1ra-622/2020 — Art. 166-1 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 25 iunie 2019, inculpatul Digori Vasile a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 1661 alin. (1) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa după cum urmează: - pe art. 1661 alin. (1) Cod penal (episodul din 01.09.2018 în privința părții vătămate Stolearenco Serghei), sub formă de amendă în mărime de la 1000 unități convenționale (echivalentul a 50 000 lei), cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în cadrul organelor MAI pe un termen de 3 ani; - pe art. 1661 alin. (1) Cod penal (episodul din 22.09.2018 în privința părții vătămate Godonoga Vladimir), sub formă de amendă în mărime de la 900 unități convenționale (echivalentul a 45 000 lei), cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în cadrul organelor MAI pe un termen de 3 ani; 1 - pe art. 1661 alin. (1) Cod penal (episodul din 05.11.2018 în privința părții vătămate Secu Vasile), sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în cadrul organelor MAI pe un termen de 3 ani. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea parțială a pedepselor, i s-a stabilit lui Digori Vasile, pedeapsa definitivă sub formă de amendă în mărime de 1500 unități convenționale, echivalentul a 75 000 (șaptezeci și cinci mii) lei și 2 (doi) ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în cadrul organelor MAI pe un termen de 4 ani. În conformitate cu art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei sub formă de închisoare aplicată inculpatului Digori Vasile, stabilindu-i un termen de probă de 3 (trei) ani, cu obligarea inculpatului să nu-și schimbe domiciliul fără acordul organului competent, pe parcursul termenului de probă. S-a admis demersul procurorului Grosu Ivan privind încasarea cheltuielilor de judecată (pentru efectuarea rapoartelor de examinare medico-legală a părților vătămate) de la inculpatul Digori Vasile în folosul statului. S-a dispus încasarea de la inculpatul Digori Vasile în beneficiul statului cheltuielile judiciare (cheltuielile pentru efectuarea raportului de constatare și a 2 rapoarte de expertiză judiciară) în mărime de 1088 (una mie optzeci și opt) lei. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Stolearenco Serghei s-a admis parțial. S-a dispus încasarea de la inculpatul Digori Vasile în beneficiul părții vătămate Stolearenco Serghei prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 5 200 lei, iar în total suma de 55 200 (cincizeci și cinci mii două sute) lei. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. S-a dispus încasarea de la Digori Vasile în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 1 656 (una mie șase sute cinzeci și șase) lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, cet. Digori Vasile, activând în calitate de ofițer de investigații al biroului Crime grave al Serviciului poliției criminale al Secției investigații infracțiuni a Inspectoratului de Poliție Anenii Noi al IGP al MAI, în care a fost numit prin ordinul Șefului adjunct al Inspectoratului General de poliție nr. xxxx din 03.07.2018, respectiv, fiind în baza art. 123 alin. (2) Codul penal, persoană publică, contrar prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptată la Roma la 04.11.1950, care a intrat în vigoare pentru Republica Moldova la 12.09.1997; art. 24 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994; art. 4, art. 18, art. 26 alin. (1), lit. 2 a) din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27.12.2012, art. 4, art. 5 din Legea cu privire la modul de aplicare a forței fizice, a mijloacelor speciale și a armelor de foc nr. 218 din 19. 10.2012, care îl obligă să nu supună pe nimeni la tortură, nici la pedepse sau tratamente inumane ori degradante, precum și să desfășoare activitatea exclusiv în baza legii, în interesele societății și în vederea susținerii instituțiilor statale, cu scopul de apărare a drepturilor, libertăților fundamentale și demnității omului, în baza principiilor legalității, imparțialității și nediscriminării, să nu aplice sau să încurajeze tortura, tratamentul inuman și degradant, să nu tolereze asemenea acțiuni, să nu aplice forța fizică, dacă măsurile neviolente nu asigură executarea atribuțiilor desemnate, să se comporte demn și respectuos față de persoane, să nu facă abuz de serviciu și să nu compromită prin activitatea sa imaginea funcției sau instituției din care face parte, a săvârșit 3 (trei) infracțiuni în următoarele circumstanțe: Digori Vasile la data de 01.09.2018, în jurul orelor 20:00-20:30, aflându-se în s. Cobusca Nouă, raionul Anenii Noi, în scopul de a-și demonstra supremația, dar și pentru a-l pedepsi pe cet. Serghei Stolearenco pentru comiterea unui presupus act ilegal, intenționat i-a aplicat două lovituri puternice cu pumnii în regiunea obrazului stâng și a gâtului, umilindu-i demnitatea umană și provocându-i suferințe psihice și dureri fizice; Astfel, Digori Vasile, fiind persoană publică, prin acțiunile sale intenționate a cauzat suferințe fizice și psihice unei persoane, care reprezintă tratament inuman și degradant, adică a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 1661 alin. (1) Cod penal. Tot el, Digori Vasile la data de 22.09.2018, în jurul orelor 22:00, aflându-se în s. Cobusca Nouă, raionul Anenii Noi, în scopul de a-și demonstra supremația, dar și pentru a-l pedepsi pe cet. Vladimir Godonoga pentru comiterea unui presupus act ilegal, intenționat i-a aplicat două lovituri puternice cu pumnii în regiunea frunții și a ochiului drept, umilindu-i demnitatea umană și provocându-i suferințe psihice și dureri fizice. Astfel, Vasile Digori, fiind persoană publică, prin acțiunile sale intenționate a cauzat suferințe fizice și psihice unei persoane, care reprezintă tratament inuman și degradant, adică