1ra-96/19 — art. 145 alin. 2 lit. b,i,j; art. 217 alin. 2 CP

1ra-96/19 — art. 145 alin. 2 lit. b,i,j; art. 217 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-96/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

20 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

inculpat și de mama acestuia, Celan Maria, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 iulie 2018, în cauza penală în privința

lui:

Procopciuc Alexandru Xxxxx, născut la

xx.xx.xxxx, originar și locuitor Xxxxx,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 19.09.2017 - 02.02.2018;

Instanța de apel: 10.04.2018 - 25.07.2018;

Instanța de recurs: 04.10.2018 - 20.02.2019;

C O N S T A T Ă:

Procopciuc Alexandru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.145 alin. (2)

lit. b), i), j) și art. 217 alin. (2) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa:

- în baza art. 145 alin. (2) lit. b), i), j) Cod penal - 19 (nouăsprezece) ani

închisoare în penitenciar de tip închis;

- în baza art. 217 alin. (2) Cod penal - 1 (unu) an închisoare în penitenciar de

tip semiînschis.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul total

al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Procopciuc Alexandru pedeapsa definitivă cu

închisoare pe termen de 20 (douăzeci) ani în penitenciar de tip închis.

Alexandru, la 24 aprilie 2017 aproximativ în jurul orelor 04.00-05.00, prin înțelegere

prealabilă cu o altă persoană, aflându-se în stare de ebrietate produsă de alcool, ambii

având intenția de a-1 omorî pe operatorul de la stația PECO a S.R.L. „Derang-Plus”,

amplasată în satul Brînzeni, raionul Edineț și ambii urmărind scopul de a sustrage

mijloace bănești de la stația dată, s-au apropiat de operatorul de serviciu Onea Victor,

care se afla în coridorul stației. Persoana care era împreună cu Procopciuc Alexandru,

având în mână un cuțit de bucătărie, intenționat cu cuțitul respectiv i-a aplicat lui

Onea Victor multiple lovituri în regiunea gâtului și cutiei toracice, până ce victima nu

mai dădea semne de viață. În timpul cât Creciun Viorel îi aplica lovituri cu cuțitul lui

Onea Victor, Procopciuc Alexandru căuta mijloacele bănești în biroul operatorului.

1

Conform raportului de expertiză medico-legale nr. 103 din 11.05.2017, decesul

lui Onea Victor, a survenit la 24.04.2017 cu 10-12 ore până la expertiza cadavrului în

rezultatul plăgilor multiple (în număr de 42) tăiate-înțepate oarbe și penetrante a

capului, feții, gâtului și cutiei toracice, cu lezarea vaselor sanguine și nervilor gâtului,

laringelui și vertebrei cervicale 5, lobului superior a plămânului drept, care au

condiționat hemoragie acută abundentă externă și internă (350,0 sânge fluid în

cavitatea pleurală pe dreapta), și care au dus la șoc hemoragie, fiind produse prin

acțiunea traumatică repetată a unui obiect vulnerant tăietor-înțepător, posibil cu

cuțitul la 24.04.2017.

Tot el, continuându-și activitatea sa criminală, a săvârșit păstrarea fără scop de

înstrăinare a drogurilor în proporții mari, în următoarele circumstanțe:

La 30 aprilie 2017 aproximativ pe la orele 12.00-12.30, în urma cercetării la fața

locului efectuate de către angajații IP Edineț în gospodăria unde locuiește Procopciuc

Alexandru, situată în satul Xxxxx, raionul Xxxxx, în construcția auxiliară casei de

locuit, care servea loc pentru depozitare a grânelor, au fost depistate și ridicate: 36

plante în stare verde de vegetație; masă vegetală uscată și mărunțită de culoare verde;

o sticlă din plastic cu volumul de 0,5 litri și un capac din metal. Plantele, masa

vegetală și obiectele în cauză au fost ridicate și plasate în pachete, care au fost sigilate

cu amprenta ștampilei „Secretariat IP Edineț”.

Conform raportului de expertiză nr. 34/12/2-R-516 din 10.05.2017: 1) plantele

verzi (obiectul nr.1), depistate și ridicate la 30.04.2017 în procesul efectuării

cercetării la fața locului în gospodăria lui Procopciuc Alexandru, amplasată în satul

Xxxxx, raionul Xxxxx, reprezintă plante de cânepă (cannabis) în număr de 36

(treizeci și șase); 2) masa vegetală uscată, mărunțită de culoare verde (obiectul nr. 2)

din pachetul prezentat la cercetare, ridicată din același loc, reprezintă marihuana.

