1ra-1329/20 — art.27, 248 alin.5 lit.b, d CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni, sediul Central din 10 iulie 2019, procesul penal în privința lui Voicu Tudor și Popazov Constantin învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art.27, 248 alin.(5) lit. b), d) Cod penal, a fost încetat, din motiv că fapta acestora constituie contravenția prevăzută de art.287 alin.(10) Cod contravențional. Procesul contravențional în privința lui Voicu Tudor și Popazov Constantin privind comiterea contravenției prevăzute de art.287 alin.(10) Cod contravențional, a fost încetat, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională. S-a dispus confiscarea în folosul statului contravaloarea a 40 117 pachete de țigări a căror valoare este de 406 227, 50 lei. S-a dispus încasarea în mod solidar de la Voicu Tudor și Popazov Constantin, în 1 beneficiul statului a sumei de 406 227, 50 lei, ce constituie contravaloarea țigărilor.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Voicu Tudor urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, tăinuindu-le de controlul vamal prin nedeclararea în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, de comun acord și împreună cu și Popazov Constantin, precum și alte persoane neidentificate la moment de organul de urmărire penală, activând în calitate de însoțitor de vagon al vagonului nr. 6 trenul accelerat 401 care circula pe itinerarul Chișinău-București, la 15.01.2015, prin ascundere în locuri special adaptate în acest scop, au depozitat în pereții și cușetele vagonului 40117 pachete de țigări de diferite mărci, cu timbru de accize al Republicii Moldova și anume: Hilton Lilac – 21 628 pachete, Hilton White Slim - 959 pachete, Hilton Gold - 500 pachete, Winston Blue - 373 pachete, Rothmans Clasic – 1 940 pachete, Rothmans Demi – 4 868 pachete, Rothmans Blue Super Slim – 2 414 pachete, Rothmans Blue Super Slim Silver - 35 pachete, Ritm Clasic – 7 400 pachete. Ulterior, Voicu Tudor și Popazov Constantin, în calitate de însoțitori de vagoane, au însoțit lotul de țigări pe tot itinerarul traversat de garnitura trenului, iar în momentul trecerii controlului la punctul de trecere a frontierei Ungheni - feroviar, au asigurat transportarea mărfii peste frontiera vamală a Republicii Moldova, fără a declara organului vamal lotul de țigări. La 15.01.2015, aproximativ la orele 20:30 min., după ce trenul a intrat pentru control la punctul de trecere a frontierei Iași (România) - feroviar, în pereții și cușetele vagonului nr.6 au fost depistate cele 40 117 pachete de țigări de diferite mărci cu timbru de accize al Republicii Moldova, a căror valoare este de 406 227, 50 lei. Popazov Constantin urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, tăinuindu-le de controlul vamal prin nedeclararea în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, de comun acord și împreună cu Voicu Tudor, precum și alte persoane neidentificate la moment de organul de urmărire penală, activând în calitate de însoțitor de vagon al vagonului nr. 6 trenul accelerat 401 care circula pe itinerarul Chișinău - București, la 15.01.2015, prin ascundere în locuri special adaptate în acest scop, au depozitat în pereții și cușetele vagonului 40 117 pachete de țigări de diferite mărci, cu timbru de accize al Republicii Moldova și anume: Hilton Li Iac - 21628 pachete, Hilton White Slim - 959 pachete, Hilton Gold - 500 pachete, Winston Blue - 373 pachete, Rothmans Clasic - 1940 pachete, Rothmans Demi - 4868 pachete, Rothmans Blue Super Slim - 2414 pachete, Rothmans Blue Super Slim Silver - 35 pachete, Ritm Clasic - 7400 pachete. Ulterior, Voicu Tudor și Popazov Constantin, în calitate de însoțitori de vagoane, au însoțit lotul de țigări pe tot itinerarul traversat de garnitura trenului, iar în momentul trecerii controlului la punctul de trecere a frontierei Ungheni - feroviar, au asigurat transportarea mărfii peste frontiera vamală a Republicii Moldova, fără a declara organului vamal lotul de țigări. La 15.01.2015, aproximativ la orele 20:30 min., după ce trenul a intrat pentru control la punctul de trecere a frontierei Iași (România) - feroviar, în pereții și cușetele vagonului nr.6, au fost depistate cele 40 117 pachete de țigări de diferite mărci cu timbru de accize al Republicii Moldova, a căror valoare este de 406 227, 50 lei. Deși, inițial, inculpații au fost puși sub învinuire în baza art.248 alin.(5) lit. lit. b), d) Cod penal, ulterior odată cu modificările operate în legislația penală și intrare în vigoare la data de 17.08.2018, procurorul a menționat că, acțiunile lui Voicu Tudor și Popazov Constantin nu 2 mai întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.248 alin.(5) lit. b), d) Cod penal, dar a contravenției prevăzute la art.287 alin.(10) Cod Contravențional.