1ra-622/2020 — art. 166-1 alin. 1 CP

1ra-622/2020 — art. 166-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-622/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

24 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Burduh Victor, Craiu Nicolae,

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către inculpatul

Digori Vasile și avocatul acestuia, Osoianu Tudor, prin care se solicită casarea parțială

a sentinței Judecătoriei Anenii Noi din 25 iunie 2019 și decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Digori Vasile Xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Vasile a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 1661 alin.

(1) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa după cum urmează:

- pe art. 1661 alin. (1) Cod penal (episodul din 01.09.2018 în privința părții

vătămate Stolearenco Serghei), sub formă de amendă în mărime de la 1000 unități

convenționale (echivalentul a 50 000 lei), cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita o anumită activitate în cadrul organelor MAI pe un termen de

3 ani;

- pe art. 1661 alin. (1) Cod penal (episodul din 22.09.2018 în privința părții

vătămate Godonoga Vladimir), sub formă de amendă în mărime de la 900 unități

convenționale (echivalentul a 45 000 lei), cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita o anumită activitate în cadrul organelor MAI pe un termen de

3 ani;

1

- pe art. 1661 alin. (1) Cod penal (episodul din 05.11.2018 în privința părții

vătămate Secu Vasile), sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în cadrul organelor MAI

pe un termen de 3 ani.

În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumularea parțială a pedepselor, i s-a stabilit lui Digori Vasile, pedeapsa definitivă

sub formă de amendă în mărime de 1500 unități convenționale, echivalentul a 75 000

(șaptezeci și cinci mii) lei și 2 (doi) ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate

în cadrul organelor MAI pe un termen de 4 ani.

În conformitate cu art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea

pedepsei sub formă de închisoare aplicată inculpatului Digori Vasile, stabilindu-i un

termen de probă de 3 (trei) ani, cu obligarea inculpatului să nu-și schimbe domiciliul

fără acordul organului competent, pe parcursul termenului de probă.

S-a admis demersul procurorului Grosu Ivan privind încasarea cheltuielilor de

judecată (pentru efectuarea rapoartelor de examinare medico-legală a părților

vătămate) de la inculpatul Digori Vasile în folosul statului.

S-a dispus încasarea de la inculpatul Digori Vasile în beneficiul statului

cheltuielile judiciare (cheltuielile pentru efectuarea raportului de constatare și a 2

rapoarte de expertiză judiciară) în mărime de 1088 (una mie optzeci și opt) lei.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Stolearenco Serghei s-a admis

parțial.

S-a dispus încasarea de la inculpatul Digori Vasile în beneficiul părții vătămate

Stolearenco Serghei prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei și a cheltuielilor de

judecată în mărime de 5 200 lei, iar în total suma de 55 200 (cincizeci și cinci mii două

sute) lei. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

S-a dispus încasarea de la Digori Vasile în beneficiul statului taxa de stat în sumă

de 1 656 (una mie șase sute cinzeci și șase) lei.

activând în calitate de ofițer de investigații al biroului Crime grave al Serviciului

poliției criminale al Secției investigații infracțiuni a Inspectoratului de Poliție Anenii

Noi al IGP al MAI, în care a fost numit prin ordinul Șefului adjunct al Inspectoratului

General de poliție nr. xxxx din 03.07.2018, respectiv, fiind în baza art. 123 alin. (2)

Codul penal, persoană publică, contrar prevederilor art. 3 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptată la Roma la

04.11.1950, care a intrat în vigoare pentru Republica Moldova la 12.09.1997; art. 24 alin.

(2) din Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994; art. 4, art. 18, art. 26 alin. (1), lit.

