1ra-596/20 — Art. 287 al. 2 CP

Prima instanță: 05.12.2017-10.01.2019;

Instanța de apel: 18.02.2019-22.10.2019;

Instanța de recurs: 16.12.2019 - 18.03.2020. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 10 ianuarie 2019, Iacub Alexandru a fost achitat în acuzarea adusă în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal pe motiv că lipsește faptul infracțiunii, cu reabilitarea deplină a lui Iacub Alexandru. Prin aceiași sentință a fost condamnat Untila Ion în privința căruia decizia nu se contestă cu recurs ordinar. 2. Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Iacub Alexandru, este învinuit în aceea că atunci când Untila Ion la data de 01.10.2017, aproximativ la ora 19:00, aflându-se pe stradă, xxxxx încălcând grosolan ordinea publică și manifestând o obrăznicie deosebită, intenționat a inițiat un conflict cu cet. Prunici Tudor, numindu-l cu cuvinte necenzurate, după care i-a aplicat 3 lovituri cu o piatră în regiunea capului, din care motiv, ultimul și-a pierdut cunoștința, după care a aruncat cu o piatră în direcția cet. Prunici Larisa, lovind-o în regiunea mâinii stângi și ulterior, a mai aruncat cu pietre în automobilul de model „Nissan Almera Tino” cu n/î xxxxx, în continuare în conflictul menționat, s-a implicat el, Iacub Alexandru, care încălcând grosolan ordinea publică și manifestând o obrăznicie deosebită, s-a apropiat de cet. Prunici Tudor, căruia i-a aplicat 4 lovituri cu capul în regiunea frunții, 2 lovituri cu pumnul în regiunea maxilarului și multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i leziuni corporale. Ulterior, Untila Ion, continuându-și acțiunile criminale, în aceeași zi aproximativ la ora 20:00 s-a deplasat la domiciliul cet. Prunici Tudor, situat în xxxxx, unde s-a adresat cu cuvinte 1 necenzurate în adresa ultimului și îl amenința cu moartea, totodată, forța poarta pentru a intra în gospodărie. 3. Sentința menționată a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura r-lui Criuleni, Țîcu Adriana, și părțile vătămate Prunici Tudor și Prunici Larisa. 3.1 În apelul său procurorul a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Untila Ion să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod penal și de a-i stabili acestuia o pedeapsă în limitele sancțiunii prevăzute de acest articol sub formă de închisoare pe un termen de 3 arii cu executarea pedepse în penitenciar de tip semiînchis. Iacub Alexandru să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal și de a-i stabili acestuia o pedeapsă în limitele sancțiunii prevăzute, de acest articol sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A admite acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate Prunici Tudor și Prunici Larisa. De încasat în mod solidar din contul inculpaților Untila Ion și Iacub Alexandru cheltuielile de judecată în sumă de 640 lei. În argumentarea apelului declarat, acuzatorul de stat a invocat următoarele: - instanța a acordat nejustificat mai multă credibilitate părții apărării și neîntemeiat a respins probele acuzării, considerând că acestea urmează să fie apreciate critic, motivând că acuzarea adusă în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal inculpatului Iacub Alexandru a fost susținută în baza învinuirilor nefondate ale lui Prunici Tudor și Prunici Larisa. De asemenea, instanța nu a ținut cont de gravitatea acțiunilor lui Untila Ion, care a utilizat pietre pe post de arme împotriva pârților vătămate Prunici Tudor și Prunici Larisa, cauzându-le vătămări corporale ușoare și respectiv vătămări corporale neînsemnate, acțiunile acestuia fiind neîntemeiat reîncadrate; - acuzarea consideră că la faza de urmărire penală cât și în instanța de judecată au fost prezentate suficiente probe, care confirmă vina lui Iacub Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal și vina lui Untila Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Codul penal; - conform raportului de expertiză judiciară nr. 236 din 03.10.2017, cet.Prunici Larisa i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de edem, excoriații a mâinii stingi, care se califică ca vătămare neînsemnată. - conform raportului de expertiză judiciară nr. 243 din 12.10.2017, la cet. Prunici Tudor i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumă acută cranio- cerebrală, comoție cerebrală, plagă contuză ruptă suturată în regiunea temporală stingă care duc la dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare ușoară; - Untila Ion și Iacub Alexandru în cadrul urmăririi penale nu au recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii încriminate si au refuzat să dea careva declarații la cazul dat, iar în cadrul ședinței de judecată au negat faptul că au aplicat violența fizică în privința părților vătămate Prunici Tudor și Prunici Larisa; 2 - menționează apelantul că instanța nu a ținut cont de declarațiile părților vătămate considerând-le nefondate, dar a considerat veridice circumstanțele invocate de către Untila Ion și Iacub Alexandru; - mai mult ca atât, instanța a considerat că declarațiile martorului Vîntu Serghei Andrei, care a fost prezentat în ședință de către partea apărării au o valoare probantă în detrimentul probelor acuzării. Acuzarea consideră că declarațiile martorului Vîntu Serghei, care a declarat precum că a fost martor ocular la cazul dat, deoarece s-a aflat într-o gospodărie părăsită din apropierea intersecției, unde au staționat cele 2 automobile și a văzut ce s-a întâmplat între persoanele implicate în conflict, nu corespund adevărului