

intermediul posturilor telefonice utilizate XXXXX și XXXXX a purtat convorbiri

telefonice cu persoana la moment neidentificată pe nume „Tolea”, locuitor al orașului

Bender, utilizator al numărul de telefon XXXXX, negociind cu acesta cantitățile necesare,

mărcile solicitate, prețul, sortimentul țigaretelor în proporții deosebit de mari, stabilind

persoana care urma să le introducă ilicit din regiunea separatistă transnistreană pe partea

dreaptă a Nistrului.

Concomitent, Vrubliovschi A., prin intermediul telefoanelor utilizate, a dirijat

activitatea infracțională și a dat indicații directe complicelui său Verega Gr., care a fost

recrutat de Vrubliovschi A. în vederea executării planului infracțional, stabilind zilele când

urmau să fie livrate țigaretele, marca, locațiile de unde acestea urmau a fi preluate, prețul,

cantitatea și sortimentul acestora, instruind-ul asupra necesității respectării măsurilor de

siguranță în transportarea țigaretelor spre localitățile din r-nul Ungheni, în locurile speciale

destinate depozitării țigaretelor.

Totodată, Vrubliovschi A., prin intermediul posturilor telefonice, inclusiv fiind

asistat și de către soția sa, cât și în cadrul întrevederilor personale periodice realizate cu

complicii săi din România, care deocamdată nu au fost identificați de organul de urmărire

penală, „Marian” (alias „kumanioc”), utilizator al postului telefonic nr. XXXXX și

„Sorin”, utilizator al postului telefonic nr. XXXXX, a coordonat activitatea de preluare în

România a țigaretelor, transbordate conform planului criminal peste Prut de către alte

persoane.

În perioada lunilor aprilie - 18 mai 2014, Verega Gr. executându-și obligația asumată

conform planului criminal, cunoscând cu certitudine despre obligativitatea declarării către

Autoritățile Vamale a Republicii Moldova conform reglementărilor vamale (Regulamentul

privind transportarea mărfurilor prin posturile vamale interne de control aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr.792 din 08.07.2004) a produselor de tutungerie introduse din

raioanele de est a Republicii Moldova (regiunea separatistă transnistreană), a eludat

controlul vamal intern și a introdus pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, în beneficiul

lui Vrubliovschi A. peste 230000 pachete de țigarete marca comercială „Ashima” fără

timbru de acciz, valoarea cărora se estimează în proporții deosebit de mari, asigurând

depozitarea țigaretelor în incinta domiciliului său, situat în XXXXX, și în semiremorca de

model „SCHMITZ” cu n/î XXXXX, care staționa în preajma locuinței menționate și

servea drept depozit provizoriu pentru produsele de tutungerie. În realizarea acestor fapte,

Verega Gr. a utilizat autovehiculul de model „Mercedes 312D” cu n/î XXXXX, care îi

aparține cu drept de proprietate.

Ulterior, Verega Gr., cunoscând cu certitudine că țigările sunt destinate scoaterii prin

contrabandă spre România de către Vrubliovschi A., utilizând autovehiculul de model

„Mercedes 312D” cu n/î XXXXX, care îi aparține cu drept de proprietate, asigurând

prudența și măsurile de securitate, la indicațiile ultimului, a asigurat transportarea

țigaretelor în sat. Rădeni, r-nul Călărași, fiind depozitate în gospodăria lui Verega N.

3

Astfel, la 02.04.2014 Verega Gr. a transportat ilicit în sat. Rădeni 60000 pachete de țigări

marca comercială „Ashima”, la 04.04.2014 - 63000 pachete de țigări de marca comercială

„Ashima”, la 29.04.2014 - 35000 pachete de țigări de marca comercială „Ashima”, la

03.05.2014 a efectuat transportarea unei cantități nestabilite de țigări, la 12.05.2014 a

transportat 65000 pachete de țigarete de marca comercială „Ashima”, toate fiind destinate

infracțiunii planificate de către Vrubliovschi A. și achitate de ultimul.

La rândul său, Vrubliovschi A., realizând convenția criminală, la 04.04.2014 s-a

prezentat în sat. Rădeni, r-nul Călărași, cu autocamionul de model „Peugeot J5”, n/î

XXXXX, utilizat pentru comiterea infracțiunii, condus de persoana neidentificată pe

numele „Iurie”, a preluat 61000 pachete de țigarete marca comercială „Ashima”, destinate

infracțiunii planificate și, asigurând prudența și măsurile de securitate, le-a transportat și

le-a depozitat în or. Ungheni, predând o parte din lotul de țigarete complicilor săi.

Tot Vrubliovschi A., la 24.04.2014, s-a prezentat în sat. Rădeni, cu autocamionul de

model „Peugeot J5”, n/î XXXXX, utilizat pentru comiterea infracțiunii, condus de o

persoană neidentificată pe nume „Petru”, care a preluat o cantitate nestabilită de pachete de

țigarete marca „Ashima”, destinate săvârșirii infracțiunii planificate și, asigurând prudența

și măsurile de securitate, le-a transportat și le-a depozitat în or. Ungheni, predând o parte

din lotul de țigarete complicilor săi.

Tot Vrubliovschi A., la 26.04.2014, s-a prezentat în sat. Rădeni, cu autocamionul de

model „Peugeot J5”, n/î XXXXX, utilizat pentru comiterea infracțiunii, condus de către o

persoană neidentificată pe nume „Petru”, care a preluat 15000 pachete de țigarete marca

comercială „Ashima”, destinate săvârșirii infracțiunii planificate și, asigurând prudența și

măsurile de securitate, le-a transportat în or. Ungheni, predând o parte din lotul de țigarete

complicilor săi.

Tot Vrubliovschi A., la 06.05.2014 s-a prezentat în sat. Rădeni, cu autocamionul de

model „Peugeot J5”, n/î XXXXX, utilizat pentru comiterea infracțiunii, condus de o

persoană neidentificată pe nume „Petru”, care a preluat 60000 pachete de țigarete marca

comercială „Ashima”, destinate săvârșirii infracțiunii planificate și, asigurând prudența și

măsurile de securitate, le-a transportat și le-a depozitat în or. Ungheni, predând o parte din

lotul de țigarete complicilor săi.

Tot Vrubliovschi A., la 12.05.2014 s-a prezentat în sat. Rădeni, cu automobilul

personal, a preluat de la Verega Gr. 65000 pachete de țigarete marca comercială

„Ashima”, destinate săvârșirii infracțiunii planificate și le-a predat complicelui său, care

le-a preluat, utilizând microbuzul de model „Mercedes Sprinter” cu n/î XXXXX.

Vrubliovschi A., acționând cu intenție directă, la 02.05.2014, împreună cu o persoană

nestabilită pe nume „Igor”, s-a deplasat la domiciliul complicelui său Verega Gr., situat în

mun. Chișinău str. Petricani, 93, de unde a preluat 11000 pachete de țigarete de marca

„Ashima” și, asigurând prudența și măsurile de securitate, le-a transportat ilicit în r-nul

Ungheni, unde le-a predat complicilor săi.

Tot Vrubliovschi A., acționând cu intenție directă, la 03.05.2014, împreună cu o

persoană nestabilită s-a deplasat la domiciliul lui Verega Gr., situat în XXXXX, de unde a

4

preluat 14000 pachete de țigarete de marca „Ashima” și, asigurând prudența și măsurile de

securitate, le-a transportat în r-nul Ungheni, unde le-a predat complicilor săi.

Tot el, la 07.05.2014, a organizat transportarea de către concubina sa Fiodorov L. din

Chișinău în sat. Bumbăta, r-nul Ungheni a 2500 pachete de țigarete de mărci comerciale

„Ashima” și „Diplomat” pe care le-a predat complicilor săi.

În continuare, conform planului criminal, alte persoane-complici au stocat țigaretele

preluate de la Vrubliovschi A. în depozitul din sat. Petrești, r-nul Ungheni, număr cadastral

XXXXX, care aparține cu drept de proprietate părinților lui Nistiriuc Vs.

În depozitul nominalizat, complicii lui Vrubliovschi A. și alte persoane neidentificate

de organul de urmărire penală, acționând intenționat, au format mai multe baloturi de țigări

ambalate cu peliculă din polietilenă și legate cu fâșie de țesătură pentru a ușura

transportarea lor, în vederea protejării țigaretelor de contactul cu apa, pentru a scoate

ulterior țigaretele respective prin contrabandă peste frontiera moldo-română peste râul Prut

cu utilizarea bărcilor gonflabile din cauciuc și eludarea controlului vamal. Aceleași

persoane, la 18.05.2014, utilizând autovehiculele „Mercedes Sprinter” cu n/î XXXXX,

folosit în baza procurii de către Nistiriuc Vs. și autobuz „GAZ 322173” cu n/î XXXXX, au

încărcat 51 de baloturi cu 62400 pachete de țigarete de marca comercială „Ashima”' (fără

timbru de acciz), 10032 pachete de țigarete de marca comercială „Winston Blue”, 10032

pachete de țigarete de marca comercială „Winston Roșu”, și le-au transportat în zona de

frontieră din sat. Medeleni, r-nul Ungheni. Autovehiculul Mercedes Sprinter cu n/î

XXXXX a fost parcat lângă locuința lui Șchendrea V., iar autobuzul GAZ322173 cu n/î

XXXXX, a fost condus în fâșia de protecție a frontierei de stat pe malul râului Prut, în

scopul concentrării lotului de țigarete destinate contrabandei spre România, afectând astfel

flagrant regimul frontierei de stat. Conform planului infracțional în noaptea zilei de 18 spre

19 mai 2014 făptuitorii urmau să treacă prin contrabandă lotul de țigarete nominalizat

peste frontiera vamală a Moldovei, delimitată pe râul Prut, în apropierea semnului de

delimitare frontierei nr. 1064 cu ajutorul bărcilor gonflabile din cauciuc depistate la fața

locului, eludând astfel controlul vamal, pentru a transmite obiectele de contrabandă

cetățenilor României, complici ai lui Vrubliovschi A., identitatea cărora la moment nu este

identificată.

Acțiunile intenționate ale făptuitorilor, îndreptate nemijlocit spre săvârșirea

infracțiunii de contrabandă cu țigări în proporții deosebit de mari nu și-au produs efectul

din cauzele independente de voința făptuitorilor, inclusiv și a lui Vrubliovschi A., fiind

curmate la 18.05.2014, aproximativ la ora 23-00, de către ofițerii de investigații ai

Serviciului de Informații și Securitate, care au reținut în flagrant delict în preajma sat.

Medeleni, r-nul Ungheni, pe malul stâng a râului Prut, în apropierea semnului de

delimitare frontierei nr. 1064, 51 baloturi cu 62400 pachete de țigări de marca comercială

„Ashima” (fără timbru de acciz), 10032 pachete de țigarete de marca comercială „Winston

Blue”, 10032 pachete de țigarete de marca comercială „Winston roșu”, valoarea cărora,

potrivit raportului de expertiză merceologice nr. BB009114 din 12.06.2014 constituie

710928 MDL, estimată în proporții deosebit de mari, precum și trei bărci gonflabile din

cauciuc, două perechi de vâsle, patru pompe de aer pentru umflarea bărcilor, lanterne, stații

5

radio, telefoane mobile, binocluri, dispozitiv de depistarea semnalelor GPS și alte obiecte,

destinate săvârșirii infracțiunii.

Pe de altă parte, instanța a mai statuat că Vrubliovschi A., prin rechizitoriu a fost

învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), art. 249 alin. (3) Cod penal

și anume în aceea, că a participat în calitate de organizator la săvârșirea infracțiunii de

eschivare de la achitarea plăților vamale în proporții deosebit de mari, săvârșite de mai

multe persoane în următoarele circumstanțe:

Vrubliovschi A., urmărind scopul obținerii profitului ilicit, prin înțelegere prealabilă

și împreună cu o persoană pe nume „Tolea” la moment neidentificată, locuitor al or.

Bender, ambii acționând în calitate de organizatori, prin înțelegere prealabilă cu Verega

Gr., care a contribuit la realizarea infracțiunii în calitate de autor de comun acord cu alte

persoane, a pus la cale pregătirea și realizarea infracțiunii de eschivare de la achitarea

plăților vamale în proporții deosebit de mari, acțiuni manifestate prin întocmirea planului

criminal, recrutarea participanților, determinarea prealabilă a rolurilor, surselor de

finanțare a infracțiunii, procurarea produselor de tutungerie, găsirea unităților de transport,

bărcilor gonflabile din cauciuc și altor obiecte și instrumente necesare pentru săvârșirea

infracțiunii, asigurând înlăturarea obstacolelor la frontiera vamală a Republicii Moldova,

asigurarea prudenței și măsurilor de securitate la transportarea fără acte de proveniență a

produselor de tutungerie pe teritoriul Moldovei, precum și în mod intenționat a dirijat

activitatea infracțională a participanților la comiterea infracțiunii și nemijlocit a întreprins

acțiuni îndreptate spre realizarea ei.

Astfel, în perioada de timp cuprinsă între luna aprilie și 18 mai 2014, Vrubliovschi A.

în comun cu complicii săi - cetățeni ai Moldovei și României, au pus la cale săvârșirea

infracțiunii de contrabandă cu țigări în proporții deosebit de mari, peste frontiera vamală a

Moldovei spre România, delimitată pe râul Prut, segmentul frontierei de stat parcurs în r-

nul Ungheni, prin fâșia verde, eludându-se controlul vamal și avea necesitate de țigarete

destinate contrabandei în proporții deosebit de mari.

În aceeași perioadă de timp, Vrubliovschi A., realizându-și intenția infracțională, a

întreprins acțiuni active în vederea identificării sursei de aprovizionare cu produse de

tutungerie la un preț avantajos în vederea pregătirii, înlesnirii infracțiunii de contrabandă

cu țigări. Apelând la cunoștința sa - persoana neidentificată pe nume „Tolea”, locuitor al

orașului Bender, utilizator al postului de telefon cu numărul XXXXX, prin intermediul

căruia a găsit furnizorul de țigarete de marca comercială „Ashima” fără timbru de acciz -

întreprinderea «ИмпЭксГрупп» SRL, cu depozitul situat în or. Tiraspol, aproximativ în

regiunea intersecției străzilor Benderscaia și Hersonscaia. Vrubliovschi A. și „Tolea”,

cunoscând cu certitudine despre obligativitatea declarării produselor de tutungerie, care se

introduc pe teritoriul vamal a Republicii Moldova din regiunea Transnistreană la posturile

vamale interne a Republicii Moldova în scopuri vamale, pentru executarea rolului de

introducere frauduloasă a țigaretelor din raioanele de est a Moldovei pe teritoriul vamal a

Moldovei, manifestată prin eludarea controlului vamal în scopul eschivării de la achitarea

plăților vamale, Vrubliovschi A. l-a recrutat pe cetățeanul Verega Gr. și în scopuri

infracționale i-a făcut cunoștință cu „Tolea”;

6

În final, Vrubliovschi A., împreună cu „Tolea” și Verega Gr. au elaborat planul

infracțional, potrivit căruia, fiecărui i-a revenit un rol anumit la pregătirea și săvârșirea

infracțiunii de contrabandă cu țigări, cât și obligația de finanțare a infracțiunii.

Astfel, Vrubliovschi A. a fost responsabil pentru achitarea țigaretelor, preluarea lor în

Moldova, Verega Gr. asigura introducerea ilicită a acestora în Republica Moldova, iar

„Tolea” fiind responsabil pentru asigurarea continuă a sursei de aprovizionare cu țigarete

în Transnistria în cantitățile solicitate de către Vrubliovschi A.

Vrubliovschi A., prin telefoanele utilizate, a dirijat activitatea infracțională și a dat

indicații directe complicelui său Verega Gr., despre zilele când urmau să fie livrate

țigaretele, prețul, cantitatea și sortimentul acestora, coordonând aspectele date și cu

„Tolea”. La rândul său, Verega Gr., executând rolul asumat conform planului criminal, a

recrutat în activitatea infracțională pe alte persoane la moment neidentificate, utilizând la

realizarea infracțiunii unitățile de transport „Mercedes 312D” cu n/î XXXXX, VIN Code

XXXXX, care aparține cu drept de proprietate Verega Gr. și Mercedes 312D cu n/î

XXXXX, VIN Code XXXXX, care aparține cu drept de proprietate cet. Nacu I., necesare

pentru transportarea țigaretelor, au căutat și au găsit locul potrivit pentru efectuarea

transbordării a țigărilor peste râul Nistru, în regiunea sat. Dubăsarii Vechi, asigurând

măsuri de prudență pentru a nu fi demascați, bărci gonflabile din cauciuc și alte

instrumente necesare realizării infracțiunii.

Totodată, potrivit planului criminal, pentru ca fiecare participant să fie implicat pe

deplin și cointeresat în fapta infracțională, responsabil material pentru etapele realizării

infracțiunii, Verega Gr. și-a asumat obligația să achite din bani proprii costul țigaretelor în

regiunea Transnistreană la prețul aproximativ de 230 euro pentru o cutie de țigări (în

fiecare a câte 500 pachete de țigarete). Din activitatea infracțională, Verega Gr. primea, iar

Vrubliovschi A. achita un comision în mărime de 15 euro pentru fiecare cutie de țigări de

marca comercială „Ashima” (cutia conține 500 de pachete) și costul integral a lotului de

țigări, introdus ilicit în Moldova.

Astfel, Verega Gr. la 02.04.2014 cu autoturismul de model Mercedes 312D, n/î

XXXXX s-a prezentat la depozitul întreprinderii «ИмпЭкс Групп» SRL, situat în or.

Tiraspol, regiunea intersecției străzilor Benderscaia și Hersonscaia și în baza facturii fără

număr din 02.04.2014 a procurat 120 cutii de țigarete marca comercială „Ashima”, fără

timbru de acciz (în fiecare cutie a câte 500 pachete de țigări, respectiv cantitatea de 60000

pachete de țigări), pe care le-a transportat pe malul Nistrului în regiunea sat. Dubăsarii

Vechi. Cu ajutorul bărcilor gonflabile, eludându-se controlul vamal și achitarea plăților

vamale, lotul de țigări a fost transbordat pe malul drept al Nistrului de către Verega Gr.

împreună cu complicii săi și alte persoane la moment neidentificate, fiind încărcate în

„Mercedes 312D”, n/î XXXXX, cu care lotul a fost transportat în mun. Chișinău și

depozitat la domiciliul Verega Gr., situat pe XXXXX.

Tot el, Verega Gr. la 04.04.2014 cu autoturismul de model „Mercedes 312D”, n/î

XXXXX s-a prezentat la depozitul întreprinderii «ИмпЭкс Групп» SRL, situat în or.

Tiraspol, regiunea intersecției străzilor Benderscaia și Hersonscaia și în baza facturii fără

număr din 04.04.2014 a procurat 135 cutii de țigarete marca comercială „Ashima” (a câte

7

500 pachete de țigări în fiecare cutie, respectiv cantitatea de 67500 pachete de țigări), pe

care le-a transportat pe malul Nistrului în preajma sat. Dubăsarii Vechi. Cu ajutorul

bărcilor gonflabile, eludându-se controlul vamal și achitarea plăților vamale, lotul de țigări

a fost transbordat de către Verega Gr. împreună cu complicii săi Nacu I. și alte persoane la

moment neidentificate pe malul drept al Nistrului, fiind încărcate în „Mercedes 312D”, n/î

XXXXX, cu care lotul a fost transportat în Chișinău și depozitat la domiciliul Verega Gr.,

situat pe XXXXX.

Tot el, Verega Gr. la 29.04.2014 cu autoturismul de model „Mercedes 312D”, n/î

XXXXX s-a prezentat la depozitul întreprinderii «ИмпЭкс Групп» SRL situat în or.

Tiraspol, regiunea intersecției străzilor Benderscaia și Hersonscaia și în baza facturii fără

număr din 29.04.2014 a procurat 70 cutii de țigarete marca comercială „Ashima” (a câte

500 pachete de țigări în fiecare cutie, respectiv cantitatea de 35000 pachete de țigări), pe

care le-a transportat pe malul Nistrului în preajma sat. Dubăsarii Vechi. Cu ajutorul

bărcilor gonflabile, eludându-se controlul vamal și achitarea plăților vamale, lotul de țigări

a fost transbordat de către Verega Gr. împreună cu complicii săi Nacu I. și alte persoane la

moment neidentificate pe malul drept al Nistrului, fiind încărcate în „Mercedes 312D”, n/î

XXXXX, cu care lotul a fost transportat în mun. Chișinău și depozitat la domiciliul Verega

Gr., situat pe XXXXX.

Tot el, Verega Gr. la 12.05.2014 cu autoturismul de model „Mercedes 312D”, n/î

XXXXX s-a prezentat la depozitul întreprinderii «ИмпЭкс Групп» SRL, situat în or.