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată împotriva acesteia a declarat apel avocatul Cernicov Andrei în numele inculpaților, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de încetare a procesului contravențional, pe motiv că, în acțiunile lui Voicu Tudor și Popazov Constantin lipsește fapta contravenției imputate. În motivarea apelului avocatul a invocat că sentința în cauză este ilegală și nemotivată, întrucât au fost admise mai multe erori de ordin material, cât și procesual, care au afectat esențial hotărârea și au condus la pronunțarea unei soluții procesuale greșite. Susține că, Popazov Constantin și Voicu Tudor au pledat nevinovați. Ei au declarat în fața instanței de judecată că, în ziua de 15.01.2015 se aflau la locul de muncă în trenul Chișinău-Ungheni unde activau în calitate de însoțitori de vagon. Ei nu au cunoscut despre existența lotului de țigări sub carcasa vagonului în care au fost repartizați se află țigări ei au aflat la momentul depistării acestora de către colaboratorii poliției de frontieră a României. Potrivit fișei de post a însoțitorului de vagon (f.d.108), această funcție nu impune verificarea stării tehnice a vagonului inclusiv din interior. Respectiv însoțitorii de vagoane nu au careva obligații de verificare a vagonului prin dezmembrarea carcasei. În momentul verificării garniturii de tren, Popazov Constantin se afla pe teritoriul Direcției de deservire a călătorilor a CFM și de comun cu alți însoțitori de vagon rănea omătul, iar Voicu Tudor a venit la lucru în momentul când trenul se afla în Gara Chișinău la îmbarcarea pasagerilor. Astfel, nici o probă cercetată în instanța de judecată nu arată direct la aceea că, însoțitorii de vagoane Popazov Constantin și Voicu Tudor ar avea careva implicare în legătură cu acele pachete de țigări care au fost depistate de către colaboratorii poliției de frontieră din România. Apărarea a prezentat în instanța de judecată o copie a ordonanței de pornire a urmăririi penale din 08.06.2015, conform căreia organele de urmărire penale pe teritoriul Direcției pentru deservirea călătorilor a CFM au mai depistat aceleași mărci de țigări destinate trecerii ilegale, în perioada de timp când inculpații se aflau în detenție în România. Respectiv, activitatea de contrabandă prin intermediul Căilor Ferate din Moldova a continuat fiind organizată și desfășurată de alte persoane decât Popazov Constantin și Voicu Tudor, or, aceștia erau arestați de către organele de urmărire penală din România. Astfel, rolul organelor de urmărire penală din Republicii Moldova a fost formal pentru fapte ilicite comise în R. Moldova, în pofida existenței unei urmăriri penale în România și s-a rezumat doar la tragerea exclusivă la răspundere a lui Voicu Tudor și Popazov Constantin, dar s-a neglijat cercetarea circumstanțelor infracțiunii nemijlocit pe teritoriul Republicii Moldova și anume nu s-a verificat cine a procurat acest lot de țigări, cum acest lot de țigări a fost adus pe teritoriul Direcției pentru deservire a călătorilor a CFM și în vagonul nr.6 al garniturii de tren, când unde și cine a ascuns lotul de țigări sub carcasa vagonului nr.6, cine anume avea acces la vagonul 6 în perioada când garnitura trenului se afla la verificare, nu au fost verificate camerele de supraveghere video de la Direcția de deservire a călătorilor a CFM, cine anume se deplasa în vagonul nr.6 în afară de însoțitorii de vagon etc. Întreaga analiză a probatoriului și a omisiunilor arătate de către apărare s-a rezumat la o 3 singură frază indicată de instanța de fond și anume: "...instanța respinge poziția apărării despre nevinovăția inculpaților de comiterea faptei contravenționale, or, argumentele părții apărării, care au scopul de autoapărare, sunt în contradicție totală cu constatările faptice ale cazului". În susținerile verbale apărarea a atras atenție la fișa de post a însoțitorului de vagon (f.d.108), conform căreia această funcție nu presupune verificarea interiorului carcasei vagonului și nu conferă careva împuterniciri și responsabilități însoțitorului de vagon de a face verificări în ceea ce ține funcționalitatea tehnică a interiorului vagonului de pasageri. De fapt, prezenta însoțitorilor în fiecare vagon intră nemijlocit în activitatea de muncă a acestora, iar Popazov Constantin și Voicu Tudor se aflau la locul lor de muncă. Prezența inculpaților în vagonul nr.6 a fost în legătură cu repartizarea lor nemijlocit până la începerea cursei de șeful trenului și nu are vreo legătură cu ceea ce s-a depistat în interiorul vagonului respectiv de pasageri. Afirmația procurorului precum că, însoțitorii ar trebui să cunoască că în interiorul vagonului sunt transportate bunuri interzise nu are nici un suport probator, întrucât bunurile destinate trecerii prin contrabandă au fost ascunse și nu au fost vizibile fără a avea careva utilaj special, precum cel de la angajații poliției de frontieră, ce ar permite demontarea carcasei, (scule, aparate de vizionare etc.). Mai mult, aceasta în nici un mod nu confirmă acuzația și latura obiectivă imputată adusă precum că, Popazov Constantin și Voicu Tudor au ascuns în pereții vagonului un lot de țigări, pe care l-au însoțit și au asigurat transportarea acestei mărfi peste frontiera vamală. Din declarațiile martorilor acuzării Talmaciu Manole, Cătălin Pintilie, Serbănescu Ion, Grămadă Gigi, audiați în cadrul comisiei rogatorii instanța a reținut că, Popazov și Voicu erau însoțitori ai vagonului nr.

La 15.01.2015 fiind la serviciu a fost efectuat controlul interior și exterior. Au efectuat verificări în mod normal, conform fișei postului, fără informări prealabile. A descoperit țigări depozitate în capitonajul trenului în vagonul nr.6. Presupune că cei doi învinuiți erau cei care au ascuns țigările. A descoperit aproximativ 40 și ceva de mii de pachete de țigări. În urma declarațiilor Voicu Tudor și Popazov Constantin au declarat că, țigările nu le aparțin, timp în care a apărut o a treia persoană, Focșa Andrian, care a declarat că sunt țigările lui. După ce țigările au fost coborâte din tren, Focșa Adrian și-a retras declarația spunând că țigările aparțin de fapt celor doi învinuiți. Focșa Adrian în ședința de judecată nu a fost audiat și acuzatorul de stat a renunțat la această probă, iar conform prevederilor art.94 alin.