și urmau a fi apreciate critic; - instanța în motivarea sentinței a explicat că Iacub Alexandru nu a participat la comiterea infracțiunii deoarece, acesta s-a apropiat de părți pentru a-i despărți ca să nu se bată, însă a omis faptul că martorul Rusu Serghei a declarat că în momentul când a intervenit, având intenția de a aplana conflictul, Iacub Alexandru a fugit de la fața locului, s-a urcat în automobil și a plecat; - la fel, instanța nu a luat în considerație faptul că în timp ce Untila Ion îi aplica lovituri lui Prunici Tudor, pe drum mergea Morari Angela cu fiica sa minoră Mihaela care a declarat că a plecat repede de acolo deoarece îi era frică. De asemenea ea a întrebat-o pe Prunici Larisa care era speriată și solicita ajutor de ce nu îl sună pe fratele lui Untila Ion ca să vină să îl ia; - mai este necesar de menționat că instanța nu a ținut cont de faptul că martorul Rusu Serghei în cadrul urmăririi penale, a declarat că pe Prunici Tudor, l-a văzut că se afla jos la sol pe o parte, apărându-și cu mâinile capul. El se apăra în urma loviturilor primite cu pumnii peste diferite părți ale corpului, dar mai evidențiat în regiunea pieptului, fiind agresat fizic de către Untila Ion, precum și o persoană lui necunoscută; - acuzarea consideră că instanța de judecată urmează să aprecieze critic declarațiile date de către martorul Rusu Serghei în ședința de judecată deoarece este evident că acesta a fost influențat în vederea schimbării declarațiilor. Rusu Serghei și- a schimbat în mare parte declarațiile pentru a ușura situația inculpaților, care sunt consătenii săi si sunt în relații bune; - instanța a considerat că ancheta efectuată de organul de urmărire penală a fost viciată datorită faptului că, anterior Prunici Tudor a fost colaborator al poliției, că ancheta a fost efectuată de către foștii săi colegi, că Prunici Tudor a fost personal la procurorul șef al raionului Criuleni și ulterior la insistența lui Prunici Tudor a fost inițiată o cauză penală împotriva inculpaților în scop de răzbunare, urmărind manifestarea bravurii sale și de a demonstra atitudinea sfidătoare față de inculpat, or în asentimentul instanței foștii colaboratori ai organelor de drept nu pot beneficia de dreptul de a sesiza organul competent în caz că i-a fost încălcat un drept sau este victima unei infracțiuni. Este inexplicabil cum a ajuns instanța la așa concluzie, deoarece Prunici Tudor întra-adevăr a declarat că anterior a fost angajat în organele MAI, însă nu a menționat perioada de activitate iar în cadrul ședinței de judecată, nu s-au făcut astfel de insinuări și nici nu s-au adus careva acuzații precum că urmărirea 3 penală a fost pornită în rezultatul unei înțelegeri între organele de drept și părțile vătămate. Mai mult ca atât, pe parcursul urmăririi penale nu au parvenit de la părți careva plângeri privind ilegalitatea pornirii penale, privind încălcarea principiului imparțialității sau cereri de recuzare a organului ce efectuează urmărirea penală; - instanța nu a considerat veridice declarațiile părții vătămate Prunici Larisa, care indică că a fost lovită de către Untila Ion cu o piatră în regiunea mâinii iar prezența leziunilor corporale sub formă de vătămare neînsemnată confirmă acest lucru, dar depășind limita intimei convingeri a presupus nefondat că Prunici Larisa și- a traumat mâna în alte împrejurări și anume la descărcatul sacilor cu poamă, excluzând totalmente faptul că ultima a fost lovită de către Untila Ion. 3.2 Părțile vătămate Prunici Tudor și Prunici Larisa, în termen legal au atacat sentința în cauză cu apel, solicitând admiterea apelului și casarea sentinței Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 10 ianuarie 2019, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilii pentru prima instanță prin care inculpații Untila Ion să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod penal cu aplicarea unei pedepse cu privarea lui de libertate, iar Iacub Alexandru să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal cu numirea unei pedepse prin care dânsul să fie privat de libertate. Acțiunile civile înaintate să fie admise integral. În argumentarea apelului declarat, părțile vătămate Prunici Tudor și Prunici Larisa au invocat următoarele: - consideră că în ședința judecătorească vina inculpaților Untila Ion și Iacub Alexandru a fost stabilită pe deplin și anume prin depozițiile lui Prunici Larisa, prin depozițiile reprezentantului părții civile Sitari Iulian, prin depozițiile martorilor Rusu Serghei, Morari Angela, Vîntu Serghei, prin procesul-verbal de sesizare despre săvârșire infracțiunii din 02 octombrie 2017; prin raportul privind recepționarea informației telefonice despre comiterea unei fapte ilicit din 01 octombrie 2017; prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 02 octombrie 2017; prin raportul de expertiză judiciară nr. 236 din 03 octombrie 2017; - în cadrul ședințelor judecătorești părțile vătămate Prunici Tudor și Prunici Larisa au înaintat instanței judecătorești acțiuni civile privind încasarea de la inculpații Untila Ion și Iacub Alexandru a prejudiciului material în cuantum de 14558 lei 04 bani, ce se compune din următoarele cheltuieli pentru tratamentul medical al lui Prunici Tudor și Prunici Larisa în sumă de 2 178 lei 04 bani; pentru repararea porții de la ograda casei părților vătămate în sumă de 1 200 lei; în urma maltratării mele de către ambii inculpați a fost deteriorat maioul, care costă 2501 lei și puloverul, care costă 750 lei, în total prejudiciu