2

a) din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din

27.12.2012, art. 4, art. 5 din Legea cu privire la modul de aplicare a forței fizice, a

mijloacelor speciale și a armelor de foc nr. 218 din 19. 10.2012, care îl obligă să nu

supună pe nimeni la tortură, nici la pedepse sau tratamente inumane ori degradante,

precum și să desfășoare activitatea exclusiv în baza legii, în interesele societății și în

vederea susținerii instituțiilor statale, cu scopul de apărare a drepturilor, libertăților

fundamentale și demnității omului, în baza principiilor legalității, imparțialității și

nediscriminării, să nu aplice sau să încurajeze tortura, tratamentul inuman și

degradant, să nu tolereze asemenea acțiuni, să nu aplice forța fizică, dacă măsurile

neviolente nu asigură executarea atribuțiilor desemnate, să se comporte demn și

respectuos față de persoane, să nu facă abuz de serviciu și să nu compromită prin

activitatea sa imaginea funcției sau instituției din care face parte, a săvârșit 3 (trei)

infracțiuni în următoarele circumstanțe:

Digori Vasile la data de 01.09.2018, în jurul orelor 20:00-20:30, aflându-se în s.

Cobusca Nouă, raionul Anenii Noi, în scopul de a-și demonstra supremația, dar și

pentru a-l pedepsi pe cet. Serghei Stolearenco pentru comiterea unui presupus act

ilegal, intenționat i-a aplicat două lovituri puternice cu pumnii în regiunea obrazului

stâng și a gâtului, umilindu-i demnitatea umană și provocându-i suferințe psihice și

dureri fizice;

Astfel, Digori Vasile, fiind persoană publică, prin acțiunile sale intenționate a

cauzat suferințe fizice și psihice unei persoane, care reprezintă tratament inuman și

degradant, adică a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 1661 alin. (1) Cod penal.

Tot el, Digori Vasile la data de 22.09.2018, în jurul orelor 22:00, aflându-se în s.

Cobusca Nouă, raionul Anenii Noi, în scopul de a-și demonstra supremația, dar și

pentru a-l pedepsi pe cet. Vladimir Godonoga pentru comiterea unui presupus act

ilegal, intenționat i-a aplicat două lovituri puternice cu pumnii în regiunea frunții și a

ochiului drept, umilindu-i demnitatea umană și provocându-i suferințe psihice și

dureri fizice.

Astfel, Vasile Digori, fiind persoană publică, prin acțiunile sale intenționate a

cauzat suferințe fizice și psihice unei persoane, care reprezintă tratament inuman și

degradant, adică a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 1661 alin. (1) Cod penal.

Tot el, Digori Vasile la data de 05.11.2018 în jurul orelor 17:00, aflându-se în s.

Cobusca Nouă, raionul Anenii Noi, în scopul de a-și demonstra supremația, dar și

pentru a-l pedepsi pe cet. Vasile Secu pentru comiterea unui presupus act ilegal,

intenționat i-a aplicat o lovitură puternică cu pumnul în regiunea ochiului și obrazului

drept de la care numitul a căzut jos și în continuare i-a aplicat cet. Vasile Secu

aproximativ 4-6 lovituri puternice cu pumnii în regiunea capului și feței, cât și lovituri

cu picioarele în regiunea gâtului și spatelui, cauzându-i victimei vătămări corporale

3

sub formă de echimoze și edem posttraumatic la nivelul capului, dureri fizice și

sentimente de umilință.

Astfel, Vasile Digori, fiind persoană publică, prin acțiunile sale intenționate a

cauzat suferințe fizice și psihice unei persoane, care reprezintă tratament inuman și

degradant, adică a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 1661 alin. (1) Cod penal.

3.1. Inculpatul Digori Vasile prin care a solicitat admiterea apelului, casarea

sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă.

În motivarea cerințelor sale a invocat că și-a recunoscut faptele indicate în

rechizitoriu, a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, prezența doar a

circumstanțelor atenuante, pentru prima dată este atras la răspundere penală.

3.2. Avocatul Eduard Melnic în numele inculpatului Digori Vasile, prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Digori Vasile

învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 1661 alin. (1) Cod penal să fie

achitat.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, soluția instantei de fond este

neîntemeiată, deoarece este determinată de aplicarea greșită a normelor de drept

material, care reglementează încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului.

