1ra-596/20 — art. 287 al. 2 CP

1ra-596/20 — art. 287 al. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-596/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Toma Nadejda

Judecători - Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

avocatul Balaban Sergiu în numele inculpatului Iacub Alexandru, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie 2019,

în cauza penală privindu-l pe

Iacub Alexandru xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Alexandru a fost achitat în acuzarea adusă în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal

pe motiv că lipsește faptul infracțiunii, cu reabilitarea deplină a lui Iacub Alexandru.

Prin aceiași sentință a fost condamnat Untila Ion în privința căruia decizia nu

se contestă cu recurs ordinar.

este învinuit în aceea că atunci când Untila Ion la data de 01.10.2017, aproximativ la

ora 19:00, aflându-se pe stradă, xxxxx încălcând grosolan ordinea publică și

manifestând o obrăznicie deosebită, intenționat a inițiat un conflict cu cet. Prunici

Tudor, numindu-l cu cuvinte necenzurate, după care i-a aplicat 3 lovituri cu o piatră

în regiunea capului, din care motiv, ultimul și-a pierdut cunoștința, după care a aruncat

cu o piatră în direcția cet. Prunici Larisa, lovind-o în regiunea mâinii stângi și ulterior,

a mai aruncat cu pietre în automobilul de model „Nissan Almera Tino” cu n/î xxxxx,

în continuare în conflictul menționat, s-a implicat el, Iacub Alexandru, care încălcând

grosolan ordinea publică și manifestând o obrăznicie deosebită, s-a apropiat de cet.

Prunici Tudor, căruia i-a aplicat 4 lovituri cu capul în regiunea frunții, 2 lovituri cu

pumnul în regiunea maxilarului și multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste

diferite părți ale corpului, cauzându-i leziuni corporale. Ulterior, Untila Ion,

continuându-și acțiunile criminale, în aceeași zi aproximativ la ora 20:00 s-a deplasat

la domiciliul cet. Prunici Tudor, situat în xxxxx, unde s-a adresat cu cuvinte

1

necenzurate în adresa ultimului și îl amenința cu moartea, totodată, forța poarta pentru

a intra în gospodărie.

r-lui Criuleni, Țîcu Adriana, și părțile vătămate Prunici Tudor și Prunici Larisa.

3.1 În apelul său procurorul a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care: Untila Ion să fie recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod penal și de a-i stabili acestuia o

pedeapsă în limitele sancțiunii prevăzute de acest articol sub formă de închisoare pe

un termen de 3 arii cu executarea pedepse în penitenciar de tip semiînchis.

Iacub Alexandru să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal și de a-i stabili acestuia o pedeapsă în limitele

sancțiunii prevăzute, de acest articol sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A admite acțiunea civilă

înaintată de părțile vătămate Prunici Tudor și Prunici Larisa. De încasat în mod solidar

din contul inculpaților Untila Ion și Iacub Alexandru cheltuielile de judecată în sumă

de 640 lei.

În argumentarea apelului declarat, acuzatorul de stat a invocat următoarele:

- instanța a acordat nejustificat mai multă credibilitate părții apărării și

neîntemeiat a respins probele acuzării, considerând că acestea urmează să fie apreciate

critic, motivând că acuzarea adusă în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal inculpatului

Iacub Alexandru a fost susținută în baza învinuirilor nefondate ale lui Prunici Tudor

și Prunici Larisa. De asemenea, instanța nu a ținut cont de gravitatea acțiunilor lui

Untila Ion, care a utilizat pietre pe post de arme împotriva pârților vătămate Prunici

Tudor și Prunici Larisa, cauzându-le vătămări corporale ușoare și respectiv vătămări

corporale neînsemnate, acțiunile acestuia fiind neîntemeiat reîncadrate;

- acuzarea consideră că la faza de urmărire penală cât și în instanța de judecată

au fost prezentate suficiente probe, care confirmă vina lui Iacub Alexandru în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal și vina lui Untila

Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Codul penal;

- conform raportului de expertiză judiciară nr. 236 din 03.10.2017, cet.Prunici

Larisa i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de edem, excoriații a mâinii stingi,

care se califică ca vătămare neînsemnată.

- conform raportului de expertiză judiciară nr. 243 din 12.10.2017, la cet.

Prunici Tudor i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumă acută cranio-

cerebrală, comoție cerebrală, plagă contuză ruptă suturată în regiunea temporală

stingă care duc la dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare

ușoară;

- Untila Ion și Iacub Alexandru în cadrul urmăririi penale nu au recunoscut

vinovăția în comiterea infracțiunii încriminate si au refuzat să dea careva declarații la

cazul dat, iar în cadrul ședinței de judecată au negat faptul că au aplicat violența fizică

în privința părților vătămate Prunici Tudor și Prunici Larisa;

2

- menționează apelantul că instanța nu a ținut cont de declarațiile părților

vătămate considerând-le nefondate, dar a considerat veridice circumstanțele invocate

de către Untila Ion și Iacub Alexandru;

- mai mult ca atât, instanța a considerat că declarațiile martorului Vîntu Serghei

Andrei, care a fost prezentat în ședință de către partea apărării au o valoare probantă

în detrimentul probelor acuzării. Acuzarea consideră că declarațiile martorului Vîntu

Serghei, care a declarat precum că a fost martor ocular la cazul dat, deoarece s-a aflat

într-o gospodărie părăsită din apropierea intersecției, unde au staționat cele 2

automobile și a văzut ce s-a întâmplat între persoanele implicate în conflict, nu

corespund adevărului și urmau a fi apreciate critic;