a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 1661 alin. (1) Cod penal. Tot el, Digori Vasile la data de 05.11.2018 în jurul orelor 17:00, aflându-se în s. Cobusca Nouă, raionul Anenii Noi, în scopul de a-și demonstra supremația, dar și pentru a-l pedepsi pe cet. Vasile Secu pentru comiterea unui presupus act ilegal, intenționat i-a aplicat o lovitură puternică cu pumnul în regiunea ochiului și obrazului drept de la care numitul a căzut jos și în continuare i-a aplicat cet. Vasile Secu aproximativ 4-6 lovituri puternice cu pumnii în regiunea capului și feței, cât și lovituri cu picioarele în regiunea gâtului și spatelui, cauzându-i victimei vătămări corporale 3 sub formă de echimoze și edem posttraumatic la nivelul capului, dureri fizice și sentimente de umilință. Astfel, Vasile Digori, fiind persoană publică, prin acțiunile sale intenționate a cauzat suferințe fizice și psihice unei persoane, care reprezintă tratament inuman și degradant, adică a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 1661 alin. (1) Cod penal.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Inculpatul Digori Vasile prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă. În motivarea cerințelor sale a invocat că și-a recunoscut faptele indicate în rechizitoriu, a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, prezența doar a circumstanțelor atenuante, pentru prima dată este atras la răspundere penală. 3.2. Avocatul Eduard Melnic în numele inculpatului Digori Vasile, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Digori Vasile învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 1661 alin. (1) Cod penal să fie achitat. În motivarea cerințelor sale a invocat că, soluția instantei de fond este neîntemeiată, deoarece este determinată de aplicarea greșită a normelor de drept material, care reglementează încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului. 3.3. Avocatul Tudor Osoianu în numele inculpatului Digori Vasile, a invocat argumente suplimentare la cererea de apel declarată de avocatul Eduard Melnic în interesele inculpatului, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței în partea individualizării pedepsei penale, cu aplicarea unei singure pedepse penale principale, în limitele unei singure infracțiuni incriminate și încadrate juridic în baza art. 1661 alin. (1) Cod penal, individualizarea pedepsei, pe baza efectelor circumstanțelor atenuante excepționale și prin admiterea unor încălcări care au afectat grav drepturile inculpatului la examinarea în fond a cauzei penale, pedepsei penale prin aplicarea unei pedepse mai blânde decât închisoarea și individualizarea, pe baza efectelor circumstanțelor atenuante, a pedepsei penale, în particular prin neaplicarea pedepsei complementare abstracte sub formă de privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în cadrul organelor MAI. În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte: - deși, instanța de judecată constată mai multe acțiuni prejudiciabile comise de către inculpat, nu le oferă o încadrare juridică prin concurs de infracțiuni (concurs real), ci le încadrează după regulile unei infracțiuni unice complexe. Acest fapt rezultă, în particular, din încadrarea juridică a faptelor lui Digori Vasile în baza unei singure norme penale - art. 1661 alin. (1) Cod penal. Or, instanța de judecată urma să invoce ca 4 fiind comise trei infracțiuni, prevăzute de art. 1661 alin. (1) Cod penal, art. 1661 alin. (1) Cod penal, art. 1661 alin. (1) Cod penal, care se află în legătura unui concurs real de infracțiuni. Pe măsură ce, în procesul încadrării juridice a infracțiunii comise de către Digori Vasile nu s-au operat cu regulile concursului de infracțiuni, precum nici nu s- a respectat regulile de invocare a tuturor articolelor sau alineatelor unui singur articol din legea penală care prevăd faptele prejudiciabile săvârșite (condiție stipulată la art. 114 Cod penal), se deduce clar că instanța de judecată a apreciat aceste fapte din perspectiva unei infracțiuni unice complexe. Or, în cazul unei infracțiuni unice complexe pot fi determinate, de asemenea, două sau mai multe fapte prejudiciabile, care indică la încadrarea juridică a acestor fapte prejudiciabile în limitele unei singure norme penale; - este absolut iluzorie și arbitrară aprecierea de către instanța de fond a faptelor prejudiciabile pe baza unei singure norme penale, ca și încadrare juridică, dar aplicarea pedepsei penale să fie admisă pe baza mai multor norme penale. Or, pedeapsa penală se determină în baza normei juridice încadrate juridic. Pe măsură ce faptele prejudiciabile comise au fost încadrate juridic fără invocarea unui concurs de infracțiuni, adică a celor trei norme (chiar dacă este una și aceeași normă), atunci pedeapsa penală urma să fie stabilită strict în limitele normei invocate. Adică, urma să se aplice o singură pedeapsă penală, dar nicidecum trei pedepse penale, odată ce faptele prejudiciabile au fost încadrate juridic în baza unei singure norme penale. Or, instanța de judecată nu indică, în proces de încadrare juridică, la concurs de infracțiuni și nu operează de mai multe ori cu norme încadrate prin concurs (chiar dacă este aceeași normă), această obligativitate rezultă din conținutul art. 32 Cod penal și art. 114 Cod penal. În alt context, este vorba doar despre o infracțiune unică complexă, încadrată juridic, ca atare, și de către instanța de fond în baza unei singure norme penale. În acest ultim sens, instanța de fond conchide că Vasile Digori, fiind persoană publică, prin acțiunile sale intenționate a cauzat suferințe fizice și psihice unei persoane, care reprezintă tratament inuman și degradant, adică a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 1661 alin. (1) Cod penal; - este neîntemeiată soluția instanței de fond de a-l recunoaște