(1) pct.6) Cod procedură penală, nu pot fi admise ca probe datele obținute dintr-o sursă care este imposibil de a o verifica. Astfel, concluziile că anume inculpaților le-ar fi aparținut țigările, sunt bazate pe o presupunere, fiind formată din declarațiile unei alte persoane - Focșa Adrian, care nu a fost audiată în ședința de judecată. Conform art.314 alin.(1) și (2) Cod procedură penală instanța de judecată este obligată, în cursul judecării cauzei, să cerceteze nemijlocit, sub toate aspectele, probele prezentate de părți sau administrate la cererea acestora, inclusiv să audieze inculpații, părțile vătămate, martorii, să cerceteze corpurile delicte, să dea citire rapoartelor de expertiză, proceselor- verbale și altor documente, precum și să examineze alte probe prevăzute de prezentul cod. (2) Instanța de judecată, la judecarea cauzei, creează părții acuzării și părții apărării condițiile 4 necesare pentru cercetarea multilaterală și în deplină măsură a circumstanțelor cauzei. Acuzația adusă lui Popazov Constantin și Voicu Tudor s-a făcut în baza Raportului de evaluare din 22.01.2015, în cadrul căruia s-a stabilit faptul că valoarea pe piață a lotului de țigări în cantitate de 40 117 pachete, constituie 406 227,50 lei. Acest raport s-a făcut în lipsa a careva obiecte care ar trebui evaluate și fără a fi efectuată vreo expertizare în condițiile Codului de procedură penală, or, conform art.142 Cod procedură penală: (1) Expertiza se dispune în cazurile în care pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea circumstanțelor ce pot avea importantă probatorie pentru cauza penală sânt necesare cunoștințe specializate în domeniul științei, tehnicii, artei, meșteșugului sau în alte domenii. Posedarea unor asemenea cunoștințe specializate de către persoana care efectuează urmărirea penală sau de către judecător nu exclude necesitatea dispunerii expertizei. Dispunerea expertizei se face, la cererea părților, de către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată, precum și din oficiu de către organul de urmărire penală. Persoana care a efectuat evaluarea nu are calitatea de expert, nu a fost preîntâmpinată pentru o concluzie falsă, până la efectuarea evaluării organul de urmărire penală nu a propus părților oferirea întrebărilor și nici nu a comunicat conform procedurii rezultatele concluziei. Potrivit sentinței, Voicu Tudor și Popazov Constantin au fost recunoscuți vinovați de comiterea contravenției prevăzute de art.287 alin.(10) Cod contravențional cu liberarea acestora de răspundere contravențională pentru fapta comisă, în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere contravențională. De asemenea s-a dispus confiscarea în folosul Statului a contravalorii a 40 117 pachete de țigări a căror valoare este de 406 227 lei 50 bani, cu încasarea solidară a acestei sume din contul inculpaților. Potrivit prevederilor art.3 alin.(2) din Codul contravențional, Legea contravențională care înăsprește sancțiunea sau înrăutățește situația persoanei vinovate de săvârșirea unei contravenții nu are efect retroactiv. Alineatul (6) din norma citată indică că, timpul săvârșirii contravenției este considerat timpul săvârșirii acțiunii ilicite, iar în cazul inacțiunii, timpul în care trebuia să se desfășoare acțiunea pe care contravenientul a omis să o efectueze, independent de timpul survenirii urmărilor. Conform art.5 din Codul contravențional, (1) Nimeni nu poate fi declarat vinovat de săvârșirea unei contravenții, nici supus sancțiunii contravenționale decât în conformitate cu legea contravențională. (2) Interpretarea extensivă defavorabilă și aplicarea prin analogie a legii contravenționale sânt interzise. - Instanța de fond, judecând cauza contravențională, așa cum a cerut acuzatorul de stat, a aplicat prevederile art.4397 Cod contravențional - confiscarea specială asupra contravalorii obiectului faptei de contrabandă. Astfel, la momentul comiterii pretinsei contravenții prevăzute de art.287 alin.(10) Cod contravențional, norma prevăzută de art.4397 din Cod contravențional, care prevede confiscarea specială nu exista în lege, acesta fiind introdusă prin LP208 din 17.11.2016, M0441-451/16.12.2016 art.879; în vigoare 16.03.2017. În acest sens urmau a fi aplicate normele ce rezultă din principiul fundamental Nulla poena sine lege, ceea ce nu s-a petrecut. Obiectul contravenției reprezintă bunurile care au fost depistate și ridicate de către autoritățile altui stat - România. În lipsa acordului României, autoritățile Republicii Moldova au decis în mod arbitrar 5 sancționarea persoanelor în mod repetat, asupra aceluiași obiect al unei acțiuni penale și în consecință - aplică în mod repetat și abuziv confiscarea specială ca măsură suplimentară de sancționare. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie 2019, a fost respins apelul declarat, ca nefondat, cu menținerea sentinței atacate, fără modificări. 4.1. În partea descriptivă a deciziei instanța de apel a consemnat că, în urma evaluării integrale a probelor, judecând cauza în privința inculpaților instanța de fond a verificat complet, sub toate aspectele în mod obiectiv circumstanțele acesteia și a dat probelor administrate o apreciere corectă din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării acestora, corect a ajuns la concluzia de a încadra acțiunile inculpaților Voicu Tudor și Popazov Constantin în baza art.287 alin.(10) Cod contravențional, după semnele calificative: trecerea mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, tăinuindu-le de controlul vamal prin nedeclararea în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, dacă aceste acțiuni nu constituie infracțiune de contrabandă sau o altă infracțiune. Instanța de apel a reținut întemeiată concluzia instanței de fond cu privire la calificarea acțiunilor inculpaților în baza art.287 alin.