- instanța în motivarea sentinței a explicat că Iacub Alexandru nu a participat la

comiterea infracțiunii deoarece, acesta s-a apropiat de părți pentru a-i despărți ca să

nu se bată, însă a omis faptul că martorul Rusu Serghei a declarat că în momentul

când a intervenit, având intenția de a aplana conflictul, Iacub Alexandru a fugit de la

fața locului, s-a urcat în automobil și a plecat;

- la fel, instanța nu a luat în considerație faptul că în timp ce Untila Ion îi aplica

lovituri lui Prunici Tudor, pe drum mergea Morari Angela cu fiica sa minoră Mihaela

care a declarat că a plecat repede de acolo deoarece îi era frică. De asemenea ea a

întrebat-o pe Prunici Larisa care era speriată și solicita ajutor de ce nu îl sună pe fratele

lui Untila Ion ca să vină să îl ia;

- mai este necesar de menționat că instanța nu a ținut cont de faptul că martorul

Rusu Serghei în cadrul urmăririi penale, a declarat că pe Prunici Tudor, l-a văzut că

se afla jos la sol pe o parte, apărându-și cu mâinile capul. El se apăra în urma

loviturilor primite cu pumnii peste diferite părți ale corpului, dar mai evidențiat în

regiunea pieptului, fiind agresat fizic de către Untila Ion, precum și o persoană lui

necunoscută;

- acuzarea consideră că instanța de judecată urmează să aprecieze critic

declarațiile date de către martorul Rusu Serghei în ședința de judecată deoarece este

evident că acesta a fost influențat în vederea schimbării declarațiilor. Rusu Serghei și-

a schimbat în mare parte declarațiile pentru a ușura situația inculpaților, care sunt

consătenii săi si sunt în relații bune;

- instanța a considerat că ancheta efectuată de organul de urmărire penală a fost

viciată datorită faptului că, anterior Prunici Tudor a fost colaborator al poliției, că

ancheta a fost efectuată de către foștii săi colegi, că Prunici Tudor a fost personal la

procurorul șef al raionului Criuleni și ulterior la insistența lui Prunici Tudor a fost

inițiată o cauză penală împotriva inculpaților în scop de răzbunare, urmărind

manifestarea bravurii sale și de a demonstra atitudinea sfidătoare față de inculpat, or

în asentimentul instanței foștii colaboratori ai organelor de drept nu pot beneficia de

dreptul de a sesiza organul competent în caz că i-a fost încălcat un drept sau este

victima unei infracțiuni. Este inexplicabil cum a ajuns instanța la așa concluzie,

deoarece Prunici Tudor întra-adevăr a declarat că anterior a fost angajat în organele

MAI, însă nu a menționat perioada de activitate iar în cadrul ședinței de judecată, nu

s-au făcut astfel de insinuări și nici nu s-au adus careva acuzații precum că urmărirea

3

penală a fost pornită în rezultatul unei înțelegeri între organele de drept și părțile

vătămate. Mai mult ca atât, pe parcursul urmăririi penale nu au parvenit de la părți

careva plângeri privind ilegalitatea pornirii penale, privind încălcarea principiului

imparțialității sau cereri de recuzare a organului ce efectuează urmărirea penală;

- instanța nu a considerat veridice declarațiile părții vătămate Prunici Larisa,

care indică că a fost lovită de către Untila Ion cu o piatră în regiunea mâinii iar

prezența leziunilor corporale sub formă de vătămare neînsemnată confirmă acest

lucru, dar depășind limita intimei convingeri a presupus nefondat că Prunici Larisa și-

a traumat mâna în alte împrejurări și anume la descărcatul sacilor cu poamă,

excluzând totalmente faptul că ultima a fost lovită de către Untila Ion.

3.2 Părțile vătămate Prunici Tudor și Prunici Larisa, în termen legal au atacat

sentința în cauză cu apel, solicitând admiterea apelului și casarea sentinței

Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 10 ianuarie 2019, pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilii pentru prima instanță prin care inculpații Untila Ion

să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod

penal cu aplicarea unei pedepse cu privarea lui de libertate, iar Iacub Alexandru să fie

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit. b) Cod

penal cu numirea unei pedepse prin care dânsul să fie privat de libertate. Acțiunile

civile înaintate să fie admise integral.

În argumentarea apelului declarat, părțile vătămate Prunici Tudor și Prunici

Larisa au invocat următoarele:

- consideră că în ședința judecătorească vina inculpaților Untila Ion și Iacub

Alexandru a fost stabilită pe deplin și anume prin depozițiile lui Prunici Larisa, prin

depozițiile reprezentantului părții civile Sitari Iulian, prin depozițiile martorilor Rusu

Serghei, Morari Angela, Vîntu Serghei, prin procesul-verbal de sesizare despre

săvârșire infracțiunii din 02 octombrie 2017; prin raportul privind recepționarea

informației telefonice despre comiterea unei fapte ilicit din 01 octombrie 2017; prin

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 02 octombrie 2017; prin raportul de

expertiză judiciară nr. 236 din 03 octombrie 2017;

- în cadrul ședințelor judecătorești părțile vătămate Prunici Tudor și Prunici

Larisa au înaintat instanței judecătorești acțiuni civile privind încasarea de la

inculpații Untila Ion și Iacub Alexandru a prejudiciului material în cuantum de 14558

lei 04 bani, ce se compune din următoarele cheltuieli pentru tratamentul medical al

lui Prunici Tudor și Prunici Larisa în sumă de 2 178 lei 04 bani; pentru repararea porții

de la ograda casei părților vătămate în sumă de 1 200 lei; în urma maltratării mele de

către ambii inculpați a fost deteriorat maioul, care costă 2501 lei și puloverul, care

costă 750 lei, în total prejudiciu de 1 000 lei; reparația mașinii părții vătămate de

modelul „Nissan Alemera Tino” a costat suma de 2 180 lei; pentru tratamentul

medical suportat după comiterea infracțiunii în cuantum de 3 000 lei; pentru ajutorul

juridic acordat părților vătămate de către avocat suma de 5 000 lei, și astfel în total -

Prunici Tudor și Prunici Larisa, au suferit prejudicii materiale în cuantum de 14 558

lei 04 bani. De asemenea solicitând încasarea prejudiciului moral cauzat părților

4

vătămate Prunici Tudor și Prunici Larisa în cuantum de 1 000 000 (un milion) lei.