3.3. Avocatul Tudor Osoianu în numele inculpatului Digori Vasile, a invocat

argumente suplimentare la cererea de apel declarată de avocatul Eduard Melnic în

interesele inculpatului, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a

sentinței în partea individualizării pedepsei penale, cu aplicarea unei singure pedepse

penale principale, în limitele unei singure infracțiuni incriminate și încadrate juridic

în baza art. 1661 alin. (1) Cod penal, individualizarea pedepsei, pe baza efectelor

circumstanțelor atenuante excepționale și prin admiterea unor încălcări care au afectat

grav drepturile inculpatului la examinarea în fond a cauzei penale, pedepsei penale

prin aplicarea unei pedepse mai blânde decât închisoarea și individualizarea, pe baza

efectelor circumstanțelor atenuante, a pedepsei penale, în particular prin neaplicarea

pedepsei complementare abstracte sub formă de privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în cadrul organelor MAI.

În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte:

- deși, instanța de judecată constată mai multe acțiuni prejudiciabile comise de

către inculpat, nu le oferă o încadrare juridică prin concurs de infracțiuni (concurs

real), ci le încadrează după regulile unei infracțiuni unice complexe. Acest fapt rezultă,

în particular, din încadrarea juridică a faptelor lui Digori Vasile în baza unei singure

norme penale - art. 1661 alin. (1) Cod penal. Or, instanța de judecată urma să invoce ca

4

fiind comise trei infracțiuni, prevăzute de art. 1661 alin. (1) Cod penal, art. 1661 alin.

(1) Cod penal, art. 1661 alin. (1) Cod penal, care se află în legătura unui concurs real de

infracțiuni. Pe măsură ce, în procesul încadrării juridice a infracțiunii comise de către

Digori Vasile nu s-au operat cu regulile concursului de infracțiuni, precum nici nu s-

a respectat regulile de invocare a tuturor articolelor sau alineatelor unui singur articol

din legea penală care prevăd faptele prejudiciabile săvârșite (condiție stipulată la art.

114 Cod penal), se deduce clar că instanța de judecată a apreciat aceste fapte din

perspectiva unei infracțiuni unice complexe. Or, în cazul unei infracțiuni unice

complexe pot fi determinate, de asemenea, două sau mai multe fapte prejudiciabile,

care indică la încadrarea juridică a acestor fapte prejudiciabile în limitele unei singure

norme penale;

- este absolut iluzorie și arbitrară aprecierea de către instanța de fond a faptelor

prejudiciabile pe baza unei singure norme penale, ca și încadrare juridică, dar

aplicarea pedepsei penale să fie admisă pe baza mai multor norme penale. Or,

pedeapsa penală se determină în baza normei juridice încadrate juridic. Pe măsură ce

faptele prejudiciabile comise au fost încadrate juridic fără invocarea unui concurs de

infracțiuni, adică a celor trei norme (chiar dacă este una și aceeași normă), atunci

pedeapsa penală urma să fie stabilită strict în limitele normei invocate. Adică, urma

să se aplice o singură pedeapsă penală, dar nicidecum trei pedepse penale, odată ce

faptele prejudiciabile au fost încadrate juridic în baza unei singure norme penale. Or,

instanța de judecată nu indică, în proces de încadrare juridică, la concurs de infracțiuni

și nu operează de mai multe ori cu norme încadrate prin concurs (chiar dacă este

aceeași normă), această obligativitate rezultă din conținutul art. 32 Cod penal și art.

114 Cod penal. În alt context, este vorba doar despre o infracțiune unică complexă,

încadrată juridic, ca atare, și de către instanța de fond în baza unei singure norme

penale. În acest ultim sens, instanța de fond conchide că Vasile Digori, fiind persoană

publică, prin acțiunile sale intenționate a cauzat suferințe fizice și psihice unei

persoane, care reprezintă tratament inuman și degradant, adică a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 1661 alin. (1) Cod penal;

- este neîntemeiată soluția instanței de fond de a-l recunoaște pe Vasile Digori

vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 1661 alin. (1) Cod penal, dar a-i

stabili pedeapsa penală, în afara încadrării juridice a faptelor prejudiciabile în baza

unui concurs real de infracțiuni, de 3 ori pe baza sancțiunii prevăzute de art. 1661 alin.