(10) Cod Contravențional, conform Legii nr.179 din 26.07.2018 (MO309-320) în vigoare din 17.08.2018, au fost operate modificări la prevederile Codului penal. Astfel, conform noilor modificări operate în conținutul art.248 alin.(5) Cod penal „în dispoziția alineatului (5), litera d) are următorul cuprins: în valoarea sumei drepturilor de import care depășește 200 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei”. Modificări au fost operate și în conținutul alin.(1) al articolului respectiv în dispoziție, textul „mărfurilor, obiectelor și a altor valori în proporții mari” fiind substituit cu textul „bunurilor valoarea cărora depășește 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei”. Având în vedere modificările operate la Codul penal al Republicii Moldova prin Legea nr.179 din 26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018, fapta comisă de inculpați în prezent deja constituie o contravenție administrativă, iar în temeiul art.332 alin.(2) Cod de procedură penală, în cazul în care fapta persoanei constituie o contravenție, instanța încetează procesul penal și, concomitent, soluționează cauza conform prevederilor Codului Contravențional al Republicii Moldova. Potrivit raportului de evaluare din 22.01.2015, valoarea lotului de țigării în cantitate de 40 117 pachete, constituie suma de 406 227,50 lei (f.d.73-74 vol. I), ceea ce în virtutea prevederilor art.14 al legii nr.179 din 26.07.2018 (MO309-320) și a art.248 Cod penal, nu constituie proporții deosebit de mari, or, conform hotărârii Guvernului nr.974 din 04.12.2014 cu privire la aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2015, acesta a fost aprobat în mărime de 4 500 lei, iar valoarea bunurilor în cauza dedusă judecății nu depășește 100 de salarii medii lunare pe economie. Astfel, instanța de fond legal a stabilit că conform prevederilor art.10 alin.(1) Cod penal legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se 6 extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale. Respectiv, instanța de apel a conchis că. în speță, acțiunile lui Voicu Tudor și Popazov Constantin corect au fost calificate în baza contravenției prevăzute la art.287 alin.(10) Cod Contravențional. Prin urmare, în opinia instanței de apel acțiunile inculpaților reprezintă contravenția de trecere a mărfurilor, obiectelor și altor valori peste frontiera vamală a Republicii Moldova eludându-se controlul vamal, cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclararea sau declararea neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, dacă aceste acțiuni nu constituie infracțiune de contrabandă sau o altă infracțiune, respectiv din acțiunile acestora rezultă prezența elementelor constitutive ale contravenției prevăzute de art.287 alin.(10) Cod contravențional. În conformitate cu art.391 alin.(2) Cod de procedură penală, în cazul prevăzut în art.332 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța încetează procesul penal, cu aplicarea sancțiunii administrative prevăzute în Codul contravențional. Totodată, constatându-se că din momentul comiterii de către Voicu Tudor și Popazov Constantin a contravenției imputate s-a scurs o perioadă de peste 12 luni, în situația inculpaților sunt aplicabile prevederile art.30 Cod Contravențional, astfel din momentul săvârșirii contravenției a expirat termenul de tragere la răspundere contravențională. La fel, instanța a mai menționat că sunt absolut neîntemeiate argumentele apărării, acestea fiind combătute prin probele cercetate la caz, totodată temei de achitare a inculpaților, după cum a solicitat apărarea, nu s-a constatat, astfel că afirmațiile invocate au fost respinse în tot. Totodată, instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect a apreciat critic declarațiile inculpaților, privind nevinovăția acestora de comiterea faptei imputate, calificându-le drept o modalitate aleasă de către inculpați de a se eschiva de la răspundere pentru fapta comisă, or, inculpații au fost de acord ca fapta să fie calificată ca contravenție, însă nu au fost de acord cu confiscarea din contul lor a contravalorii bunurilor ridicate de către autoritățile statului român. Instanța de apel a constatat că fiind analizate în cumul probele prezentate de partea acuzării, în raport cu declarațiile inculpaților, a conchis că, versiunea ultimilor precum că, nu au nici o tangență cu trecerea lotului de țigări, în cantitate de 40 117 pachete, de diferite mărci, tăinuindu-le de controlul vamal, prin nedeclararea în documentele vamale, este una declarativă, fără a avea un careva suport probatoriu, declarațiile acestora fiind contradictorii cu materialele cauzei și cu probele prezentate în cadrul ședinței de judecată de către partea acuzării, astfel, conform declarațiilor martorilor Talmaciu Manole Cristian, Țiplea Cătălin, sa constatat că, în urma controlului fizic al trenului internațional 401 Chișinău-București, au fost depistate în jur de 40 000 de pachete de țigări, care erau ascunse prin vagonul de la locomotivă, în pereți, în special, în pod și în pereții vagonului, la doi însoțitori de vagon. În urma declarațiilor Voicu Tudor și Popazov Constantin au declarat că, țigările nu le aparțin, timp în care a apărut o a treia persoană, Focșa Andrian, care a declarat că, sunt țigările lui. 7 După ce țigările au fost coborâte din tren, Focșa Adrian și-a retras declarația spunând că țigările aparțin de fapt celor doi învinuiți, iar cei doi au încercat să îl convingă să ia asupra lui faptul că, țigările îi aparțin, în afară de aceasta și din declarațiile inculpatului Popazov Constantin rezultă că , …”înainte de a pleca la D.E.P.O. s-a apropiat o persoană de dânsul, și i-a spus să aibă grijă de vagon…, nu a discutat. El i-a spus ” să aibă grijă de vagon”, ca ”în București o să vină o persoană și o să vă mulțumească”, altceva nu i-a zis nimic. Nu a mai văzut persoana data...” La fel, instanța a mai menționat că, potrivit procesului-verbal de cercetare la fata locului din 19.01.2015, cu planșa foto în cadrul căruia a fost cercetat vagonul nr.6 al trenului accelerat 401 de pe itinerarul Chișinău-București și din informația nr.172 din 27.01.2015, se confirmă faptul că, însoțitorii vagonului nr.6 al trenului accelerat 401 Chișinău-București, la data de 15.01.2015, au fost desemnați Voicu Tudor și Popazov Constantin. Instanța de apel a respins ca neîntemeiate alegațiile părții apărării care, invocând că însoțitorii de vagon ar trebui să cunoască că, în interiorul vagonului sunt transportate bunuri interzise, iar aceasta în nici un mod nu confirmă acuzația și latura obiectivă imputată precum că, Popazov Constantin și Voicu Tudor au ascuns în pereții vagonului un lot de țigări, pe care lau însoțit și au asigurat transportarea acestei mărfi peste frontiera vamală, or, potrivit fișei de post a însoțitorului de vagon însoțitorul de vagon este obligat să anunțe șeful de tren despre toate defectele depistate, prin urmare această funcție impune verificarea stării tehnice a vagonului, inclusiv din interior. Respectiv însoțitorii de vagoane au obligații de verificare a vagonului pe care urmează să-l însoțească (f.d.109). Totodată, instanța de apel a relevat că sunt neîntemeiate argumentele părții apărării, precum că, instanța de fond nu a elucidat toate circumstanțele cauzei și anume că inculpaților le-ar fi aparținut țigările sunt bazate pe o presupunere, fiind formată din declarațiile unei alte persoane - Focșa Adrian, care nu a fost audiată în ședință de judecată, or, martorul Țiplea Cătălin a declarat că, … “au fost descoperite aproximativ 40 de mii de pachete de țigări ascunse în plafonul vagonului nr.6, de asupra ferestrei și în lateral a compartimentului bagaje, aparținând celor doi însoțitori de vagon. În urma declarațiilor Voicu Tudor și Popazov Constantin au declarat că, țigările nu le aparțin, timp în care a apărut o a treia persoană, Focșa Adrian, care a declarat că sunt țigările lui. După ce țigările au fost coborâte din tren, Focșa Adrian și-a retras declarația spunând că țigările aparțin de fapt celor doi învinuiți, iar cei doi au încercat să îl convingă să ia asupra lui faptul că țigările îi aparțin…” Instanța de apel a mai constatat că, se combate argumentul că, Focșa a recunoscut că țigările sunt ale lui, dar nu a fost audiat în ședință, or, în urma analizei ansamblului de probe administrate, cercetate și verificate în modul stabilit, instanța de apel a statuat că prima instanță a constatat cu certitudine că, aceste țigări aparțin anume lui Voicu Tudor și Popazov Constantin, or, Focșa Andrian inițial a recunoscut că, țigările sunt ale lui, dar ulterior văzând cantitatea acestora și aflând că, fapta este infracțiune și-a schimbat declarația spunând că, nu toate țigările sunt ale a lui ci și a altor însoțitori de vagon. Prin urmare, instanța de apel a menționat că, verificând ansamblul de probe ce au fost administrate în conformitate cu prevederile codului de procedură penală, a reținut că, potrivit declarațiilor vamale, atât Voicu Tudor, cât și Popazov Constantin, au declarat organului 8 vamal că, nu transportă careva mărfuri sau bunuri (f.d.95-96 vol. I), prin urmare de către ultimii s-a urmărit scopul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, tăinuindu-le de controlul vamal prin nedeclararea în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei. Instanța de apel a reiterat că, sunt neîntemeiate argumentele apărării precum că, instanța de fond nu a cercetat probele prezentate de părți și anume nu a fost audiat martorul Focșa Anatolie, or, potrivit art.24 Cod procedură penală, pârțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor sale. Instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură. Părțile în procesul penal își aleg poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine stătător, fiind independente de instanță, de alte organe ori persoane. Instanța de judecată acordă ajutor oricărei părți, la solicitarea acesteia, în condițiile prezentului cod, pentru administrarea probelor necesare. În argumentarea constatărilor relevate, instanța de apel a reiterat, că procurorul a refuzat la această probă și Focșa Adrian nu a fost audiat în cadrul cercetării judecătorești, prin urmare instanța nici nu putea să-l audieze pe Focșa Adrian în calitate de martor, dacă nu a fost inclus în lista probelor, astfel instanța de fond minuțios, sub toate aspectele, complet și obiectiv, a administrat probele, apreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel a stabilit vinovăția inculpaților Voicu Tudor și Popazov Constantin și corect a calificat acțiunile acestora în baza art.287 alin.(10) Cod Contravențional, trecerea mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, tăinuindu-le de controlul vamal prin nedeclararea în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, dacă aceste acțiuni nu constituie infracțiune de contrabandă sau o altă infracțiune. Totodată, instanța a specificat că nerecunoașterea vinovăției de către inculpați nu generează achitarea lor, din moment ce există probe pertinente și concludente, care, în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția acestora în săvârșirea contravenției stabilite pe caz. De asemenea, instanța de apel a conchis că nerecunoașterea vinovăției, urmează a fi apreciată drept o modalitate de exercitare a dreptului la apărare. Instanța de apel a mai constatat că, instanța de fond legal și întemeiat a dispus confiscarea specială a contravalorii lotului de țigări, care a fost recunoscut ca fiind obiectul infracțiunii, în prezenta speță. În conformitate cu prevederile art.106 alin.