de 1 000 lei; reparația mașinii părții vătămate de modelul „Nissan Alemera Tino” a costat suma de 2 180 lei; pentru tratamentul medical suportat după comiterea infracțiunii în cuantum de 3 000 lei; pentru ajutorul juridic acordat părților vătămate de către avocat suma de 5 000 lei, și astfel în total - Prunici Tudor și Prunici Larisa, au suferit prejudicii materiale în cuantum de 14 558 lei 04 bani. De asemenea solicitând încasarea prejudiciului moral cauzat părților 4 vătămate Prunici Tudor și Prunici Larisa în cuantum de 1 000 000 (un milion) lei. Consideră că acțiunile civile înaintate urmează a fi admise integral; - au solicitat să fie casată sentința și din motivul că instanța de judecată a fost dusă în eroare de către ambii inculpați deoarece pe parcursul urmării penale au fost stabiliți numai doi martori - Rusu Serghei și Morari Angela, ambii locuitori al s. Boșcana. Rusu Serghei în cadrul urmăririi penale a dat depoziții corecte și a indicat adevărul, iar mai apoi în cadrul ședinței judecătorești dânsul a dus în eroare instanța, dând date false, și anume: spunând că pe Iacub Alexandru nu la văzut la fața locului și că Prunici Tudor și Untila Ion parcă erau cuprinși amândoi și se rostogoleau pe jos. Consideră că aceste depoziții urmau de către instanță să fie apreciate critic, iar la baza sentinței urmau a fi apreciate corect; - consideră că la adoptarea sentinței instanța de judecată nu a luat în considerație depozițiile date de către părțile vătămate, dar s-a condus numai de depozițiile mincinoase ale inculpaților și de pledoariile apărătorului ori, aproximativ peste un an de zile inculpații au prezentat judecății un martor - Vîntu Serghei, care nu a fost la locul comiterii infracțiunii, nu a văzut nimic, iar în instanță a dat mărturii false și mincinoase.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie 2019 au fost admise apelul declarat de procurorul în Procuratura r-lui Criuleni, Țîcu Adriana și apelul comun al părților vătămate Prunici Tudor și Prunici Larisa, declarate împotriva sentinței Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 10 ianuarie 2019, casată sentința atacată integral și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: Untila Ion a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa penală sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Iacub Alexandru a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa penală sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Acțiunea civilă înaintată de Prunici Tudor și Prunici Larisa în partea pretențiilor materiale a fost admisă în principiu, cu stabilirea cuantumului acesteia în procedură civilă contencioasă. A fost încasat din contul lui Untila Ion și Iacub Alexandru în beneficiul lui Prunici Tudor prejudiciul moral în mărime de 10000 lei moldovenești, de la fiecare. A fost încasat din contul lui Untila Ion și Iacub Alexandru în beneficiul Larisei Prunici prejudiciul moral în mărime de cîte 5000 lei moldovenești, de la fiecare. A fost încasat în mod solidar din contul lui Untila Ion și Iacub Alexandru în beneficiul lui Prunici Tudor cheltuieli de judecată, ce constau din cheltuieli pentru asistență juridică în mărime de 2500 lei moldovenești. A fost încasat în mod solidar din contul lui Untila Ion și Iacub Alexandru în beneficiul Larisei Prunici cheltuieli de judecată, ce constau din cheltuieli pentru asistență juridică în mărime de 2500 lei moldovenești. 5 A fost încasat în mod solidar din contul lui Untila Ion și Iacub Alexandru în beneficiul „Moldasig” S.A. suma achitată pentru indemnizația de asigurare în mărime de 4000 lei moldovenești. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, analizând totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și apreciindu-le, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, au fost constate următoarele: Untila Ion la 01.10.2017, aproximativ la ora 19:00 minute, aflându-se în stradă în xxxxx, încâlcind grosolan ordinea publică și manifestând o obrăznicie deosebită, intenționat a inițiat un conflict cu cet. Prunici Tudor, numindu-1 cu cuvinte necenzurate, după care i-a aplicat 3 lovituri cu o piatră în regiunea capului din care motiv, ultimul și-a pierdut cunoștința, după care a aruncat cu o piatră în direcția cet. Prunici Larisa, lovind-o în regiunea mâinii stingi și ulterior a mai aruncat cu pietre în automobilul de model „Nissan Almera Tino” cu xxxxx. În continuare în conflictul menționat s-a implicat Iacub Alexandru, care încâlcind grosolan ordinea publică și manifestând o obrăznicie deosebită, s-a apropiat de cet. Prunici Tudor, căruia i-a aplicat 4 lovituri cu capul în regiunea frunții, 2 lovituri cu pumnul în regiunea maxilarelor și multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i leziuni corporale. Ulterior, Untila Ion, continuându-și acțiunile criminale, în aceeași zi, aproximativ la ora 20:00 min, s-a deplasat la domiciliul cet. Prunici Tudor, situat în xxxxx, unde s-a adresat cu cuvinte necenzurate în adresa ultimului și îl amenința cu moartea, totodată forța poarta pentru a intra in gospodărie. De asemeni Untila Ion la data de 01.10.2017, aproximativ la ora 19:00, aflându- se pe stradă, în xxxxx încălcând grosolan ordinea publică și manifestând o obrăznicie deosebită, intenționat a inițiat un conflict cu cet. Prunici Tudor, numindu-1 cu cuvinte necenzurate, după care i-a aplicat 3 lovituri cu o piatră în regiunea capului, din care motiv, ultimul și-a pierdut cunoștința, după care a aruncat cu o piatră în direcția cet. Prunici