(1) Cod penal;

- în fapt se constată o încălcare a principiului legalității sancțiunii penale și

principiului individualizării pedepsei penale (art. 3 alin. (1), art. 7 alin. (2) Cod penal

și art. 7 din CEDO), fiind sancționat de două și mai multe ori pentru o singură

5

infracțiune (este cazul de a menționa faptul că o singură infracțiune poate cuprinde

două și mai multe fapte prejudiciabile);

- inculpatul a solicitat judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, fiind admisă procedura simplificată conform art. 3641 Cod procedură

penală;

- în context, raportând situația faptică identificată în cazul lui Vasile Digori la

conținutul art. 79 alin. (1) Cod penal, în particular luând în considerațiune

comportamentul inculpatului după consumarea infracțiunii, de prezența unui cumul

de circumstanțe atenuante obiective și subiective, se impune aplicarea unei pedepse

penale mai blânde decât închisoarea. Acest raționament este dictat și de indicarea la

aplicarea, în conformitate cu art. 1661 alin. (1) Cod penal, a unei pedepse sub formă de

amendă, adică, în fapt, a unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de norma

incriminatorie;

- or, instanța de judecată conchide asupra faptului că luând în considerație

faptul că, inculpatul pentru prima dată se atrage la răspundere penală, recunoaște

comiterea infracțiunilor imputate, se căiește sincer de cele săvârșite, are la întreținere

un copil minor și se caracterizează pozitiv la locul de trai, instanța de judecată ținând

cont și de comportamentul inculpatului pe care l-a avut în timpul examinării cauzei,

ajunge la concluzia de a-i aplica inculpatului câte o pedeapsă sub formă de amendă;

- deși, instanța de judecată i-a în vedere anumite elemente ale retroactivității

legii penale, operând cu o singură normă penală în proces de încadrare juridică, nu

este clară legătura între acțiunile prejudiciabile care au conturat infracțiunea unică

complexă. Cert este faptul că nu a fost atestat un concurs de infracțiuni, în măsura în

care nu s-a operat cu mai multe articole sau cu mai multe aliniate în proces de

încadrare juridică a infracțiunii, instanța de judecată invocând că a fost săvârșită

infracțiunea prevăzută de art. 1661 alin. (1) Cod penal, dar și la lipsa referirii, în acest

proces de încadrare juridică la prezența unui careva concurs de infracțiuni.

În cazul în care nu se atestă vreo legătură între acțiunile prejudiciabile încadrate

juridic potrivit unei singure norme, situația subiectivă general atestând și lipsa

infracțiunii prelungite, indică la faptul că infracțiunea a fost consumată la momentul

săvârșirii faptei prejudiciabile, adică a faptei prejudiciabile incidente răspunderii

penale în baza art. 1661 alin. (1) Cod penal și pasibile de o pedeapsă penală, inclusiv

în forma amenzii;

- pe baza acestui fon general, operând cu art. 78 alin. (2) Cod penal, care prevede

că în cazul în care instanța de judecată constată circumstanțe atenuante la săvârșirea

infracțiunii, pedeapsa complementară, prevăzută de lege pentru infracțiunea

săvârșită, poate fi înlăturată. Mai cu seamă că instanța de judecată a aplicat pedeapsa

complementară în abstract, fixând-o în modul următor: cu privarea de dreptul de a

6

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în cadrul organelor MAI

pe termene diferite, pe baza unei singure infracțiuni incriminate (3 ani, 3 ani, 4 ani).