(1) Cod penal, confiscarea constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin.(2), în cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea lor. Potrivit art.106 alin.(2) lit. a) Cod penal, sunt supuse confiscării speciale bunurile utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni. Deci, pentru aplicarea confiscării speciale asupra bunurilor urmează a fi întrunite următoarele condiții obligatorii: bunurile să fie utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni și acestea să cadă sub incidența uneia sau mai multor condiții prevăzute în art.106 alin.(2) Cod penal. Reieșind din normele legale mai sus citate, instanța de fond corect a concluzionat că, soluția confiscării contravalorii țigărilor este una legală, or, acestea au fost folosite la 9 comiterea contravenției ca mijloc indispensabil de realizare a actului de conduită incriminat, reprezentând o componentă a modului de concepere a activității contravenționale, precizând că, proprietatea privată poate constitui obiectul unor măsuri restrictive, cum sunt cele care vizează bunurile folosite sau rezultate din săvârșirea unor infracțiuni ori contravenții. Faptul că, obiectul contravenției reprezintă bunurile depistate și ridicate de către autoritățile României, nu poate atrage ineficiența acestei măsuri de asigurare a confiscării, or, art.46 alin.(4) din Constituție statuează expres că, bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii. Cerința privind confiscarea bunurilor menționate în folosul statului, just a fost admisă de către instanța de fond, ori această confiscare este prevăzută de art.106 alin.(2) lit. a) Cod penal, urmărește un scop legitim și anume scopul de a descuraja făptuitorii și alte persoane de la comiterea de noi infracțiuni de acest gen și este proporțională. Proporționalitatea rezultă din faptul că bunurile confiscate sunt obiectul contravenției comise de inculpați. 5. Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de apel, avocatul Cernicov Andrei în numele inculpaților, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 6), 8), 9), 11) și 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri de încetare a procesului contravențional, din motiv că în acțiunile lui Voicu Tudor și Popazov Constantin, lipsește fapta contravenție imputate, indicând aceleași motive care au fost expuse în cererea de apel, menționate în pct.3. al prezentei decizii. 6. Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsite de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că recurentul indică în calitate de temeiuri pentru declararea recursului, prevederile pct. 6), 8), 9), 11) și 12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, exprimând convingerea că, considerând că lipsesc probe certe ce ar confirma vinovăția lui Voicu Tudor și Popazov Constantin în comiterea infracțiunii incriminate, însă Colegiul penal consideră că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Referitor la temeiul de recurs invocat de recurent și anume pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la 10 examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul părții apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul penal constată că sunt neîntemeiate argumentele recursului potrivit cărora instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, or, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel în conformitate cu prevederile art.414 alin.(2) Cod de procedură penală, a verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. În acest sens Colegiul penal atestă că, la soluționarea cauzei instanța a ținut cont de prevederile art.art.99-101, 414 Cod de procedură penală, a verificat și a cercetat probele sub toate aspectele, apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, și întemeiat a ajuns la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpaților de comiterea contravenție prevăzute de art.287 alin.(10) Cod Contravențional. Colegiul penal de asemenea reține că, recurentul de fapt își exprimă dezacordul cu aprecierea probelor înfăptuită de către instanța de apel, însă motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate. Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu se încadrează în prevederile art.427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii primei instanțe, apoi verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Colegiul penal menționează că aprecierea probelor de către instanțele de fond poate să fie recunoscută ca o eroare gravă de fapt și reținută de instanța de recurs, doar în cazul unor expuneri denaturate - ce nu corespund conținutului faptic a probelor, sau neluarea în considerare a acestora. Astfel, Colegiul penal apreciază critic argumentele recurentului, deoarece acestea nu confirmă că soluția emisă de instanța de apel ar contravine aprecierilor expuse în motivarea acesteia. Astfel, Colegiul penal conchide, că este întemeiată concluzia instanței de apel precum că fapta comisă de Voicu Tudor și Popazov Constantin constituie contravenția prevăzută de art.287 alin.(10) Cod Contravențional, este confirmată prin probe pertinente și concludente, care în ansamblu dovedesc indubitabil vinovăția acestora. Cu referire la temeiul pentru recurs invocat de recurent prevăzut la pct. 8) alin.