Tiraspol, regiunea intersecției străzilor Benderscaia și Hersonscaia și în baza facturii fără

număr din 12.05.2014 a procurat 135 cutii de țigarete marca comercială „Ashima” (a câte

500 pachete de țigări în fiecare cutie, respectiv cantitatea de 67500 pachete de țigări), pe

care le-a transportat pe malul Nistrului în preajma sat. Dubăsarii Vechi. Cu ajutorul

bărcilor gonflabile, eludându-se controlul vamal și achitarea plăților vamale, lotul de țigări

a fost transbordat de către Verega Gr. împreună cu complicii săi Nacu I. și alte persoane la

moment neidentificate pe malul drept al Nistrului, fiind încărcate în „Mercedes 312D”, n/î

XXXXX, cu care lotul a fost transportat în mun. Chișinău și depozitat la domiciliul Verega

Gr., situat pe XXXXX.

Astfel, Verega Gr., acționând în calitate de coautor, prin acțiunile sale intenționate în

perioada de timp 02.04.2014-18.05.2014, contrar prevederilor pct. 10) a Regulamentului

privind transportarea mărfurilor prin posturile vamale interne de control aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr.792 din 08.07.2004 a introdus pe teritoriul vamal a Republicii

Moldova din raioanele de este a țării, în beneficiul complicelui său Vrubliovschi A., prin

eludarea controlului vamal și eschivarea de la achitarea plăților vamale, peste 230000 de

pachete de țigări de marca comercială „Ashima” fără timbru de acciz, pe care le-a

transmis, iar o parte nu a reușit să le transmită cetățeanului Vrubliovschi A., fiind destinate

scoaterii prin contrabandă spre România.

Vrubliovschi A., în dimineața zilei de 12.05.2014, fiind însoțit de concubina sa

Fiodorov L., deținând suma de aproximativ 47150 euro, s-a prezentat la domiciliul

complicelui său Verega Gr., situat în XXXXX, de la care a mai primit 47150 euro, valori

valutare, pe care le-a transmis complicelui său „Tolea” la o întâlnire avută în aceia-și

8

dimineață în r-nul Anenii Noi, pentru achitarea unui lot de țigarete constituit din 400 cutii

de marca comercială „Ashima”, care urma să fie introdus ilicit în Republica Moldova din

Transnistria, astfel a finanțat săvârșirea infracțiunii.

Potrivit datelor Serviciului Vamal cu nr. 28/20-9180 din 24.06.2014, cuantumul

drepturilor de import care urmau a fi achitate conform legislației fiscale și vamale la

introducerea țigaretelor de marca comercială „Ashima” fără timbru de acciz din raioanele

de est ale Republicii Moldova pe teritoriul vamal a Moldovei, în cantitate de 145160

pachete, adică numărul cumulativ a pachetelor de țigări marca comercială „Ashima” fără

timbru de acciz depistate de organul de urmărire penală, din care - 62400 pachete de țigări

marca comercială „Ashima” fără timbru de acciz transmise de către Verega Gr. lui

Vrubliovschi A. și ridicate la fața locului în sat. Medeleni, la 19.05.2014, în urma curmării

infracțiunii de contrabandă cu țigări spre România și a 82760 pachete de țigarete de marca

comercială „Ashima” fără timbru de acciz, ridicate în urma percheziționării în data de

19.05.2014 a semiremorcii „Schmitz” cu n/î XXXXX, aflată în gestiunea lui Verega Gr.,

care urmau să fie transmise lui Vrubliovschi A. la 19.05.2014, constituie 927393,67 lei,

(dintre care: plata pentru proceduri vamale - 3814.80 lei, taxa vamală - 163434.77 lei,

acciz - 446628,29 lei, TVA - 313515,81 lei), ce constituie proporții deosebit de mari.

Verega Grigore a participat în calitate de complice la comiterea tentativei de

contrabanda cu țigări în proporții deosebit de mari, săvârșită de mai multe persoane în

următoarele circumstanțe:

Acționând cu intenție directă, urmărind scopul obținerii profitului ilicit prin

săvârșirea contrabandei cu țigări în proporții deosebit de mari, Verega Gr., acționând în

calitate de complice, prin participație complexă și împreună cu Vrubliovschi A., care

acționa în calitate de organizator, prin înțelegere prealabilă cu o persoană neidentificată pe

numele „Tolea”, locuitor al raioanelor de est a Republicii Moldova, cât și alte persoane la

moment neidentificate a pus la cale pregătirea și realizarea infracțiunii de contrabandă cu

țigări în proporții deosebit de mari peste frontiera moldo-română, acțiuni manifestate prin

întocmirea planului criminal, recrutarea participanților, determinarea în prealabil a

rolurilor și responsabilităților fiecăruia, finanțarea infracțiunii, găsirea furnizorului și

achiziționarea produselor de tutungerie de o anumită marcă, a beneficiarilor mărfii din

rândul cetățenilor din România, găsirea unităților de transport, bărcilor gonflabile din

cauciuc, mijloacelor tehnice de comunicație și depistarea GPS, altor instrumente pentru

realizarea infracțiunii, asigurarea înlăturării obstacolelor la frontiera vamală a Republicii

Moldova, precum și în mod intenționat a dirijat activitatea participanților la comiterea

infracțiunii și nemijlocit a întreprins acțiuni, îndreptate spre realizarea infracțiuni de

contrabandă.

Astfel, în perioada anului 2014, până la 18 mai, Vrubliovschi A., împreună cu Verega

Gr., cu alte persoane și o persoană neidentificată pe nume „Tolea”, locuitor al raioanelor

de est a Republicii Moldova, alte persoane neidentificate care locuiesc în România, în

vederea săvârșirii infracțiunii de contrabandă pe termen continuu, au elaborat planul

infracțional, potrivit căruia, fiecărui le-a revenit câte un rol anumit în faza de pregătire și

săvârșire a infracțiunii de contrabandă cu țigări, precum și obligația de finanțare a

9

infracțiunii până la o anumită etapă, astfel încât fiecare participant să fie implicat pe deplin

și cointeresat în a-și recupera așa-numita investiție.

Potrivit planului criminal, Vrubliovschi A., în calitate de organizator al infracțiunii,

și-a asumat obligația să găsească în regiunea separatistă din stânga Nistrului țigaretele

destinate contrabandei de marca solicitată de către beneficiari, să negocieze prețul,

sortimentul și cantitatea țigaretelor, orarul procurărilor, achitărilor reciproce, transportării,

care urmau să fie introduse ilicit în Moldova de către Verega Gr., care la rândul său urma

să achite costul țigaretelor primite de la complicele „Tolea” din Tiraspol, ulterior să

asigure preluarea țigărilor în cauză de către următorii complici care, la rândul lor urmau să

execute trecerea (transbordarea) țigaretelor peste frontiera vamală a Moldovei spre

România prin contrabandă prin intermediul bărcilor gonflabile, eludând astfel controlul

vamal.

Astfel, executând rolul asumat conform planului infracțional, Vrubliovschi A. prin

intermediul posturilor telefonice utilizate XXXXX și XXXXX a purtat convorbiri

telefonice cu persoana la moment neidentificată pe nume „Tolea”, locuitor al or. Bender,

utilizator al numărul de telefon XXXXX, negociind cu acesta cantitățile necesare, mărcile

solicitate, prețul, sortimentul țigaretelor în proporții deosebit de mari, stabilind persoana

care urma să le introducă ilicit din regiunea separatistă transnistreană pe partea dreaptă a

Nistrului.

Concomitent, Verega Gr., fiind recrutat de Vrubliovschi A., executa indicațiile

directe ale ultimului și a lui „Tolea”, făcute de pe telefoanele utilizate, astfel fiind dirijat în

activitatea infracțională în vederea executării planului criminal, referitoare la zilele când

urmau să fiu livrate țigaretele, marca, locațiile de unde acestea urmau a fi preluate, prețul,

cantitatea și sortimentul acestora, asigurând măsuri de siguranță la transportarea țigaretelor

spre localitățile din r-nul Ungheni, în locurile speciale destinate depozitării țigaretelor.

În perioada lunilor aprilie-18 mai 2014, Verega Gr. executându-și obligația asumată

conform planului criminal, a introdus din raioanele de est a Republicii Moldova, pe partea

dreaptă a Nistrului în beneficiul lui Vrubliovschi A. peste 230000 pachete de țigarete

marca comercială „Ashima” fără timbru de acciz, valoarea cărora se estimează în proporții

deosebit de mari, asigurând depozitarea țigaretelor în incinta domiciliului său, situat în

XXXXX, și în semiremorca de model „SCHMITZ” cu n/î de înmatriculare XXXXX care

staționa în preajma locuinței menționate și servea drept depozit provizoriu pentru

produsele de tutungerie, în realizarea acestor fapte, Verega Gr. a utilizat autovehiculul de

model Mercedes 312D cu n/î XXXXX, care îi aparține cu drept de proprietate.

Ulterior, Verega Gr., cunoscând cu certitudine că țigările sunt destinate scoaterii prin

contrabandă spre România de către Vrubliovschi A., utilizând autovehiculul de model

Mercedes 312D cu n/î XXXXX, care îi aparține cu drept de proprietate, asigurând

prudența și măsurile de securitate, la indicațiile ultimului, a asigurat transportarea

țigaretelor în sat. Rădeni, r-nul Călărași, fiind depozitate în gospodăria cetățeanului Verega

N.

Astfel, Verega Gr., acționând cu intenție directă, la 02.04.2014, asigurând prudența și

măsuri de securitate, a transportat ilicit cu autocamionul de model „Mercedes 312D”, n/î

10

XXXXX, de la domiciliul său în sat. Rădeni 60000 pachete de țigări de marca comercială

„Ashima”, destinate contrabandei, care au fost predate complicelui său Vrubliovschi A.,

care a achitat valoarea lor.

Tot el, Verega Gr., acționând cu intenție directă, la 04.04.2014, asigurând prudența și

măsuri de securitate, a transportat ilicit cu autocamionul de model „Mercedes 312D”, n/î

XXXXX, de la domiciliul său în sat. Rădeni 63000 pachete de țigări de marca comercială

„Ashima”, destinate contrabandei, care au fost predate complicelui său Vrubliovschi A.,

care a achitat valoarea lor.

Tot el, Verega Gr., acționând cu intenție directă, la 29.04.2014, asigurând prudența și

măsuri de securitate, a transportat ilicit cu autocamionul de model „Mercedes 312D”, n/î

XXXXX, de la domiciliul său în sat. Rădeni 35000 pachete de țigări de marca comercială

„Ashima”, destinate contrabandei, care au fost predate complicelui său Vrubliovschi A.,

care a achitat valoarea lor.

Tot el, Verega Gr., la 02.05.2014, de la domiciliu său, situat în XXXXX a predat lui

Vrubliovschi A. 11000 pachete de țigarete de marca comercială „Ashima”, pe care ultimul,

asigurând prudența și măsuri de securitate, le-a transportat ilicit în r-nul Ungheni.

Tot el, Verega Gr., la 03.05.2014, de la domiciliu său, situat în XXXXX a predat lui

Vrubliovschi A. 14000 pachete de țigarete de marca comercială „Ashima”, pe care ultimul,

asigurând prudența și măsuri de securitate, le-a transportat ilicit în r-nul Ungheni, unde le-a

predat complicelor său Gheorghiță A. și Nistiriuc Vs.

Tot el, Verega Gr. la 07.05.2014 de la domiciliul său, situat în XXXXX a predat

concubinei lui Vrubliovschi A., 2500 pachete de țigarete de mărci comerciale „Ashima” și

„Diplomat”, care au fost transportate în sat. Bumbata r-nul Ungheni și predate complicilor

lui Vrubliovschi A.

Tot el, Verega Gr., acționând cu intenție directă, la 03.05.2014, asigurând prudența și

măsuri de securitate, a efectuat transportarea ilicită unei cantități nestabilite de țigări de

marca comercială „Ashima” cu autocamionul de model „Mercedes 312D”, n/î XXXXX, de

la domiciliul său în sat. Rădeni, destinate contrabandei, care au fost predate complicelui

său Vrubliovschi A., care a achitat valoarea lor.

Tot el, Verega Gr., acționând cu intenție directă, la 12.05.2014, asigurând prudența și

măsuri de securitate, a transportat ilicit cu autocamionul de model „Mercedes 312D”, n/î

XXXXX, de la domiciliul său în sat. Rădeni 65000 pachete de țigări de marca comercială

„Ashima”, destinate contrabandei, care au fost predate complicelui său Vrubliovschi A.,

care a achitat valoarea lor.

La rândul său, Vrubliovschi A., realizând planul criminal, la 04.04.2014, s-a

prezentat în sat. Rădeni, r-nul Călărași, cu autocamionul de model „Peugeot J5”, n/î

XXXXX, utilizat pentru comiterea infracțiunii, condus de persoana neidentificată pe

numele „Iurie”, a preluat 61000 pachete de țigarete marca comercială „Ashima”, destinate

infracțiunii planificate și asigurând prudența și măsurile de securitate, le-a transportat și le-

a depozitat în or. Ungheni, predând o parte din lotul de țigarete complicilor săi.

Vrubliovschi A., la 24.04.2014, s-a prezentat în sat. Rădeni, cu autocamionul de

model „Peugeot J5”, n/î XXXXX, utilizat pentru comiterea infracțiunii, condus de o

11

persoană neidentificată pe nume „Petru”, care a preluat o cantitate nestabilită de pachete de

țigarete marca „Ashima”, destinate săvârșirii infracțiunii planificate și, asigurând prudența

și măsurile de securitate, le-a transportat și le-a depozitat în or. Ungheni, predând o parte

din lotul de țigarete complicilor săi.

Vrubliovschi A., la 26.04.2014 s-a prezentat în sat. Rădeni, cu autocamionul de

model „Peugeot J5”, n/î XXXXX, utilizat pentru comiterea infracțiunii, condus de către o

persoană neidentificată pe nume „Petru” care a preluat 15000 pachete de țigarete marca

comercială „Ashima”, destinate săvârșirii infracțiunii planificate și, asigurând prudența și

măsurile de securitate, le-a transportat în or. Ungheni, predând o parte din lotul de țigarete

complicilor săi.

Vrubliovschi A., la 06.05.2014, s-a prezentat în sat. Rădeni, cu autocamionul de

model „Peugeot J5”, n/î XXXXX, utilizat pentru comiterea infracțiunii, condus de o

persoană neidentificată pe nume „Petru”, care a preluat 60000 pachete de țigarete marca

comercială „Ashima”, destinate săvârșirii infracțiunii planificate și, asigurând prudența și

măsurile de securitate, le-a transportat și le-a depozitat în or. Ungheni, predând o parte din

lotul de țigarete complicilor săi.

Tot el, Vrubliovschi A., la 12.05.2014 s-a prezentat în sat. Rădeni, cu automobilul

personal, a preluat de la Verega Gr. 65000 pachete de țigarete marca comercială

„Ashima”, destinate săvârșirii infracțiunii planificate și le-a predat complicelui său, care

le-a preluat, utilizând microbuzul de model „Mercedes Sprinter” cu n/î XXXXX.

În continuare, conform planului criminal, complicii lor au stocat țigaretele preluate de

la Vrubliovschi A. în depozitul din sat. Petrești, r-nul Ungheni, număr cadastral XXXXX,

care aparține cu drept de proprietate părinților lui Nistiriuc Vs.

În depozitul nominalizat, complicii lui Vrubliovschi A. și alte persoane neidentificate

de organul de urmărire penală, acționând intenționat, au format mai multe baloturi de țigări

ambalate cu peliculă din polietilenă și legate cu fâșie de țesătură pentru a ușura

transportarea lor, în vederea protejării țigaretelor de contactul cu apa, pentru a scoate

ulterior țigaretele respective prin contrabandă peste frontiera moldo-română peste râul Prut

cu utilizarea bărcilor gonflabile din cauciuc și eludarea controlului vamal. Aceleași

persoane, la 18.05.2014, utilizând autovehiculele „Mercedes Sprinter” cu n/î XXXXX,

folosit în baza procurii de către o altă persoană și autobuz „GAZ322173” cu n/î XXXXX,

au încărcat 51 de baloturi cu 62400 pachete de țigarete de marca comercială „Ashima”

(fără timbru de acciz), 10032 pachete de țigarete de marca comercială „Winston Blue”,

10032 pachete de țigarete de marca comercială „Winston Roșu”, și le-au transportat în

zona de frontieră din sat. Medeleni, r-nul Ungheni. Autovehiculul „Mercedes Sprinter” cu

n/î XXXXX a fost parcat lângă locuința cet. Șchendrea V., iar autobuzul „GAZ322173” cu

n/î XXXXX, a fost condus în fâșia de protecție a frontierei de stat pe malul râului Prut, în

scopul concentrării lotului de țigarete destinate contrabandei spre România, afectând astfel

flagrant regimul frontierei de stat. Conform planului infracțional în noaptea zilei de 18 spre

19 mai 2014, făptuitorii urmau să treacă prin contrabandă lotul de țigarete nominalizat

peste frontiera vamală a Moldovei, delimitată pe râul Prut, în apropierea semnului de

delimitare a frontierei nr.1064 cu ajutorul bărcilor gonflabile din cauciuc depistate la fața

12

locului, eludând astfel controlul vamal, pentru a transmite obiectele de contrabandă

cetățenilor României, complici ai lui Vrubliovschi A., identitatea cărora la moment nu este

identificată.

Acțiunile intenționate ale făptuitorilor, îndreptate nemijlocit spre săvârșirea

infracțiunii de contrabandă cu țigări în proporții deosebit de mari nu și-au produs efectul

din cauze independente de voința făptuitorilor, inclusiv și a lui Verega Gr., fiind curmate la

18.05.2014, aproximativ la ora 23.00 de către ofițerii de investigații ai Serviciului de

Informații și Securitate, care au reținut în flagrant delict în preajma sat. Medeleni, r-nul

Ungheni, pe malul stâng a râului Prut. În apropierea semnului de delimitare frontierei

nr.1064, 51 baloturi cu 62400 pachete de țigări de marca comercială „Ashima” (fără

timbru de acciz), 10032 pachete de țigarete de marca comercială „Winston Blue”, 10032

pachete de țigarete de marca comercială „Winston Roșu”, valoarea cărora, potrivit

raportului de expertiză merceologice nr. BB0091Î4 din 12.06.2014 constituie 710928

MDL, estimată în proporții deosebit de mari, precum și trei bărci gonflabile din cauciuc,

două perechi de vâsle, patru pompe de aer pentru umflarea bărcilor, lanterne, stații radio,

telefoane mobile, binocluri, dispozitiv de depistare a semnalelor GPS și alte obiecte,

destinate săvârșirii infracțiunii.

Pe de altă parte, Verega Gr. a fost învinuit că a participat în calitate de autor la

săvârșirea infracțiunii de eschivare de la achitarea plăților vamale în proporții deosebit de

mari, săvârșite de mai multe persoane în următoarele circumstanțe:

Verega Gr., urmărind scopul obținerii profitului ilicit, prin înțelegere prealabilă și

împreună cu Vrubliovschi A., o persoană la moment neidentificată pe nume „Tolea”,

locuitor al orașului Bender, ultimii acționând în calitate de organizatori, de comun acord cu

alte persoane, a pus la cale pregătirea și realizarea infracțiunii de eschivare de la achitarea

plăților vamale în proporții deosebit de mari, acțiuni manifestate prin întocmirea planului

criminal, recrutarea participanților, determinarea prealabilă a rolurilor, surselor de

finanțare a infracțiunii, procurarea produselor de tutungerie, găsirea unităților de transport,

bărcilor gonflabile din cauciuc și altor obiecte și instrumente necesare pentru săvârșirea

infracțiunii, asigurând înlăturarea obstacolelor la frontiera vamală a Republicii Moldova,

asigurarea prudenței și măsurilor de securitate la transportarea fără acte de proveniență a

produselor de tutungerie pe teritoriul Moldovei, precum și în mod intenționat a dirijat

activitatea infracțională a participanților la comiterea infracțiunii și nemijlocit a întreprins

acțiuni îndreptate spre realizarea ei.

Astfel, în perioada de timp cuprinsă între luna aprilie și 18 mai 2014, Vrubliovschi A.

în comun cu complicii săi - cetățenii Moldovei și României, au pus la cale săvârșirea

infracțiunii de contrabandă cu țigări în proporții deosebit de mari, peste frontiera vamală a

Moldovei spre România, delimitată pe râul Prut, segmentul frontierei de stat parcurs în r-

nul Ungheni, prin fâșia verde, eludându-se controlul vamal și avea necesitate de țigarete

destinate contrabandei în proporții deosebit de mari.