Consideră că acțiunile civile înaintate urmează a fi admise integral;

- au solicitat să fie casată sentința și din motivul că instanța de judecată a fost

dusă în eroare de către ambii inculpați deoarece pe parcursul urmării penale au fost

stabiliți numai doi martori - Rusu Serghei și Morari Angela, ambii locuitori al s.

Boșcana. Rusu Serghei în cadrul urmăririi penale a dat depoziții corecte și a indicat

adevărul, iar mai apoi în cadrul ședinței judecătorești dânsul a dus în eroare instanța,

dând date false, și anume: spunând că pe Iacub Alexandru nu la văzut la fața locului

și că Prunici Tudor și Untila Ion parcă erau cuprinși amândoi și se rostogoleau pe jos.

Consideră că aceste depoziții urmau de către instanță să fie apreciate critic, iar la baza

sentinței urmau a fi apreciate corect;

- consideră că la adoptarea sentinței instanța de judecată nu a luat în

considerație depozițiile date de către părțile vătămate, dar s-a condus numai de

depozițiile mincinoase ale inculpaților și de pledoariile apărătorului ori, aproximativ

peste un an de zile inculpații au prezentat judecății un martor - Vîntu Serghei, care nu

a fost la locul comiterii infracțiunii, nu a văzut nimic, iar în instanță a dat mărturii

false și mincinoase.

2019 au fost admise apelul declarat de procurorul în Procuratura r-lui Criuleni, Țîcu

Adriana și apelul comun al părților vătămate Prunici Tudor și Prunici Larisa, declarate

împotriva sentinței Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 10 ianuarie 2019, casată

sentința atacată integral și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță prin care:

Untila Ion a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa penală sub formă de închisoare pe

un termen de 4 (patru) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Iacub Alexandru a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa penală sub formă de

închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Acțiunea civilă înaintată de Prunici Tudor și Prunici Larisa în partea pretențiilor

materiale a fost admisă în principiu, cu stabilirea cuantumului acesteia în procedură

civilă contencioasă.

A fost încasat din contul lui Untila Ion și Iacub Alexandru în beneficiul lui

Prunici Tudor prejudiciul moral în mărime de 10000 lei moldovenești, de la fiecare.

A fost încasat din contul lui Untila Ion și Iacub Alexandru în beneficiul Larisei

Prunici prejudiciul moral în mărime de cîte 5000 lei moldovenești, de la fiecare.

A fost încasat în mod solidar din contul lui Untila Ion și Iacub Alexandru în

beneficiul lui Prunici Tudor cheltuieli de judecată, ce constau din cheltuieli pentru

asistență juridică în mărime de 2500 lei moldovenești.

A fost încasat în mod solidar din contul lui Untila Ion și Iacub Alexandru în

beneficiul Larisei Prunici cheltuieli de judecată, ce constau din cheltuieli pentru

asistență juridică în mărime de 2500 lei moldovenești.

5

A fost încasat în mod solidar din contul lui Untila Ion și Iacub Alexandru în

beneficiul „Moldasig” S.A. suma achitată pentru indemnizația de asigurare în mărime

de 4000 lei moldovenești.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, analizând

totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și apreciindu-le,

respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor, au fost constate următoarele: Untila Ion la

01.10.2017, aproximativ la ora 19:00 minute, aflându-se în stradă în xxxxx, încâlcind

grosolan ordinea publică și manifestând o obrăznicie deosebită, intenționat a inițiat

un conflict cu cet. Prunici Tudor, numindu-1 cu cuvinte necenzurate, după care i-a

aplicat 3 lovituri cu o piatră în regiunea capului din care motiv, ultimul și-a pierdut

cunoștința, după care a aruncat cu o piatră în direcția cet. Prunici Larisa, lovind-o în

regiunea mâinii stingi și ulterior a mai aruncat cu pietre în automobilul de model

„Nissan Almera Tino” cu xxxxx. În continuare în conflictul menționat s-a implicat

Iacub Alexandru, care încâlcind grosolan ordinea publică și manifestând o obrăznicie

deosebită, s-a apropiat de cet. Prunici Tudor, căruia i-a aplicat 4 lovituri cu capul în

regiunea frunții, 2 lovituri cu pumnul în regiunea maxilarelor și multiple lovituri cu

pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i leziuni corporale.

Ulterior, Untila Ion, continuându-și acțiunile criminale, în aceeași zi, aproximativ la

ora 20:00 min, s-a deplasat la domiciliul cet. Prunici Tudor, situat în xxxxx, unde s-a

adresat cu cuvinte necenzurate în adresa ultimului și îl amenința cu moartea, totodată

forța poarta pentru a intra in gospodărie.