Larisa, lovind-o în regiunea mâinii stângi și ulterior, a mai aruncat cu pietre în automobilul de model „Nissan Almera Tino” cu n/xxxxx. În continuare în conflictul menționat, s-a implicat Iacub Alexandru, care încălcând grosolan ordinea publică și manifestând o obrăznicie deosebită, s-a apropiat de cet. Prunici Tudor, căruia i-a aplicat 4 lovituri cu capul în regiunea frunții, 2 lovituri cu pumnul în regiunea maxilarului și multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i leziuni corporale. Ulterior Untila Ion, continuându-și acțiunile criminale, în aceeași zi aproximativ la ora 20:00, s-a deplasat la domiciliul cet. Prunici Tudor, situat în xxxxx, unde s-a adresat cu cuvinte necenzurate în adresa ultimului și îl amenința cu moartea, totodată, forța poarta pentru a intra în gospodărie. Instanța de apel a menționat că, vinovăția inculpatului Untila Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, și a inculpatului Iacub Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, a fost integral dovedită și anume prin: - declarațiile părții vătămate Prunici Tudor (f.d. 62-66, 181 vol. II); - declarațiile părții vătămate Prunici Larisa (f.d. 67-70, 182 vol. II); - 6 declarațiile reprezentantului părții civile C.A. „Moldasig” S.A. (f.d. 71 vol. II); - declarațiile martorului Rusu Serghei (f.d. 72-74 vol. II); - declarațiile martorului Morari Angela (f.d. 75 vol. II); declarațiile martorului Vîntu Serghei (f.d. 76-78 vol. II); - procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din 02.10.2017 (f.d.5 vol. I); - raportul privind recepționarea informației telefonice despre comiterea unei fapte ilicite din 01.10.2017 (f.d.6 vol. I); - procesul- verbal de cercetare la fața locului din 02.10.2017 și foto-tabelele la acesta (f.d.11-12, 13-16 vol. I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 02.10.2017 și foto- tabelele la acesta (f.d.17-18, 19-20 vol. I); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 03.10.2017 (f.d.38, 41 vol. I); - Raportul de expertiză judiciară nr. 243D din 12.10.2017 (f.d.45-46 vol. I); - Raportul de expertiză judiciară nr. 236D din 03.10.2017 (f.d.55-56 vol. I); - procesul-verbal de confruntare din 04.10.2017 dintre Untila Ion și Prunici Tudor (f.d.111 vol. I); - procesul-verbal de confruntare din 04.10.2017 dintre Untila Ion și Prunici Larisa (f.d.112 vol. I); - procesul-verbal de confruntare din 04.10.2017 dintre Iacub Alexandru și Prunici Tudor (f.d.114 vol. I); - procesul-verbal de confruntare din 04.10.2017 dintre Iacub Alexandru și Prunici Larisa (f.d.115 vol. I); - procesul-verbal de confruntare din 31.10.2017 dintre Rusu Serghei și Prunici Tudor (f.d.143-144 vol. I). Analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, instanța de apel a constatat cu certitudine că inculpatul Untila Ion a comis infracțiune prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal, după indicii huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, precum și acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite de 2 persoane, cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății; iar inculpatul Iacub Alexandru a comis infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite de 2 persoane. Instanța de apel a considerat că vinovăția inculpatului Iacub Alexandru de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal a fost demonstrată cu certitudine în baza probelor cercetate în instanța de judecată și anume: declarațiile părților vătămate Prunici Tudor și Prunici Larisa, tot odată conform raportului de expertiză judiciară nr. 236 din 03.10.2017, cet.Prunici Larisa i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de edem, excoriații a mâinii stingi, care se califică ca vătămare neînsemnată, conform raportului de expertiză judiciară nr. 243 din 12.10.2017, la cet. Prunici Tudor i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumă acută cranio-cerebrală, comoție cerebrală, plagă contuză ruptă suturată în regiunea temporală stingă care duc la dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare ușoară, de asemenea prin declarațiile martorilor se confirmă faptul că inculpații au comis cele incriminate. 7 De către instanță au fost apreciate critic declarațiile martorului Vîntu Serghei Andrei, care a menționat precum că a fost martor ocular la cazul dat, deoarece s-a aflat într-o gospodărie părăsită din apropierea intersecției, unde au staționat cele 2 automobile și a văzut ce s-a întâmplat între persoanele implicate în conflict, or afirmațiile lui nu se confirmă prin alte probe acumulate la materialele cauzei. În ce privește pedeapsa stabilită inculpatului Iacub Alexandru, Colegiul Penal luând în considerație că inculpatul a fost anterior în conflict cu legea penală a comis o infracțiune mai puțin gravă, la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află, nu și-a recunoscut vina, nu a conștientizat graviditatea faptelor comise, circumstanțe atenuante sau agravante nu s-au stabilit, a considerat, că corectarea și reeducarea inculpatului Iacub Alexandru este posibilă doar cu izolarea acestuia de societate, prin stabilirea în privința acestuia a unei pedepse privative de libertate în limitele prevăzute de sancțiunea art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În partea admiterii acțiunii civile înaintate de părțile vătămate Prunici Tudor și Prunici Larisa, instanța de apel a considerat mărimea prejudiciului moral pretins de părțile vătămate în sumă de 1 000 000 lei, ca fiind exagerat de mare, ținând cont de suferințele