În aceeași perioadă de timp, Vrubliovschi A., utilizând posturile telefonice XXXXX

și XXXXX și programul „Skype”, realizându-și intenția infracțională, a întreprins acțiuni

active în vederea identificării sursei de aprovizionare cu produse de tutungerie la un preț

13

avantajos în vederea pregătirii, înlesnirii infracțiunii de contrabandă cu țigări. Apelând la

cunoștința sa – persoana neidentificată pe nume „Tolea”, locuitor al orașului Bender,

utilizator al postului de telefon cu numărul XXXXX, prin intermediul căruia a găsit

furnizorul de țigarete de marca comercială „Ashima” fără timbru de acciz - întreprinderea

«ИмпЭкс Групп» SRL, cu depozitul situat în orașul Tiraspol, aproximativ în regiunea

intersecției străzilor Benderscaia și Hersonscaia. Vrubliovschi A. și „Tolea”, cunoscând cu

certitudine despre obligativitatea declarării produselor de tutungerie care se introduc pe

teritoriul vamal a Republicii Moldova din regiunea Transnistreană la posturile vamale

interne a Republicii Moldova în scopuri vamale, pentru executarea rolului de introducere

frauduloasă a țigaretelor din raioanele de est a Moldovei pe teritoriul vamal a Moldovei,

manifestată prin eludarea controlului vamal în scopul eschivării de la achitarea plăților

vamale, Vrubliovschi A. la recrutat pe Verega Gr. și în scopuri infracționale i-a făcut

cunoștință cu „Tolea”. În final, Verega Gr., Vrubliovschi A. și „Tolea” au elaborat planul

infracțional, potrivit căruia, fiecăruia i-a revenit un rol anumit la pregătirea și săvârșirea

infracțiunii de contrabandă cu țigări, cât și obligația de finanțare a infracțiunii.

Vrubliovschi A. a fost responsabil pentru achitarea țigaretelor, preluarea lor în Moldova,

Verega Gr. pentru asigurarea introducerii ilicite a acestora în Republica Moldova, iar

„Tolea” fiind responsabil pentru asigurarea continuă a sursei de aprovizionare cu țigarete

în Transnistria în cantitățile solicitate de către Vrubliovschi A.

Vrubliovschi A., prin telefoanele utilizate, a dirijat activitatea infracțională și a dat

indicații directe complicelui său Verega Gr., despre zilele când urmau să fie livrate

țigaretele, prețul, cantitatea și sortimentul acestora, pe care ultimul le executa, coordonând

aspectele date și cu „Tolea”. La rândul său, Verega Gr. executând rolul asumat conform

planului criminal, a recrutat în activitatea infracțională pe alte persoane, utilizând la

realizarea infracțiunii unitățile de transport „Mercedes 312D” cu n/î XXXXX, VIN Code

XXXXX, care aparține cu drept de proprietate lui Verega Gr. și „Mercedes 312D” cu n/î

XXXXX, VIN Code XXXXX, care aparține cu drept de proprietate lui Nacu I., necesare

pentru transportarea țigaretelor, au căutat și au găsit locul potrivit pentru efectuarea

transbordării a țigărilor peste râul Nistru, în regiunea sat. Dubăsarii Vechi, asigurând

masuri de prudență pentru a nu fi demascați, bărci gonflabile din cauciuc și alte

instrumente necesare realizării infracțiunii.

Totodată, potrivit planului criminal, pentru ca fiecare participant să fie implicat pe

deplin și cointeresat în fapta infracțională, responsabil material pentru etapele realizării

infracțiunii, Verega Gr., și-a asumat obligația și achite din bani proprii costul țigaretelor în

regiunea Transnistreană la prețul aproximativ de 230 euro pentru o cutie de țigări (în

fiecare a câte 500 pachete).

Din activitatea infracțională, Verega Gr. primea, iar Vrubliovschi A. achita un

comision în mărime de 15 euro pentru fiecare cutie de țigări de marca comercială

„Ashima” fără timbru de acciz (cutia conține 500 de pachete ) și costul integral a lotului de

țigări, introdus ilicit în Republica Moldova.

Astfel, Verega Gr., la 02.04.2014, cu autoturismul de model „Mercedes 312D”, n/î

XXXXX s-a prezentat la depozitul întreprinderii «ИмпЭкс Групп» SRL, situat în orașul

14

Tiraspol, regiunea intersecției străzilor Benderscaia și Hersonscaia și în baza facturii fără

număr din 02.04.2014 a procurat 120 cutii de țigarete marca comercială „Ashima” fără

timbru de acciz (în fiecare cutie a câte 500 pachete de țigări, respectiv cantitatea de 60000

pachete de țigări), pe care le-a transportat pe malul Nistrului în regiunea sat. Dubăsarii

Vechi. Cu ajutorul bărcilor gonflabile, eludându-se controlul vamal și achitarea plăților

vamale, lotul de țigări a fost transbordat pe malul drept al Nistrului de către Verega Gr.

împreună cu complicii săi Nacu I. și alte persoane la moment neidentificate, fiind încărcate

în „Mercedes 312D”, n/î XXXXX, cu care lotul a fost transportat în mun. Chișinău și

depozitat la domiciliul lui Verega Gr. de pe XXXXX.

Tot Verega Gr., la 04.04.2014, cu autoturismul de model „Mercedes 312D”, n/î

XXXXX s-a prezentat la depozitul întreprinderii «ИмпЭкс Групп» SRL situat în or.

Tiraspol, regiunea intersecției străzilor Benderscaia și Hersonscaia și în baza facturii fără

număr din 04.04.2014 a procurat 135 cutii de țigarete marca comercială „Ashima” (a câte

500 pachete de țigări în fiecare cutie, respectiv cantitatea de 67500 pachete de țigări), pe

care le-a transportat pe malul Nistrului în preajma sat. Dubăsarii Vechi. Cu ajutorul

bărcilor gonflabile, eludându-se controlul vamal și achitarea plăților vamale, lotul de țigări

a fost transbordat de către Verega Gr. împreună cu complicii săi alte persoane la moment

neidentificate pe malul drept al Nistrului, fiind încărcate în „Mercedes 312D”, n/î

XXXXX, cu care lotul a fost transportat în mun. Chișinău și depozitat la domiciliul lui

Verega Gr. de pe XXXXX.

Tot Verega Gr., la 29.04.2014, cu autoturismul de model „Mercedes 312D”, n/î

XXXXX s-a prezentat la depozitul întreprinderii «ИмпЭкс Групп» SRL, situat în or.

Tiraspol, regiunea intersecției străzilor Benderscaia și Hersonscaia și în baza facturii fără

număr din 29.04.2014 a procurat 70 cutii de țigarete marca comercială „Ashima” (a câte

500 pachete de țigări în fiecare cutie, respectiv cantitatea de 35000 pachete de țigări), pe

care le-a transportat pe malul Nistrului în preajma sat. Dubăsarii Vechi. Cu ajutorul

bărcilor gonflabile, eludându-se controlul vamal și achitarea plăților vamale, lotul de țigări

a fost transbordat de către Verega Gr. împreună cu complicii săi Nacu I. și alte persoane la

moment neidentificate pe malul drept al Nistrului, fiind încărcate în Mercedes 312D, n/î

XXXXX, cu care lotul a fost transportat în Chișinău și depozitat la domiciliul Verega Gr.,

situat pe XXXXX.

Tot el, Verega Gr. la 12.05.2014 cu autoturismul de model Mercedes 312D, n/î

XXXXX s-a prezentat la depozitul întreprinderii «ИмпЭкс Групп» SRL situat în orașul

Tiraspol, regiunea intersecției străzilor Benderscaia și Hersonscaia și în baza facturii fără

număr din 12.05.2014 a procurat 135 cutii de țigarete marca comercială „Ashima” (a câte

500 pachete de țigări în fiecare cutie, respectiv cantitatea de 67500 pachete de țigări), pe

care le-a transportat pe malul Nistrului în preajma sat. Dubăsarii Vechi. Cu ajutorul

bărcilor gonflabile, eludându-se controlul vamal și achitarea plăților vamale, lotul de țigări

a fost transbordat de către Verega Gr. împreună cu complicii săi și alte persoane la

moment neidentificate pe malul drept al Nistrului, fiind încărcate în Mercedes 312D, n/î

XXXXX, cu care lotul a fost transportat în mun. Chișinău și depozitat la domiciliul lui

Verega Gr., situat pe XXXXX.

15

Astfel, Verega Gr., acționând în calitate de coautor, prin acțiunile sale intenționate în

perioada de timp 02.04.2014-18.05.2014, contrar prevederilor pct. 10) a Regulamentului

privind transportarea mărfurilor prin posturile vamale interne de control aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 792 din 08.07.2004 a introdus pe teritoriul vamal a Moldovei din

raioanele de este a Republicii Moldova, în beneficiul complicelui său Vrubliovschi A., prin

eludarea controlului vamal și eschivarea de la achitarea plăților vamale, peste 230000 de

pachete de țigări de marca comercială „Ashima” fără timbru de acciz, pe care le-a transmis

iar o parte nu a reușit să le transmită lui Vrubliovschi A., fiind destinate scoaterii prin

contrabandă spre România.

Totodată, în dimineața zile de 12.05.2014 Verega Gr., aflându-se la domiciliul său pe

XXXXX, a transmis complicelui său Vrubliovschi A., fiind însoțit de concubina sa

Fiodorov L., 47150 euro pentru achitarea în avans unui lot de țigarete care urma să fie

introdus fraudulos pe teritoriul vamal a Moldova. In aceia-și zi. Vrubliovschi A., deținând

și el suma de aproximativ 47150 euro, a transmis totalitatea valorilor valutare complicelui

său „Tolea” la o întâlnire avută în aceia-și dimineață în r-nul Anenii Noi, pentru achitarea

unui lot de țigarete constituit din 400 cutii de marca comercială „Ashima” fără timbru de

acciz, care urma să fie introdus fraudulos în Moldova din Transnistria, acțiuni prin care

Verega Gr. a finanțat săvârșirea infracțiunii.

Potrivit datelor Serviciului Vamal cu nr. 28/20-9180 din 24.06.2014, cuantumul

drepturilor de import care urmau a fi achitate conform legislației fiscale și vamale la

introducerea țigaretelor de marca comercială „Ashima” fără marca de acciz din raioanele

de est ale Republicii Moldova pe teritoriul vamal a Moldovei, în cantitate 145160 pachete,

adică numărul cumulativ a pachetelor de țigări marca comercială „Ashima” fără timbru de

acciz depistate de organul de urmărire penală, din care 62400 pachete de țigări marca

comercială „Ashima” fără timbru de acciz, transmise de către Verega Gr. lui Vrubliovschi

A. și ridicate la fața locului în sat. Medeleni la 19.05.2014 în urma curmării infracțiunii de

contrabandă cu țigări spre România și a 82760 pachete de țigarete de marca comercială

„Ashima” fără timbru de acciz, ridicate în urma percheziționării la 19.05.2014 a

semiremorcii „Schmitz” cu numărul de înmatriculare XXXXX, utilizate de Verega Gr. în

calitate de depozit provizoriu, care urmau să fie transmise lui Vrubliovschi A. la

19.05.2014, constituie 927393,67 MDL (din care: plata pentru proceduri vamale - 3814.80

MDL, taxa vamală -163434,77 MDL, acciz - 446628,29 MDL, TVA - 313515,81 MDL),

ce constituie proporții deosebit de mari.

de art. 402-403 Cod de procedură penală, a fost atacată cu apeluri de către procuror,

avocatul Balan A. în numele inculpatului Verega Gr., Directorul General al Serviciului

Vamal, Vrabie V. și avocatul Rusanovschi Iu. în numele inculpatului Vrubliovschi A.

3.1. Procurorul a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care a-1 recunoaște vinovat

pe Vrubliovschi A. pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de:

- art. 27, 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, la 5 ani închisoare;

16

- art. 42 alin. (3), art. 249 alin. (3) Cod penal la amendă în mărime de 700 unități

convenționale (în redacția Codului penal din 18.04.2002).

Potrivit art. 84 Cod penal, a-i stabili inculpatului pedeapsa definitivă prin cumul total

al pedepselor sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani și amendă în mărime de 700

unități convenționale, care potrivit art. 87 Cod penal urmează a fi executate separat.

De asemenea, procurorul a solicita și condamnarea lui Verega Gr. pentru comiterea

infracțiunilor prevăzute de:

- art. 27, 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, la 5 ani închisoare;

- art. 42 alin. (3), art. 249 alin. (3) Cod penal la amendă în mărime de 700 unități

convenționale (în redacția Codului penal din 18.04.2002).

Potrivit art. 84 Cod penal, a-i stabili inculpatului pedeapsa definitivă prin cumul total

al pedepselor sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani și amendă în mărime de 700

unități convenționale, care potrivit art. 87 Cod penal urmează a fi executate separat.

Valorile valutare în sumă de 34500 euro și 1700 dolari SUA (f.d.91 vol.11), ridicate

de la domiciliul lui Vrubliovschi A., care în temeiul încheierii instanței de judecată din

04.09.2014 și procesului-verbal de restituire a surselor financiare din 21.10.2014 au fost

transmise pentru păstrare lui Fiodorova L. (concubina lui Vrubliovschi A.) de confiscat în

folosul statului în temeiul art. 106 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, deoarece au fost rezultate

din infracțiune și utilizate pentru săvârșirea infracțiunii. A admite acțiunea civilă în valoare

de 927393,67 lei.

În motivarea apelului apelantul a indicat următoarele argumente:

- sentința este ilegală și urmează a fi casată în partea achitării inculpaților pe motivul

lipsei faptului infracțiunii prevăzute de art. 42, 249 Cod penal, deoarece probele prezentate

instanței dovedesc cu certitudine vinovăția acestora;

- ținând cont de gravitatea infracțiunilor pentru care au fost recunoscuți culpabili

inculpații, de rezonanța social sporită, de personalitatea acestora, nu este rațional de a

suspenda condiționat executarea pedepsei cu închisoarea stabilită inculpaților, pe motiv că

pedepsele aplicate nu-și vor atinge scopul legii penale de corectare și prevenire de

comitere a noilor infracțiuni atât din partea inculpaților cât și de către alte persoane;

- inculpații nu au recunoscut vina, deși probele cercetate au demonstrat contrariul;

- conform Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție din 24.12.2010, nr.5 „Privind

practica judiciară în cauzele referitoare la contrabandă, eschivarea de la achitarea plăților

vamale și contravențiile vamale”, în pct. 14) se relevă că latura obiectivă a infracțiunii

prevăzute de art. 249 Cod penal se realizează prin acțiuni de eschivare de la achitarea

plăților vamale, stabilite de legislație, ale persoanelor fizice ori juridice, care trec peste

frontiera vamală mărfuri, obiecte sau alte valori ale proprietarilor, deținătorilor de mărfuri

și ale altor persoane prevăzute de Codul vamal;

- plățile vamale se percep până la sau odată cu depunerea declarației vamale. Modul

de plată, precum și cazurile de prelungire ori eșalonare a termenului de plată a plăților

vamale sunt reglementate de art.125 și 126 Cod vamal;

- pct.15 al Hotărârii Plenului prevede că infracțiunile prevăzute de art. 248 și art. 249

Cod penal se delimitează prin obiectul material și latura obiectivă: 1) obiectul material al

17

contrabandei îl constituie mărfurile, valorile culturale, armele, munițiile, substanțele

narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive și explozive,

deșeurile nocive și produsele cu destinație dublă, pe când obiectul material al eschivării de

la achitarea plăților vamale îl formează plățile vamale prevăzute la art. 117 Cod vamal, ce

urmează să fie achitate pentru mărfurile și alte valori prezentate pentru trecerea peste

frontiera vamală; 2) latura obiectivă a contrabandei se manifestă prin încălcarea regulilor

vamale la trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor, obiectelor sau a altor valori, iar

latura obiectivă a faptei prevăzute de art. 249 se realizează prin eschivarea de la achitarea

plăților vamale în proporții mari, suma respectivă depășind 2500 unități convenționale;

- în atare situație este necesar de apreciat dacă pe cazul dat lipsește faptul infracțiunii

prevăzute de art. 249 Cod penal, or acțiunea civilă înaintată de reprezentatul Biroului

Vamal în valoare de 927393,67 lei reprezintă prejudiciul adus intereselor statului prin

neachitarea drepturilor de import, fapt reflectat și în Hotărârea Guvernului nr. 792 din

08.07.2004;

- potrivit pct. 20) al Hotărârii sus expuse, mărfurile și obiectele care constituie

obiectul contrabandei sau al contravenției vamale, prevăzute în alin. (10) și (12) ale art.

287 Cod Contravențional, precum și mijloacele de transport și alte mijloace destinate,

folosite pentru transportarea sau tăinuirea acestora și recunoscute drept instrumente ale

infracțiunii, fiind corpuri delicte, pot fi confiscate în beneficiul statului conform art. 46

alin. (4) din Constituția Republicii Moldova, art. 106 Cod penal și art. 162 Cod de

procedură penală;

- valorile valutare în sumă de 34500 euro și de 1700 dolari SUA (f.d.91 vol.11),

ridicate de la domiciliul lui Vrubliovschi A., care au fost transmise pentru păstrare lui

Fiodorova L. (concubina A. Vrubliovschi) urmau a fi confiscate în folosul statului în

temeiul art.106 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, deoarece au fost rezultate din infracțiune și

utilizate pentru săvârșirea infracțiunii.

3.2. Avocatul Balan A. acționând în interesele inculpatului Verega Gr., a solicitat

casarea parțială a sentinței, în partea ce ține de condamnarea ultimului pe art. 27, 42 alin.

(5), art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care ultimul, în baza art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de

procedură penală să fie achitat pe motivul că nu s-a constatat existența faptei infracționale

incriminate. În rest solicită menținerea sentinței.

Ulterior, prin cererea de concretizare a cerințelor formulate în apelul din 04.04.2018,

avocatul Balan A. a solicitat menținerea sentinței în partea ce ține de achitarea lui Verega

Gr. pe art. 42 alin. (2) art. 249 alin. (3) Cod penal și respingerea acțiunii civile, restituirea

corpurilor delicte, ridicate conform procesului-verbal de percheziție din 19 mai 2014 de la

domiciliul lui Verega Gr. și anume: automobilul de model „Mercedes 312D” cu n/î

XXXXX; valori valutare: 395 dolari SUA, 6360 euro, 544 hrivne ucrainești, 401900 ruble

Belaruse, 2 440 lei MDL.

În cererea de apel apărătorul a indicat următoarele motive de fapt și de drept:

- prima instanță a stabilit eronat faptele, prin neluarea în considerație a probelor

administrate, transcriindu-le din rechizitoriu;

18

- motivarea soluției instanței de fond contrazice dispozitivul hotărârii;

- sentința de condamnare este cu încălcarea principiului contradictorialității în

procesul penal, ca element fundamental al dreptului la un proces echitabil, sub aspectul

ignorării totale a argumentelor invocate de partea apărării;

- Verega Gr. a fost învinuit de faptul că în perioada lunilor aprilie - 18 mai 2014

cunoscând cu certitudine despre obligativitatea declarării produselor de tutungerie

introduse din raioanele de est a Republicii Moldova (regiunea separatistă transnistreană) a

eludat controlul vamal intern, eschivându-se de la achitarea plăților vamale și a introdus

ilicit pe teritoriul Republicii Moldova în beneficiul lui Vrubliovschi A. peste 230000

pachete de țigări de marca comercială „Ashima”, fără timbru de acciz. Acțiunile

intenționate ale făptuitorilor îndreptate spre săvârșirea acțiunilor de contrabandă au fost

curmate la 18.05.2014, aproximativ la ora 23.00 de către ofițerii de investigații al

Serviciului de Informație și Securitate, fiind reținute persoane și unități de transport;

- procurorul a constatat că infracțiunea a fost începută în aprilie 2014 și a fost

curmată la 18.05.2014 aproximativ la 23.00;

- potrivit sentinței Judecătoriei Ungheni din 22.12.2014, menținută prin decizia Curții

de Apel Bălți din 25.02.2015, la 18.05.2014 aproximativ la ora 23.00 a fost curmată

infracțiunea de contrabandă comisă de către Nistiriuc A., Nistiriuc Vs. și Gheorghiță A. și

au fost reținute mijloace de transport ce le-au aparținut ultimilor;

- Verega Gr. și Vrubliovschi A. lipseau printre persoanele reținute, cât și mijloacele

lor de transport, astfel, potrivit actului de învinuire, fapta enunțată mai sus și constatată în

instanța de fond, a fost unica acțiune de tentativă de trecere ilegală a frontierei vamale;

- în instanța de fond s-a constatat cu certitudine că Verega Gr. și Vrubliovschi A. au

lipsit la aceste acțiuni;

- suplimentar, în instanța de judecată s-a constatat că Verega Gr. nu-i cunoaște și nici

nu i-a cunoscut pe Nistiriuc A., Nistiriuc Vs. și Gheorghiță A., nici ultimii nu-l cunosc pe

Verega Gr.;

- potrivit sentinței Judecătoriei Ungheni din 22 decembrie 2014, Gheorghiță A. a

utilizat posturile telefonice cu nr. XXXXX și nr. XXXXX, iar Nistiriuc Vs. a utilizat nr.