De asemeni Untila Ion la data de 01.10.2017, aproximativ la ora 19:00, aflându-

se pe stradă, în xxxxx încălcând grosolan ordinea publică și manifestând o obrăznicie

deosebită, intenționat a inițiat un conflict cu cet. Prunici Tudor, numindu-1 cu cuvinte

necenzurate, după care i-a aplicat 3 lovituri cu o piatră în regiunea capului, din care

motiv, ultimul și-a pierdut cunoștința, după care a aruncat cu o piatră în direcția cet.

Prunici Larisa, lovind-o în regiunea mâinii stângi și ulterior, a mai aruncat cu pietre

în automobilul de model „Nissan Almera Tino” cu n/xxxxx. În continuare în

conflictul menționat, s-a implicat Iacub Alexandru, care încălcând grosolan ordinea

publică și manifestând o obrăznicie deosebită, s-a apropiat de cet. Prunici Tudor,

căruia i-a aplicat 4 lovituri cu capul în regiunea frunții, 2 lovituri cu pumnul în

regiunea maxilarului și multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale

corpului, cauzându-i leziuni corporale. Ulterior Untila Ion, continuându-și acțiunile

criminale, în aceeași zi aproximativ la ora 20:00, s-a deplasat la domiciliul cet. Prunici

Tudor, situat în xxxxx, unde s-a adresat cu cuvinte necenzurate în adresa ultimului și

îl amenința cu moartea, totodată, forța poarta pentru a intra în gospodărie.

Instanța de apel a menționat că, vinovăția inculpatului Untila Ion în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, și a inculpatului Iacub Alexandru

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, a fost integral

dovedită și anume prin: - declarațiile părții vătămate Prunici Tudor (f.d. 62-66, 181

vol. II); - declarațiile părții vătămate Prunici Larisa (f.d. 67-70, 182 vol. II); -

6

declarațiile reprezentantului părții civile C.A. „Moldasig” S.A. (f.d. 71 vol. II); -

declarațiile martorului Rusu Serghei (f.d. 72-74 vol. II); - declarațiile martorului

Morari Angela (f.d. 75 vol. II); declarațiile martorului Vîntu Serghei (f.d. 76-78 vol.

II); - procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea

infracțiunii din 02.10.2017 (f.d.5 vol. I); - raportul privind recepționarea informației

telefonice despre comiterea unei fapte ilicite din 01.10.2017 (f.d.6 vol. I); - procesul-

verbal de cercetare la fața locului din 02.10.2017 și foto-tabelele la acesta (f.d.11-12,

13-16 vol. I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 02.10.2017 și foto-

tabelele la acesta (f.d.17-18, 19-20 vol. I); - procesul-verbal de examinare a obiectului

din 03.10.2017 (f.d.38, 41 vol. I); - Raportul de expertiză judiciară nr. 243D din

12.10.2017 (f.d.45-46 vol. I); - Raportul de expertiză judiciară nr. 236D din

03.10.2017 (f.d.55-56 vol. I); - procesul-verbal de confruntare din 04.10.2017 dintre

Untila Ion și Prunici Tudor (f.d.111 vol. I); - procesul-verbal de confruntare din

04.10.2017 dintre Untila Ion și Prunici Larisa (f.d.112 vol. I); - procesul-verbal de

confruntare din 04.10.2017 dintre Iacub Alexandru și Prunici Tudor (f.d.114 vol. I);

- procesul-verbal de confruntare din 04.10.2017 dintre Iacub Alexandru și Prunici

Larisa (f.d.115 vol. I); - procesul-verbal de confruntare din 31.10.2017 dintre Rusu

Serghei și Prunici Tudor (f.d.143-144 vol. I).

Analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, instanța

de apel a constatat cu certitudine că inculpatul Untila Ion a comis infracțiune

prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal, după indicii huliganismul, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, precum și acțiuni care prin

conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite de 2 persoane, cu

aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății; iar

inculpatul Iacub Alexandru a comis infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b)

Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care

prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite de 2

persoane.

Instanța de apel a considerat că vinovăția inculpatului Iacub Alexandru de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal a fost

demonstrată cu certitudine în baza probelor cercetate în instanța de judecată și anume:

declarațiile părților vătămate Prunici Tudor și Prunici Larisa, tot odată conform

raportului de expertiză judiciară nr. 236 din 03.10.2017, cet.Prunici Larisa i-au fost

cauzate leziuni corporale sub formă de edem, excoriații a mâinii stingi, care se califică

ca vătămare neînsemnată, conform raportului de expertiză judiciară nr. 243 din

12.10.2017, la cet. Prunici Tudor i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de

traumă acută cranio-cerebrală, comoție cerebrală, plagă contuză ruptă suturată în

regiunea temporală stingă care duc la dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică

ca vătămare ușoară, de asemenea prin declarațiile martorilor se confirmă faptul că

inculpații au comis cele incriminate.

7

De către instanță au fost apreciate critic declarațiile martorului Vîntu Serghei

Andrei, care a menționat precum că a fost martor ocular la cazul dat, deoarece s-a

aflat într-o gospodărie părăsită din apropierea intersecției, unde au staționat cele 2

automobile și a văzut ce s-a întâmplat între persoanele implicate în conflict, or

afirmațiile lui nu se confirmă prin alte probe acumulate la materialele cauzei.