Or, nu este clar ce s-a avut în vedere ca și pedeapsă complimentară: privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții în cadrul MAI, privarea de dreptul de a exercita o

anumită activitate în MAI, precum și cine are dreptul decât instanța de judecată de a

clarifica ce presupune termenul sau din conținutul pedepsei penale complementare

stabilite. În fapt, se atestă că instanța de judecată a aplicat în abstract o pedeapsă

complementară, care realmente nu poate fi concretizată și aplicată;

- conform art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, dacă, în cursul urmăririi

penale sau judecării cauzei, s-au constatat încălcări care au afectat grav drepturile

inculpatului ce derivă din calitatea procesuală a inculpatului, instanța examinează

posibilitatea reducerii pedepsei inculpatului drept compensare pentru aceste

încălcări. În acest context, toate cele consemnate anterior rezultă și din prevederile

normei prenotate. Or, instanța de fond a admis o încălcare a principiului legalității

sancțiunii și a principiului individualizării pedepsei penale, aplicând trei pedepse

penale pentru o singură infracțiune comisă. Pe cale de efect, a fost încălcat art. 3 alin.

(1), art. 7 alin. (2) Cod penal și art. 7 din CEDO.

3.4. Avocatul Andrian Condurari în numele părții vătămate și civile Serghei

Stolearenco, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care a-l

recunoaște pe Digori Vasile vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1661

alin. (1) Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis. A încasa de la inculpatul Digori Vasile în

beneficiul părții vătămate Serghei Stolearenco a prejudiciului moral în mărime de 100

000 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 5200 lei, iar în total suma de 105 200

lei.

În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte:

- instanța de judecată nu a ținut cont de faptul că infracțiunea de bază

incriminată inculpatului face parte din categoria infracțiunilor grave, gradul de

pericol social pe care-l prezintă acesta se deduce anume din atitudinea lui față de

infracțiunea săvârșită, de personalitatea inculpatului, care după ce a comis

infracțiunea față de Stolearenco Serghei la data de 01.09.2018, a continuat să comite

acte infracționale similare față de Godonoga Vladimir la data de 22.09.2018 și față de

Secu Vasile la data de 05.11.2018;

- în partea ce ține de acțiunea civilă înaintată de Stolearenco Serghei se invocă

faptul că suma încasată în mărime totală de 55200 lei nu este capabilă să acopere

suferințele morale suferite de către Stolearenco Serghei, ca urmare a comiterii

infracțiunii de către inculpatul Digori Vasile.

7

2019, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate, cu menținerea sentinței.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, instanța de fond,

cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma

admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la

declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă

situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Digori Vasile încadrarea

juridică corespunzătoare.

a) Cu referire la apelul declarat de avocatul Eduard Melnic în numele inculpatului

Digori Vasile

Instanța de apel, abordând solicitarea de apel invocată privind pronunțarea

unei sentințe de achitare, a notat că împotriva sentinței adoptate de prima instanță în

urma judecării în procedura simplificată, părțile pot exercita calea de atac a apelului,

de regulă, sub aspectul individualizării pedepsei, inculpatul neputând renunța la

opțiunea de a fi judecat potrivit procedurii simplificate.

În situația aplicării de către prima instanță a dispozițiilor art. 3641 Cod de

procedură penală, instanța de apel este obligată să verifice în principiu îndeplinirea

cerințelor dispozițiilor art. 3641 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală și nu poate

reține o altă situație de fapt și o altă încadrare juridică decât cea reținută în rechizitoriu

și de către prima instanță.

În situația în care instanța de apel va constata că opțiunea primei instanțe

privind judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate a fost viciată din motivul că

se constată că în cadrul urmăririi penale au fost încălcate grav normele imperative din

Codul de procedură penală care în cadrul procedurii precedente au afectat hotărârea

atacată, instanța de apel, la fel, conducându-se de prevederile art. 409 alin. (2) Cod de

procedură penală, urma să caseze sentința și să judece cauza după regulile generale

prevăzute pentru prima instanță.

b) Cu referire la argumentele suplimentare invocate de avocatul Tudor Osoianu la

cererea de apel declarată de avocatul Eduard Melnic în numele inculpatului Digori Vasile

Instanța de apel abordând argumentele suplimentare invocate privind aplicarea

unei singure pedepse penale principale în limitele unei singure infracțiuni incriminate

și încadrate juridic în baza art. 1661 alin. (1) Cod penal a reținut că, în conformitate cu

art. 28 Cod penal, infracțiunea unică reprezintă o acțiune (inacțiune) sau un sistem de

acțiuni (inacțiuni) care se califică conform dispoziției unei singure norme a legii

penale.