XXXXX;

- conform procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigație din

01.06.2014 - interceptarea și înregistrarea comunicațiilor în cadrul convorbirilor telefonice,

efectuate în privința învinuitului Verega Gr. de la posturile telefonice cu nr. XXXXX cu

stenograma comunicațiilor, nr. XXXXX cu stenograma comunicațiilor nr. XXXXX cu

stenograma comunicațiilor, nr. XXXXX cu stenograma comunicațiilor comunicări

telefonice între Gheorghiță A., frații Nistiriuc și Verega Gr. lipsesc;

- în baza art. 27 Cod penal se consideră tentativă de infracțiune acțiunea sau

inacțiunea intenționată îndreptată nemijlocit spre săvârșirea unei infracțiuni dacă, din

cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul;

- alte acțiuni, cât și perioade de timp de tentativă nemijlocită din partea lui Verega

Gr. și Vrubliovschi A. de comitere a infracțiunii de tentativă de contrabandă lipsesc în

rechizitoriu;

19

- în concluzie, instanța de fond l-a condamnat pe Verega Gr. pentru tentativă de

contrabandă, în lipsa constatării acestei fapte în acțiunile lui Verega Gr., această eroare de

fapt și de drept, admisă de prima instanță poate fi corectată de către instanța de apel, prin

casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri legale;

- în rechizitoriu este indicat că Verega Gr. a acționat prin participație complexă cu

Vrubliovschi A., care acționa în calitate de organizator, fiindu-i înaintată învinuirea pe art.

42 alin. (5) Cod penal;

- deși organul de urmărire penală a invocat că Verega Gr. a acționat prin participație

complexă cu Vrubliovschi A., învinuirea pe art. 45 Cod penal (participația complexă) nu i-

a fost înaintată, acestuia fiindu-i incriminată doar participația simplă, și anume, art. 42 alin.

(5) Cod penal;

- partea apărării a invocat ilegalitatea învinuirii înaintate pe art. 42 alin. (5) Cod

penal, însă nu primit nici un răspuns, iar instanța de fond l-a condamnat pe Verega Gr. în

temeiul acestei norme în lipsa constatării acțiunilor de participație;

- latura obiectivă a infracțiunii de contrabandă include următoarele trei semne: fapta

prejudiciabilă care constă în acțiunea de trecere a entităților ce reprezintă obiectul material

(imaterial) al acestor infracțiuni peste frontiera vamală a Republicii Moldova; locul

săvârșirii infracțiunii - frontiera vamală a Republicii Moldova; metodele de săvârșire a

infracțiunii: a) eludarea controlului vamal; b)tăinuirea de control vamal prin ascunderea în

locuri special pregătite sau adaptate în acest scop; c) folosirea frauduloasă a documentelor

sau a mijloacelor de identificare vamală; d) nedeclararea; e) declararea neautentică în

documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei;

- art. 2 al Legii nr. 215 din 04.11.2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii

Moldova prevede că frontiera de stat a Republicii Moldova reprezintă linia naturală sau

convențională care marchează limitele externe ale teritoriului asupra căruia Republica

Moldova își exercită suveranitatea exclusivă pe uscat, pe sectoarele acvatice, subterane,

aeriene și care trece, în linie dreaptă, de la un semn de frontieră la altul ori, acolo unde

frontiera de stat nu este marcată în teren cu semne de frontieră, de la un punct de

coordonate la altul. Pe fluvii și pe celelalte ape curgătoare frontiera de stat este cea stabilită

prin tratatele încheiate de Republica Moldova cu statele vecine, respectându-se principiul

dreptului internațional, conform căruia frontiera de stat trece pe mijlocul șenalului

navigabil principal, iar pe apele curgătoare nenavigabile, pe la mijlocul pânzei de apă.

Frontiera de stat se stabilește și se modifică prin lege organică, în conformitate cu tratatele

internaționale la care Republica Moldova este parte, respectându-se principiile și normele

unanim recunoscute ale dreptului internațional;

- prin „eludarea controlului vamal” se are în vedere intrarea și ieșirea din Republica

Moldova prin alte locuri decât cele destinate pentru acestea sau în afara orelor de lucru a

posturilor vamale. Art. 26 Cod vamal stabilește că trecerea mărfurilor și a mijloacelor de

transport peste frontiera vamală este permisă numai în locurile stabilite de organul vamal și

în orie de program;

20

- trecerea produselor de tutungerie din partea de est a țării în partea de vest a ei nu

constituie eludarea controlului vamal, deoarece între aceste părți lipsește frontieră vamală

prin urmare, lipsește latura obiectivă a infracțiunii de contrabandă incriminate inculpatului;

- instanța de fond, în partea descriptivă a hotărârii sale (pct.16, fila 19 din sentință),

cu referire la aceleași norme de drept a constatat, că între partea de est și cea de vest a țării

lipsește frontieră vamală;

- în același timp, prima instanță î-l condamnă pe Verega Gr. pentru comiterea acțiunii

de contrabandă, adică trecerea ilegală a frontierei de stat;

- prin urmare, prima instanță l-a condamnat pe Verega Gr., pentru o faptă care nu este

prevăzută de legea penală;

- având în vedere faptul că instanța de fond nu a dat un răspuns unor argumente

serioase invocate de partea apărării, capabile de a modifica hotărârea adoptată în această

cauză, prin prisma legislației naționale și a jurisprudenței CEDO, consideră că un viciu

fundamental a afectat procedurile în prima instanță, care nu poate fi reparat decât prin

anularea parțială a sentinței contestate și pronunțarea unei hotărâri legale, întemeiate și

motivate.

3.3. La 11.09.2017, Directorul general al Serviciului Vamal Vrabie V. a declarat apel

solicitând repunerea în termen, casarea parțială a sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care să fie admisă acțiunea civilă depusă de Serviciul Vamal cu privire la încasarea

solidară de la Vrubliovschi A. și Verega Gr. a mijloacelor financiare în sumă de 927393,67

lei.

În expunerea de motive, care au stat la baza acestei solicitări, au fost indicate:

- sentința a fost adusă la cunoștința părții civile la 24.08.2017, fapt confirmat prin

ștampila de intrare cu nr. de înregistrare 4948, lipsa reprezentantului de la pronunțarea

sentinței constituie în mod efectiv o circumstanță care a împiedicat partea civilă de a ataca

sentința în termenul prevăzut la art. 402 alin. (1) CPP, motiv pentru care solicită instanței

de apel de a considera apelul depus în termen;

- cu referire la temeinicia acțiunii civile înaintate de Serviciul Vamal, partea a

menționat că în cadrul urmării penale s-a stabilit că Vrubliovschi A. și Verega Gr.,

acționând cu intenție directă au participat la comiterea infracțiunii de contrabandă cu țigări

în proporții deosebit de mari. Astfel, prin acțiunile sale, inculpații au cauzat prejudiciu

statului în cuantum de 927393,67 lei;

- în conformitate cu prevederile Legii nr. 1417-X111 din 17.12.1997 pentru punerea

în aplicare a Titlului III al Codului Fiscal, toate mărfurile transportate din regiunea

transnistreană spre restul teritoriului Republicii Moldova sunt obligate să treacă prin

posturile vamale interne de control cu achitarea taxelor vamale corespunzătoare, prevedere

nerespectată de către Vrubliovschi A. și Verega Gr.;

- în raport cu cadrul legal enunțat instanța de judecată nu a aplicat normele de drept

material, întrucât introducerea mărfurilor prin perimetrul transnistrean nu constituie o

derogare de la normele și principiile generale de vămuire. Deopotrivă, legiuitorul a instituit

o normă de drept care impune obligativitatea respectării acesteia, indiferent de punctul de

trecere prin care s-a ales introducerea în Republica Moldova a mărfurilor;

21

- drept urmare, partea a considerat că instanța de judecată nu a dat o apreciere

cuvenită acestor circumstanțe, concluzionând că în acțiunile inculpaților nu se constată o

eschivare de la plata drepturilor de import cuvenite. Or, tentativa de contrabandă

consumată prin intenția de a comercializa țigaretele, constituie o acțiune vădită de a se

eschiva de la plata impozitelor datorate, iar instanța de judecată urma să rețină scopul

propus de inculpați;

3.4. Avocatul Rusanovschi Iu. acționând în interesele inculpatului Vrubliovschi A., a

solicitat repunerea în termen a apelului, casarea parțială a sentinței, cu adoptarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Vriubliovschi A., în baza

art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală să fie achitat în baza art. 27, 42 alin. (5),

art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal pe motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracționale incriminate, în rest solicită menținerea sentinței instanței de fond.

Apelantul a indicat că sentința instanței de apel este adoptată cu abateri grave de la

legislația în vigoare, instanța nu a examinat probele anexate la materialele cauzei sub toate

aspectele, eronat ajungând la concluzia despre vinovăția inculpatului de comiterea

infracțiunii incriminate în condițiile în care a fost achitat pe marginea unui capăt de

acuzare. Partea în motivarea cererii a repetat aceleași argumente descrise și de apărătorul

inculpatului Verega Gr.

declarat de Directorul general al Serviciului Vamal Vrabie V. a fost respins ca tardiv, iar

apelurile declarate de avocatul Balan A. în interesele inculpatului Verega Gr. și de către

avocatul Rusanovschi Iu. în interesele inculpatului Vrubliovschi A., ca nefondate.

Apelul declarat de procuror a fost admis, cu casarea parțială a sentinței și pronunțarea

unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu dispunerea încetării

procesului penal în privința lui Vrubliovschi A. pe epizodul privind săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (3), art. 249 alin. (3) Cod penal, din motivul intervenirii

termenului de prescripție în temeiul art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal. Totodată,

Vrubliovschi A. a rămas condamnat în baza art. 27, art. 42 alin. (3), art. 248 alin. (5) lit. b)

Cod penal la 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și cu

suspendarea condiționată a executării acesteia, pe un termen de probațiune de 3 ani.

La fel, instanța a dispus și încetarea procesului penal în privința lui Verega Gr. pe

epizodul privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), art. 249 alin. (3) Cod

penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție în temeiul art. 60 alin. (1) lit. a)

Cod penal. Totodată, Verega Gr. a rămas condamnat în baza art. 27, art. 42 alin. (5), art.

248 alin. (5) lit. b) Cod penal la 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis și cu suspendarea condiționată a executării acesteia, pe un termen de

probațiune de 3 ani.

Acțiunea civilă a fost admisă și s-a dispus încasarea de la Vrubliovschi A. și Verega

Gr. în mod solidar în beneficiul Serviciului Vamal a sumei de 927393,67 lei.

Referitor la confiscarea mijloacelor financiare în sumă de 34500 euro și 1700 dolari

SUA, ridicate în cadrul percheziției din 19.05.2014, care se află la păstrare la Fiodorova

L., litigiul dat urmează a fi soluționat în ordinea procedurii civile.

22

În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

judecată procurorul participant a susținut apelul declarat de procuror cu unele concretizări

și rectificări, reieșind din faptul că la data de 17.08.2018 în textul art. 248 Cod penal au

intervenit schimbări. Astfel, partea a solicitat admiterea apelului, atât a procurorului pe

motivele invocate cât și apelul avocaților în interesele inculpaților, din alte motive decât

cele invocate în apeluri, cu excluderea din învinuirea înaintată lui Vrubliovschi A. în baza

art. 27, 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal și lui Verega Gr. în baza art. 27, 42

alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, reieșind din faptul că salariul mediu pe

economie în anul 2014 era de 4225 lei, astfel având în vedere modificările aduse la alin.

(5) și din conținutul ordonanței de punere sub învinuire și a rechizitoriului, suma

țigaretelor care au constituit obiectul prezentei cauze penale constituie 710928 lei 67 bani,

200 salarii medii pe economie constituie 845000 lei, deci a dispărut semnul calificativ de

proporții deosebit de mari.

Din aceste considerente, procurorul a solicită excluderea din învinuire a semnului

calificativ nominalizat, în rest încadrarea juridică a infracțiunilor urmând a rămâne aceeași.

La fel, procurorul a menționat că în privința inculpaților nu poate fi incriminat art. 45 Cod

penal, participația complexă, întrucât în cazul dat se mărește volumul învinuirii, ceea ce

este inoportun, or celelalte persoane care au fost implicate în comiterea acelorași

infracțiuni și în privința cărora cauza penală a fost disjunsă și examinată într-o procedură

specială în baza acordului de recunoaștere a vinovăției.

Cu referire la apelul declarat de procuror, instanța a menționat următoarele

considerente.

Analizând actele cauzei raportat la criticele apelantului, s-a ajuns la concluzia că

instanța de fond nu a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei și nu a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor, concluzia instanței privind achitarea inculpaților pe

capătul de acuzare incriminat acestora în baza art. 42 alin. (2) și (3), 249 alin. (3) Cod

penal, pe motiv că lipsește fapta infracțiunii, deși potrivit art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de

procedură penală, sentința de achitare se adoptă dacă nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii, este una eronată.

Prin urmare, instanța de apel a considerat că instanța de fond fără just temei și

nemotivat a respins probele administrate de organul de urmărire penală, prezentate de

acuzare și examinate în ședința de judecată în partea ce țin de învinuirea de eschivare de la

achitarea plăților vamale în proporții deosebit de mari, în aspectul dat concluzia primei

instanțe este neargumentată și nu se bazează pe date obiective și prevederile legale.

Deși în partea dispozitivă a sentinței este indicat că lipsește latura obiectivă a

infracțiunii prevăzute de art. 249 alin. (3) Cod penal, în partea descriptivă a sentinței, a fost

indicat ca temei de achitare – lipsa faptei infracțiunii, adică a reținut prevederile art. 390

alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, din care rezultă temeiul că nu s-a constatat

23

existența infracțiunii, deși după cum rezultă din motivarea sentinței temeiul de achitare

urma să fie că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Astfel, s-a atestat că prima instanță a făcut trimitere concomitent la două temeiuri de

achitare ce se exclud una pe alta, în aceiași hotărâre judecătorească, ceea ce este o eroare

de procedură.

În urma evaluării integrale a probelor cercetate instanța de apel a conchis că instanța

de fond eronat a ajuns la concluzia privind achitarea lui Vrubliovschi A. în baza art. 42

alin. (3), art. 249 alin. (3) Cod penal și a lui Verega Gr. în baza art. 42 alin. (2), art. 249

alin. (3) Cod penal. Concluzia instanței în acest sens rezultă din cele expuse în continuare.

Conform art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată

trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Pe când soluția de achitare a primei instanțe în

această parte nu se racordă la probele administrate și cercetate suplimentar de către

instanța de apel, care nicidecum nu confirmă temeinicia sentinței, fiind prezente pe cauză

suficiente probe pertinente, concludente și utile, ce urmează a fi puse la baza condamnării

ambilor inculpați pe acest segment de învinuire.

Vinovăția inculpaților Verega Gr. și Vrubliovschi A. de comiterea infracțiunii de

eschivare de la achitarea plăților vamale se demonstrează deplin prin elementele de fapt

dobândite din probele cercetate, și anume din declarațiile martorilor, din procesele verbale

ale acțiunilor procesuale efectuate pe caz, prin corpurile delicte și înscrisurile anexate la

materialele cauzei, care au fost cercetate în cadrul ședințelor judiciare și care se

coroborează deplin, demonstrând cu certitudine existența infracțiunii și constatarea

vinovăției.

Instanța de apel a considerat că instanța de fond nu a supus verificării și a lăsat fără

nici o apreciere procesele-verbale privind consemnarea măsurilor speciale de investigații,

privind documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice a autovehiculelor,

urmărirea vizuală cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, cu anexele; procesele-

verbale de consemnare a măsurii speciale de investigații, interceptarea și înregistrarea

comunicărilor în cadrul convorbirilor telefonice, efectuate de inculpații Vrubliovschi A. și

Verega Gr., precum și alte persoane, prin care au fost constatate legăturile în perioada

pregătirii și săvârșirii infracțiunii în aprilie-mai 2014, cercetate de către instanța de apel și

care demonstrează vinovăția inculpaților în faptele incriminate. Potrivit materialelor cauzei

penale, la prezentarea materialelor cauzei, părțile nu au înaintat cereri sau demersuri

referitor la încălcări procedurale sau obiecții la probele prezente. Or, învinuiții nu au

contestat legalitatea a careva acțiuni procesuale în modul și termenul stabilit de lege și nu

au avut obiecții asupra actelor procesuale.

Prin probele administrate s-a stabilit cu certitudine că inculpații Vrubliovschi A. și

Verega Gr., precum și o persoană la moment neidentificată pe nume „Tolea” au pus la cale

pregătirea și realizarea infracțiunii de eschivare de la achitarea plăților vamale n proporții

deosebit de mari, prin întocmirea planului criminal, recrutarea participanților, determinarea

prealabilă a rolurilor, surselor de finanțare a infracțiunii, procurarea produselor de

tutungerie. În continuare, instanța de apel a reținut în sarcina acestora baza factologică

24

descrisă în rechizitoriu pe capătul de acuzare întemeiat pe art. 42 alin. (2), (3), art. 249

alin. (3) Cod penal.

Instanța a concluzionat că inculpații cunoscând cu certitudine obligativitatea

declarării organului vamal și trecerea prin posturile vamale interne de control cu achitarea

taxelor vamale corespunzătoare, nu au respectat prevederile legale, dar au introdus ilicit

din raioanele de est a Republicii Moldova (regiunea transnistreană) produse de tutungerie,

fără timbre de acciz, valoarea cărora se estimează în proporții deosebit de mari, fapt ce

constituie o derogare de la normele de drept care impun obligativitatea respectării acesteia,

indiferent de punctul de trecere prin care s-a ales introducerea în Republica Moldova a

mărfurilor, astfel la caz este prezentă fapta de eschivare de la achitarea plăților vamale

incriminată în art. 249 Cod penal.

Astfel, la caz, s-a stabilit eschivarea de la achitarea plăților vamale, care este o

infracțiune materială și se consideră consumată din momentul neachitării plăților vamale în

termenul stabilit. Ulterior inculpații nu au avut intenția de a trece în condiții de legalitate

produsele de tutungerie peste frontiera vamală a Republicii Moldova, dar ilegal, pe calea

contrabandei, acțiunile lor fiind curmate la 18.05.2014, aproximativ la orele 23.00 de către

ofițerii de investigații ai Serviciului de Informații și Securitate, care au reținut în flagrant

delict în preajma sat. Medeleni r-nul Ungheni, pe malul stâng al râului Prut, în apropierea

semnului de delimitare a frontierei nr. 1064,51 baloturi cu 62400 pachete de țigări.

În această ordine de idei, instanța a indicat că infracțiunile prevăzute de art. 248 și

art. 249 Cod penal sunt incompatibile în situația, când fapta de eschivare de la achitarea

plăților vamale presupune ca premise trecerea în condiții de legalitate a mărfurilor,

obiectelor și a altor valori peste frontiera vamală a Republicii Moldova, astfel nu se

exclude concursul dintre aceste două infracțiuni.

La caz, marfa transportată din regiunea transnistreană spre restul teritoriului

Republicii Moldova n-a trecut prin posturile vamale interne de control cu achitarea taxelor

vamale corespunzătoare, deoarece anume în scopul eschivării de la plata taxelor vamale

respective, inculpații au apelat la scheme frauduloase, și anume ocolirea postului vamal

intern de control, iar ca urmare a fost săvârșită infracțiunea de tentativă de trecere peste

frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, prin eludarea controlului vamal,

acțiune care nu și-a produs efectul din cauze independente de voința lui Vrubliovschi A. și

Verega Gr., fiind curmate la data de 18.05.2014 de către ofițerii de investigații ai

Serviciului de Informații și Securitate.

Potrivit art. 42 alin. (1) Cod penal, participanții sunt persoanele care contribuie la

săvârșirea unei infracțiuni în calitate de autor, organizator, instigator sau complice. Alin.

(2) prevede că se consideră autor persoana care săvârșește în mod nemijlocit fapta

prevăzută de legea penală. În raport cu ceilalți participanți, autoratul se distinge prin

caracterul său esențial și necesar, contribuția autorului constând tocmai în săvârșirea

acțiunii sau inacțiunii care constituie latura obiectivă a infracțiunii. Fără executarea

nemijlocită a acțiunii (inacțiunii) de către autor, nu se poate vorbi de săvârșirea faptei,

fiindcă nu se poate realiza conținutul acesteia. Potrivit art. 42 alin. (3) Cod penal, se

consideră organizator persoana care a organizat săvârșirea infracțiunii sau a dirijat

25

realizarea ei. Complice este persoana care a contribuit la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi,

indicații, prestare de informații, acordare de mijloace sau instrumente ori înlăturare de

obstacole, precum și persoana care a promis dinainte că îl va favoriza pe infractor, va

tăinui mijloacele sau instrumentele de săvârșire a infracțiunii, urmele acesteia sau obiectele

dobândite pe cale criminal ori persoana care a promis din timp că va procura sau va vinde

atare obiecte.

Pe când autorul efectuează acte de executare care realizează în mod nemijlocit

materialitatea faptei, complicele efectuează acte de sprijinire a activității autorului. Așadar,

complicele nu realizează fapta în mod nemijlocit, ci sprijină (înlesnește, ajută) realizarea

acesteia de către autor. Complicele nu are calitatea de a efectua fapte cu caracter de

executare în cazul faptei săvârșite, contribuția sa rămânând o activitate de sprijinire.