În ce privește pedeapsa stabilită inculpatului Iacub Alexandru, Colegiul Penal

luând în considerație că inculpatul a fost anterior în conflict cu legea penală a comis

o infracțiune mai puțin gravă, la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află,

nu și-a recunoscut vina, nu a conștientizat graviditatea faptelor comise, circumstanțe

atenuante sau agravante nu s-au stabilit, a considerat, că corectarea și reeducarea

inculpatului Iacub Alexandru este posibilă doar cu izolarea acestuia de societate, prin

stabilirea în privința acestuia a unei pedepse privative de libertate în limitele prevăzute

de sancțiunea art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen

de 4 (patru) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În partea admiterii acțiunii civile înaintate de părțile vătămate Prunici Tudor și

Prunici Larisa, instanța de apel a considerat mărimea prejudiciului moral pretins de

părțile vătămate în sumă de 1 000 000 lei, ca fiind exagerat de mare, ținând cont de

suferințele psihice și fizice care au fost provocate părților vătămate în rezultatul

acțiunilor infracționale ale inculpaților. O recompensă echitabilă și rezonabilă a

prejudiciului moral suportat de părțile vătămate Prunici Tudor și Prunici Larisa în

opinia instanței de apel constituie echivalentul sumei de 10 000 și respectiv 5 000 lei

moldovenești.

Cu referire la solicitarea părților vătămate Prunici Tudor și Prunici Larisa cu

privire la încasarea din contul inculpaților a prejudiciului material, instanța de apel a

considerat că acesta urmează a fi admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor să se expună instanța în ordine civilă.

Ce ține de încasarea cheltuielilor de judecată, instanța a reținut că urmează a fi

încasat, în mod solidar, din contul inculpaților Untila Ion și Iacub Alexandru în

beneficiul părților vătămate Prunici Tudor și Prunici Larisa cheltuielile pentru

asistență juridică a sumei de 2500 lei și respectiv 2500 lei.

De asemenea dat fiind faptul că în cadrul judecării cauzei s-a constatat vinovăția

lui Untila Ion și Iacub Alexandru în comiterea unei fapte infracționale în privința lui

Prunici Tudor și Prunici Larisa, instanța de apel a considerat necesar a admite acțiunea

civilă depusă de C.A. „Moldasig” S.A. și a încasa de la inculpații Untila Ion și Iacub

Alexandru în mod solidar în beneficiul C.A. „Moldasig” S.A. suma de 4000 lei,

achitată ca primă de asigurare pentru pierdere temporară a capacității de muncă

părților vătămate fapt confirmat prin ordinul de plată: nr. 5565 din 23.10.2017 și nr.

5566 din 23.10.2017 (f.d.225 vol. I).

decembrie 2019, de către avocatul Balaban Sergiu în numele inculpatului Iacub

Alexandru în care a invocat ca temei de casarea a deciziei prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei cu pronunțarea unei Decizii noi de respingere ca nefondat al apelului

8

procurorului și părților vătămate, cu menținerea hotărârii primei instanțe în privința

inculpatului Iacub Alexandru.

5.1 În motivarea recursului avocatul a indicat că, hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția; (..) ; instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței; (...) motivarea soluției nu există, iar cea formală

indicată este expusa foarte neclar; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii; Deci,

în fond, nu sunt de acord cu Decizia Curții de Apel din următoarele considerente,

prevăzute ca temei de recurs la art.427 alin.(1) pct.6); 8) Cod de procedură penală.

În acest context, apărarea indică că sunt eronate alegațiile și concluziile instanței

de apel cu privire la faptul că inculpatul Iacub Alexandru 1-a lovit pe Prunici Tudor,

inclusiv în timp ce se afla jos din motiv că aceste circumstanțe greșit stabilite sunt în

contradicție cu declarațiile martorilor oculari, care confirmat că nu au văzut ca

inculpatul Iacub Alexandru să îl fi lovit pe partea vătămată Prunici Tudor. Or, nu pot

fi admise declarațiile foarte dubioase ale părții vătămate Prunici Tudor că a fost lovit,

contra declarațiile inculpatului Iacub Alexandru care neagă categoric acest fapt și sunt

confirmate prin declarațiile a 2 martori oculari, inclusiv a coacuzatului Untila Ion.

Indică avocatul, faptul că Iacub Alexandru nu l-a lovit pe Prunici Tudor, se

confirmă prin: declarațiile coacuzatului Untila Ion, conform pct. 8-9 a deciziei

instanței de apel; declarațiile inculpatului Iacub Alexandru pct. 10 a deciziei instanței

de apel, declarațiile date în calitate de bănuit f.d.95 și învinuit f.d. 123, precum și în

instanța de fond, precum e indicat în Sentință la pagina 5-6; declarațiile martorului

Rusu Serghei (pct. 20-21 Decizia Curții de Apel), instanța de fond, pagina 18-19;

declarațiile lui Iacub Alexandru și prin declarațiile martorului Vîntu Serghei (pct. 22

Decizia Curții de Apel), declarații date similar în instanța de fond, pagina 21.

Menționează recurentul că, este esențial și faptul că martorii Vîntu Serghei și

Rusu Serghei unanim declară că au văzut cum, de fapt victima Prunici Larisa a fost

cea care a aruncat cu pietre în direcția lui Untila Ion și Prunici Tudor, care de fapt și

erau participanții la conflict.

Cu referire la pct. 27 a deciziei cu privire la faptul că Iacub Alexandru 1-a agresat

fizic și verbal pe victima Prunici Tudor și de asemenea cu privire la faptul că a numit-

o cu cuvinte necenzurate pe victima Prunici Larisa, se confirmă prin raportul de

expertiză judiciară nr. 236 din 03.10.2017, și raportului de expertiză judiciară nr. 243

din 12.10.2017, menționează apărarea că concluziile instanței de apel sunt în totalitate

neconcordante și total opuse cu declarațiile martorilor Vîntu Serghei și Rusu Serghei

care confirmă faptul că Iacub Alexandru nu a participat la bătaia cu victima Prunici

Tudor și nu a înjurat-o pe victima Prunici Larisa. Deci nici unul din cei 2 martori

oculari nu confirmă ipotezele părților vătămate. Astfel, nici un martor nu a menționat

că a văzut că inculpatul Iacub Alexandru să aplice lovituri părții vătămate Prunici

Tudor și să îl lovească cu piatra.