psihice și fizice care au fost provocate părților vătămate în rezultatul acțiunilor infracționale ale inculpaților. O recompensă echitabilă și rezonabilă a prejudiciului moral suportat de părțile vătămate Prunici Tudor și Prunici Larisa în opinia instanței de apel constituie echivalentul sumei de 10 000 și respectiv 5 000 lei moldovenești. Cu referire la solicitarea părților vătămate Prunici Tudor și Prunici Larisa cu privire la încasarea din contul inculpaților a prejudiciului material, instanța de apel a considerat că acesta urmează a fi admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în ordine civilă. Ce ține de încasarea cheltuielilor de judecată, instanța a reținut că urmează a fi încasat, în mod solidar, din contul inculpaților Untila Ion și Iacub Alexandru în beneficiul părților vătămate Prunici Tudor și Prunici Larisa cheltuielile pentru asistență juridică a sumei de 2500 lei și respectiv 2500 lei. De asemenea dat fiind faptul că în cadrul judecării cauzei s-a constatat vinovăția lui Untila Ion și Iacub Alexandru în comiterea unei fapte infracționale în privința lui Prunici Tudor și Prunici Larisa, instanța de apel a considerat necesar a admite acțiunea civilă depusă de C.A. „Moldasig” S.A. și a încasa de la inculpații Untila Ion și Iacub Alexandru în mod solidar în beneficiul C.A. „Moldasig” S.A. suma de 4000 lei, achitată ca primă de asigurare pentru pierdere temporară a capacității de muncă părților vătămate fapt confirmat prin ordinul de plată: nr. 5565 din 23.10.2017 și nr. 5566 din 23.10.2017 (f.d.225 vol. I).

Decizia instanței de apel, a fost atacată cu recurs ordinar, la data de 09 decembrie 2019, de către avocatul Balaban Sergiu în numele inculpatului Iacub Alexandru în care a invocat ca temei de casarea a deciziei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei cu pronunțarea unei Decizii noi de respingere ca nefondat al apelului 8 procurorului și părților vătămate, cu menținerea hotărârii primei instanțe în privința inculpatului Iacub Alexandru. 5.1 În motivarea recursului avocatul a indicat că, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; (..) ; instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; (...) motivarea soluției nu există, iar cea formală indicată este expusa foarte neclar; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii; Deci, în fond, nu sunt de acord cu Decizia Curții de Apel din următoarele considerente, prevăzute ca temei de recurs la art.427 alin.(1) pct.6); 8) Cod de procedură penală. În acest context, apărarea indică că sunt eronate alegațiile și concluziile instanței de apel cu privire la faptul că inculpatul Iacub Alexandru 1-a lovit pe Prunici Tudor, inclusiv în timp ce se afla jos din motiv că aceste circumstanțe greșit stabilite sunt în contradicție cu declarațiile martorilor oculari, care confirmat că nu au văzut ca inculpatul Iacub Alexandru să îl fi lovit pe partea vătămată Prunici Tudor. Or, nu pot fi admise declarațiile foarte dubioase ale părții vătămate Prunici Tudor că a fost lovit, contra declarațiile inculpatului Iacub Alexandru care neagă categoric acest fapt și sunt confirmate prin declarațiile a 2 martori oculari, inclusiv a coacuzatului Untila Ion. Indică avocatul, faptul că Iacub Alexandru nu l-a lovit pe Prunici Tudor, se confirmă prin: declarațiile coacuzatului Untila Ion, conform pct. 8-9 a deciziei instanței de apel; declarațiile inculpatului Iacub Alexandru pct. 10 a deciziei instanței de apel, declarațiile date în calitate de bănuit f.d.95 și învinuit f.d. 123, precum și în instanța de fond, precum e indicat în Sentință la pagina 5-6; declarațiile martorului Rusu Serghei (pct. 20-21 Decizia Curții de Apel), instanța de fond, pagina 18-19; declarațiile lui Iacub Alexandru și prin declarațiile martorului Vîntu Serghei (pct. 22 Decizia Curții de Apel), declarații date similar în instanța de fond, pagina 21. Menționează recurentul că, este esențial și faptul că martorii Vîntu Serghei și Rusu Serghei unanim declară că au văzut cum, de fapt victima Prunici Larisa a fost cea care a aruncat cu pietre în direcția lui Untila Ion și Prunici Tudor, care de fapt și erau participanții la conflict. Cu referire la pct. 27 a deciziei cu privire la faptul că Iacub Alexandru 1-a agresat fizic și verbal pe victima Prunici Tudor și de asemenea cu privire la faptul că a numit- o cu cuvinte necenzurate pe victima Prunici Larisa, se confirmă prin raportul de expertiză judiciară nr. 236 din 03.10.2017, și raportului de expertiză judiciară nr. 243 din 12.10.2017, menționează apărarea că concluziile instanței de apel sunt în totalitate neconcordante și total opuse cu declarațiile martorilor Vîntu Serghei și Rusu Serghei care confirmă faptul că Iacub Alexandru nu a participat la bătaia cu victima Prunici Tudor și nu a înjurat-o pe victima Prunici Larisa. Deci nici unul din cei 2 martori oculari nu confirmă ipotezele părților vătămate. Astfel, nici un martor nu a menționat că a văzut că inculpatul Iacub Alexandru să aplice lovituri părții vătămate Prunici Tudor și să îl lovească cu piatra. Mai reține apărarea, că obiectul „piatra”, cu care se invocă că a fost lovită partea vătămată Prunici Tudor, de către inculpatul Untila Ion, nu a fost recunoscut ca și corp delict, nefiind anexat la dosar nici un act sau probă în acest sens. Astfel, nu a fost probat faptul că partea vătămată Prunici Tudor, a fost lovită de către inculpatul Untila 9 Ion cu piatra, luând în considerare, că în acest sens la dosar nu a fost anexat corpul delict (piatra), cu