Marihuana se atribuie la substanțele stupefiante de origine vegetală, neutilizată în

scopuri medicale, obținută artizanal din plantele de cânepă. Masa substanței

stupefiante - marijuana, în stare uscată, prezentată la cercetare, constituie 0,309

grame; 3) pe suprafața internă a buteliei din plastic și capacul din metal (obiectul nr.3

- nr. 4), care au fost depistate și ridicate în aceleași circumstanțe, s-a depistat rășină

de cannabis care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante - droguri. Masa

substanței stupefiante - rășină de cannabis (recalculate la masa uscată), conținută pe

obiectele descrise mai sus constituie 0,114 grame (0,089gr. + 0,025gr.).

Potrivit Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel

de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin

Hotărârea Guvernului, nr. 79 din 23 ianuarie 2006 substanțele narcotice depistate și

ridicate la 30.04.2017 din gospodăria în care locuiește Procopciuc Alexandru, se

atribuie la substanțe narcotice în proporții mari. În concluzie, Procopciuc Alexandru a

păstrat ilegal, în construcția auxiliară a casei de locuit unde locuiește, situată în satul

Xxxxx, raionul Xxxxx, 36 plante de cânepă (cannabis) și 0,114 grame de rășina de

cannabis.

2

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

instanța a reținut că, în drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunilor prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. b), i), j) Cod penal, după indicii

calificativi: omorul intenționat, săvârșit din interes material, de două persoane cu o

deosebită cruzime și art. 217 alin. (2) Cod penal, după indicii calificativi: păstrarea,

fără scop de înstrăinare a drogurilor, săvârșite în proporții mari.

3.1. avocatul Vasile Martin în numele inculpatului, care a solicitat casarea

acesteia, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care Procopciuc Alexandru să fie achitat

de sub învinuirea pe art. 145 alin. (2) lit. b), i) și j) Cod penal din lipsa faptei

incriminate în acțiunile lui.

Condamnarea lui Procopciuc Alexandru în baza art. 217 alin. (2) Cod penal nu a

fost contestată.

În susținerea apelului avocatul a invocat că sentința este vădit neîntemeiată,

ilegală și pasibilă casării, deoarece Procopciuc Alexandru a fost ilegal condamnat

pentru omor, acesta neparticipând la săvârșirea acestei infracțiuni.

Instanța de judecată nu a luat în considerație declarațiile făptuitorului infracțiunii

de omor Creciun Viorel, care a declarat că în acea noapte ei s-au înțeles să meargă la

stația PECO din satul Brînzeni, raionul Edineț să fure bani. El a intrat în sarai de unde

a luat cuțitul, l-a pus în buzunar, despre care fapt Procopciuc Alexandru nu știa și nici

nu avea de unde să știe.

Procopciuc Alexandru nici n-a asistat la săvârșirea de către Creciun Viorel a

omorului lui Onea Victor, nu s-a aflat în acea încăpere (odaie), nici nu i-a acordat

sprijin moral, ba din contra când a văzut ce face Creciun Viorel a strigat „Ce faci?

Ajunge!”. Noțiunea de două sau mai multe persoane în sensul consemnat la art. 145

alin. (2) lit. i) Cod penal presupune pluritatea de făptuitori, astfel este exclusă

condamnarea lui Procopciuc Alexandru în temeiul art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal,

deoarece dânsul nu este și nu a fost participant la comiterea omorului lui Onea V.;

În speță a avut loc excesul de autor din partea lui Creciun Viorel, or ambii sub

cuvântul „a vali” subînțelegeau a-l bate și nici într-un caz să-l omoare, de aceea

Procopciuc Alexandru nu poate purta răspundere penală pentru omorul lui Onea

Victor săvârșit de Creciun Viorel de unul singur.