Astfel, Vrubliovschi A. a fost responsabil pentru achitarea țigaretelor, preluarea lor în

Moldova, Verega Gr. asigura introducerea ilicită a acestora în Republica Moldova, iar

„Tolea” fiind responsabil pentru asigurarea continuă a sursei de aprovizionare cu țigarete

în Transnistria în cantitățile solicitate de către Vrubliovschi A.

Verega Gr., prin acțiunile sale intenționate în perioada de timp 02.04.2014 -

18.05.2014, contrar prevederilor pct. 10) a Regulamentului privind transportarea

mărfurilor prin posturile vamale interne de control aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

792 din 08.07.2004 a introdus pe teritoriul vamal a Moldovei din raioanele de est a

Republicii Moldova, în beneficiul complicelui său Vrubliovschi A., prin eludarea

controlului vamal și eschivarea de la achitarea plăților vamale, peste 230000 de pachete de

țigări de marca comercială „Ashima” fără timbru de acciz, pe care le-a transmis, iar o parte

nu a reușit să le transmită cetățeanului Vrubliovschi A., fiind destinate scoaterii prin

contrabandă spre România.

Probele cercetate confirmă că inculpatul Vrubliovschi A. este organizatorul

infracțiunii de eschivare de la achitarea plăților vamale, deoarece anume el a pus la cale

săvârșirea infracțiunii, iar inculpatul Verega Gr. a participat în calitate de autor la

săvârșirea infracțiunii de eschivare de la achitarea plăților vamale în proporții deosebit de

mari, după cum i-a și fost adusă învinuirea și nu în calitate de complice, după cum a

solicitata procurorul în instanța de apel, deoarece complicele nu realizează fapta

nemijlocit, dar sprijină autorul, la caz Vrubliovschi A. este organizatorul infracțiunii

prevăzute de art. 249 Cod penal.

Mai mult, instanța a reținut ca probă în confirmarea vinovăției inculpaților procesul-

verbal de examinare a obiectului din 16.08.2014 cu anexele, din care rezultă că în temeiul

scrisorii nr. 5/967 din 15.08.2014 Serviciului de Informații și Securitate în adresa

procurorului au parvenit CD 191/14, CD 192/14, CD 193/14 și „schema relațională între

figuranții pe cauza penală nr. 2014928020. Pe discuri se conțin convorbiri telefonice

pertinente pentru cauza penală, iar prin schemă sunt reprezentate descifrările convorbirilor

telefonice efectuate de pe posturile telefonice utilizate de participanții la comiterea

infracțiunii: Vrubliovschi A., Verega Gr., Gheorghiță A., Nistiriuc Vs., Nistiriuc V.,

persoana neidentificată pe nume „Tolea” complice din România, martorii și alte persoane

neidentificate și identificate, care reprezintă informații pentru soluționarea cauzei. Fiind

26

analizate descifrările telefonice ale abonaților, prin folosirea programei analitice, au fost

constatate legăturile în perioada pregătirii și săvârșirii infracțiunii în aprilie-mai 2014,

inclusiv de la numerele de telefon utilizate de către ultimii doar pentru a comunica în

special între ei în vederea pregătirii și comiterii infracțiunii.

Cele stabilite permit instanței de apel de a reține că Vrubliovschi A. în calitate de

organizator a participat la săvârșirea infracțiunii de eschivare de la achitarea plăților

vamale în proporții deosebit de mari, săvârșite de mai multe persoane, în circumstanțele

descrise în rechizitoriu, faptă pe care instanța de apel a însușit-o, considerând-o dovedită în

afara oricărui dubiu rezonabil.

Nerecunoașterea vinovăției de către inculpați nu echivalează cu achitarea lor, din

moment ce acuzarea a administrat suficiente probe care cu certitudine dovedesc vinovăția

lor. Temei de a pune la îndoială probele cercetate nu s-au stabilit, în sensul dat probele

administrate fiind admisibile, pertinente, concludente și veridice. De fapt din probele

cercetate rezultă cu certitudine vina inculpaților în faptele constatate de instanța de apel,

probele cercetate fiind convingătoare și suficiente pentru condamnarea inculpaților,

vinovăția inculpaților fiind demonstrată în ședința judiciară prin ansamblul de probe

cercetate, totodată inculpații nefiind îngrădiți în dreptul de a prezenta probe.

Pe de altă parte, instanța a constatat că cauzei îi sunt incidente temeiurile prevăzute

de art. 53 lit. g), art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală,

art. 332 alin. (1), art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală de încetare a procesului

penal în privința lui Vrubliovschi A. și Verega Gr. intentat în baza art. 42 alin. (2), (3), art.

249 alin. (3) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție.

Operând cu prevederile art. 53 lit. g) Cod penal, instanța a consemnat că persoana

care a săvârșit o faptă ce conține semnele componenței de infracțiune poate fi liberată de

răspundere penală de către procuror în cadrul urmăririi penale și de către instanța de

judecată la judecarea cauzei în cazurile: g) prescripției de tragere la răspundere penală.

Conform art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală

dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: a) 2 ani de la

săvârșirea unei infracțiuni ușoare.

Conform art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală sentința de încetare a

procesului penal se adoptă dacă: 6) există alte circumstanțe care exclud sau condiționează

pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală. Prevederile art. 16 alin. (2) Cod

penal stabilesc că infracțiuni ușoare se consideră faptele pentru care legea penală prevede

în calitate de pedeapsă maximă pedeapsa închisorii pe un termen de până la 2 ani inclusiv.

Sancțiunea art. 249 alin. (3) Cod penal se pedepsește cu amendă.

Astfel, de la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 249 alin. (3) Cod penal au trecut

mai mult de 2 ani, astfel, în temeiul art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, instanța de recurs

consideră necesar de a dispune încetarea procesului penal în privința lui Vrubliovschi A. în

baza art. 42 alin. (3), art. 249 alin. (3) și în privința lui Verega Gr. în baza art. 42 alin. (2),

art. 249 alin. (3) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție.

În ceea ce privește acțiunea civilă aceasta urmează a fi admisă, cu încasarea de la

inculpați în mod solidar în beneficiul Serviciului Vamal a sumei de 927393,67 lei.

27

Serviciul Vamal a intentat acțiune civilă față de inculpați, care prin acțiunile lor au

cauzat prejudiciu statului în proporții mari prin neachitarea drepturilor de import în

cuantumul de 927393,67 lei MD. Serviciul Vamal i-a comunicat organului de urmărire

penală că cuantumul drepturilor de import care urma a fi achitat conform legislației vamale

și fiscale a țigaretelor de marca „Ashima” fără timbru de acciz din raioanele de est a

Republicii Moldova în cantitate de 145000 pachete constituie 927393,67 mii lei MD, din

care: TPV - 3814,80 lei, TV- 163434,77 lei, Acciz - 446628 lei, TVA 313515,81 lei.

În temeiul art. 219 alin. (1) CPP, acțiunea civilă în procesul penal se intentează la

cererea persoanelor fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale sau

morale nemijlocit prin fapta interzisă de legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia.

Potrivit art. 387 alin. (1) CPP, o dată cu sentința de condamnare, instanța de judecată,

apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite

acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge.

Prin acțiunile sale inculpații Vrubliovschi A. și Verega Gr. au cauzat prejudiciul

statului prin neachitarea drepturilor de import care urma a fi încasat la bugetul de stat

conform legislației fiscale și vamale la introducerea țigaretelor în cuantum de 927393,67

lei, de aceea acțiunea este întemeiată și urmează a fi admisă.

Prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, întrată în vigoare la data de 17.08.2018 au fost

operate modificări la art. 248 alin.(5) Cod penal, astfel dispoziția alin. (5) lit. d) are

următorul cuprins „în valoarea sumei drepturilor de import care depășește 200 salarii

medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la

momentul săvârșirii faptei”.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1000 din 13.12.2013, în vigoare din 20.12.2013, s-a

aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2014, în

mărime de 4225 lei. Deci, 4225 lei x 200 salarii medii = 845.000 lei.

Inculpații au avut intenția de a trece ilegal peste frontiera vamală a Republicii

Moldova 51 baloturi cu 62400 pachete de țigări de marca comercială „Ashima” (fără

timbru de acciz), 10032 pachete de țigarete de marca comercială „Winston Blue”, 10032

pachete de țigarete de marca comercială „Winston Roșu”, valoarea cărora, potrivit

raportului de expertiză merceologică nr. BB009114 din 12.06.2014 constituie 710928 lei,

estimată la acel moment ca fiind în proporții deosebit de mari.

Astfel, la moment, valoarea bunurilor care urmau a fi trecute prin contrabandă peste

frontiera vamală a RM prin eludarea controlului vamal nu depășește suma de 845000 lei

echivalentul a 200 salarii medii lunare pe economie conform Hotărârii de Guvern nr. 1000

din 13.12.2013, deoarece valoarea bunurilor constituie 710928 lei.

Prin urmare, instanța conducându-se de prevederile art. 10 Cod penal, potrivit cărora

legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt

careva mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv,

adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la întrarea în

vigoare a acestei legi, la caz, urmează a se dispune încadrarea acțiunilor inculpatului

Vrubliovschi A. în baza art. 27, 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b) Cod penal, iar a

inculpatului Verega Gr. în baza art. 27, 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b) Cod penal cu indicii

28

de calificare - tentativă de trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova a

mărfurilor, prin eludarea controlului vamal, de către două și mai multe persoane, fiind

exclus din fapta constatată de către instanța de fond ca fiind dovedită indicele de

calificare săvârșit în proporții deosebit de mari.

Totodată, instanța a constatat că potrivit învinuirii înaintate inculpaților aceștia au

acționat în calitate de organizator și respectiv complice, prin participație complexă la

săvârșirea infracțiunii de tentativă de trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova

a mărfurilor prin eludarea controlului vamal, de către două sau mai multe persoane la data

de 18 mai 2014.

Însă, ordonanțele de punere sub învinuire și rechizitoriul nu cuprind mențiunea

despre punerea lui Vrubliovschi A. și a lui Verega Gr. sub învinuire conform art. 45 Cod

penal – participația complexă. Astfel Colegiul a concluzionat despre necesitatea excluderii

din fapta constatată de către instanța de fond ca fiind dovedită a mențiunii acționând prin

participație complexă.

Referitor la pedeapsă, latura contestată în apelul declarat de procuror, instanța de apel

a apreciat că legea penală nu urmărește scopul de a cauza suferințe fizice sau de a leza

demnitatea omului - acesta este unul din principiile aplicării Codului penal. Închisoarea

este una dintre cele mai grave pedepse și se aplică doar în cazurile când corectarea și

reeducarea condamnatului nu este posibilă fără izolarea lui de societate.

Instanța de apel a ajuns la concluzia că scopul corectării și reeducării inculpaților se

va atinge prin stabilirea pedepsei sub formă de 4 ani închisoare, cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de probațiune de 3 ani pentru fiecare,

pedeapsa dată va asigura scopurile urmărite de lege, este echitabilă și proporțională faptei

infracționale săvârșite, fiind în corespundere cu împrejurările cauzei, normele legale și care

va atinge scopul de corectare și reeducare a vinovatului.

Totodată, instanța de apel a indicat că potrivit prevederilor art. 385 alin. (1) pct. 13)

CPP, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunea referitor la

corpurile delicte. Confiscarea specială se aplică persoanelor care au comis contrabanda.

Pot fi supuse confiscării speciale și bunurile menționate la art. 106 alin. (2) lit. c) - g) Cod

penal care aparțin altor persoane în cazul în care acestea le-au acceptat știind despre

dobândirea, deținerea, transformarea ilegală a acestor bunuri sau despre faptul că sunt

rezultate din infracțiuni.

După cum se constată, sentința instanței de fond nu cuprinde motivele pentru care

instanța de fond a soluționat chestiunea cu privire la corpurile delicte – mijloacele

financiare în sumă de 34500 euro și 1700 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției din

19.05.2014, care au fost dispuse de a fi restituite lui Fiodorova L.

În acest aspect, s-a stabilit că la 11.08.2014 la Judecătoria Centru mun. Chișinău a

parvenit plângerea cet. Fiodorova L. (concubina inculpatului Vrubliovschi A.) în baza art.

313 CPP, prin care ultima a contestat procesul-verbal de percheziție în cadrul cauzei

penale de învinuire a lui Vrubliovschi A., efectuat în or. Ungheni, str. Miron Costin 12 ap.

1, 3, în urma cărui fapt au fost ridicate valori valutare și anume: 34500 euro și 1700 dolari

SUA, care se solicită a fi restituite. În argumentarea plângerii s-a indicat, că bunurile îi

29

aparțin și nu sunt ale concubinului, au fost acumulate din vânzarea apartamentului său din

mun. Chișinău, str. Albișoara 74/1 ap. 106, inclusiv din vânzarea casei părintești și alte

venituri acumulate, astfel fiindu-i încălcat dreptul la proprietate.

Prin încheierea judecătorului de instrucție din 04.09.2014 s-a dispus respingerea

plângerii petiționarei ca fiind nefondată, cu menținerea în vigoare a actelor contestate în

temeiul art. 313 Cod de procedură penală, la fel s-a dispus, din oficiu, păstrarea

mijloacelor financiare în sumă de 34500 euro și 1700 dolari SUA, ridicate în cadrul

percheziției din 19.05.2014 pe cauza penală nr. 2014928020 la petiționara Fiodora L. până

la definitivarea cauzei penale.

Atât în instanța de fond, cât și în cadrul judecării cauzei penale în instanța de apel nu

au fost prezentate careva dovezi despre proveniența valorilor valutare, ridicate în cadrul

percheziție efectuate în or. Ungheni, str. Miron Costin 12 ap.13.

Art. 162 alin. (1) pct. 4) CPP expres prevede că litigiile privind drepturile asupra

obiectelor recunoscute ca fiind corpuri delicte într-o cauză penală se vor examina în

ordinea procedurii civile. Astfel, având în vedele cele enunțate mai sus, instanța de apel nu

se va expune referitor la corpurile delicte nominalizate litigiul dat urmând a fi soluționat în

ordinea procedurii civile.

La fel, a fost atestat faptul că sentința nu cuprinde motivele pentru care instanța de

fond a hotărât chestiunea cu privire la restul corpurilor delicte pe cauză, deși corect a

dispus nimicirea, restituirea proprietarilor legali, confiscarea în beneficiul statului,

păstrarea la dosar, confiscarea specială a corpurilor delicte. Potrivit art. 106 alin. (1) Cod

penal, confiscarea specială constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a

bunurilor indicate la alin. (2), potrivit căruia sunt supuse confiscării speciale bunurile

folosite sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni, dacă sunt ale infractorului,

deoarece prin probele administrate s-a constatat cu certitudine, că automobilul de model

„Mercedes 312D” cu n/î XXXXX aparține cu drept de proprietate lui Verega Gr. și a fost

utilizat de ultimul la săvârșirea infracțiunii.

În acest aspect dispozițiile instanței de fond referitor la chestiunea privind corpurile

delicte au fost menținute.

Cu referire la apelurile declarate de avocatul Balan A. în interesele inculpatului

Verega Gr. și de avocatul Rusanovschi Iu. în interesele inculpatului Vrubliovschi A.,

instanța a evidențiat următoarele aspecte.

În primul rând, a fost specificat că apelul declarat de avocatul Rusanovschi Iu.

urmează a fi considerat ca fiind depus în termen, deoarece din materialele cauzei rezultă că

apărătorul nominalizat nu a participat la judecarea cauzei penale în instanța de fond. La

18.10.2017, avocatul a încheiat contract de asistență juridică cu inculpatul Vrubliovschi

A., în acest aspect fiind anexat la materialele cauzei penale mandatul din 18.10.2017. Tot

atunci, de către avocatul Rusanovschi Iu. a fost declarat un apel prealabil, care a fost

înregistrat în cancelaria Curții de Apel Bălți la 19.10.2017, iar ulterior a fost declarat un

apel motivat. Astfel, ținând cont de cele indicate mai sus, Instanța de apel atestă că sunt

prezente motive întemeiate, care servesc drept temei pentru a considera că apelul declarat

30

după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen,

întârzierea fiind determinată de motive întemeiate, potrivit prevederilor art. 403 CPP.

Concomitent, instanța a conchis asupra respingerii ambelor apeluri a apărătorilor ca

fiind nefondate. Instanța de apel a apreciat că probele cercetate coroborate dovedesc deplin

vina în fapta stabilită de către instanța de fond. În acest aspect s-a indicat că declarațiile

inculpaților au fost combătute prin totalitatea probelor administrate, care de către instanța

de fond just au fost puse la baza sentinței de condamnare.

Nerecunoașterea vinovăției de către inculpați de săvârșirea infracțiunii de tentativă de

contrabandă reținută în sarcina lor de către instanța de fond nu echivalează cu achitarea lor,

după cum se solicită în apeluri, deoarece probele dovedesc incontestabil vinovăția

inculpaților în fapta incriminată, aceasta fiind o metodă de a denatura stabilirea adevărului

în vederea eschivării de răspundere penală.

La fel, instanța a menționat că toate acțiunile activității de investigații au fost

autorizate de judecătorul de instrucție, care la fel a și constatat faptul că la efectuarea

măsurilor speciale de investigație, de către organul de urmărire penală au fost respectate

cerințele legale prevăzute de Codul de procedură penală. Învinuiții nu au contestat

legalitatea a careva acțiuni procesuale în modul și termenul stabilit de lege și nu au avut

obiecții asupra actelor procesuale.

Nu a fost reținut argumentul invocat în apel de avocați, precum că fapta de tentativă

de contrabandă invocată în rechizitoriu nu s-a confirmat în instanță, deoarece Verega Gr. și

Vrubliovschi A. au lipsit de la acțiunea de tentativă de contrabandă din 18.05.2014, mai

mult constatându-se și faptul că aceștia nu-i cunosc și nu au avut nici o relație cu autorii

infracțiunii de tentativă de contrabandă.

În acest aspect, instanța de apel a indicat că, fiind audiat în instanța de fond inculpatul

Verega Gr. a declarat că pe Gheorghiță A. și pe Nistiriuc V. îi cunoaște, iar pe Nistiriuc V.

l-a cunoscut în penitenciar când a fost reținut. Mai mult că, rezultând din sentința în

privința ultimilor, se confirmă faptul că toți participanții la proces se cunosc între ei.

Vrubliovschi A. a fost organizatorul săvârșirii infracțiunii, fiind figura principal.

Potrivit art. 42 alin. (5) Cod penal se consideră complice persoana care a contribuit la

săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestare de informații, acordare de mijloace

sau instrumente ori înlăturare de obstacole, precum și persoana care a promis dinainte că îl

va favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvârșire a infracțiunii,

urmele acesteia sau obiectele dobândite pe ale criminal ori persoana care a promis din timp

că va procura sau va vinde atare obiecte. Inculpatul Verega Gr. a acordat mijloace necesare

pentru săvârșirea infracțiunii, punând la dispoziție mijlocul său de transport, precum și

sume de bani în acest scop.

La caz, s-a stabilit că infracțiunea de contrabandă a fost săvârșită de mai multe

persoane, inclusiv la moment neidentificate, precum și de cetățeni ai României, astfel că

inculpații întrunesc semnele subiectului infracțiunii, acțiunile lor just au fost calificate pe

baza art. 42 alin. (3) și respectiv art. 42 alin. (5) Cod penal și a art. 27, 248 Cod penal, care

prevede răspunderea pentru infracțiunea concretă.

31

Din învinuirea înaintată lui Vrubliovschi A. și Verega Gr., s-a reținut că ei au

acționat în calitate de organizator și respectiv complice, prin participație complexă, însă

dat fiind faptul că ordonanțele de punere sub învinuire și rechizitoriul nu cuprind

mențiunea despre art. 45 Cod penal – participația complexă, s-a dispus excluderea din

fapta constatată de către instanța de fond ca fiind dovedită a mențiunii - acționând prin

participație complexă.

Nu a fost reținut de instanța de apel nici argumentul invocat de avocați că trecerea

produselor de tutungerie din partea de est a țării în partea de vest a țării, nu constituie

eludarea controlului vamal, deoarece între aceste părți lipsește frontiera vamală și, prin

urmare, în acțiunile inculpaților lipsește latura obiectivă.

Conform Legii privind frontiera de stat a Republicii Moldova, adoptată la

17.05.1994, frontiera de stat este linia ce desparte pe uscat și pe apă teritoriul Republicii

Moldova de teritoriile statelor vecine, iar în plan vertical delimitează spațiul aerian și

subsolul țării de spațiul aerian și subsolul statelor vecine.

S-a stabilit că locul comiterii infracțiunii de tentativă de contrabandă, a avut loc la

frontiera vamală a Republicii Moldova, în apropierea semnului de delimitare a frontierei

nr. 1064, prin eludarea controlului vamal și nu între partea de est și vest a țării, unde

lipsește frontieră vamală, astfel în condițiile menționate mai sus, tentativa de trecerea peste

frontiera vamală a Republicii Moldova a avut un caracter ilegal, deci acțiunile sunt pasibile

de calificare conform art. 248 Cod penal.