care se presupune că a fost lovită partea vătămată. Remarcă recurentul, că instanța de apel și-a întemeiat concluziile doar pe probele administrate de organul de urmărire penală și anume declarațiile părților vătămate, care nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și care sunt contrare declarațiilor date de către coacuzați și sunt total infirmate prin declarațiile martorilor oculari. Indică apărarea că, instanța de apel a menționat că hotărârea primei instanțe este ilegală, însă nu a argumentat în fapt și în drept care sunt motivele ilegalității hotărârii. Astfel, printr-o Decizie nemotivată a neglijat hotărârea primei instanțe, care era una bine motivată, legală și corectă, a casat-o și a pronunțat o decizie absolut ilegală. La fel, consideră că instanța de apel a comis o gravă eroare și anume prin faptul că nu a luat în considerare, dar de fapt a neglijat total declarațiile martorilor oculari, care au văzut circumstanțele cu privire la incidentul produs. Respectiv, prin nemotivarea Deciziei de instanța de apel a fost îngrădit inculpatului, în instanța de apel „accesul liber la justiție” și „dreptul la un recurs efectiv”, ceea ce constituie potrivit art.6 pct.44) Cod de procedură penală - „un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea atacată”. Or, ca rezultat a reținerii ca concludente și pertinente și întemeierii concluziei de către instanța de apel pe probele administrate doar de organul de urmărire penală (probele au fost explicate și menționate supra) și care nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel din cauza unei „erori de fapt a instanței de apel - a fost încălcat dreptul inculpatului la un proces efectiv în instanța de apel.

La recursul ordinar declarat de către avocatul Balaban Sergiu în numele inculpatului Iacub Alexandru, în conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11 Cod procedură penală, procurorul cât și părțile vătămate Prunici Tudor și Prunici Larisa au depus referințe. 6.1 Procurorul în referința sa a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că motivele de reapreciere a întregului sistem de probe nu se conțin în temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală. Așadar, criticile formulate de autorul recursului în partea enunțată nu este motivat sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind ilegale, or, reaprecierea probelor, soluție propusă de autor, nu se încadrează în acest caz în prevederile art.427 alin.(1) Cod de procedură penală. Deci, criticile formulate de recurent nu conține indicii erorilor de drept și, respectiv, nu este motivat sub aspectul hotărârii contestate, ca fiind ilegală. În atare circumstanță, se constată că aceasta contestație referitor la aprecierea probelor nu conține argumentele ilegalității deciziei instanței de apel, precum și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în această cauză penală - cerințe obligatorii, și care fiind stipulate în dispoziția art.430 pct.5) Cod de procedură penală, ceea ce echivalează cu nemotivarea recursului în sensul art.427 alin.(1) Cod de procedură penală. 10 Astfel, acuzarea de stat consideră că, instanța de apel în strictă conformitate cu prevederile art. 100-101 Cod de procedură penală a dat apreciere întregului sistem de probe, corespunzător just a ajuns la concluzia casării sentinței Judecătoriei Criuleni, sed. Central din 10 ianuarie 2019 de achitare a lui Iacub Alexandru de sub învinuirea adusă în baza art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, cu condamnarea ultimului în baza Legii enunțate si cu aplicarea prevederilor art.art.70,79 Cod de procedura penala, la o pedeapsa sub forma de închisoare pe un termen de 4ani,cu executarea pedepsei in penitenciar de tip semiînchis. 6.2 Părțile vătămate Prunici Tudor și Prunici Larisa în referința sa au pledat pentru respingerea recursului cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie 2019 invocând că, instanța de apel a calificat corect acțiunile inculpaților conform Codului Penal al RM și i-a condamnat corespunzător față de crima săvârșită pe articolele sus indicate a Codului Penal a RM. Referitor la acțiunea civilă examinată părțile vătămate sunt întru totul de acord. Referindu-se la recursul avocatului Sergiu Balaban în interesele inculpaților, părțile vătămate indică că, este nefondat se bazează pe mărturiile false a inculpatului Iacub Alexandru, Untilă Ion și a martorilor Rusu Serghei și Vîntu Serghei, care au fost depuse în instanța de judecată. Indică părțile vătămate că, Vîntu Serghei nu a fost martor ocular, a fot luat ca martor de Untilă Ion, deoarece el este lucrător permanent în gospodăria sa. Mărturiile lui Vîntu Serghei nici nu coincid cu mărturiile inculpaților. In procesul anchetei penale de către poliție s-a stabilit cu adevărat martorii oculari, Rusu Serghei și Morari Angela, care au dat mărturii corecte în procesul de anchetă. La locul petrecerii infracțiunii am fost prezenți eu, Prunici Tudor și soția, Prunici Larisa, inculpații Untilă Ion și Iacub Alexandru, martorul Rusu Serghei și Morari Angela. Martorul Rusu Serghei 1-a poliție a dat mărturii corecte, dar pe urmă, după o înțelegere cu Untilă Ion, a dat mărturii false în Instanța de fond, care se suprapun cu mărturiile de la poliție date în procesul de anchetă. Untilă Ion a influențat martorii, după ce a fost eliberat, fiind arestat pe un termen de 30 zile.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. 