pe Vasile Digori vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 1661 alin. (1) Cod penal, dar a-i stabili pedeapsa penală, în afara încadrării juridice a faptelor prejudiciabile în baza unui concurs real de infracțiuni, de 3 ori pe baza sancțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (1) Cod penal; - în fapt se constată o încălcare a principiului legalității sancțiunii penale și principiului individualizării pedepsei penale (art. 3 alin. (1), art. 7 alin. (2) Cod penal și art. 7 din CEDO), fiind sancționat de două și mai multe ori pentru o singură 5 infracțiune (este cazul de a menționa faptul că o singură infracțiune poate cuprinde două și mai multe fapte prejudiciabile); - inculpatul a solicitat judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, fiind admisă procedura simplificată conform art. 3641 Cod procedură penală; - în context, raportând situația faptică identificată în cazul lui Vasile Digori la conținutul art. 79 alin. (1) Cod penal, în particular luând în considerațiune comportamentul inculpatului după consumarea infracțiunii, de prezența unui cumul de circumstanțe atenuante obiective și subiective, se impune aplicarea unei pedepse penale mai blânde decât închisoarea. Acest raționament este dictat și de indicarea la aplicarea, în conformitate cu art. 1661 alin. (1) Cod penal, a unei pedepse sub formă de amendă, adică, în fapt, a unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de norma incriminatorie; - or, instanța de judecată conchide asupra faptului că luând în considerație faptul că, inculpatul pentru prima dată se atrage la răspundere penală, recunoaște comiterea infracțiunilor imputate, se căiește sincer de cele săvârșite, are la întreținere un copil minor și se caracterizează pozitiv la locul de trai, instanța de judecată ținând cont și de comportamentul inculpatului pe care l-a avut în timpul examinării cauzei, ajunge la concluzia de a-i aplica inculpatului câte o pedeapsă sub formă de amendă; - deși, instanța de judecată i-a în vedere anumite elemente ale retroactivității legii penale, operând cu o singură normă penală în proces de încadrare juridică, nu este clară legătura între acțiunile prejudiciabile care au conturat infracțiunea unică complexă. Cert este faptul că nu a fost atestat un concurs de infracțiuni, în măsura în care nu s-a operat cu mai multe articole sau cu mai multe aliniate în proces de încadrare juridică a infracțiunii, instanța de judecată invocând că a fost săvârșită infracțiunea prevăzută de art. 1661 alin. (1) Cod penal, dar și la lipsa referirii, în acest proces de încadrare juridică la prezența unui careva concurs de infracțiuni. În cazul în care nu se atestă vreo legătură între acțiunile prejudiciabile încadrate juridic potrivit unei singure norme, situația subiectivă general atestând și lipsa infracțiunii prelungite, indică la faptul că infracțiunea a fost consumată la momentul săvârșirii faptei prejudiciabile, adică a faptei prejudiciabile incidente răspunderii penale în baza art. 1661 alin. (1) Cod penal și pasibile de o pedeapsă penală, inclusiv în forma amenzii; - pe baza acestui fon general, operând cu art. 78 alin. (2) Cod penal, care prevede că în cazul în care instanța de judecată constată circumstanțe atenuante la săvârșirea infracțiunii, pedeapsa complementară, prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, poate fi înlăturată. Mai cu seamă că instanța de judecată a aplicat pedeapsa complementară în abstract, fixând-o în modul următor: cu privarea de dreptul de a 6 ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în cadrul organelor MAI pe termene diferite, pe baza unei singure infracțiuni incriminate (3 ani, 3 ani, 4 ani). Or, nu este clar ce s-a avut în vedere ca și pedeapsă complimentară: privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în cadrul MAI, privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate în MAI, precum și cine are dreptul decât instanța de judecată de a clarifica ce presupune termenul sau din conținutul pedepsei penale complementare stabilite. În fapt, se atestă că instanța de judecată a aplicat în abstract o pedeapsă complementară, care realmente nu poate fi concretizată și aplicată; - conform art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, dacă, în cursul urmăririi penale sau judecării cauzei, s-au constatat încălcări care au afectat grav drepturile inculpatului ce derivă din calitatea procesuală a inculpatului, instanța examinează posibilitatea reducerii pedepsei inculpatului drept compensare pentru aceste încălcări. În acest context, toate cele consemnate anterior rezultă și din prevederile normei prenotate. Or, instanța de fond a admis o încălcare a principiului legalității sancțiunii și a principiului individualizării pedepsei penale, aplicând trei pedepse penale pentru o singură infracțiune comisă. Pe cale de efect, a fost încălcat art. 3 alin. (1), art. 7 alin. (2) Cod penal și art. 7 din CEDO. 3.