Este neîntemeiată afirmația invocată de către avocați referitor la faptul, că învinuirea

a fost formulată pe fapte neprobate ce nu și-au găsit confirmare în cadrul examinării

cauzei, iar martorii audiați la faza urmăririi penale și declarațiile cărora au fost cercetate de

instanța de judecată nu au furnizat suficientă informație, pentru a se considera că

declarațiile acestora pot fi apreciate drept probe pertinente, concludente și utile, care ar

confirma vinovăția inculpatului, declarații care urmează a fi apreciate în favoarea lui

inculpaților, deoarece afirmația dată poartă în sine contradicții esențiale și nu este probată.

Referitor la apelul declarat de Directorul general al Serviciului Vamal, au fost

indicate următoarele.

În conformitate cu art. 415 alin. (1) pct. 1) lit. a) CPP, instanța de apel judecând

cauza, respinge apelul menținând hotărârea atacată, dacă apelul a fost depus peste termen,

cu excepția cazurilor prevăzute de art. 402 CPP.

Conform art. 402 alin. (1) CPP, termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării

integrale a sentinței, dacă legea nu dispune altfel. Termenul de apel este un termen

procesual legal, durata lui fiind stabilită prin lege. El este absolut și are caracter imperativ,

adică depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși

apelul a fost declarat după expirarea termenului, el urmează a fi respins ca fiind declarat

peste termen, cu excepția când întârzierea a fost determinată de motive întemeiate.

Materialele cauzei denotă că sentința motivată a fost adoptată și pronunțată integral la

data de 11.08.2017, ședință la care reprezentantul Biroului Vamal Ungheni nu a fost

prezent. Copia sentinței a fost expediată în adresa Biroului vamal Ungheni la data de

16.08.2017, fapt confirmat prin scrisoarea de expediere.

32

Apelul declarat de către Directorul general al Serviciului Vamal, Vrabie V., deși a

fost înregistrat cu nr. de ieșire 28/11-11597 din 08.09.2017, a fost expediat la Judecătoria

Ungheni la data de 11.09.2017 și înregistrat în cancelaria instanței la data de 13.09.2017,

adică peste termenul legal de 15 zile, prevăzut de 402 alin. (1) Cod de procedură penală.

Potrivit art. 403 alin. (1) CPP apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de

lege este considerat ca fiind făcut în termen, dacă instanța de apel constată că întârzierea a

fost determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la

începerea executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale.

La caz, nu poate fi reținut argumentul invocat de către apelant, precum că

reprezentantul Biroului vamal Ungheni potrivit extrasului din ordinul Șefului Biroului

vamal Centru nr. 830-p din 20.07.2017 s-a aflat în concediu de la 31.07.2017 până la

25.08.2017, deoarece însăși în conținutul apelului se indică că despre pronunțarea sentinței

s-a cunoscut la data de 24.08.2017, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire înregistrată în

cancelaria Biroului vamal Centru cu nr. 4948 din 24.08.2017, data din care curge termenul

de atac.

Astfel, instanța a constatat că în situația când sentința pronunțată a fost adusă la

cunoștința părții civile la data de 24.08.2017, ultima zi de declarare a apelului împotriva

acesteia a fost ziua de 08.09.2017, când deja reprezentantului Biroului Vamal a revenit la

serviciu, apelul însă a fost depus la data de 11.09.2017.

Iu. acționând în numele inculpatului Vrubliovschi A. și avocata Bostan A. acționând în

numele inculpatului Verega Gr., au declarat recursuri ordinare.

6.1. Avocatul Rusanovschi Iu. acționând în numele inculpatului Vrubliovschi A. a

solicitat casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei soluții de achitare pe toate

capetele de acuzare, cu respingerea acțiunii civile.

Drept temeiuri de declarare a recursului, partea indică următoarele erori: instanța nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor din apel, nu au fost întrunite elementele infracțiunii,

instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru care inculpatul nu a fost pus sub

învinuire, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, instanța de judecată

internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a

drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză.

În fapt, instanța de apel a emis o decizie abuzivă și neîntemeiată, condamnându-l pe

Vrubliovschi A. pentru o infracțiune pe care nu a comis-o. Mai concret, instanța a stabilit

că inculpatul (pct. 74 din sentință) a fost organizatorul săvârșirii infracțiunii, aceasta fiind

săvârșită de mai multe persoane din România și Republica Moldova care nu au fost

identificate. Iată această sintagmă, deja creează dificultăți legale în a constata că

Vrubliovschi A. putea fi organizatorul unei infracțiuni, atâta timp cât ceilalți presupuși

infractori nu au fost identificați și nu se cunoaște ce rol au îndeplinit aceștia.

Nu există probe verosimile și directe în baza cărora am putea constata elementar

faptul că inculpatul a fost implicat în organizarea și comiterea infracțiunii prevăzute de art.

248 și 249 Cod penal.

33

Or, instanța de apel nu a cercetat toate probele în modul stabilit de prima instanță,

pentru a avea dreptul să le dea o nouă apreciere, fapt ce duce în mod inevitabil la casarea

deciziei și trimiterea cauzei la rejudecare.

Recurentul face trimitere și descrie elementele infracțiunii prevăzute de art. 249 Cod

penal, menționând că trecerea produselor de tutungerie din partea de est a țării în partea de

vest a ei, nu constituie eschivare de la achitarea plăților vamale, deoarece între aceste părți

lipsește frontiera vamală. Prin urmare, lipsește latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de

art. 249 alin. (3) Cod penal incriminată lui Vrubliovschi A., pe lângă faptul că această

infracțiune nu e comisă de inculpat.

Instanța de apel neglijează faptul că R. Moldova este un stat un stat suveran și

independent, unitar și indivizibil, are o frontieră unică stabilită prin lege organică, și în

acord cu art. 3 al acestei legi, teritoriul Republicii Moldova este inalienabil.

În conformitate cu art. 390 CPP sentința de achitare se adoptă dacă: 1) nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii; 2) fapta nu a fost săvârșită de inculpat; 3) fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii; 4) fapta nu este prevăzută de legea

penală; 5) există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei.

Vrubliovschi A. a fost achitat corect de instanța de fond pe art. 249 alin. (3) Cod

penal, iar instanța de apel era obligată de lege să mențină acest capăt de sentință, din motiv

că lipsește fapta infracțiunii, bazându-se pe constatările și pe probele verbale și în scris

prezentate și în analiza faptului dacă acuzările au fost bine justificate la standardul de

dovadă „în afara dubiilor rezonabile”, care pot rezulta din coexistența deducerilor

suficient de puternice, clare și concordante sau a similarelor prezumției de fapt

necombătute, luându-se în considerație comportamentul părților.

Conform art. 6 paragraf 1 și 3 lit. a) din Convenție, orice persoană are dreptul la

judecarea în mod echitabil (...) de către o persoană independentă și imparțială, instituită de

lege, care va hotărî asupra (...) temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate

împotriva sa. Orice acuzat are, în special, dreptul: a) să fie informat, în termenul cel mai

scurt, (...) în mod amănunțit, asupra naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa.

În constatările sale în cauza Suominen vs Finlanda, Curtea Europeană a reiterat că, -

„... o funcție a unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Mai

mult ca atât, o hotărâre motivată oferă părții posibilitatea să o conteste, precum și

posibilitatea de a revedea decizia de către instanța de recurs. Doar prin adoptarea unei

decizii motivate poate avea loc un control public a administrării justiției. Dreptul de a fi

auzit, prin urmare, include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de

asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele

pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse.”

Dreptul la un proces echitabil, în lumina Convenției, se bazează pe respectarea cu

strictețe a principiilor fundamentale ale procesului judiciar: „egalitatea armelor”,

„contradictorialitatea”, „motivarea deciziilor”, care semnifică tratarea egală a părților pe

toată durata desfășurării procedurii în fața instanțelor de judecată, fără ca vreuna dintre ele

să fie avantajată în raport cu cealaltă sau celelalte părți în proces, așa încât, părțile litigante

să aibă posibilitatea de a-și susține punctul de vedere într-o așa manieră, încât să nu fie

34

puse într-o situate net dezavantajată una față de alta. (a se vedea cazul: CEDO, decizia din

22.02.1996, Bulut contra Austriei, paragraf 47; decizia din 18.02.1997, în cauza Niderost-

Huber contra Elveției, paragr. 23; decizia din 07.06.2001 în cauza Kress contra Franței,

paragr. 27). Aceste principii fundamentale ale procesului judiciar în prezenta cauză au fost

încălcate, cu toate că legea internă obligă instanțele de judecată să le respecte.

6.2. Avocata Balan A. acționând în numele inculpatului Verega Gr. a solicitat casarea

deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare, pentru corectarea erorilor

judiciare admise de Curte la examinarea acestui dosar.

În cererea de recurs, apărătoarea face referire la elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 249 Cod penal, menționând că pentru infracțiunea specificată

sunt caracteristice cu totul alte metode de săvârșire, și anume: refuzul expres de achitare a

plăților vamale; schimbarea domiciliului sau a sediului făptuitorului, în scopul neachitării

plăților vamale; ignorarea somațiilor de achitare a plăților vamale etc. În nici un caz nu pot

fi considerate metode de săvârșire a acestei infracțiuni: eludarea controlului vamal,

tăinuirea de controlul vamal, folosirea frauduloasă a documentelor, nedeclararea sau

declararea necorespunzătoare în documentele vamale, care sunt metode de comitere a

infracțiunii prevăzute de art. 248 Cod penal.

În rechizitoriu este indicat că Verega Gr. prin eludarea controlului vamal și

eschivarea de la achitarea plăților vamale, a introdus pe teritoriul vamal al Republicii

Moldova peste 230000 pachete de țigări de marca comercială „Ashima”, fără timbre de

acciz, fiind descrise acțiunile de eludare a controlului vamal intern.

Astfel, Verega Gr. pentru una și aceiași faptă, și anume pentru introducerea din

regiunea transnistreană pe teritoriul vamal al Republicii Moldova peste 230000 pachete de

țigări de marca comercială „Ashima” fără timbre de acciz a fost pus sub învinuire pentru

acțiuni de contrabandă - eludarea controlului vamal (art. 248 Cod penal) și acțiuni de

eschivare de la achitarea plăților vamale (art. 249 Cod penal).

Soluția instanței de fond cu privire la achitarea inculpaților pe motivul lipsei faptei

infracționale specificate în dispoziția art. 249 Cod penal este una întemeiată și legală.

Instanța de apel a calificat fapta de transportare din regiunea transnistreană spre restul

teritoriului Republicii Moldova ca infracțiune de eschivare de la plățile vamale, în cazul în

care prin totalitatea probelor este stabilit, că țigările au fost introduse din regiunea

transnistreană pe teritoriul Republicii Moldova prin eludarea controlului vamal. Acest fapt

este inadmisibil, în raport cu latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 249 Cod penal,

care presupune trecerea legală a posturilor vamale de control și prezentarea mărfii pentru

impunerea cu taxe vamale. Prin urmare, soluția instanței de apel nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, motiv din care urmează a fi casată.

În partea ce ține de condamnarea inculpatului în baza art. 248 Cod penal, instanțele

au stabilit că organizator al contrabandei era Vrubliovschi A., iar Gheorghiță A., Nistiriuc

Vs. și Nistiriuc V. erau autorii tentativei de contrabandă, Verega Gr. se pretinde că a fost

complice. Conform art. 42 alin. (5) Cod penal, complice este persoana care a contribuit la

săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, oferire de informații, acordare de mijloace sau

instrumente ori înlăturare de obstacole, precum și persoana care a promis dinainte că îl va

35

favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvârșire a infracțiunii,

urmele acesteia sau obiectele dobândite pe cale criminală ori persoana care a promis din

timp că va procura sau va vinde atare obiecte. Așadar, complicele nu realizează fapta în

mod nemijlocit, ci sprijină (înlesnește, ajută) realizarea acesteia de către autor.

Potrivit declarațiilor inculpatului Verega Gr. în instanța de fond, susținute în instanța

de apel (dovadă înregistrările audio a ședinței de judecată), ultimul nu-i cunoaște pe

Gheorghiță A., Nistiriuc Vs. și Nistiriuc V., aceștia au declarat la urmărirea penală că nici

unul din ei nu-1 cunosc pe Verega Gr. Potrivit declarațiilor făcute în instanța de fond, în

cadrul interogării lor în calitate de învinuiți, nici unul din ei nu numesc numele lui Verega

Gr. sau mijlocul său de transport. Suplimentar, prin probele administrate s-a constatat că

nici nu au avut convorbiri telefonice.

Pentru a se pronunța, instanța de apel a modificat declarațiile lui Verega Gr., indicând

în decizie că ultimul îi cunoaște pe Gheorghiță A. și Nistiriuc Vs., acest fapt fiind

confirmat prin procesul-verbal de examinare a obiectului din 16.08.2014, fiind prezentate

CD-uri cu descifrări a convorbirilor telefonice efectuate dintre participanții infracțiunii.

Pe lângă faptul consemnat supra, instanța de apel, nu a luat în considerație și nu a dat

nici o apreciere probelor administrate la dosar.

- sentința Judecătoriei Ungheni din 22 decembrie 2014 potrivit căreia s-a constatat că

Gheorghiță A. a utilizat posturile telefonice cu nr. XXXXX și nr. XXXXX iar Nistiriuc

Vs. a utilizat nr. XXXXX;

- procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigație din

01.06.2014 - interceptarea și înregistrarea comunicațiilor în cadrul convorbirilor telefonice,

efectuate de învinuitul Verega Gr. de la posturile telefonice cu nr. XXXXX cu stenograma

comunicațiilor (f.d 3-67 vol. 8), nr. XXXXX cu stenograma comunicațiilor (f.d 68-168

voi. 8), nr. XXXXX cu stenograma comunicațiilor (f.d 178-187 vol. 8), nr. XXXXX cu

stenograma comunicațiilor (f.d 194-246 vol. 8).

Ținând cont de faptul, că Verega Gr. nu a participat nemijlocit la 18.05.2014 la

acțiunile de tentativă de contrabandă, instanța de apel și-a motivat soluția prin faptul, că

ultimul a acordat ajutor autorilor infracțiunii Gheorghiță A., Nistiriuc Vs. și Nistiriuc V. în

calitate de complice până la această data, astfel se are în vedere că a participat prin

complicitate.

Aprecierea instanței de apel este contrară prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală și este lipsită de suport probatoriu. Prin procesul-verbal de examinare a obiectului

din 16.08.2014, la care a făcut referire instanța, pentru a justifica faptul, că Verega Gr. se

cunoștea cu Gheorghiță A., Nistiriuc Vs. și Nistiriuc V., a fost indicate toate convorbirile

telefonice dintre Vrubliovschi A., Verega Gr. , Gheorghiță A., Nistiriuc Vs. și Nistiriuc V.

Potrivit sentinței Judecătoriei Ungheni din 22 decembrie 2014 (f.d. 40-45, vol. 15) s-

a constatat, că Gheorghiță A., a utilizat posturile telefonice cu nr. XXXXX și XXXXX, iar

Nistiriuc Vs. a utilizat nr. XXXXX. Conform procesului-verbal privind consemnarea

măsurilor speciale de investigație din 01.06.2014 - interceptarea și înregistrarea

comunicațiilor în cadrul convorbirilor telefonice efectuate de învinuitul Verega Gr. de la

posturile telefonice cu nr. XXXXX cu stenograma comunicațiilor (f.d 3-67 vol. 8), nr.

36

XXXXX cu stenograma comunicațiilor (f.d 68-168 vol. 8), nr. XXXXX cu stenograma

comunicațiilor (f.d 178-187 vol. 8), nr. XXXXX cu stenograma comunicațiilor (f.d 194-

246 vol. 8). Prin examinarea nemijlocită a stenogramelor din materialele dosarului este

stabilit că comunicări telefonice între Gheorghiță A., frații Nistiriuc și Verega Gr. lipsesc.

Suplimentar, partea apărării invocă faptul că, în cazul în care partea acuzării susține,

că Verega Gr. este complice la infracțiunea de tentativă de contrabandă, urma să indice

care sunt acele acțiuni concrete de sprijinire, înlesnire și ajutor autorilor realizării

infracțiunii.

Serviciul Vamal a înaintat acțiune civilă în procesul penal conform art. 219-221 Cod

de procedură penală. Drept temei au invocat, introducerea ilicită pe teritoriul vamal a

Republicii Moldova a 145160 de pachete de țigări, fără timbru de acciz. Mai susțin, că

inculpații au avut scopul eschivării de la achitarea plăților vamale respective, folosind

scheme frauduloase prin ocolirea postului vamal. Serviciul Vamal susține că cuantumul

drepturilor de import care urma să fie achitat conform legislației fiscale constituie suma de

927393,67 lei MD. Acesta sumă solicită să fie încasată de la Vrubliovschi A. și Verega

Gr., vinovăția cărora este confirmată prin materialele dosarului. Prin sentința instanței de

fond, acțiunea civilă a fost respinsă.

Prin decizia instanței de apel, contestată prin prezentul recurs, s-a dispus respingerea,

ca tardiv, a apelului declarat de directorul general al Serviciului Vamal, Vrabie V. Prin

urmare, soluția instanței de fond urma să fie menținută fără modificări.

În altă ordine de idei, în cadrul cercetării în instanța de fond și cea de apel, partea

apărării a solicitat Serviciului Vamal să dovedească circumstanțele invocate în acțiune, în

raport cu materialele cauzei penale, cu referire la numărul pachetelor de țigări. Serviciul a

susținut că cuantumul drepturilor de import care urma să fie achitat conform legislației

fiscale constituie suma de 927 393,67 lei MD pentru 145 160 de pachete de țigări, fără

timbru de acciz. Conform procesului-verbal de percheziție din 19 mai 2014 (f.d. 19-20 vol.

IV) din interiorul semiremorcii de model „SCHMITZ” aflat în preajma domiciliului lui

Verega Gr. au fost ridicate 82760 de pachete de țigări de marca comercială „Ashima”, iar

de la Vrubliovschi A., în rezultatul percheziției nu a fost ridicată nici un pachet cu țigări.

Probe cu referire la 145160 de pachete de țigări, fără timbru de acciz lipsesc în materialele

cauzei penale, respectiv nu au fost administrate.

Mai mult decât atât, valoarea totală a lotului de țigări, incriminată lui Verega Gr. și

Vrubliovschi A., conform rechizitoriului, constituie suma de 710928 lei. Prin urmare,

valoarea accizului, indicată în acțiunea civilă (927393,67 lei), depășește cu mult valoarea

totală a lotului de țigări ce constituie suma de 710928 lei, fapt inadmisibil în raport cu

prevederile art. 4 alin. (6) al Legii nr. 1417 din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a

titlului III Codului Fiscal, cât și cu titlu III al Codului Fiscal.

Un alt temei de casare invocat de recurentă - neadmiterea condamnării persoanei de

două ori pentru una și aceiași faptă. În acest sens, partea atenționează instanța de judecată,

că faptele descrise la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 248 Cod penal și fapta

descrisă la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 249 Cod penal sunt identice, iar potrivit

art. 22 alin. (l) Cod de procedură penală nimeni nu poate fi urmărit de organele de urmărire

37

penală, judecat sau pedepsit de instanța judecătorească de mai multe ori pentru aceeași

faptă.

procurorul a depus referință privitor la opinia asupra recursurilor declarate de apărătorii

inculpaților menționând că urmează a fi dispusă inadmisibilitatea acestora, din motiv că

sunt vădit neîntemeiat și lipsite de temeiuri legale.

ajunge la concluzia că acestea urmează a fi admise, iar pentru a statua asupra soluției

respective, instanța de recurs a rezultat din următoarele circumstanțe de drept și de fapt.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursurile declarate

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție este

abilitat cu verificarea legalității hotărârii atacate în baza materialelor din dosar

pronunțându-se asupra tuturor motivelor invocate în recursuri de titularii acestora.

Or, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în particular avându-se în vedere

recursul ordinar, constă în înlăturarea erorilor admise de instanțele ierarhic inferioare la

etapele precedente de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl

declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

În drept, soluția instanței de recurs se fundamentează pe prevederilor stipulate în

dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând

recursurile instanța este în drept să le admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și cu

trimiterea cauzei la rejudecare, când erorile admise nu pot fi corectate de instanța de recurs

la această etapă a procedurilor.

În aceiași ordine de idei, Colegiul Penal lărgit menționează că, declanșând o

continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de

drept, adică odată exercitat are efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control

integral atât în fapt, cât și în drept, instanța având posibilitatea de a da o nouă apreciere

probelor acumulate în dosar. Respectiv, la judecarea apelului, instanța este în drept să

cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță (care pot fi, de altfel,

apreciate diferit față de felul cum au fost evaluate de prima instanță), pentru elucidarea

adevărului și pentru formularea unei concluzii temeinice vizavi de acuzația imputată

inculpaților prin actul de sesizare a instanței.