(1) art.427 11 Cod de procedură penală, și anume că în acțiunile lui Voicu Tudor și Popazov Constantin lipsește fapta contravenție imputate, Colegiul penal menționează următoarele. Din materialele cauzei Colegiul penal constată că inculpații Voicu Tudor și Popazov Constantin au fost puși sub învinuire potrivit art.248 alin.(5) lit. b), d) Cod penal, însă, având în vedere modificările operate la Codul penal al Republicii Moldova prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018, prima instanță conducându-se de prevederile art.10 Cod penal, potrivit cărora legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt careva mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi, la caz, a dispus încetarea procesului penal în privința lui Voicu Tudor și Popazov Constantin, învinuiți de comiterea infracțiunii de contrabandă, din motiv că fapta comisă de aceștia constituie contravenția prevăzută de art.287 alin.(10) Cod Contravențional, adică trecerea mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, tăinuindu-le de controlul vamal, prin nedeclararea în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, dacă aceste acțiuni nu constituie infracțiune de contrabandă sau o altă infracțiune, iar în temeiul art.332 alin.(2) Cod de procedură penală, în cazul în care fapta persoanei constituie o contravenție, instanța încetează procesul penal și, concomitent, soluționează cauza conform prevederilor Codului Contravențional, concluzia căreia a fost menținută de către instanța de apel. Reieșind din lucrările dosarului, instanțele ierarhic inferioare și-au motivat just soluția adoptată, considerând că în speță, prin acțiunile lui Voicu Tudor și Popazov Constantin, din 15 ianuarie 2015 și anume trecerea mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, tăinuindu-le de controlul vamal prin nedeclararea în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, nu întrunește condițiile pentru încadrarea în norma penală a art.248 alin.(5) Cod penal, ci se califică în baza art.287 alin.(10) Cod contravențional. Colegiul penal reține că, argumentele recurentului, prin care se invocă că în acțiunile inculpaților Voicu Tudor și Popazov Constantin lipsește fapta contravenție imputate, deoarece materialele cauzei penale nu conțin probe care să dovedească vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, nu și-a găsit confirmare, deoarece probele acumulate și examinate de instanța de apel au fost apreciate potrivit prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, instanțele de fond stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept și au ajuns în mod întemeiat și corect la concluzia că Voicu Tudor și Popazov Constantin au comis contravenția prevăzută de art.287 alin.(10) Cod Contravențional. Astfel, Colegiul penal menționează că, judecând apelul părții apărării, respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de instanța de fond, corect ajungând la concluzia expusă la pct.4.1. din prezenta decizie, stabilind că vinovăția inculpaților a fost dovedită pe deplin în baza probelor prezentate la cauza penală, iar careva încălcări de procedură, sau încălcări ale drepturilor și inculpaților în speță nu au fost stabilite. Mai mult, Colegiul penal reiterează cele expuse supra - că instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima 12 instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei, așa cum propune recurentul, este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.427 Cod de procedură penală, invocarea în recursul ordinar a acestei chestiuni drept temei de casare, fiind lipsită de suport legal. Astfel, cu referire la aceste argumente Colegiul penal punctează, că în conținutul deciziei atacate a fost dată apreciere circumstanțelor ce dovedesc prezența în acțiunile lui Voicu Tudor și Popazov Constantin a laturii obiective a elementelor constitutive ale contravenției incriminate, precum și a probelor ce dovedesc cu certitudine intenția acestora la comiterea contravenție imputate, cum ar fi declarațiile martorilor Talmaciu Manole Cristian, Țiplea Cătălin, Pintilie Serbărescu Ion și Grămadă Gigi Matei, precum și din probele anexate la materialele cauzei și anume, raportul de evaluare din 22.01.2015, în cadrul căruia s-a stabilit faptul că, valoarea pe piață a lotului de țigări în cantitate de 40 117 pachete, constituie 406 227,50 lei; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 19.01.2015, cu planșa foto în cadrul căruia a fost cercetat vagonul nr.6 al trenului accelerat 401 Chișinău-București; informația nr.172 din 27.01.2015, prin care se confirmă faptul că, însoțitorii vagonului nr.6 al trenului accelerat 401 Chișinău-București, la data de 15.01.2015, au fost desemnați Voicu Tudor și Popazov Constantin, precum și din declarațiile vamale, atât Voicu Tudor, cât și Popazov Constantin, care au declarat organului vamal că, nu transportă careva mărfuri sau bunuri (f.d.95-96 vol. I), prin urmare de către ultimii s-a urmărit scopul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală, tăinuindu-le de controlul vamal prin nedeclararea în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei. Respectiv, din acțiunile acestora rezultă prezența elementelor constitutive ale contravenției prevăzute de art.287 alin.