Mai reține apărarea, că obiectul „piatra”, cu care se invocă că a fost lovită partea

vătămată Prunici Tudor, de către inculpatul Untila Ion, nu a fost recunoscut ca și corp

delict, nefiind anexat la dosar nici un act sau probă în acest sens. Astfel, nu a fost

probat faptul că partea vătămată Prunici Tudor, a fost lovită de către inculpatul Untila

9

Ion cu piatra, luând în considerare, că în acest sens la dosar nu a fost anexat corpul

delict (piatra), cu care se presupune că a fost lovită partea vătămată.

Remarcă recurentul, că instanța de apel și-a întemeiat concluziile doar pe probele

administrate de organul de urmărire penală și anume declarațiile părților vătămate,

care nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și care sunt contrare

declarațiilor date de către coacuzați și sunt total infirmate prin declarațiile martorilor

oculari.

Indică apărarea că, instanța de apel a menționat că hotărârea primei instanțe este

ilegală, însă nu a argumentat în fapt și în drept care sunt motivele ilegalității hotărârii.

Astfel, printr-o Decizie nemotivată a neglijat hotărârea primei instanțe, care era una

bine motivată, legală și corectă, a casat-o și a pronunțat o decizie absolut ilegală.

La fel, consideră că instanța de apel a comis o gravă eroare și anume prin faptul

că nu a luat în considerare, dar de fapt a neglijat total declarațiile martorilor oculari,

care au văzut circumstanțele cu privire la incidentul produs.

Respectiv, prin nemotivarea Deciziei de instanța de apel a fost îngrădit

inculpatului, în instanța de apel „accesul liber la justiție” și „dreptul la un recurs

efectiv”, ceea ce constituie potrivit art.6 pct.44) Cod de procedură penală - „un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea atacată”. Or, ca

rezultat a reținerii ca concludente și pertinente și întemeierii concluziei de către

instanța de apel pe probele administrate doar de organul de urmărire penală (probele

au fost explicate și menționate supra) și care nu au fost verificate în ședința de judecată

a instanței de apel din cauza unei „erori de fapt a instanței de apel - a fost încălcat

dreptul inculpatului la un proces efectiv în instanța de apel.

inculpatului Iacub Alexandru, în conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11

Cod procedură penală, procurorul cât și părțile vătămate Prunici Tudor și Prunici

Larisa au depus referințe.

6.1 Procurorul în referința sa a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, ca fiind

vădit neîntemeiat, invocând că motivele de reapreciere a întregului sistem de probe

nu se conțin în temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală.

Așadar, criticile formulate de autorul recursului în partea enunțată nu este

motivat sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind ilegale, or, reaprecierea

probelor, soluție propusă de autor, nu se încadrează în acest caz în prevederile art.427

alin.(1) Cod de procedură penală. Deci, criticile formulate de recurent nu conține

indicii erorilor de drept și, respectiv, nu este motivat sub aspectul hotărârii contestate,

ca fiind ilegală.

În atare circumstanță, se constată că aceasta contestație referitor la aprecierea

probelor nu conține argumentele ilegalității deciziei instanței de apel, precum și în ce

constă problema de drept de importanță generală abordată în această cauză penală -

cerințe obligatorii, și care fiind stipulate în dispoziția art.430 pct.5) Cod de procedură

penală, ceea ce echivalează cu nemotivarea recursului în sensul art.427 alin.(1) Cod

de procedură penală.

10

Astfel, acuzarea de stat consideră că, instanța de apel în strictă conformitate cu

prevederile art. 100-101 Cod de procedură penală a dat apreciere întregului sistem de

probe, corespunzător just a ajuns la concluzia casării sentinței Judecătoriei Criuleni,

sed. Central din 10 ianuarie 2019 de achitare a lui Iacub Alexandru de sub învinuirea

adusă în baza art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, cu condamnarea ultimului în baza

Legii enunțate si cu aplicarea prevederilor art.art.70,79 Cod de procedura penala, la o

pedeapsa sub forma de închisoare pe un termen de 4ani,cu executarea pedepsei in

penitenciar de tip semiînchis.

6.2 Părțile vătămate Prunici Tudor și Prunici Larisa în referința sa au pledat

pentru respingerea recursului cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 22

octombrie 2019 invocând că, instanța de apel a calificat corect acțiunile inculpaților

conform Codului Penal al RM și i-a condamnat corespunzător față de crima săvârșită

pe articolele sus indicate a Codului Penal a RM.

Referitor la acțiunea civilă examinată părțile vătămate sunt întru totul de acord.

Referindu-se la recursul avocatului Sergiu Balaban în interesele inculpaților,

părțile vătămate indică că, este nefondat se bazează pe mărturiile false a inculpatului

Iacub Alexandru, Untilă Ion și a martorilor Rusu Serghei și Vîntu Serghei, care au

fost depuse în instanța de judecată.