Analizând motivele fixate în recursuri, subscrise cazurilor de casare prevăzute de pct.

6) și 8) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit constată că

recurenții pledează pentru desființarea totală a deciziei instanței de apel, cu două variante

posibile de soluționare a cauzei, fie remiterea la rejudecare, fie dispunerea achitării în

latura penală a inculpaților, pentru că Curtea de Apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apeluri, hotărârea contestată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și, în general, motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii, care

în opinia recurenților este expus neclar, în acțiunile lui Vrubliovschi A. și Verega Gr. nu se

regăsesc elementele infracțiunilor incriminate acestora prin rechizitoriu, acțiunea civilă

înaintată de Serviciul Vamal a fost greșit soluționată de instanța de apel.

38

Colegiul Penal lărgit, verificând criticele titularilor cererilor de recurs, în raport cu

actele cauzei, constată că acestea per se sunt catalogate ca întemeiate și urmează a fi

admise, întrucât instanța, judecând apelul, nu a examinat cauza sub toate aspectele,

complet și obiectiv, adoptând o soluție pripită și nemotivată, prin ce a admis eroarea de

drept prescrisă de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Decizia Curții de Apel

Bălți nu cuprinde relevarea considerentelor și temeiurilor care au stat la baza concluziilor

formulate în rezultatul verificării sentinței atacate de apelanți, în raport cu motivele

invocate de aceștia și probele din dosarul deferit judecății.

Lipsa unei motivări adecvate cerințelor legii într-o hotărâre judecătorească afectează

grav respectarea garanțiilor procedurale a părților la un proces echitabil. În același timp se

precizează că, obligația instanței de a-și motiva hotărârea face parte din setul de garanții

stabilite pentru existența unui proces echitabil. Or, potrivit jurisprudenței constante a

CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată

demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal. (Suominen c. Finlandei

(2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85)

În lumina considerentelor expuse și ținând seama de esența erorilor avansate de

recurenți, Colegiul reiterează că, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul

este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept adică odată exercitat produce un efect

devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept,

instanța având posibilitatea de a da o nouă apreciere probelor acumulate în dosar. În speța

dată, instanța de apel nu a analizat minuțios probele din dosar, nu a dat răspuns la toate

capetele de cerere din apelurile avocaților Balan A. și Rusanovschi Iu, a formulat mai

multe concluzii care nu se conciliază cu dispozitivul deciziei, nu a înlăturat carențele

existente în lucrul judecat de prima instanță, prin acestea nerezolvând fondul apelurilor

declarate, după cum corect au remarcat și avocații în cererile de recurs.

Pentru a statua asupra acestei concluzii, instanța de recurs, în principal, a rezultat din

următoarele.

Mai întâi, se notează că, în urma analizării minuțioase a textului sentinței și deciziei

contestate, preponderent a părților descriptive ale acestora, se constată indubitabil că

alegațiile avocatului sunt întemeiate, întrucât atât prima instanță, cât și Curtea de Apel au

eșuat să respecte garanțiile procedurale subsecvente unui proces echitabil, analizând

superficial circumstanțele cauzei și adoptând soluții cu încălcarea legii procesual-penale,

neraportând materialul probator la actul de învinuire și la cel de sesizare a instanței.

Colegiul Penal lărgit constant menționează că, principala problemă pusă în discuție

pe orice cauză penală se rezumă la vinovăția persoanei trimisă în judecată în raport cu

faptele pentru care aceasta este acuzată prin rechizitoriu. În cauza de față problema

vinovăției este determinată de existența sau inexistența în acțiunile inculpaților

Vrubliovschi A. și Verega Gr. a semnelor calificative subsecvente celor două infracțiuni

distincte de tentativă de contrabandă și eschivare de la achitarea drepturilor de import,

incriminate ultimilor prin rechizitoriu.

În sensul celor menționate, urmează a se reține că descrierea faptei în actul de

învinuire și încadrarea juridică a acesteia joacă un rol crucial în cadrul procesului penal,

39

întrucât în acord cu temeiul legal al acuzațiilor care i se aduc unei persoane, se poate

organiza o apărare eficientă fundamentată pe contestarea faptelor incriminate cu titlu de

acuzație, ceea ce constituie o condiție esențială a echității procedurii garantate de art. 6 din

Convenția Europeană. Din atare considerente, baza factologică descrisă în rechizitoriu și

încadrarea acesteia într-o normă penală concretă urmează a fi minuțios analizată de

instanțele de fond, pentru a se putea afirma că echitatea procesului a fost respectată.

Având în vedere că, învinuirea este una din componentele principale ale procesului

penal, urmează de evidențiat că, prin rechizitoriu Vrubliovschi A. a fost învinuit de

comiterea infracțiunii de tentativă de contrabandă caracterizată prin următoarele semne

calificative: trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, prin

eludarea controlului vamal, acțiuni comise de mai multe persoane, în proporții deosebit de

mari. La fila dosarului 156 și 157, vol. 14, acuzatorul de stat incriminându-l pe inculpat

menționează următoarele: „Astfel, prin acțiunile sale intenționate, manifestate prin intenție

directă, Vrubliovschi A. acționând în calitate de organizator a comis tentativa la

infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal ...” Aici,

Colegiul ține să remarce că, deși acuzatorul descrie că inculpatul a comis o tentativă de

infracțiune, art. 27 Cod penal expres nu este indicat în rechizitoriu, omisiunea aceasta

nefiind identificată de nici o instanță pe parcursul judecării cauzei. Comparativ cu

acuzațiile aduse lui Verega Gr. pe același capăt de învinuire, se observă că procurorul nu a

repetat aceiași eroare și în privința ultimului, a specificat concret că îi impută fapta

încadrată juridic în baza art. 27, 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal.

Prima instanță, fiind învestită cu soluționarea fondului cauzei, urmează să se ghideze

de limitele prescrise de art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind obligată să

cerceteze minuțios probatoriul administrat numai în privința persoanei puse sub învinuire

și numai în limitele învinuirii formulate acesteia în rechizitoriu. Prin alte cuvinte, obiectul

cercetării instanței de judecată îl constituie nemijlocit actul de sesizarea a acesteia, unde

este descrisă amănunțit învinuirea coroborată cu probatoriul administrat într-u dovedirea

acesteia, instanța urmând a cerceta probele și a se expune dacă vinovăția persoanei deferite

justiției a fost demonstrată.

Prima instanță, contrar celor expuse supra, în partea descriptivă a sentinței a

consemnat că: „Analizând probele administrate de către organul de urmărire penală și

verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de

procedură penală și apreciindu-le în sensul art. 101 Cod de procedură penală din punct

de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității și a coroborării reciproce,

instanța de judecată consideră că vinovăția inculpaților Vrubliovschi A. și Verega Gr. a

fost dovedită integral, acțiunile lui Vrubliovschi A. corect au fost calificate potrivit art. 27,

42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, iar acțiunile lui Verega Gr. corect au fost

calificate potrivit art. 27, 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal (f.d. 19, vol. XVI).

Astfel, rezultând din constatările instanței, acuzatorul de stat în rechizitoriu nu a admis

erori asupra cărora ar fi fost necesar de intervenit pe acest capăt de acuzare, iar învinuirea

înaintată inculpaților, în opinia primei instanțe este una corectă, legală și întemeiată, fiind

dovedită indubitabil prin probatoriul administrat. Lacuna respectivă nu a fost corectată nici

40

de către instanța de apel. Totuși, instanța de recurs ține să o evidențieze pentru că, deși în

esență aceasta nu este de natură să afecteze substanțial actul învinuirii, pentru echitatea

procedurii per ansamblu, ea prezintă importanță, urmând a fi corectată în modul

corespunzător, odată cu rejudecarea cauzei.

În continuare, atenția instanței de recurs este focusată pe descrierea detaliată atât a

procurorului, cât și a primei instanțe a faptelor infracționale reținute în sarcina inculpaților

și anume că:

„Vrubliovschi A. a participat în calitate de organizator la comiterea tentativei de

contrabanda cu țigări în proporții deosebit de mari săvârșită de mai multe persoane,

acționând cu intenție directă, urmărind scopul obținerii profitului ilicit prin săvârșirea

contrabandei cu țigări în proporții deosebit de mari, prin participație complexă și

împreună cu alte persoane la moment neidentificate, inclusiv cetățeni ai României, care

acționau în calitate de organizatori, prin înțelegere prealabilă cu alte persoane care au

contribuit la realizarea infracțiunii în calitate de complici, cât și alte persoane la moment

neidentificate, a pus la cale pregătirea și realizarea infracțiunii de contrabandă cu țigări

în proporții deosebit de mari peste frontiera moldo-română, acțiuni manifestate prin

întocmirea planului criminal, recrutarea participanților, determinarea în prealabil a

rolurilor și responsabilităților fiecăruia, finanțarea infracțiunii, găsirea furnizorului și

achiziționarea produselor de tutungerie de o anumită marcă, a beneficiarilor mărfii din

rândul cetățenilor din România, găsirea unităților de transport, bărcilor gonflabile din

cauciuc, mijloacelor tehnice de comunicație și depistarea GPS, altor instrumente pentru

realizarea infracțiunii, asigurarea înlăturării obstacolelor la frontiera vamală a

Republicii Moldova, precum și în mod intenționat a dirijat activitatea participanților la

comiterea infracțiunii și nemijlocit a întreprins acțiuni, îndreptate spre realizarea

infracțiunii de contrabandă;

Acționând cu intenție directă, urmărind scopul obținerii profitului ilicit prin

săvârșirea contrabandei cu țigări în proporții deosebit de mari, Verega Gr., acționând în

calitate de complice, prin participație complexă și împreună cu Vrubliovschi A., care

acționa în calitate de organizator, prin înțelegere prealabilă cu o persoană neidentificată

...”

Așadar, așa cum se învederează din textul învinuirii, inculpații au fost învinuiți de

faptul că, acționând prin participație complexă, având diferite roluri la realizarea faptei

infracționale, au comis infracțiunea de tentativă de contrabandă în proporții deosebit de

mari, cu calificarea în baza art. 27, 42 alin. (2), (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal.

Prima instanță în aceiași manieră a descris fapta imputabilă inculpaților, fără a remarca că,

participația complexă în afară de mențiunea ei în circumstanțele de fapt, nu a fost inserată

și în calificare juridică făcută de procuror, lui Vrubliovschi A. și lui Verega Gr.,

incriminându-i-se doar comiterea prin art. 42 alin. (2), (3) Cod penal, a infracțiunii de

tentativă de contrabandă.

Linia de demarcare dintre normele penale prescrise de art. 44 și 45 Cod penal, adică

dintre participația simplă și cea complexă, se rezumă la aceea că infracțiunea se consideră

săvârșită prin participație complexă dacă la comiterea ei participanții au contribuit în

41

calitate de autor, organizator, instigator sau complice. Odată ce procurorul și instanțele de

fond au insistat asupra descrierii detaliate a rolurilor avute de fiecare inculpat în momentul

comiterea infracțiunii, atunci aceștia erau obligați să intervină în limitele legale și să

conformeze baza factologică cu încadrarea juridică, ceea ce la caz nu a fost realizat.

De altfel, în acest punct de analiză Colegiul Penal lărgit reiterează că, potrivit art. 296

alin. (2) Cod de procedură penală, rechizitoriul se compune din două părți: expunerea și

dispozitivul. Expunerea cuprinde informații despre fapta și persoana în privința căreia s-a

efectuat urmărirea penală, analiza probelor care confirmă fapta și vinovăția învinuitului,

argumentele invocate de învinuit în apărarea sa și rezultatele verificării acestor argumente,

circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea învinuitului, precum și temeiurile

pentru liberarea de răspundere penală conform prevederilor art. 53 din Codul penal dacă

constată asemenea temeiuri. Dispozitivul cuprinde date cu privire la persoana învinuitului

și formularea învinuirii care i se incriminează cu încadrarea juridică a acțiunilor lui și

mențiunea despre trimiterea dosarului în instanța judecătorească competentă.

În această ordine de idei, Colegiul reamintește că echitatea unei proceduri se

apreciază în raport cu ansamblul acesteia. Dispozițiile art. 6 § 3 CEDO exprimă necesitatea

acordării unei atenții deosebite dreptului de a fi informat despre natura și cauza acuzației

aduse împotriva sa, în vederea organizării unei apărări eficiente și rezultative pe cât este de

posibil în circumstanțele cauzei și asupra faptei pentru care o persoană este acuzată. Or,

rechizitoriul joacă un rol determinant în urmărirea penală, iar importanța acestuia se poate

prezenta sub două perspective: pe de o parte acesta include detaliat fapta care urmează a

se examina în instanța de judecată, pe de altă parte - persoana care urmează să răspundă

pentru această faptă.

Prin rechizitoriu persoana trimisă în judecată este oficial înștiințată, în scris cu privire

la temeiul legal și faptic al acuzațiilor care i se incriminează. Mai mult, sub același aspect,

art. 6 § 3 lit. a) din Convenția Europeană îi recunoaște acuzatului dreptul de a fi informat

cu privire la încadrarea juridică a faptelor, dar și cu privire la cauza acuzației, adică

privitor la expunerea detaliată a faptelor materiale pentru care este acuzat și pe care se

bazează acuzația (cauza Pelissier și Sassi contra Franței nr. 2544/94 pct. 52-54, CEDO

1999-II). Sfera de aplicare a acestei dispoziții trebuie apreciată, în special, în lumina celui

mai general drept la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 din Convenție. În materia

penală, o informare precisă și completă cu privire la acuzațiile aduse unei persoane

constituie o condiție esențială a echității procedurii. Există o legătură între lit. a) și lit. b)

de la art. 6 § 3 CEDO, iar dreptul de a fi informat cu privire la natura și cauza acuzației

trebuie analizat în lumina dreptului inculpatului de a-și pregăti o apărare eficientă pentru a

răspunde coerent, prompt și adecvat acuzației înaintate.

În final, reiterând despre importanța încadrării juridice a unei fapte, Colegiul

evidențiază că aceasta are importanță atât pentru aplicarea corectă a legii penale, cât și

pentru modul de desfășurare a judecății determinând, nu în ultimul rând, concordanța între

conținutul legal al infracțiunii și conținutul constitutiv al acesteia.

Neobservarea unor circumstanțe deficiente atât de evidente ale rechizitoriului,

precum și încălcarea regulii de bază la judecarea cauzei de către prima instanță, care se

42

regăsește în art. 325 Cod de procedură penală și care statuează cu titlul de principiu că la

instrumentarea oricărui dosar se pornește de la analiza minuțioasă a actului învinuirii, iar

în cazul necorespunderii între conținutul legal al infracțiunii și conținutul constitutiv al

acesteia, instanța urmează să corecteze erorile admise prin pronunțarea unei soluții legale

și întemeiate, au afectat iremediabil lucrul judecat de prima instanță.

Subsecvent, instanța de recurs evidențiază și faptul că soluția despre achitarea

inculpaților în baza art. 249 Cod penal, este afectată de vicii procedurale prin faptul că, în

partea descriptivă instanța a statuat că în acțiunile inculpaților lipsește latura obiectivă a

acestei infracțiuni, iar în partea dispozitivă a menționat că, atât Vrubliovschi A., cât și

Verega Gr. urmează a fi achitați de sub învinuirea incriminată acestora în baza art. 42 alin.

(2) și (3), art. 249 alin. (3) Cod penal, din cauza lipsei faptei infracțiunii. Menționarea

concomitentă a două temeiuri de achitare ce se exclud reciproc, în aceiași hotărâre

judecătorească, este o eroare de procedură, în atare situație suntem în prezența cazului de

casare stipulat de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia

dispozitivul hotărârii contravine părții descriptive a acesteia.

Un alt aspect ce se impune a fi menționat în această cauză, se referă la aplicabilitatea

art. 106 Cod penal – confiscarea specială a bunurilor infracționale, asupra căruia prima

instanță nu s-a pronunțat în modul corespunzător eșuând să formuleze un minim de

motivare despre necesitatea dispunerii acestei confiscări.

Limitele în care s-a încadrat prima instanță la acest subiect pot fi rezumate la

următoarea frază extrasă din dispozitivul sentinței: „ - automobilul de model „Mercedes

312D”, anul producerii 1999, ..., cu n/î XXXXX, ridicat de la Verega Gr., care se află la

păstrare la depozitul de păstrare a corpurilor delicte al IP Rîșcani, mun. Chișinău, de

confiscat în folosul statului, în temeiul art. 106 alin. (2) lit. a) Cod penal.”

Deși din interpretarea dispoziției art. 106 alin. (l) – (2) din Codul penal, la prima

facie se pare că legiuitorul a instituit o normă imperativă ce l-ar obliga pe magistratul care

judecă cauza să se pronunțe mereu pentru confiscarea corpurilor delicte, utilizate sau

destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni, totuși o astfel de interpretare și aplicare a

normei vizate este inadmisibilă și vine în contradicție cu cele recomandate în această

materie de Plenul Curții Supreme de Justiție.

Astfel, se reiterează că, în textul deciziei nr. 4-1ril-5/2019 din 07.02.2019, in

concreto, s-a atenționează asupra faptului că: „Mărfurile și obiectele care constituie

obiectul contrabandei sau al contravenției vamale, prevăzute în alin. (10) și (12) ale art.

287 Cod contravențional, precum și mijloacele de transport și alte mijloace destinate,

folosite pentru transportarea sau tăinuirea acestora și recunoscute drept instrumente ale

infracțiunii, fiind corpuri delicte, pot fi confiscate în beneficiul statului, conform art. 46

alin. (4) din Constituția Republicii Moldova, art. 106 Cod penal și art. 162 Cod de

procedură penală.

Instanța, la aplicarea concomitentă a pedepsei penale și a confiscării obiectelor

contrabandei, transmiterii bunurilor, forțat și gratuit, a obiectelor, uneltelor menționate

ale contrabandei în proprietatea statului, va ține cont de necesitatea unor penalități

proporționale.

43

La trecerea forțată a corpurilor delicte în proprietatea statului, instanța de judecată

urmează să verifice această situație, prin prisma principiilor elaborate de jurisprudența

Curții Europene: 1) dacă o așa imixtiune în dreptul la proprietate este prevăzută de lege;

2) dacă urmărește un scop legitim; 3) este necesară într-o societate democratică și 4)

dacă este proporțională cu circumstanțele cauzei, cerințele generale ale societății,

coroborate cu cerințele de a proteja drepturile de proprietate.”

Altfel spus, de fiecare dată la aplicarea confiscării obiectelor contrabandei în

proprietatea statului, se va ține cont de necesitatea unor penalități proporționale, această

situație fiind verificată prin prisma „triplului test”, constant emanat din jurisprudența

CtEDO, care presupune trei condiții asumate corelativ pentru a justifica și argumenta o

restricție adusă: a) limitarea este prevăzută de lege; b) protejează un interes legitim; c) să

fie necesară într-o societate democratică. Așadar, principiul proporționalității, în

accepțiunea sa clasică, presupune că oricare decizie sau măsură adoptată de organele

abilitate, urmează să se bazeze pe o justă și echitabilă evaluare a faptelor și echilibrare

adecvată a intereselor implicate, precum și pe o selectare coerentă a mijloacelor și

mecanismelor, care urmează a fi utilizate, în vederea atingerii unui scop predefinit.

Obiectivele consemnate supra pot fi atinse doar prin motivarea corespunzătoare a

soluției de aplicare a confiscării speciale, ceea ce în cauza dată nu a fost realizat. Or,

formalismul de care a uzat prima instanță în favoarea confiscării nu poate atinge pragul

minim necesar de motivare. În acest sens, fiind relevantă și jurisprudența CtEDO, potrivit

căreia, simpla faptă de încălcare a legislației nu este destulă pentru aplicarea măsurii de

confiscare. Este necesar de stabilit, dacă măsura de confiscare corespunde gravității

situației create (cauza Ismaylov vs Federația Rusă din 06.11.2008).

Prin urmare, faptul nemotivării „în general” a aplicabilității art. 106 Cod penal, de

către prima instanță, este de natură să prejudicieze actul întocmit și să lezeze drepturile

procesuale ale inculpaților, care trebuie să cunoască raționamentele ce au stat la baza

adoptării unei atare soluții.

În rezumat la cele expuse, instanța de recurs evidențiază că, prima instanță evaziv și

superficial a analizat actele cauzei admițând mai multe erori grave de drept ce urmau a fi

înlăturate de către instanța de apel.

În continuare, Colegiul Penal lărgit având a se pronunța asupra lucrului judecat de

instanța de apel, notează următoarele.