Sentința adoptată în privința lui Procopciuc Alexandru una arbitrar-doctrinară,

adoptată în urma unor emoții influențate de reprezentantul părții vătămate pe

parcursul examinării cauzei în ședința de judecată, neîntemeiată pe probe

incontestabile stabilite în ședința de judecată, vădit greșită și care urmează a fi casată

cu adoptarea unei soluții noi prin care acesta să fie achitat pe art. 145 alin. (2) lit. b),

i) și j) Cod penal, din lipsa faptei incriminate în acțiunile lui.

3.2. inculpatul, care a solicitat examinarea cauzei în partea reducerii pedepsei

potrivit prevederilor art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, în speranța că instanța

va lua în considerație încălcările pe cauza penală și îi va reduce din pedeapsă.

3

apelurile declarate au fost respinse ca nefondate.

4.1. Efectuând o cercetare amplă a probelor administrate în cauză, Colegiul a

conchis asupra temeiniciei și legalității concluziei judiciare a instanței de fond privind

constatarea vinovăției lui Procopciuc Alexandru de comiterea infracțiunilor

încriminate, cât și asupra calificării juste a acțiunilor acestuia în baza art.145 alin.(2)

lit. b), i) și j) și art. 217 alin. (2) Cod penal.

Colegiul a constatat examinarea multilaterală a cauzei penale în privința

inculpatului de către instanța de fond, cu cercetarea obiectivă a probelor administrate,

cu aprecierea corectă și la justa valoare a împrejurărilor de fapt și a aspectelor de

drept, ce în rezultat au dus la emiterea pe caz a unei soluții legale și întemeiate. Prima

instanță a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele

cauzei și în baza art. 101 Cod de procedură penală a dat probelor administrate pe caz

o apreciere legală din punct de vedere a pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

În confirmarea vinovăției aduse inculpatului instanța de apel a reținut

declarațiile succesorului părții vătămate Onea Valentina, martorilor Verlan

Alexandru, Onea Eugeniu, Onea Lidia, Grădinaru Lidia, Creciun Viorel, Goraș

Lilian, Botnari Anatolii, Răcilă Anatolie, documentele și procesele-verbale ale

acțiunilor procesuale.

Declarațiile inculpatului care vina în comiterea infracțiunilor incriminate a

recunoscut-o parțial, Colegiul le-a apreciat din punct de vedere critic, aduse cu scop

de apărare și evitare a răspunderii penale.

Colegiul a reținut că, motivul ambilor făptuitori a fost de a lichida persoana care

îi va fi apărută în cale la săvârșirea faptei de sustragere a banilor de la benzinărie.

Cele din urmă s-au confirmat în ședința de judecată nemijlocit atât prin declarațiile

inculpatului, care a menționat expres că, în cazul în care se va împotrivi operatorul de

la stație, ei îl vor „Vali”, cât și prin declarațiile martorului Creciun Viorel. Instanța de

fond corect a apreciat critic explicația atât a martorului Creciun Viorel, cât și a lui

Procopciuc Alexandru și apărătorul acestuia, precum că, „a vali”, ei au avut în vedere

„a bate” și nicidecum a-1 omorî”.

Reieșind din raportul de expertiză medico-legal nr.103 din 11.05.2017, victimei

au fost aplicate lovituri numai cu cuțitul, în rezultat Onea Victor a decedat imediat și

asupra corpului victimei nu s-au depistat careva alte leziuni corporale decât plăgile

provocate cu aplicarea cuțitului. Astfel, se demonstrează că, Procopciuc Alexandru a

acționat cu intenția de a-l omorî pe Onea Victor, prin înțelegere prealabilă cu o altă

persoană, pentru ca să nu-i împiedice de a sustrage mijloace bănești, intenția acestuia

s-a dovedit prin motivul și comportamentul acestuia înainte și după săvârșirea

infracțiunii.

Astfel, s-a dovedit cert că anume la inițiativa lui Procopciuc Alexandru la

24.04.2017 ultimul cu Creciun Viorel au mers la benzinărie pentru a sustrage banii și

4

ambii s-au înțeles că în cazul în care operatorul de la stație se va împotrivi, ei îl vor

„vali”.