Avocatul Andrian Condurari în numele părții vătămate și civile Serghei Stolearenco, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care a-l recunoaște pe Digori Vasile vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (1) Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. A încasa de la inculpatul Digori Vasile în beneficiul părții vătămate Serghei Stolearenco a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 5200 lei, iar în total suma de 105 200 lei. În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte: - instanța de judecată nu a ținut cont de faptul că infracțiunea de bază incriminată inculpatului face parte din categoria infracțiunilor grave, gradul de pericol social pe care-l prezintă acesta se deduce anume din atitudinea lui față de infracțiunea săvârșită, de personalitatea inculpatului, care după ce a comis infracțiunea față de Stolearenco Serghei la data de 01.09.2018, a continuat să comite acte infracționale similare față de Godonoga Vladimir la data de 22.09.2018 și față de Secu Vasile la data de 05.11.2018; - în partea ce ține de acțiunea civilă înaintată de Stolearenco Serghei se invocă faptul că suma încasată în mărime totală de 55200 lei nu este capabilă să acopere suferințele morale suferite de către Stolearenco Serghei, ca urmare a comiterii infracțiunii de către inculpatul Digori Vasile. 7 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie 2019, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate, cu menținerea sentinței. 4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, instanța de fond, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Digori Vasile încadrarea juridică corespunzătoare. a) Cu referire la apelul declarat de avocatul Eduard Melnic în numele inculpatului Digori Vasile Instanța de apel, abordând solicitarea de apel invocată privind pronunțarea unei sentințe de achitare, a notat că împotriva sentinței adoptate de prima instanță în urma judecării în procedura simplificată, părțile pot exercita calea de atac a apelului, de regulă, sub aspectul individualizării pedepsei, inculpatul neputând renunța la opțiunea de a fi judecat potrivit procedurii simplificate. În situația aplicării de către prima instanță a dispozițiilor art. 3641 Cod de procedură penală, instanța de apel este obligată să verifice în principiu îndeplinirea cerințelor dispozițiilor art. 3641 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală și nu poate reține o altă situație de fapt și o altă încadrare juridică decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță. În situația în care instanța de apel va constata că opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate a fost viciată din motivul că se constată că în cadrul urmăririi penale au fost încălcate grav normele imperative din Codul de procedură penală care în cadrul procedurii precedente au afectat hotărârea atacată, instanța de apel, la fel, conducându-se de prevederile art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, urma să caseze sentința și să judece cauza după regulile generale prevăzute pentru prima instanță. b) Cu referire la argumentele suplimentare invocate de avocatul Tudor Osoianu la cererea de apel declarată de avocatul Eduard Melnic în numele inculpatului Digori Vasile Instanța de apel abordând argumentele suplimentare invocate privind aplicarea unei singure pedepse penale principale în limitele unei singure infracțiuni incriminate și încadrate juridic în baza art. 1661 alin. (1) Cod penal a reținut că, în conformitate cu art. 28 Cod penal, infracțiunea unică reprezintă o acțiune (inacțiune) sau un sistem de acțiuni (inacțiuni) care se califică conform dispoziției unei singure norme a legii penale. Instanța de apel a reținut că, prin rechizitoriu inculpatului Digori Vasile i s-a incriminat comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 1661 alin. (1) - episodul din 01.09.2018 în privința părții vătămate Stolearenco Serghei, art. 1661 alin. (1) - episodul 8 din 22.09.2018 în privința părții vătămate Godonoga Vladimir, art. 1661 alin. (1) Cod penal - episodul din 05.11.2018 în privința părții vătămate Secu Vasile. Prin sentință, instanța de fond stabilind vinovăția inculpatului Digori Vasile în comiterea faptelor prejudiciabile incriminate conform actului de învinuire în baza art. art. 1661 alin. (1), 1661 alin. (1), 1661 alin. (1) Cod penal, a stabilit pedeapsa penală pentru fiecare infracțiune și în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea parțială a pedepselor a stabilit inculpatului Digori Vasile pedeapsa definitivă. În această ordine de idei, instanța de apel a reținut, că se consideră concurs de infracțiuni săvârșirea de către o persoană a două sau mai multor infracțiuni dacă persoana nu a fost condamnată definitiv pentru vreuna din ele și dacă nu a expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere penală, cu excepția cazurilor când săvârșirea a două sau mai multor infracțiuni este prevăzută în articolele părții speciale a prezentului cod în calitate de circumstanță care agravează pedeapsa. Instanța de apel a respins alegațiile suplimentare ale avocatului Tudor Osoianu referitor la calificarea acțiunilor inculpatului Digori Vasile în baza unei singure infracțiuni prevăzute de art. 1661 alin. (1) Cod penal și aplicarea unei singure pedepse penale, or, faptele prejudiciabile comise de inculpatul Digori Vasile la data de 01.09.2018, 22.09.2018 și la data de 05.11.2018 sunt acțiuni infracționale identice, comise în baza unei intenții diferite și unui scop diferit și care se califică potrivit regulilor concursului de infracțiuni. Instanța de apel a respins argumentele suplimentare invocate de avocatul Tudor Osoianu, potrivit căruia aplicarea pedepsei penale de trei ori pe baza sancțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (1) Cod penal, constituie o încălcare a principiului legalității sancțiunii penale și principiului individualizării pedepsei penale, fiind sancționat de două și mai multe ori pentru o singură infracțiune, or, instanța de apel nu a stabilit încălcări a prevederilor art. art. 3 alin. (1), 7 alin. (2) Cod penal și a art. 7 din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului si a Libertăților fundamentale. În acest sens, instanța de apel a stabilit că acțiunile comise de inculpatul Digori Vasile constituie acțiuni infracționale identice, comise în baza unei intenții diferite și unui scop diferit și care se califică potrivit regulilor concursului de infracțiuni, respectiv, inculpatul poartă răspundere penală pentru fiecare infracțiune identică comisă, nefiind incidentă dublarea aplicării răspunderii penale pentru aceiași infracțiune. c) Cu referire la apelul declarat