(10) Cod contravențional. Instanța de apel corect a respins alegațiile inculpaților și ale apărării cu privire la lipsa în acțiunile lui Voicu Tudor și Popazov Constantin a lipsei elementelor constitutive ale contravenției prevăzute de art.287 alin. (10) Cod contravențional. Prin urmare, acțiunile inculpaților reprezintă contravenția de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, tăinuindu-le de controlul vamal, prin nedeclararea în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, dacă aceste acțiuni nu constituie infracțiune de contrabandă sau o altă infracțiune, respectiv din acțiunile acestora rezultă prezența elementelor constitutive ale contravenției prevăzute de art.287 alin. (10) Cod contravențional. Cu referire la criticele avansate în privința confiscării contravalorii lotului de țigări, instanța de recurs apreciază argumentele invocate, ca fiind neîntemeiate, or, efectuând o verificare a materialelor din dosar se constată că, instanțele de fond la soluționarea chestiunii privind confiscarea specială a contravalorii lotului de țigări, care a fost recunoscut ca fiind obiectul infracțiunii, au adoptat o soluție corectă, întemeiată și motivată. În argumentarea acestei concluzii Colegiul penal va reține prevederile art.4397 alin. (2) lit. a) Cod contravențional, care prevede că, sunt supuse confiscării speciale bunurile utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei contravenții. Aliniatul 8 al aceleași norme prevede că, se poate aplica confiscarea specială, chiar dacă făptuitorul este eliberat de răspundere contravențională. 13 Corpurile delicte conform prevederilor art.431 Cod contravențional se consideră obiecte, bani, documente, mijloace de transport, sau alte valori, față de care există temeiuri de a presupune că au servit la săvârșirea contravenției (…). Prin urmare se constată, că instanțele de fond, la adoptarea soluției de aplicare a confiscării speciale a lotului de țigări s-au condus de prevederile normelor de drept sus citate. Astfel, pentru aplicarea confiscării speciale asupra bunurilor urmează a fi întrunite următoarele condiții obligatorii: bunurile să fie utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni și acestea să cadă sub incidență uneia sau mai multor situații prevăzute în art.106 alin.(2) Cod penal. Tot aici, Colegiul penal ține să menționeze că potrivit materialelor cauzei penale se constată, că țigaretele în cauză care au constituit obiectul contrabandei săvârșite de către Voicu Tudor și Popazov Constantin au fost ridicate pe teritoriul României, fiind trecute în gestiunea acestuia stat, care au dispus referitor la acestea în corespundere cu legislația sa, astfel, fiind imposibilă recuperarea lor. La acest capitol instanța de recurs mai reține și faptul că valoarea țigărilor trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova prin contrabandă, nu a fost contestată de părți. Conform jurisprudenței naționale, mărfurile și obiectele care constituie obiectul contrabandei, pot fi confiscate în beneficiul statului conform art.46 alin.(4) din Constituția RM, art.4397 alin.(2) lit. a) Cod contravențional și art.162 Cod de procedură penală. Tot aici, Colegiul ține să menționeze că, este relevantă și jurisprudența CtEDO, potrivit căreia, simpla faptă de încălcare a legislației nu este destulă pentru aplicarea măsurii de confiscare. Este necesar de stabilit, dacă măsura de confiscare corespunde gravității situației create (cauza Ismaylov vs Federația Rusă din 6.11.2008). Confiscarea nu este o metodă de recompensare a prejudiciului statului, dar ca o măsură de siguranță și de pedepsire a inculpatului, pentru comiterea infracțiunii incriminate, la care instanțele trebuie să țină seama că aceasta să nu fie vădit disproporțională față de natura și gravitatea faptei, raportat cu bunul supus confiscării (cauza Bendenoun vs Franța din 24.02.1994). Colegiul penal apreciază că în speță este oportună aplicarea confiscării speciale în scopul restabilirii echității sociale și contracararea, pe viitor, a comiterii unor fapte similare de către făptuitor sau de terți, în condițiile în care Voicu Tudor și Popazov Constantin au fost eliberați de răspundere contravențională din motivul expirării termenului de prescripție de atragere la răspundere contravențională, or o asemenea situație poate crea impresia persoanelor despre posibilitatea comiterii unor acțiuni similare, ca urmare a nivelului mic al consecințelor care pot surveni, situație care contravine interesului societății. În consecință se reține, că instanțele de fond și-au argumentat riguros soluția adoptată la acest capitol, soluție pe care Colegiul penal o consideră legală, justă și întemeiată. Totodată, Colegiul penal reține faptul că, argumentele invocate de recurent, au fost obiect de studiu la judecarea cauzei în prima instanță și în instanța de apel (motivele recursului ordinar invocat fiind identice cu cele din cererea de apel), asupra cărora instanțele de fond la acest capitol sau expus just și întemeiat. Mai mult, Colegiul penal conchide că, temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aceste aspecte contestate și în prezentul recurs, nu se identifică, or, instanța de apel s-a expus în decizia sa, detaliat și 14 argumentat asupra fiecărei chestiuni esențiale particulare speței, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Reieșind din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la examinarea recursului declarat, nu au fost stabilite careva erori de drept care ar condiționa casarea deciziei contestate, impunându-se soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul Cernicov Andrei în numele inculpaților, ca fiind vădit neîntemeiat.

În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Cernicov Andrei în numele inculpaților, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie 2019, în cauza penală în privința lui Voicu Tudor xxx și Popazov Constantin xxx, deoarece este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 12 noiembrie 2020. Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Elena Cobzac 15