11 Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Potrivit recursului declarat Colegiul penal atestă, că autorul critică decizia, prin prisma pct.6) și pct. 8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, potrivit căruia nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde. Analizând temeiul indicat în raport cu motivele invocate în recursul declarat, Colegiul penal constată că, temeiul menționat nu și-a găsit confirmare, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.414, 415, 417 alin.(8) Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Se reține, că instanța de apel, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat, motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii atacate, dispozitivul fiind expus clar și instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de fapt. După cum rezultă din conținutul recursului, apărarea nu este de acord cu condamnarea lui Iacub Alexandru în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, considerând că lipsesc probe certe ce ar confirma vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii imputate, de asemeni invocând faptul că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii, solicitând să fie achitat. Colegiul constată că temeiul la care se referă autorul recursului nu persistă în cauză, deoarece din decizia instanței de apel rezultă că probele administrate au fost analizate obiectiv și a fost dat răspuns la toate argumentele apărării în susținerea nevinovăției inculpatului, fiind combătute motivat concluziile primei instanțe de achitare a acestuia. În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Iacub Alexandru privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal să fie întemeiată și legală. La acest capitol Colegiul penal constată că, instanța de apel, respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, a audiat inculpatul Iacub Alexandru și 12 inculpatul Untila Serghei, părțile vătămate Prunici Tudor și Prunici Larisa, a supus unei verificări minuțioase, sub toate aspectele, probele prezentate de pârți, descrise în pct.4.1. din prezenta decizie, întemeiat ajungând concluzia, că la caz s-a confirmat că cet.Iacub Alexandru la data de 01.10.2017, aproximativ la ora 19:00 în stradă în satul xxxxx, împreună cu Untila Alexandru, a comis infracțiunea de huliganism, încălcând grosolan ordinea publică și aplicând violența asupra lui Prunici Tudor și Prunici Larisa. Aceste probe au fost apreciate de instanța de apel în mod obiectiv, din punct de vedere al pertinenței și concludenții, ce nu trezesc careva dubii și care au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate a fost dovedită integral, iar acțiunile acestui corect au fost încadrate în prevederile art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, careva temei legal de a intervenit în soluția instanței de apel la caz nu există. Argumentele recurentului, precum că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunii, sânt neîntemeiate și contravin materialelor din dosar, iar nerecunoașterea vinovăției de către acesta nu echivalează cu achitarea lui, de vreme ce în cursul judecării cauzei au fost administrate suficiente probe, enumerate mai sus, care confirmă cu certitudine vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii imputate, soluția instanței de apel la acest capitol este vine argumentată. Colegiul penal ține să enunțe că, argumentele invocate de apărare privind adoptarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că lipsesc probe certe în confirmarea vinovăției lui Iacub Alexandru, se combat prin materialele cauzei și nu se semnalizează în esență presupusele erori de drept, astfel încât, hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, fiind descrise detaliat și argumentat în decizia instanței de apel, acceptate și de către instanța de recurs, care în totalitatea lor resping argumentele recurentului, precum că inculpatul nu ar fi săvârșit nici o infracțiune imputată. În concluzie, Colegiul penal consideră inadmisibile motivele recurentului ce țin de starea de fapt a cauzei, deoarece în cursul judecării cauzei au fost administrate suficiente probe care confirmă cu certitudine vinovăția lui Iacub Alexandru în comiterea infracțiunii imputate, instanța de apel și-a motivat soluția, respingând argumentat versiunea apărării precum că inculpatul Iacub Alexandru n-a participat la comiterea infracțiunii. Mai mult ca atât, instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor acesteia, pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CEDO, hotărârea Albert vs România din 16.02.2010. Cu referire la temeiul de casare a deciziei instanței de apel prevăzut art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, invocat de către apărarea, care stipulează că hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art.113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a 13 corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Potrivit materialelor cauzei, prima instanță la achitat pe inculpatul Iacub Alexandru de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal pe motiv că lipsește faptul infracțiunii, concluzia care a fost casată de instanța de apel inculpatul fiind recunoscut vinovat și condamnat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal. Astfel, Colegiul penal conchide că, acest temei nu și-a găsit confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent. Or, prezența în acțiunile inculpatului atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunilor imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestor infracțiuni, a fost