de inculpatul Digori Vasile și de avocatul Andrian Condurari în numele părții vătămate și civile Stolearenco Serghei Cu referire la chestiunea individualizării pedepsei penale în privința inculpatului Digori Vasile, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a acordat 9 deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Cu referire la argumentele de apel invocate de inculpatul Digori Vasile și anume că dânsul a recunoscut faptele indicate în rechizitoriu, a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, că sunt prezente doar circumstanțe atenuante, lipesc careva circumstanțe agravante, anterior nu a fost judecat, instanța de apel a apreciat că aceste circumstanțe au fost evaluate de către instanța de fond în procesul de individualizare a pedepsei penale, din care considerente, nu se impune o reevaluare a acestora. În ceea ce privește argumentele suplimentare invocate de avocatul Tudor Osoianu privind aplicarea inculpatului Digori Vasile a unei pedepsei mai blânde decât cea prevăzută de lege în temeiul art. 79 Cod penal, instanța de apel le-a apreciat ca nefondate, or, în speță nu sunt întrunite condițiile privind aplicarea art. 79 Cod penal. Instanța de apel a atestat că în cadrul cercetării judecătorești nu au fost constatate circumstanțe atenuante excepționale, în baza cărora să fie stabilită o pedeapsă mai blândă decât cea prevăzută de legea penală, or, circumstanțele la care face referire partea apărării și anume comportamentul inculpatului după consumarea infracțiunii, prezența unui cumul de circumstanțe atenuante obiective și subiective, nu constituie circumstanțe excepționale în sensul art. 79 Cod penal. Or, cu referire la aprecierea comportamentului inculpatului după consumarea infracțiunii, instanța de apel a reținut că partea vătămată Godonoga Vladimir în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel a indicat că la moment are pretenții de ordin material și moral față de inculpatul Digori Vasile în sumă de 10 000 lei. Instanța de apel nu a putut aprecia ca fiind circumstanțe „excepționale” faptul că inculpatul pentru prima dată este atras la răspundere penală, a recunoscut vinovăția, căința sinceră, că are la întreținere un copil minor și se caracterizează pozitiv la locul de trai, deoarece aceste aspecte au fost valorificate de către instanța de fond în procesul de individualizare a pedepsei penale, iar pe de altă parte, aceste circumstanțe apreciate în coraport cu caracterul și gradul prejudiciabil al faptei nu constituie situații sau stări de lucruri, care pot a fi considerate ieșite din comun. În acest sens, instanța de apel a reținut că acțiunile comise de inculpatul Digori Vasile, în calitate de persoană publică au atentat la relațiile sociale cu privire la demnitatea persoanei, inclusiv la integritatea fizică sau psihică a persoanei apărate împotriva tratamentului inuman ori degradant, ceea ce sporește în mod considerabil caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor comise, având un impact negativ semnificativ în societate. 10 În ceea ce privește poziția părții apărării care a solicitat în temeiul art. 78 alin. (2) Cod penal să fie exclusă pedeapsa complimentară - privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, instanța de apel a notat că în conformitate cu art. 78 alin. (2) Cod penal, în cazul în care instanța de judecată constată circumstanțe atenuante la săvârșirea infracțiunii, pedeapsa complementară, prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, poate fi înlăturată. Instanța de apel a reținut că sancțiunea normei penale reglementată la art. 1661 alin. (1) Cod penal prevede pedeapsa complimentară obligatorie - privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani. În acest sens, instanța de apel a atestat că în cadrul cercetării judecătorești nu au fost constatate circumstanțe atenuante excepționale, iar legea prevede sancțiunea complimentară ca fiind obligatorie și nu facultativă, care ar putea fi înlăturată. Cu referire la circumstanțele atenuate ce țin de faptul că inculpatul a recunoscut vina, s-a căit sincer de cele comise, are la întreținere un copil minor, instanța de apel apreciază că acestea nu pot fi reținute ca fiind „excepționale” în sensul art. 79 alin. (1) Cod Penal al RM și în temeiul cărora să nu fie aplicată pedeapsa complementară obligatorie - privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani. Prin urmare, instanța de apel nu a constatat nici un temei de a exclude pedeapsa complimentară - privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani, or, careva circumstanțe excepționale nu au fost reținute în favoarea inculpatului Digori Vasile. În ceea ce privește solicitarea avocatului Andrian Condurari în numele părții vătămate și civile Stolearenco Serghei privind aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, instanța de apel a apreciat-o ca nefondată, iar în acest sens a indicat că la data comiterii infracțiunilor de către inculpatul Digori Vasile la data de 01 și 22 septembrie 2018 infracțiunea prevăzută de art. 1661 alin. (1) Cod penal, prevedea o sancțiune sub formă de închisoare de la 2 la 6 ani sau cu amendă în mărime de la 1150 la 1350 unități convenționale, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani, care ulterior a fost modificată prin Legea pentru modificarea Codului Penal al Republicii Moldova nr. 985/2002, nr. 157 din 26.07.2018 (Monitorul Oficial nr. 347- 357/586 din 14.09.2018), intrată în vigoare la 14.10.2018, potrivit căreia în sancțiunea alineatului (1), textul „sau cu amendă în mărime de la 1150 la 1350 de unităti convenționale, în ambele cazuri” a fost exclusă. 