Indică părțile vătămate că, Vîntu Serghei nu a fost martor ocular, a fot luat ca

martor de Untilă Ion, deoarece el este lucrător permanent în gospodăria sa. Mărturiile

lui Vîntu Serghei nici nu coincid cu mărturiile inculpaților. In procesul anchetei

penale de către poliție s-a stabilit cu adevărat martorii oculari, Rusu Serghei și Morari

Angela, care au dat mărturii corecte în procesul de anchetă. La locul petrecerii

infracțiunii am fost prezenți eu, Prunici Tudor și soția, Prunici Larisa, inculpații Untilă

Ion și Iacub Alexandru, martorul Rusu Serghei și Morari Angela. Martorul Rusu

Serghei 1-a poliție a dat mărturii corecte, dar pe urmă, după o înțelegere cu Untilă

Ion, a dat mărturii false în Instanța de fond, care se suprapun cu mărturiile de la poliție

date în procesul de anchetă. Untilă Ion a influențat martorii, după ce a fost eliberat,

fiind arestat pe un termen de 30 zile.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului

expusă în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva

deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data

pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care se constată că este vădit neîntemeiat.

11

Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Potrivit recursului declarat Colegiul penal atestă, că autorul critică decizia, prin

prisma pct.6) și pct. 8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care stabilește, că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii,

sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței, potrivit căruia nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța

a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care

condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a

acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde.

Analizând temeiul indicat în raport cu motivele invocate în recursul declarat,

Colegiul penal constată că, temeiul menționat nu și-a găsit confirmare, dat fiind faptul

că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.414, 415, 417

alin.(8) Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază

soluția pronunțată.

Se reține, că instanța de apel, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante

invocate în apelul declarat, motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii

atacate, dispozitivul fiind expus clar și instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă

de fapt.

După cum rezultă din conținutul recursului, apărarea nu este de acord cu

condamnarea lui Iacub Alexandru în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal,

considerând că lipsesc probe certe ce ar confirma vinovăția acestuia în săvârșirea

infracțiunii imputate, de asemeni invocând faptul că acțiunile inculpatului nu

întrunesc elementele infracțiunii, solicitând să fie achitat.

Colegiul constată că temeiul la care se referă autorul recursului nu persistă în

cauză, deoarece din decizia instanței de apel rezultă că probele administrate au fost

analizate obiectiv și a fost dat răspuns la toate argumentele apărării în susținerea

nevinovăției inculpatului, fiind combătute motivat concluziile primei instanțe de

achitare a acestuia.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile

art.101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate

la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute

în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât

și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Iacub Alexandru privind

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal să fie întemeiată

și legală.

La acest capitol Colegiul penal constată că, instanța de apel, respectând

prevederile art.414 Cod de procedură penală, a audiat inculpatul Iacub Alexandru și

12

inculpatul Untila Serghei, părțile vătămate Prunici Tudor și Prunici Larisa, a supus

unei verificări minuțioase, sub toate aspectele, probele prezentate de pârți, descrise în

pct.4.1. din prezenta decizie, întemeiat ajungând concluzia, că la caz s-a confirmat că

cet.Iacub Alexandru la data de 01.10.2017, aproximativ la ora 19:00 în stradă în satul

xxxxx, împreună cu Untila Alexandru, a comis infracțiunea de huliganism, încălcând

grosolan ordinea publică și aplicând violența asupra lui Prunici Tudor și Prunici

Larisa. Aceste probe au fost apreciate de instanța de apel în mod obiectiv, din punct

de vedere al pertinenței și concludenții, ce nu trezesc careva dubii și care au format

convingerea instanței că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate a

fost dovedită integral, iar acțiunile acestui corect au fost încadrate în prevederile art.

287 alin. (2) lit. b) Cod penal, careva temei legal de a intervenit în soluția instanței de

apel la caz nu există.

Argumentele recurentului, precum că inculpatul nu este vinovat de comiterea

infracțiunii, sânt neîntemeiate și contravin materialelor din dosar, iar nerecunoașterea

vinovăției de către acesta nu echivalează cu achitarea lui, de vreme ce în cursul

judecării cauzei au fost administrate suficiente probe, enumerate mai sus, care

confirmă cu certitudine vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii imputate, soluția

instanței de apel la acest capitol este vine argumentată.

Colegiul penal ține să enunțe că, argumentele invocate de apărare privind

adoptarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că lipsesc probe certe în confirmarea

vinovăției lui Iacub Alexandru, se combat prin materialele cauzei și nu se

semnalizează în esență presupusele erori de drept, astfel încât, hotărârea atacată

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, fiind descrise detaliat și argumentat

în decizia instanței de apel, acceptate și de către instanța de recurs, care în totalitatea

lor resping argumentele recurentului, precum că inculpatul nu ar fi săvârșit nici o

infracțiune imputată.

În concluzie, Colegiul penal consideră inadmisibile motivele recurentului ce țin

de starea de fapt a cauzei, deoarece în cursul judecării cauzei au fost administrate

suficiente probe care confirmă cu certitudine vinovăția lui Iacub Alexandru în

comiterea infracțiunii imputate, instanța de apel și-a motivat soluția, respingând

argumentat versiunea apărării precum că inculpatul Iacub Alexandru n-a participat la

comiterea infracțiunii.

Mai mult ca atât, instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate

în recurs, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a

formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor

acesteia, pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CEDO,

hotărârea Albert vs România din 16.02.2010.

Cu referire la temeiul de casare a deciziei instanței de apel prevăzut art.427

alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, invocat de către apărarea, care stipulează că

hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept atunci când nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art.113 alin.(1) Cod

penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a

13

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele

componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită

fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de

probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au

fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

Potrivit materialelor cauzei, prima instanță la achitat pe inculpatul Iacub

Alexandru de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal pe

motiv că lipsește faptul infracțiunii, concluzia care a fost casată de instanța de apel

inculpatul fiind recunoscut vinovat și condamnat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal.