În circumstanțele indicate, se dovedește cu certitudine săvârșirea de către

Procopciuc Alexandru a infracțiunii de omor cu o deosebită cruzime însuși prin faptul

că acesta cunoștea operatorii care activau la benzinărie, care îi permiteau să între timp

de iarnă, în camera operatorului pentru a se încălzi. Astfel, văzând unde operatorii țin

banii în dulap și că în această benzinărie nu sunt camere de luat vederi, din timp a

planificat infracțiunea dată și s-a înțeles cu Creciun Viorel să se ducă la benzinărie

după bani și dacă ceva o să-l „vălească” pe operator. Ajungând la stația de benzinărie,

au îmbrăcat câteva rânduri de haine și văzând că Creciun Viorel a început să-i aplice

lovituri cu cuțitul părții vătămate, a ignorat acest fapt și a trecut pe lângă ei în camera

unde se păstrau mijloace bănești, fără a reacționa sau a opri pe Creciun Viorel. Apoi,

dându-și seama de faptele comise, au plecat la o stână nu departe de sat, s-au

dezbrăcat de haine care erau murdare de sânge, Creciun Viorel a aruncat cuțitul într-o

râpă iar Procopciuc Alexandru a dat foc la haine.

Astfel, instanța de apel la fel a reținut că în acțiunile lui Procopciuc Alexandru

există legătură cauzală directă, și anume între leziunile corporale depistate și decesul

victimei, constatate prin raporturile de expertize efectuate, din probele administrate,

acesta a avut o conduită violentă, ce a reprezentat o formă de manifestare a sa, de a

suprima viața unei persoane, Procopciuc Alexandru prin activitatea sa infracțională a

prevăzut survenirea consecințelor, și anume decesul părții vătămate.

Colegiul a considerat că apelul depus de avocatul Martin Vasile în interesele

inculpatului este neîntemeiat, iar argumentele invocate se determină a fi declarative,

careva probe și dovezi în confirmarea argumentelor date nu au fost prezentate. De

fapt, Colegiul a determinat că avocatul Martin Vasile prin apelul declarat a admis

invocarea repetată a argumentelor deja invocate de el în instanța de fond.

Din aceste considerente, Colegiul a instituit că apelul este formal, nefiind

indicată eroarea judiciară, fiind relatate faptele conform viziunii apelantului sub

formă de apărare, din care motiv a fost respins.

În respingerea apelului inculpatului care a contestat sentința în latura pedepsei,

solicitând o pedeapsă mai blândă, Colegiul a menționat că nu are temei de a interveni

în sentința instanței de fond nici în această parte, or la stabilirea categoriei și măsurii

de pedeapsă inculpatului s-a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale

privind individualizarea pedepsei, aplicându-i acestuia o pedeapsă corectă, echitabilă

și legală.

5.1. inculpatul, care nu a contestat condamnarea sa în baza art. 217 alin. (2) Cod

penal, și fără a invoca un temei pentru recurs din cele prevăzute de art. 427 alin. (1)

Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor emise și adoptarea unei noi

hotărâri prin care să fie achitat de sub învinuirea prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. b),

i), j) Cod penal din lipsa în acțiunile sale a faptei de omor.

5

În susținerea recursului se indică aceleași motive expuse în cererea de apel de

către avocatul Martin Vasile redate în pct. 3.1. al prezentei decizii, recursul de fapt

fiind o copiere a cererii de apel.

5.2. mama inculpatului, Celan Maria, care solicită instanței de recurs să fie

eliberat Procopciuc Alexandru de sub arest deoarece nu este vinovat.

5.3. Pe marginea recursurilor declarate procurorul depune referință solicitând

instanței de recurs a le respinge deoarece al inculpatului este vădit neîntemeiat, iar al

lui Celan Maria deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și conținut.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestora, deoarece al mamei inculpatului, Celan Maria, nu corespunde cerințelor de

conținut, iar recursul declarat de către inculpat, este vădit neîntemeiat, din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) și 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care se constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă și

de conținut, prevăzute în art. 429 și 430 și când recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava

situația condamnatului.

Referitor la recursul declarat de către inculpat, Colegiul reține că ultimul nu

invocă nici un temei pentru recurs din cele prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, însă potrivit solicitării de achitare Colegiul deduce că motivele

recursului se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când

nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Colegiul consideră că acest temei nu și-a găsit confirmare la examinarea

recursului menționat, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent.

Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele

cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii respective.

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în

sensul că nu este vinovat de comiterea infracțiunii incriminate, Colegiul o consideră

ca neîntemeiată, or instanțele de fond judecând cauza și verificând probele cu

respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o

apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al

pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării lor, stabilind cu

6

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă cu privire

la vinovăția lui Procopciuc Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145

alin. (2) lit. b), i), j) Cod penal.