11 La momentul de față sancțiunea articolului 1661 alin. (1) Cod penal, prevede pedeapsa cu închisoare de la 2 la 6 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani. Astfel, la stabilirea pedepsei instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 10 Cod penal, adică aplicarea Legii mai favorabile la stabilirea pedepsei care urmează să fie executată de inculpat. La capitolul individualizării pedepsei penale, instanța de fond a reieșit din faptul că pedeapsa normei juridice prevăzute de art. 1661 alin. (1) Cod penal, stabilește pedeapsa sub formă de închisoare de la 2 la 6 ani. În consecință, aplicând prevederile art. 3641 alin. (8) Cod procedură penală, noile limite ale pedepsei cu închisoarea va fi de la 1 an și 4 luni la 4 ani, iar în cazul aplicării pedepsei sub formă de amendă (pentru infracțiunile comise în luna septembrie 2018 de către inculpatul Digori Vasile), noile limite a pedepsei sub formă de amendă încep de la: 862,50 unități convenționale până la 1012,50 unități convenționale (echivalentul în lei moldovenești de la 43 125 lei până la 50 625 lei). Așadar, raportând cele menționate supra, precum și reieșind din circumstanțele cazului, ținând cont de prevederile art. 10 Cod penal, de scopul pedepsei penale, și anume de reeducare socială a inculpatului, luând în considerație faptul că, inculpatul pentru prima dată se atrage la răspundere penală, recunoaște comiterea infracțiunilor imputate, se căiește sincer de cele comise, are la întreținere un copil minor și se caracterizează pozitiv la locul de trai, instanța de fond ținând cont și de comportamentul inculpatului Digori Vasile pe care l-a avut în timpul examinării cauzei, a aplicat inculpatului Digori Vasile cu respectarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, pentru infracțiunile prevăzute de art. 1661 alin. (1) Cod penal - episoadele din 01.09.2018 și respectiv din 22.09.2018 câte o pedeapsă sub formă de amendă în limitele depoziției normei imputate, care era la momentul comiterii infracțiunilor, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în cadrul organelor MAI pe un termen de 3 ani, iar pentru infracțiunea din 05.11.2018 a dispus aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în cadrul organelor MAI pe un termen de 3 ani. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea parțială a pedepselor, instanța de fond a stabilit lui Digori Vasile, pedeapsa definitivă sub formă de amendă în mărime de 1500 unități convenționale, echivalentul a 75 000 (șaptezeci și cinci mii) lei și 2 (doi) ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul dc a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în cadrul organelor MAI pe un termen de 4 ani. 12 Totodată, instanța de fond a constatat că în speța dată sunt întrunite condițiile privind suspendarea condiționată a executării pedepsei în temeiul art. 90 Cod penal și a fixat inculpatului un termen de probațiune de 3 (trei) ani, cu obligarea inculpatului să nu-și schimbe domiciliul fără acordul organului competent, pe parcursul termenului de probă, considerând că nu este rațională dc a fi executată pedeapsa reală de către inculpatul Digori Vasile. d) Cu referire la apelul declarat de avocatul Andrian Condurari în numele părții vătămate și civile Stolearenco Serghei, în ceea ce privește acțiunea civilă Din textul apelului formulat de avocatul Andrian Condurari în numele părții vătămate și civile Stolearenco Serghei a rezultat că sentința primei instanțe este contestată și în latura civilă, apelanții solicitând încasarea de la inculpatul Digori Vasile în beneficiul părții vătămate Serghei Stolearenco a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 5200 lei, iar în total suma de 105 200 lei. În motivarea cerințelor sale, apelanții au invocat că suma încasată în mărime totală de 55200 lei nu este capabilă să acopere suferințele morale suferite de către Stolearenco Serghei, ca urmare a comiterii infracțiunii de către inculpatul Digori Vasile. Prin sentință, instanța de fond a admis parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Stolearenco Serghei și a dispus încasarea de la inculpatul Digori Vasile în beneficiul părții vătămate Stolearenco Serghei prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 5 200 lei, iar în total suma de 55 200 (cincizeci și cinci mii două sute) lei. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. În cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, avocatul Tudor Osoianu în numele inculpatului Digori Vasile și inculpatul au solicitat acordarea unei termen pentru a recupera prejudiciul cauzat părții vătămate Stolearenco Serghei Astfel, la materialele cauzei penale a fost anexată recipisa din 08 octombrie 2019 prin care Stolearenco Serghei confirmă faptul că dânsul a primit de la Digori Vasile suma de 2500 Euro și 1400 lei, cu titlu de prejudiciu moral și careva pretenții materiale în acest proces nu are și renunță la cerințele invocate în cererea de apel formulată de avocatul Andrian Condurari. Instanța de apel, ținând cont de faptul că inculpatul Digori Vasile a recuperat prejudiciul cauzat părții vătămate Stolearenco Serghei, iar ultimul prin recipisă a confirmat că nu mai are careva pretenții față de inculpat și renunță la pretențiile invocate în cererea de apel formulată de avocatul Andrian Condurari, nu va analiza pretențiile invocate în cererea de apel în această parte.