1re-34/2020 — Art. 74/1 alin. 1 și 4 Cod contravențional

Prima instanță: 08.05.2019 - 16.07.2019;

Instanța de recurs: 13.08.2019 - 05.12.2019. 4.Instanța de recurs în anulare: 11.01.2020- 20.05.2020. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție CONSTATĂ: 1. În adresa Centrului National pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal au parvenit plângerile lui Puiu Eugenia cu nr.P.E.-476/18 din 08.11.2018 și nr.P.E.- 511/18 din 04.12.2018, prin care au fost sesizate acțiunile legate de practica reprezentanților ÎMGFL-16, de a lăsa bonurile de plată pentru serviciile comunale în loc public (pe geamul palierelor dintre scări), acestea consemnând date cu caracter personal al locatarilor din blocul de locuit aflat în strada xxxxx, inclusiv autorului plângerilor, Puiu Eugenia. Astfel, secretară-dactilografa în cadrul ÎMGFL-16, Bîrdu Ludmila prin lăsarea în loc public (pe geamul palierelor dintre scări) a facturilor pentru serviciile comunale, a dezvăluit către un număr nedeterminat de destinatari/terți, datele cu caracter personal ce îi vizează pe mai mulți subiecți de date cu caracter personal (locatari din blocul de locuit aflat în strada xxxxx, inclusiv pe Puiu Eugenia, încălcând astfel regulile de asigurare a confidențialității acestor date, contrar prevederilor art.29 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal. La fel, secretara-dactilografa în cadrul IMGFL-16, Bîrdu Ludmila prin acțiunile/inacțiunile indicate supra se face responsabilă pentru încălcarea regulilor de prelucrare a datelor cu caracter personal și anume, prin lăsarea în loc public (geamul palierelor dintre scări) a facturilor pentru serviciile comunale, în lipsa consimțământului subiecților de date cu caracter personal, inclusiv a lui Puiu Eugenia și în lipsa unor prevederi legale ce ar justifica prelucrarea datelor cu caracter personal a subiecților de date în circumstanțele indicate supra, a încălcat prevederile art.4 și 5 ale Legii privind protecția datelor cu caracter personal. 2. Prin decizia agentului constatator materialele cauzei contravenționale au fost expediate în adresa instanței de judecată pentru examinare în fond.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) din 16.07.2019, Bîrdu Ludmila a fost recunoscută vinovată în comiterea contravențiilor prevăzute de art.741 alin.(1) și (4) Cod contravențional fiindu-i aplicată în baza acestei norme sancțiunea sub formă de amendă în mărime de 60 unități convenționale, fără privarea de dreptul a de a desfășura o anumită activitate și în baza art. 741 al. (4) Cod contravențional de 60 unități convenționale, fără privarea de dreptul a de a desfășura o anumită activitate. Conform art.44 Cod contravențional, lui Bîrdu Ludmila i s-a stabilit definitiv, pentru concurs de contravenții, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, sancțiune sub formă de amendă în mărime de 70 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 3 500 lei, fără privarea de dreptul a de a desfășura o anumită activitate. S-a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă depusă de către Puiu Eugenia împotriva lui Bîrdu Ludmila privind repararea prejudiciului moral.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, victima Puiu Eugenia a declarat recurs în termenul legal, prin care solicită admiterea recursului, casarea parțială a hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) din 16.07.2019, cu admiterea integrală a acțiunii civile depuse de Puiu Eugenia.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2020 a fost respins ca nefondat recursul declarat de Puiu Eugenia și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) din 16.07.2019, în cauza contravențională a lui Bîrdu Ludmila în comiterea contravențiilor prevăzute de art.741 alin.(1) și (4) Cod contravențional.

Nefiind de acord cu decizia, victima Puiu Eugenia a depus recurs în anulare, prin care a solicitat admiterea recursului, cu perfecta procedura de ridicare a excepției de neconstituționalitate a art. 45 Cod contravențional ca fiind neclar și în contradicție cu art. 20 din Constituția Republicii Moldova în partea ce nu dă soluții concrete privind căile de atac aplicate în cazul judecării laturii civile în procedura contravențională; declararea nulă a Decizia Curții de Apel Chișinău în partea ce ține de latura civilă, a rejudeca cauza în partea recurată și a emite o nouă decizie prin care să fie admisă integral acțiunea civilă înaintată de victima Puiu Eugenia; a încasa cu titlu de reparare a prejudiciului moral părții vătămate Puiu Eugenia pentru violarea art. 28 din Constituția R. Moldova și art. 8 CtEDO solidar de la IMGFL nr. 16 suma de 9000 Euro (nouă mii Euro), respectiv a câte 4500 Euro de la ÎMGFL nr. 16 și 4500 Euro de la învinuita Bîrdu Ludmila. 6.1. În motivarea recursului victima a indicat că, - instanța nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Nu au fost aplicate normele de drept civil în judecarea cererii de apel depuse de victima Puiu Eugenia, invocate de aceasta: art. 1398 și art. 1416 Cod civil. - a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; Curtea de Apel a examinat un recurs care nu a fost declarat de nici una dintre părți, în conformitate cu art. 466 al Codului contravențional considerând, că trebuia depus recurs în ordinea normei date. Or, victima Eugenia PUIU a declarat apel invocând normele din Codul civil privind repararea prejudiciului moral. - a interpretat în mod eronat legea; Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău a interpretat eronat articolul 45 Cod contravențional, astfel fiind excluse nomele din Codul civil invocate de apelantă: art. art. 1398 și art. 1416 Cod civil. - cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei. - nu au fost apreciate probele prezentate în instanța de apel de către victima Puiu Eugenia. Astfel, acestea au dus la soluționarea greșită a cauzei și erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, îngrădind accesul la justiție al victimei, garantat de art. 20 din Constituție și art. 6 paragraful 1 CtEDO, admițând violarea în principiu a art. 28 din Constituție, precum și a art. 8 din Convenția CtEDO. 6. Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3) și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac. În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar. În contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că, în ordinea recursului în anulare, poate fi atacată doar sentința, legalitatea căreia este verificată pe căile ordinare de atac – în apel și în recurs și a devenit irevocabilă la momentul pronunțării deciziei instanței de recurs. Astfel, hotărârile judecătorești, prin care s-au soluționat alte chestiuni decât vinovăția persoanei, nu se supun căilor de atac, prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se permite nici o derogare, iar în speța dată a fost examinată cauza contravențională în privința lui Bîrdu Ludmila în comiterea contravențiilor prevăzute de art.741 alin.(1) și (4) Cod contravențional, decizie care nu se supune căilor de atac. Prin urmare, raportând prevederile legale menționate supra la cauza dată, instanța de recurs constată, că recurentul contestă decizia instanței de recurs potrivit căreia a fost respins ca nefondat recursul declarat de victima Puiu Eugenia și menținută fără modificări hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 16 iulie 2019, iar o atare decizie nu este susceptibilă de a fi atacată, deoarece nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție. Așadar, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat, întrucât acesta nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art. 455 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. art. 456, 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către victima Puiu Eugenia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2020, în cauza contravențională privind-o pe Bîrdu Ludmila, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 20 mai 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Țurcan Anatolie