Colegiul reține că concluziile instanțelor de fond contestate sunt corecte și se

confirmă prin cumulul de probe administrate, cercetate și verificate în cadrul ședinței

instanței de apel și indicate în pct. 4.1. al prezentei decizii.

Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel, pe care și-

o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra existenței

faptei și vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii de care a fost condamnat.

Din conținutul deciziei recurate, rezultă că instanța de apel corect a constatat

faptele și circumstanțele săvârșirii infracțiunii incriminate inculpatului, descriindu-le

în partea descriptivă, ulterior motivând concluzia de vinovăție a acestuia prin cumulul

de probe administrate în cauză, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de

către recurent, solicitarea acestuia privind casarea deciziei, neavând suport

probatoriu.

Instanța de recurs consideră corectă poziția instanțelor de fond privind

aprecierea critică a declarațiilor inculpatului, precum că nu cunoștea despre faptul că

Creciun Viorel avea cu el un cuțit, totuși acesta își dădea seama de gravitatea faptei

ce urma a fi comisă deoarece s-au înțeles cu Creciun Viorel ca în cazul în care

operatorul se va împotrivi, ei o să-l „valească”. De asemenea, este de menționat și

comportamentul inculpatului după comiterea infracțiunii, or părăsind locul comiterii

faptei, Procopciuc Alexandru a avut posibilitate să se apropie de victimă, să verifice

starea acesteia și să apeleze poliția sau ambulanța, lucru neefectuat de acesta.

Colegiul mai reține că argumentele invocate de recurent privind nevinovăția sa,

au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în prima instanță și în instanța

de apel, iar asupra acestora instanțele judecătorești s-au expus argumentat în

hotărârile pronunțate. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în situația dată, nu se mai

impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu

prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au

motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau

infirmă o acuzație penală, pentru a permite pârților să utilizeze eficient orice drept de

recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua

motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle

c.Finlandei).

Sub acest aspect, Colegiul penal consideră necesar de a menționa că recurentul

în susținerea temeiului de drept indicat, nu a adus nici o argumentare ce ar impune

necesitatea casării deciziei instanței de apel, or instanța de apel s-a expus desfășurat,

argumentat și motivat asupra tuturor chestiunilor necesare unei examinări obiective și

multe laterale, în rezultat cu emiterea unei decizii legale și întemeiate.

Referitor la recursul declarat de către mama inculpatului, Celan Maria,

Colegiul menționează că conform art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul

7

se depune de persoanele menționate în art. 421 Cod de procedură penală și trebuie

să fie motivat.

Potrivit art. 401 Cod de procedură penală în coroborare cu art. 421 Cod de

procedură penală, recurs ordinar poate declara inculpatul, cât și apărătorul sau

reprezentantul legal, în numele inculpatului.

Lecturând actele dosarului, se constată că mama inculpatului nu a fost

recunoscută în calitate de reprezentant legal al lui Procopciuc Alexandru pe parcursul

judecării cauzei în privința ultimului, or acesta la momentul săvârșirii faptei

infracționale pentru care ulterior a fost și condamnat, era major.

Astfel, ținând cont de prevederile consemnate mai sus, instanța de recurs

concluzionează că Celan Maria nu poate fi recunoscută ca titular al dreptului de a

contesta cu recurs ordinar, din care motiv instanța de recurs decide de a declara

prezentul recurs ca fiind inadmisibil, deoarece nu corespunde cerințelor de conținut

prevăzute la art. 429 Cod de procedură penală, fiind depus de către o persoană

neîmputernicită legal.

Având în vedere considerentele expuse și raportând situația reținută în cauză la

prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează

că la judecarea cauzei în ordine de apel instanța de apel a respectat prevederile legale

relevante prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, recursurile declarate

fiind inadmisibile, al inculpatului deoarece este vădit neîntemeiat, iar al mamei

inculpatului, Celan Maria, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut .

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 25 iulie 2018, în cauza penală în privința lui

Procopciuc Alexandru, deoarece recursul inculpatului este vădit neîntemeiat, iar

recursul mamei acestuia, Celan Maria, nu îndeplinește cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 03 aprilie 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

8