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Osoianu Tudor în numele inculpatului, care indicând temeiul pentru recurs prevăzut 13 de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a hotărârilor instanțelor de fond, în partea stabilirii pedepsei inculpatului, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatului Digori V. să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă. În argumentarea cererii de recurs invocă următoarele aspecte: - deși, în instanța de apel s-a dat citire fișei personale a lui Digori Vasile, potrivit căreia acesta pe parcursul a 6 ani de activitate a avut 8 mențiuni și nici o sancțiune disciplinară, Curtea de apel a omis a se expune asupra acestui fapt și al reține în calitate de circumstanță atenuantă, (vol. II f.d. 181); - de asemena nu a fost reținută în calitate de circumstanță atenuantă repararea prejudiciului de către inculpat, din motivul că în opinia eronată a instanței de apel una dintre părțile vătămate, care nu a declarat apel, a înaintat pretenții de compensare a prejudiciului material în sumă de 10 000 lei, pe care nu le-a înaintat în instanța de fond, or conform art. 221 alin. (1) Cod de procedură penală, acțiunea civilă poate fi înaintată până la terminarea cercetării judecătorești. Instanțele naționale nu au recunoscuto pe partea vătămată Godonoga Vladimir în calitate de parte civilă în acest dosar. Deasemenea nu există nici o hotărâre judecătorească prin care Digori Vasile ar fi fost obligat să achite în beneficiul acestei persoane careva sume de bani. Având în vedere cele expuse nu putem afirma că Digori Vasile nu a achitat prejudicial cauzat; - în contextual celor consemnate anterior, nu este clar în ce măsură și care a fost greutatea specifică luată în vedere de către instanța de fond pentru a da curs acestor criterii generale de individualizare a pedepsei penale, iar instanța de apel le-a lăsat în afara vreunei aprecieri. Pe măsură ce, careva circumstanțe agravante, în sensul art. 77 Cod penal, în privința inculpatului Digori Vasile, instanța de fond nu a reținut, atunci rezultă că toate criteriile generale de individualizare puteau avea exclusiv efect de atenuare a pedepsei penale (ca circumstanță atenuantă sau ca stare de atenuare), momente constatate și de către instanța de apel. În context, dacă instanța de fond a stabilit și a ținut cont, sub aspect de atenuarea pedepsei penale, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, atunci acest ansamblu de circumstanțe putea fi tratate, fără echivoc, prin prisma circumstanțelor excepțional de atenuate. Or, conform art. 79 alin. (1) Cod penal, poate fi considerată excepțională atât o circumstanță atenuantă, cât și un cumul de asemenea circumstanțe legate de situațiile menționate la alin. (1); - la individualizarea pedepsei, sub aspectul stabilirii limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, instanța de fond a aplicat prevederile art. 3641 alin. (8) Cod 14 procedură penală, potrivit cărora, inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. Operând cu art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, stabilim următoarele limite noi ale pedepselor penale necesare de aplicat în privința lui Digori Vasile, luând în vedere exclusiv această stare de atenuare a pedepsei penale, fără a le evalua și aprecia pe celelalte existente. - pe art. 1661 alin. (1) Cod penal, pentru episodul din 01.09.2018: închisoare de la 1 an și 4 luni sau amendă în mărime de la 862 la 1012,5 de unități convenționale, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani. - pe art. 1661 alin. (1) Cod penal, pentru episodul din 22.09.2018: închisoare de la 1 an și 4 luni sau amendă în mărime de la 862 la 1012,5 de unități convenționale, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani; - pe art. 1661 alin. (1) Cod penal, pentru episodul din 05.11.2018: închisoare de la 1 an și 4 luni la 4 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani. Deși, instanța de judecată a luat în vedere starea de atenuare a pedepsei penale în baza art. 3641 alin. (1) Cod de procedură penală penală, nu au fost valorificate alte stări și circumstanțe de atenuare a pedepsei penale. Astfel, în conformitate cu art. 76 Cod penal în privința inculpatului Digori Vasile, Colegiul penal invocă la faptul că instanța de fond a reținut cu titlu de circumstanțe atenuante - recunoașterea vinovăției, căința sinceră, prezența copilului minor la întreținere. Totodată, instanța de apel a stabilit că inculpatul Digori Vasile la locul de trai se caracterizează pozitiv, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află, are la întreținere un copil minor. Pe măsură ce au fost identificate aceste circumstanțe atenuante, dar și altele, a rămas intactă aplicarea efectelor circumstanțelor atenuante în conformitate cu art. 78 Cod penal. Or, s-a aplicat pedeapsa amenzii practic la limita maximă a acesteia. În baza celor consemnate anterior, individualizându-se o pedeapsă alternativă mai blândă din conținutul sancțiunii normei penale, nu s-a dat curs minim la art. 78 alin. (1) lit. b) Cod penal, care prevede că în cazul în care instanța de judecată constată circumstanțe atenuante la săvârșirea infracțiunii, pedeapsa principală se reduce sau 15 se schimbă după cum urmează: dacă se aplică amenda, aceasta se poate coborî până la limita de jos. Dar nicidecum nu se ridică până la limita de sus. Instanța de apel a nominalizat, dar nu a analizat cirucmstanțele atenuante reținute prin prisma art. 79 alin. (1) Cod penal, inclusiv sub aspectul cumului lor, incident art. 79 alin. (11) Cod penal, fapt care a determinat aplicarea unei pedepse fără o individualizare judiciară adecvată, care să răspundă cerințelor de scop al pedepsei penale, fiind în detrimentul respectării principiului individualizării pedepsei penale (art. 7 alin. (1) Cod penal). În context, este iluzorie constatarea Colegiului penal de a aprecia comportamentul inculpatului după consumarea infracțiunii pe baza celor spuse de către partea vătămată în cadrul ședinței de judecată, în particular că la moment are pretenții de ordin material și moral față de inculpatul Digori Vasile.

Asupra recursului ordinar declarat de către partea apărării, a fost depusă referință de către procuror, prin care a susținut că recurentul nu a definit cadrul dispozițiilor procesuale în interiorul căruia solicită să fie judecat recursul, astfel acesta urmează a fi declarat inadmisibil.