Astfel, Colegiul penal conchide că, acest temei nu și-a găsit confirmare, nefiind

stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent. Or, prezența în acțiunile

inculpatului atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunilor

imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestor infracțiuni, a

fost dovedită prin materialele cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și

examinate în cadrul ședinței instanței de apel, decizia contestată, fiind bine

argumentată la acest capitol. La caz, s-au stabilit toate elementele componente ale

infracțiunilor imputate lui Iacub Alexandru, inclusiv vinovăția acestuia, după cum

rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt

motivându-și concluziile prin cumulul de probe pertinente și concludente,

administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu

prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv.

În ce privește argumentul apărării precum că, „acuzarea nu a acumulat și nu a

prezentat în fața instanței careva probe incontestabile care ar dovedi cert vinovăția

lui Iacub Alexandru în comiterea infracțiunii, iar la baza soluție adoptate instanța de

apel a pus în exclusivitate declarațiile părților vătămate”, Colegiul menționează că,

acest argument este nefondat și urmează a fi respins or, potrivit probelor expuse în

pct.4.1 a prezentei decizii vina inculpatului a fost dovedită integral prin totalitatea

probelor administrate la dosar de către organul de urmărire penală și cercetate de către

instanța de apel, cât ale apărării atât și ale acuzării, în conformitate cu prevederile

art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții și concludenții,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția acestuia să fie întemeiată

și legală.

Nu poate fi reținut nici argumentul avocatului precum că, „pe parcursul

examinării cauzei în urma audierii martorilor, precum și în urma audierii

inculpaților, Iacub Alexandru nu și-a recunoscut vina și nu a fost dovedită vinovăția

lui în comiterea infracțiunii imputate”. Or, instanța de apel întemeiat a considerat ca

tendința ultimului să prezinte o stare de fapt ireală și neplauzibilă, care să-i atenueze

răspunderea penală, deoarece aceste declarații se combat prin cumulul de probe

administrate în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel expuse în pct. 4.1 a

prezentei decizii.

14

Nefondat este și argumentul recurentului precum că, „instanța de apel a ignorat

probele la care a făcut trimiterea partea apărării și anume că prin declarațiile lui

Untila Ion coacuzatului lui Iacub Alexandru se stabilește că ultimul nu a participat

la comiterea infracțiunii, de asemenea și prin declarațiile martorilor Rusu Serghei și

Vîntu Serghei se confirmă că Iacub Alexandru nu a participat la bătaia cu Prunici

Tudor și nu a înjurat-o pe Prunici Larisa”. Instanța de apel corect a apreciat critic

declarațiile martorului Vîntu Serghei și declarațiile inculpatului Untila Serghei, or

acestea sunt contradictorii cumulului de probe cercetate în cadrul ședințelor de

judecată. Mai mult ca atât, prin declarațiile martorului Rusu Serghei se confirmă

existența conflictului dintre inculpați și părțile vătămate, însă acesta nu a fost prezent

de la începutul altercației, motive pentru care aceste declarații nu pot fi puse la baza

achitării inculpatului, în prezenta cumulului de probe cercetate.

Argumentul invocat de către avocat precum că, „urmau a fi apreciate critic

declarațiile părților vătămate, care au fost puse la baza hotărârii de condamnare”,

la fel este neîntemeiat pentru a interveni în hotărârea de judecată a instanței de apel,

în vederea achitării lui Iacub Alexandru de comiterea infracțiunilor imputate. Or,

instanța de apel întemeiat a constatat, că fiind audiate părțile vătămate Iacub

Alexandru cât și martorii Morari Angela și Rusu Serghei, care fiind avertizați asupra

răspunderii ce o poartă conform art.312 Cod penal, iar conform art.108 Cod de

procedură penală, depunând jurământul, au confirmat cu certitudine că anume

inculpații, inclusiv inculpatul Iacub Alexandru, în loc public au înjurat părțile

vătămate și au aplicat violența asupra acestora, fapt confirmat și prin raportul de

expertiză judiciară nr. 236 din 03.10.2017, potrivit căruia cet.Prunici Larisa i-au fost

cauzate leziuni corporale sub formă de edem, excoriații a mâinii stingi, care se califică

ca vătămare neînsemnată, și prin raportul de expertiză judiciară nr. 243 din

12.10.2017, cet. Prunici Tudor i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumă

acută cranio-cerebrală, comoție cerebrală, plagă contuză ruptă suturată în regiunea

temporală stingă care duc la dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca

vătămare ușoară.

Astfel, instanța de apel întemeiat a constatat, că potrivit depozițiile părților

vătămate, martorilor care au dat declarații similare atât la faza de urmărire penală, cât

și în cadrul cercetării judecătorești, declarații, care coroborează cu rapoartele de

expertiză medico-legală de constatare a vătămărilor corporale depistate la părțile

vătămate, a fost constatată existența faptei prejudiciabile în acțiunile inculpaților,

inclusiv și a inculpatului Iacub Alexandru, motive pentru care instanța de recurs va

respinge argumentele apărării precum că inculpatul Iacub Alexandru n-a participat la

comiterea infracțiunii, soluția instanței de apel fiind una legală și întemeiată.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei

adoptate, fapt ce impune declararea, ca inadmisibil a recursului ordinar, declarat de

către avocatul Balaban Sergiu în numele inculpatului Iacub Alexandru.

Curții Supreme de Justiție,

15

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Balaban Sergiu în

numele inculpatului Iacub Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 22 octombrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Iacub Alexandru

xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 18 mai 2020.

Președinte Toma Nadejda

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

16