dovedită prin materialele cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul ședinței instanței de apel, decizia contestată, fiind bine argumentată la acest capitol. La caz, s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunilor imputate lui Iacub Alexandru, inclusiv vinovăția acestuia, după cum rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt motivându-și concluziile prin cumulul de probe pertinente și concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv. În ce privește argumentul apărării precum că, „acuzarea nu a acumulat și nu a prezentat în fața instanței careva probe incontestabile care ar dovedi cert vinovăția lui Iacub Alexandru în comiterea infracțiunii, iar la baza soluție adoptate instanța de apel a pus în exclusivitate declarațiile părților vătămate”, Colegiul menționează că, acest argument este nefondat și urmează a fi respins or, potrivit probelor expuse în pct.4.1 a prezentei decizii vina inculpatului a fost dovedită integral prin totalitatea probelor administrate la dosar de către organul de urmărire penală și cercetate de către instanța de apel, cât ale apărării atât și ale acuzării, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții și concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția acestuia să fie întemeiată și legală. Nu poate fi reținut nici argumentul avocatului precum că, „pe parcursul examinării cauzei în urma audierii martorilor, precum și în urma audierii inculpaților, Iacub Alexandru nu și-a recunoscut vina și nu a fost dovedită vinovăția lui în comiterea infracțiunii imputate”. Or, instanța de apel întemeiat a considerat ca tendința ultimului să prezinte o stare de fapt ireală și neplauzibilă, care să-i atenueze răspunderea penală, deoarece aceste declarații se combat prin cumulul de probe administrate în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel expuse în pct. 4.1 a prezentei decizii. 14 Nefondat este și argumentul recurentului precum că, „instanța de apel a ignorat probele la care a făcut trimiterea partea apărării și anume că prin declarațiile lui Untila Ion coacuzatului lui Iacub Alexandru se stabilește că ultimul nu a participat la comiterea infracțiunii, de asemenea și prin declarațiile martorilor Rusu Serghei și Vîntu Serghei se confirmă că Iacub Alexandru nu a participat la bătaia cu Prunici Tudor și nu a înjurat-o pe Prunici Larisa”. Instanța de apel corect a apreciat critic declarațiile martorului Vîntu Serghei și declarațiile inculpatului Untila Serghei, or acestea sunt contradictorii cumulului de probe cercetate în cadrul ședințelor de judecată. Mai mult ca atât, prin declarațiile martorului Rusu Serghei se confirmă existența conflictului dintre inculpați și părțile vătămate, însă acesta nu a fost prezent de la începutul altercației, motive pentru care aceste declarații nu pot fi puse la baza achitării inculpatului, în prezenta cumulului de probe cercetate. Argumentul invocat de către avocat precum că, „urmau a fi apreciate critic declarațiile părților vătămate, care au fost puse la baza hotărârii de condamnare”, la fel este neîntemeiat pentru a interveni în hotărârea de judecată a instanței de apel, în vederea achitării lui Iacub Alexandru de comiterea infracțiunilor imputate. Or, instanța de apel întemeiat a constatat, că fiind audiate părțile vătămate Iacub Alexandru cât și martorii Morari Angela și Rusu Serghei, care fiind avertizați asupra răspunderii ce o poartă conform art.312 Cod penal, iar conform art.108 Cod de procedură penală, depunând jurământul, au confirmat cu certitudine că anume inculpații, inclusiv inculpatul Iacub Alexandru, în loc public au înjurat părțile vătămate și au aplicat violența asupra acestora, fapt confirmat și prin raportul de expertiză judiciară nr. 236 din 03.10.2017, potrivit căruia cet.Prunici Larisa i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de edem, excoriații a mâinii stingi, care se califică ca vătămare neînsemnată, și prin raportul de expertiză judiciară nr. 243 din 12.10.2017, cet. Prunici Tudor i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumă acută cranio-cerebrală, comoție cerebrală, plagă contuză ruptă suturată în regiunea temporală stingă care duc la dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare ușoară. Astfel, instanța de apel întemeiat a constatat, că potrivit depozițiile părților vătămate, martorilor care au dat declarații similare atât la faza de urmărire penală, cât și în cadrul cercetării judecătorești, declarații, care coroborează cu rapoartele de expertiză medico-legală de constatare a vătămărilor corporale depistate la părțile vătămate, a fost constatată existența faptei prejudiciabile în acțiunile inculpaților, inclusiv și a inculpatului Iacub Alexandru, motive pentru care instanța de recurs va respinge argumentele apărării precum că inculpatul Iacub Alexandru n-a participat la comiterea infracțiunii, soluția instanței de apel fiind una legală și întemeiată. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate, fapt ce impune declararea, ca inadmisibil a recursului ordinar, declarat de către avocatul Balaban Sergiu în numele inculpatului Iacub Alexandru.

Conform art. 432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, 15 DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Balaban Sergiu în numele inculpatului Iacub Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Iacub Alexandru xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 18 mai 2020. Președinte Toma Nadejda Judecătorii Cobzac Elena Țurcan Anatolie 16