Judecând recursul în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că recursul declarat de către inculpat și avocatul acesteia, urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente: În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Reieșind din criticele expuse de recurenți, se constată că aceștia contestă decizia instanței de apel sub aspectul pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală care stipulează că, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Colegiul reține că, recurenții sânt de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, dar critică decizia contestată doar în partea ce ține de pedeapsa stabilită, considerând-o prea aspră, solicitând aplicarea unei pedepse mai blânde, cu aplicarea art. 79 Cod penal. 16 Privitor la pedeapsa stabilită inculpatului de către instanțele de fond, Colegiul consideră că acestea și-au motivat just soluția adoptată în acest sens, acordând deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75, Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei, stabilite conform sancțiunii articolului incriminat, iar în sprijinul statuării respective relevă următoarele. Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară după cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte două criterii alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvârșite. La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanțele de fond au ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia. Colegiul menționează că în spiritul art. 79 Cod penal, aplicabilitatea căruia se solicită de către recurenți, se înțelege că trebuie să existe ori în împrejurările în care sa derulat fapta infracțională, ori în datele privind personalitatea infractorului, circumstanțe, împrejurări, particularități, situații sau stări de lucruri, care constituie excepție de la starea obișnuită a lor ori a personalității inculpatului. Ca excepționale, o instanță de judecată urmează să stabilească astfel de împrejurări care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei precum și date privind personalitatea inculpatului – grad de invaliditate (I, II), persoana cu dizabilități severe și accentuate, merite deosebite față de societate, alte circumstanțe de importanță majoră. Astfel, nu pot fi apreciate ca fiind circumstanțe ,,excepționale” faptul că inculpatul pentru prima dată este atras la răspundere penală, a recunoscut vina, căința 17 sinceră, că are la întreținere un copil minor și se caracterizează pozitiv la locul de trai, deoarece aceste aspecte au fost valorificate de către instanțele de fond în procesul de individualizare a pedepsei penale. Totodată, aceste circumstanțe apreciate în coraport cu caracterul și gradul prejudiciabil al faptei nu constituie situații sau stări de lucruri, care poti fi considerate ieșite din comun. În opinia Colegiului penal lărgit, instanțele de fond corect au reținut că, acțiunile comise de inculpatul Digori V., în calitate de persoană publică, au atentat la relațiile sociale cu privire la demnitatea persoanei, inclusiv la integritatea fizică sau psihică a persoanei apărate împotriva tratamentului inuman sau degradant, ceea ce sporește în mod considerabil caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor comise, având un impact negativ semnificativ în societate. Așadar, solicitarea privind aplicarea în privința lui Digori Vasile a prevederilor art. 79 Cod penal, este neîntemeiată, or din materialele cauzei nu rezultă existența cărorva circumstanțe excepționale în privința inculpatului care ar determina instanța de judecată să-i aplice acestuia o pedeapsă mai blândă decât cea prevăzută de lege. Referitor la solicitarea recurenților privind excluderea, în temeiul art. 78 alin. (2) Cod penal, a pedepsei complimentare – privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, Colegiul penal lărgit notează că, norma menționată prevede că ,,În cazul în care instanța de judecată, constată circumstanțe atenuante la săvârșirea infracțiunii, pedeapsa complimentară, prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, poate fi înlăturată.” Colegiul reține că sancțiunea normei penale reglementate de art. 1661 alin. (1) Cod penal, prevede pedeapsa complimentară obligatorie - privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani. În cadrul cercetării judecătorești nu au fost constatate circumstanțe atenuante excepționale, iar legea prevede sancțiunea complimentară ca fiind obligatorie și nu facultativă, care ar putea fi înlăturată. Cu referire la circumstanțele atenuante ce țin de faptul că inculpatul a recunoscut vina, s-a căit sincer de cele comise, are la întreținere un copil minor, Colegiul penal lărgit apreciază că acestea nu pot fi reținute ca fiind ,,excepționale” în sensul art. 79 alin. (1) Cod penal și în temeiul cărora să nu fie aplicată pedeapsa complimentară obligatorie. Din considerentele menționate, Colegiul penal lărgit conchide, că în cauza dată nu și-a găsit confirmarea temeiul de recurs la care face referire inculpatul și avocatul acestuia, și nu sânt motive de a interveni în soluția adoptată, deoarece hotărârea instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar pedeapsa aplicată inculpatului a fost individualizată potrivit legii. 18 În temeiul celor menționate mai sus, Colegiul penal lărgit concluzionează inadmisibilitatea recursului ordinar declarat în prezenta speță, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către inculpatul Digori Vasile și avocatul acestuia, Osoianu Tudor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie 2019, în cauza penală în privința inculpatului Digori Vasile Xxxxx, cu menținerea hotărârii atacate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 15 mai 2020. Președinte Diaconu Iurie Judecători Guzun Ion Catan Liliana Burduh Victor Craiu Nicolae 19