Cu titlu de început, se relevă că, din conținutul art. 417 Cod de procedură penală

rezultă că decizia instanței de apel constă din trei părți: introductivă, descriptivă și

dispozitivă. Pentru cauză prezintă relevanță componentele obligatorii ale părții descriptive

a deciziei, care urmează a se începe cu expunerea succintă a faptelor de săvârșirea cărora

inculpatul este declarat vinovat sau a învinuirii sub care a fost pus, apoi se expune fondul

apelului, conținutul solicitărilor părților participante în ședința judiciară, argumentele

suplimentare. În continuare în decizie se expune concluzia generală a instanței pe marginea

apelului și temeiurile de fapt și de drept, motivele adoptării soluției respective. Instanța de

apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor indicate în apel. Nerespectarea

acestor cerințe echivalează cu nerezolvarea fondului apelului. În cazul în care instanța de

44

apel admite apelul cu rejudecarea cauzei, decizia trebuie să cuprindă analiza probelor pe

care s-a bazat instanța pronunțând hotărârea, să indice din ce motive ele urmează a fi re-

apreciate ori respinse ca probe, iar partea descriptivă decizia trebuie să corespundă tuturor

cerințelor art. 394 Cod de procedură penală. Printre multitudinea de cerințe arătate în

articolul nominalizat, în primul rând se arată că instanța urmează să descrie fapta

criminală, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei,

forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii.

În cazurile când instanța de apel constată că hotărârea supusă verificării conține

concluzii ori expresii ce contravin legii, însă nu influențează asupra temeiniciei și

legalității hotărârii (aplicarea neîntemeiată a confiscării averii, necesitatea excluderii unor

indici ai infracțiunii, unor episoade din șirul de infracțiuni, expresii neadecvate ș.a.), în

partea descriptivă se va argumenta excluderea lor din textul hotărârii atacate, în toate

cazurile despre aceasta se va menționa și în dispozitiv.

Din analiza textuală a părții descriptive a deciziei instanței de apel se constată că în

aceasta se regăsește de la început descrierea faptelor infracționale imputabile inculpaților

în consecutivitatea în care ele au fost redate în sentință, după care, instanța trecând la

analiza actelor cauzei, a probatoriului administrat și expunând propriile aprecieri ale celor

comise de inculpați, a segmentat faptele incriminate acestora, în diferite puncte ale

deciziei, excluzând mai multe sintagme din învinuire, drept consecință nefiind clar expusă

baza factologică care urmează totuși a fi reținută în sarcina inculpaților.

De asemenea, instanța de recurs consemnează faptul că în partea descriptivă a

deciziei recurate lipsește o analiză coerentă, detaliată și corespunzătoare a probatoriului

pus la baza condamnării inculpaților, în acest sens se observă că Curtea segmentând

decizia în patru părți, corespunzătoare fiecărui apel declarat, s-a expus într-o manieră mult

prea generalistă asupra unor probe din dosar, pe fiecare capăt de acuzare în parte, dar nu

le-a analizat în ansamblu.

O altă carență procesuală admisă de instanța de apel la întocmirea hotărârii vizează

partea dispozitivă a acesteia, care nu corespunde întru-totul exigenților din legea

procesual-penală. În particular, fiind vorba despre aceea că, în conținutul deciziei adoptate

de instanța de apel, aceasta statuează asupra faptului că, prin probele din dosar, se

confirmă indubitabil vinovăția inculpaților de cele incriminate acestora în temeiul art. 42

alin. (2), (3), 249 alin. (3) Cod penal, însă, având în vedere intervenirea prescriptibilității

termenului de tragere la răspundere penală pentru faptele infracționale comise, urmează a

se dispune încetarea procesului penal. Prima instanță a dispus achitarea lui Vrubliovschi A.

și Verega Gr. pe acest capăt de acuzare. De aceea, se trage atenția instanței de apel că, în

cazul în care în urma judecării cauzei se constată că inculpații se fac vinovați de cele

incriminate prin rechizitoriu, faptul dat trebuie consemnat neapărat și în dispozitiv, după

care urmând a se dispune încetarea procesului penal, cu liberarea inculpaților de la

răspunderea penală, întrucât a intervenit termenul de prescripție prevăzut de art. 60 Cod

penal, pentru tragerea acestora la răspundere.

Din alt punct de vedere, Colegiul remarcă faptul că, atât în cererile de apel, cât și în

cele de recurs, partea apărării aduc mai multe critici legate de componența de infracțiune

45

bazată pe art. 249 Cod penal și incriminată ambilor inculpați. Astfel, potrivit celor

menționate de părți: „pentru infracțiunea specificată sunt caracteristice cu totul alte metode

de săvârșire, și anume: refuzul expres de achitare a plăților vamale; schimbarea

domiciliului sau a sediului făptuitorului, în scopul neachitării plăților vamale; ignorarea

somațiilor de achitare a plăților vamale etc. În nici un caz nu pot fi considerate metode de

săvârșire a acestei infracțiuni: eludarea controlului vamal, tăinuirea de controlul vamal,

folosirea frauduloasă a documentelor, nedeclararea sau declararea necorespunzătoare în

documentele vamale, care sunt metode de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 248

Cod penal.

Instanța de apel, făcând abstracție de criticele părților în această parte, a conchis

asupra vinovăției inculpaților de eschivarea de la achitarea plăților vamale, suplinind

învinuirea cu următoarea frază: „ ... în conformitate cu prevederile Legii nr. 1417-XIII

din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului Fiscal, toate

mărfurile transportate din regiunea transnistreană spre restul Teritoriului Republicii

Moldova sunt obligate să treacă prin posturile vamale interne de control cu achitarea

taxelor vamale corespunzătoare, prevedere nerespectată de către Vrubliovschi A. și

Verega Gr.”

În rechizitoriu, este indicat expres că inculpații, prin eludarea controlului vamal în

scopul eschivării de la achitarea plăților vamale au încălcat: „prevederile pct. 10) a

Regulamentului privind transportarea mărfurilor prin posturile vamale interne de

control aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.792 din 08.07.2004”, introducând pe

teritoriul vamal a Republicii Moldova din raioanele de este a țării, prin eludarea

controlului vamal și eschivarea de la achitarea plăților vamale, peste 230000 de pachete de

țigări de marca comercială „Ashima” fără timbru de acciz, care erau destinate scoaterii

prin contrabandă spre România.

Incriminarea unor elemente noi, despre care părțile nu au cunoscut, înainte de a face

cunoștință cu decizia integrală a instanței de apel, este o încălcare esențială a drepturilor

procesuale ale acestora garantate de cadrul normativ autohton, precum și de art. 6 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a căror prevederi Republica Moldova s-a

angajat să le respecte, fără careva rezerve.

În general, în opinia Colegiului Penal lărgit instanța de apel încercând să remanieze

erorile semnalate de apelanți în cererile de apel, a adoptat un act contradictoriu,

argumentele instanței nu se conciliază cu circumstanțele de fapt ale cauzei deferite

judecății. Este indubitabil faptul că, marja de apreciere a tuturor argumentelor expuse de

apelanți i-a aparținut Curții de Apel, care ghidându-se de prevederile legale pertinente,

urma să se axeze pe cele mai importante chestiuni ridicate de părți și să se expună

argumentat asupra temeiniciei sau netemeiniciei acestora, ceea ce la caz instanța de apel nu

a realizat.

Totodată, se relevă faptul că avocata Balan A. în cererea de recurs indică asupra unor

circumstanțe extrem de importante ce au legătură de cauzalitate directă cu vinovăția

inculpatului Verega Gr., cu calitatea lui de complice, și cu aportul pe care l-a avut acesta la

comiterea infracțiunilor, asupra cărora instanța de apel a eșuat să se pronunțe prin

46

argumente întemeiate, neînlăturând astfel dubiile semnalate de parte: „Potrivit

declarațiilor inculpatului Verega Gr. în instanța de fond, susținute în instanța de apel

(dovadă înregistrările audio a ședinței de judecată), ultimul a indicat că nu-i cunoaște pe

Gheorghiță A., Nistiriuc Vs. și Nistiriuc V., pe de altă parte aceștia au declarat la

urmărirea penală că nici unul din ei nu-1 cunosc pe Verega Gr. Potrivit declarațiilor

făcute în instanța de fond, în cadrul interogării lor în calitate de învinuiți, nici unul din ei

nu numesc numele lui Verega Gr. sau mijlocul său de transport. Suplimentar, prin probele

administrate s-a constatat că nici nu au avut convorbiri telefonice.

(...) instanța de apel a modificat declarațiile lui Verega Gr., indicând în decizie că

ultimul îi cunoaște pe Gheorghiță A. și Nistiriuc Vs., acest fapt fiind confirmat prin

procesul-verbal de examinare a obiectului din 16.08.2014, fiind prezentate CD-uri cu

descifrările convorbirilor telefonice efectuate dintre participanții infracțiunii.

Pe lângă faptul consemnat supra, instanța de apel, nu a luat în considerație și nu a

dat nici o apreciere probelor administrate la dosar.

- sentinței Judecătoriei Ungheni din 22 decembrie 2014 potrivit căreia s-a constatat

că Gheorghiță A. a utilizat posturile telefonice cu nr. XXXXX și nr. XXXXX iar Nistiriuc

Vs. a utilizat nr. XXXXX;

- procesului-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigație din

01.06.2014 - interceptarea și înregistrarea comunicațiilor în cadrul convorbirilor

telefonice, efectuate de învinuitul Verega Gr. de la posturile telefonice cu nr. XXXXX cu

stenograma comunicațiilor (f.d 3-67 vol. 8), nr. XXXXX cu stenograma comunicațiilor (f.d

68-168 voi. 8), nr. XXXXX cu stenograma comunicațiilor (f.d 178-187 vol. 8), nr. XXXXX

cu stenograma comunicațiilor (f.d 194-246 vol. 8).

Ținând cont de faptul, că Verega Gr. nu a participat nemijlocit la 18.05.2014 la

acțiunile de tentativă de contrabandă, instanța de apel și-a motivat soluția prin faptul că

ultimul a acordat ajutor autorilor infracțiunii Gheorghiță A., Nistiriuc Vs. și Nistiriuc V. în

calitate de complice până la această data, astfel se are în vedere că a participat prin

complicitate.

Prin procesul-verbal de examinare a obiectului din 16.08.2014, la care a făcut

referire instanța, pentru a justifica faptul, că Verega Gr. se cunoștea cu Gheorghiță A.,

Nistiriuc Vs. și Nistiriuc V., a fost indicate toate convorbirile telefonice dintre Vrubliovschi

A., Verega Gr. , Gheorghiță A., Nistiriuc Vs. și Nistiriuc V.

Potrivit sentinței Judecătoriei Ungheni din 22 decembrie 2014 (f.d. 40-45, vol. 15) s-

a constatat, că Gheorghiță A., a utilizat posturile telefonice cu nr. XXXXX și XXXXX, iar

Nistiriuc Vs. a utilizat nr. XXXXX. Conform procesului-verbal privind consemnarea

măsurilor speciale de investigație din 01.06.2014 - interceptarea și înregistrarea

comunicațiilor în cadrul convorbirilor telefonice efectuate de învinuitul Verega Gr. de la

posturile telefonice cu nr. XXXXX cu stenograma comunicațiilor (f.d 3-67 vol. 8), nr.

XXXXX cu stenograma comunicațiilor (f.d 68-168 vol. 8), nr. XXXXX cu stenograma

comunicațiilor (f.d 178-187 vol. 8), nr. XXXXX cu stenograma comunicațiilor (f.d 194-246

vol. 8). Prin examinarea nemijlocită a stenogramelor din materialele dosarului este

47

stabilit că comunicări telefonice între Gheorghiță A., frații Nistiriuc și Verega Gr.

lipsesc.”

Instanța de recurs, verificând cele consemnate de recurentă, stabilește că chestiunile

ridicate de aceasta au fost semnalate și în cererea de apel, la care instanța de apel a

menționat:

„Colegiul penal nu poate reține în favoarea inculpaților afirmațiile invocate atât de

avocatul Balan A., cât și de către avocatul Rusanovschi Iu., precum că Vrubliovschi A. și

Verega Gr. nu se cunosc cu Nistiriuc A., Nistiriuc Vs. și Gheorghiță A., că inculpații nu au

nici o relație cu autorii infracțiunii de tentativă de contrabandă și că au lipsit la acțiunea

de tentativă de contrabandă la data de 18.05.2014, deoarece după cum s-a reținut anterior

de către Colegiul, din descifrările convorbirilor telefonice efectuate de pe posturile

telefonice utilizate de participanții la comiterea infracțiunii, și anume –Vrubliovschi A.,

Verega Gr., Gheorghiță A., Nistiriuc Vs., Nistiriuc V., persoana neidentificată pe nume

„Tolea”, alte persoane neidentificate și identificate, au fost constatate legăturile între

toate acestea persoane în perioada pregătirii și săvârșirii infracțiunii în aprilie-mai 2014,

inclusiv de la numerele de telefon utilizate de către ei doar pentru a comunica în special

între ei în vederea pregătirii și comiterii infracțiunii.”

Astfel, instanța de apel a conchis că „din descifrările convorbirilor telefonice

efectuate de pe posturile telefonice utilizate de participanții” se confirmă că părțile se

cunosc între ei.

Totuși, având în vedere că apărătorul ridică câteva întrebări esențiale pentru justa

soluționare a acestei cauze ce au legătură cauzală directă cu învinuirea adusă inculpatului

Verega Gr., și anume acesta a pledat că nu-i cunoaște pe ceilalți participanți la comiterea

faptei de contrabandă cu țigări, insistând asupra efectuării unei verificări subsidiare a

descifrărilor posturilor telefonice de care se foloseau inculpații Gheorghiță A., Nistiriuc

Vs., Nistiriuc V. pentru dovedirea nevinovăției, instanța de apel la acest argument urma să

dea un răspuns mult mai detaliat și argumentat pentru a înlătura dubiile persistente, ceea ce

la caz nu s-a realizat.

În lumina observațiilor de mai sus și luând în considerație procedura în întregime,

Colegiul consideră că instanța de apel nu a adus motive suficiente pentru dezbaterea

argumentelor apărătorului lui Verega Gr. din cererea de apel și, astfel, nu a respectat

cerințele cu privire la echitate, după cum o cere articolul 6 al Convenției.

Or, în decizia instanței de apel trebuiau analizate fiecare din argumentele din apelul

apărătorului, motivându-se temeiurile de fapt și de drept care au condus instanța la

respingerea lor. În acest context, instanța de recurs reiterează că obligația instanței de a-și

motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces

echitabil. În acest context, corect partea face trimitere la jurisprudența Curții Europene

reiterate și în cauza Suominen vs. Finlanda, unde forumul european a statuat că: „o funcție

a unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite.” Astfel, cu titlul

de principiu, se relevă că, una din condițiile guvernante ale adoptării hotărârii judecătorești

legale este respectarea garanțiilor procesului echitabil, de ceea ce, la caz, nu s-a ținut cont

de către instanța ierarhic inferioară.

48

Alăturat celor expuse, instanța de recurs mai ține să atragă atenția Curții de Apel și

asupra soluției pronunțate în latura civilă, consemnând în acest aspect că la rejudecarea

cauzei urmează a fi supuse unei verificări minuțioase cele relevate de recurentă, adică

faptul că: „Serviciul Vamal a înaintat acțiune civilă în procesul penal conform art. 219-

221 Cod de procedură penală. Drept temei au fost invocate introducerea ilicită pe

teritoriul vamal a Republicii Moldova a 145160 de pachete de țigări, fără timbru de acciz,

iar cuantumul drepturilor de import care urma să fie achitat conform legislației fiscale

constituie suma de 927393,67 lei MD.

Prin sentința instanței de fond, acțiunea civilă a fost respinsă.

Prin decizia instanței de apel, contestată prin prezentul recurs, s-a dispus

respingerea, ca tardiv, a apelului declarat de directorul general al Serviciului Vamal,

Vrabie V. Prin urmare, soluția instanței de fond urma să fie menținută fără modificări.

În altă ordine de idei, în cadrul cercetării în instanța de fond și cea de apel, partea

apărării a solicitat Serviciului Vamal să dovedească circumstanțele invocate în acțiune, în

raport cu materialele cauzei penale, cu referire la numărul pachetelor de țigări. Serviciul

a susținut că cuantumul drepturilor de import care urma să fie achitat conform legislației

fiscale constituie suma de 927393,67 lei MD pentru 145160 de pachete de țigări, fără

timbru de acciz. Conform procesului-verbal de percheziție din 19 mai 2014 (f.d. 19-20 vol.

IV) din interiorul semiremorcii de model „SCHMITZ” aflat în preajma domiciliului lui

Verega Gr. au fost ridicate 82760 de pachete de țigări de marca comercială „Ashima”,

iar de la Vrubliovschi A., în rezultatul percheziției nu a fost ridicată nici un pachet cu

țigări. Probe cu referire la 145160 de pachete de țigări, fără timbru de acciz lipsesc în

materialele cauzei penale, nefiind administrate.

Mai mult decât atât, valoarea totală a lotului de țigări, incriminată lui Verega Gr. și

Vrubliovschi A., conform rechizitoriului, constituie suma de 710928 lei. Prin urmare,

valoarea accizului, indicată în acțiunea civilă (927393,67 lei), depășește cu mult valoarea

totală a lotului de țigări ce constituie suma de 710928 lei, fapt inadmisibil în raport cu

prevederile art. 4 alin. (6) al Legii nr. 1417 din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a

titlului III Codului Fiscal, cât și cu titlu III al Codului Fiscal.”

Față de criticele recurentei, urmează de precizat că și în apelul procurorului, care a

fost admisibil, s-a solicitat admiterea acțiunii civile, totuși la soluționarea acesteia și pentru

înlăturarea divergenților existente în calculele efectuate de Serviciul Vamal, instanța urma

să țină cont de doleanțele părților și să solicite explicațiile de rigoare pe marginea

cuantumului total solicitat în acțiunea civilă în sumă de 927393,67 lei, pe care părțile îl

consideră exorbitant în raport cu învinuirea adusă acestora.

În aceste împrejurări, Colegiul Penal lărgit consideră că erorile semnalate supra, nu

pot fi înlăturate de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece instanța de

recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza în fond, substituind instanța care a

judecat apelurile cu încălcarea prevederilor legii penale și celei procesual-penale. Din atare

considerente, încălcările enunțate determină incontestabil Colegiul să concluzioneze

asupra necesității de a casa ad integrum decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării

49

cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, pentru a fi adoptată o soluție

corectă, legală și întemeiată.

De altfel, urmează de reamintit că, printre garanțiile unui proces echitabil,

reglementat de art. 6 din Convenția Europeană, se enumeră și faptul că orice persoană

trebuie să fie judecată în mod echitabil de un tribunal independent și imparțial, vizavi de

temeinicia oricărei acuzații îndreptate împotriva sa, ceea ce urmează a fi realizat și în

prezenta cauză, fiind, totodată, respectate drepturile inculpaților garantate atât de

Constituția Republicii Moldova, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât și de

Codul de procedură penală.

Acestea fiind menționate, Colegiul expune că instanța de apel, rejudecând această

cauză urmează să supună unei analize minuțioase toate circumstanțele de fapt și de drept

legate de chestiunile expuse în partea descriptivă a acestei decizii, să pătrundă în esență,

formulând concluzii coerente, corecte și întemeiate cu privire la soluția ce urmează a fi

adoptată în final.

În mare parte soluția de a dispune rejudecarea se bazează pe statuările Curții

Europene în speța Năvoloacă c. Moldovei (cererea nr. 25236/02), hotărârea din

16.12.2008, unde Curtea având a se pronunța asupra acestei cauze a considerat că

chestiunile care urmau a fi hotărâte de către Curtea Supremă de Justiție nu puteau fi

examinate în mod corespunzător, ca chestiuni ce ține de un proces echitabil, fără o

apreciere directă a probelor prezentate de partea apărării și partea acuzării (a se vedea

Botten v. Norway, 19 februarie 1996, §§ 52 și 53, Reports of Judgments and Decisions

1996-I și Popovici, citată mai sus, § 72). Respectiv, având în vedere că Curtea Supremă de

Justiție nu are competența să facă o examinare directă a probatoriului administrat, ea are

competența de a dispune rejudecarea cauzei de către instanța ierarhic inferioară. În cazul

de față echitatea cere ca Curtea Supremă de Justiție să dispună rejudecarea cauzei.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436

Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele acesteia,

să se pronunțe corespunzător și în strictă conformitate cu prevederile legii penale și

procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei și să țină

seama de cele invocate în prezenta decizie și nemijlocit de motivele casării acesteia, să

înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu

prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În subsidiar, Colegiul Penal lărgit menționează că, la rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, aceasta urmează să țină seama și de alegațiile recurenților din cererile de

recurs, care atenționează asupra unor deficiențe procedurale admise în aprecierea

probatoriului pe caz, ce au importanță pentru justa soluționare a dosarului.

Colegiul Penal lărgit

d e c i d e :

Admite recursurile ordinare declarate de avocatul Rusanovschi Iulian în numele

inculpatului Vrubliovschi Anatoli și de avocatul Balan Angela în numele inculpatului

50

Verega Grigore, casează total decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 28

noiembrie 2018, în cauza penală privindu-i pe Vrubliovschi Anatoli XXXXX și Verega

Grigore XXXXX, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 17 iulie 2019.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

Judecător Ghervas Maria

Judecător Mardari Dumitru

51