Instanța de apel a reținut că, prin rechizitoriu inculpatului Digori Vasile i s-a

incriminat comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 1661 alin. (1) - episodul din

01.09.2018 în privința părții vătămate Stolearenco Serghei, art. 1661 alin. (1) - episodul

8

din 22.09.2018 în privința părții vătămate Godonoga Vladimir, art. 1661 alin. (1) Cod

penal - episodul din 05.11.2018 în privința părții vătămate Secu Vasile.

Prin sentință, instanța de fond stabilind vinovăția inculpatului Digori Vasile în

comiterea faptelor prejudiciabile incriminate conform actului de învinuire în baza art.

art. 1661 alin. (1), 1661 alin. (1), 1661 alin. (1) Cod penal, a stabilit pedeapsa penală

pentru fiecare infracțiune și în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumularea parțială a pedepselor a stabilit inculpatului Digori Vasile

pedeapsa definitivă.

În această ordine de idei, instanța de apel a reținut, că se consideră concurs de

infracțiuni săvârșirea de către o persoană a două sau mai multor infracțiuni dacă

persoana nu a fost condamnată definitiv pentru vreuna din ele și dacă nu a expirat

termenul de prescripție de tragere la răspundere penală, cu excepția cazurilor când

săvârșirea a două sau mai multor infracțiuni este prevăzută în articolele părții speciale

a prezentului cod în calitate de circumstanță care agravează pedeapsa.

Instanța de apel a respins alegațiile suplimentare ale avocatului Tudor Osoianu

referitor la calificarea acțiunilor inculpatului Digori Vasile în baza unei singure

infracțiuni prevăzute de art. 1661 alin. (1) Cod penal și aplicarea unei singure pedepse

penale, or, faptele prejudiciabile comise de inculpatul Digori Vasile la data de

01.09.2018, 22.09.2018 și la data de 05.11.2018 sunt acțiuni infracționale identice,

comise în baza unei intenții diferite și unui scop diferit și care se califică potrivit

regulilor concursului de infracțiuni.

Instanța de apel a respins argumentele suplimentare invocate de avocatul

Tudor Osoianu, potrivit căruia aplicarea pedepsei penale de trei ori pe baza sancțiunii

prevăzute de art. 1661 alin. (1) Cod penal, constituie o încălcare a principiului legalității

sancțiunii penale și principiului individualizării pedepsei penale, fiind sancționat de

două și mai multe ori pentru o singură infracțiune, or, instanța de apel nu a stabilit

încălcări a prevederilor art. art. 3 alin. (1), 7 alin. (2) Cod penal și a art. 7 din Convenția

Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului si a Libertăților fundamentale.

În acest sens, instanța de apel a stabilit că acțiunile comise de inculpatul Digori

Vasile constituie acțiuni infracționale identice, comise în baza unei intenții diferite și

unui scop diferit și care se califică potrivit regulilor concursului de infracțiuni,

respectiv, inculpatul poartă răspundere penală pentru fiecare infracțiune identică

comisă, nefiind incidentă dublarea aplicării răspunderii penale pentru aceiași

infracțiune.

c) Cu referire la apelul declarat de inculpatul Digori Vasile și de avocatul Andrian

Condurari în numele părții vătămate și civile Stolearenco Serghei

Cu referire la chestiunea individualizării pedepsei penale în privința

inculpatului Digori Vasile, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a acordat

9

deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia.

Cu referire la argumentele de apel invocate de inculpatul Digori Vasile și anume

că dânsul a recunoscut faptele indicate în rechizitoriu, a solicitat examinarea cauzei în

procedură simplificată, că sunt prezente doar circumstanțe atenuante, lipesc careva

circumstanțe agravante, anterior nu a fost judecat, instanța de apel a apreciat că aceste

circumstanțe au fost evaluate de către instanța de fond în procesul de individualizare

a pedepsei penale, din care considerente, nu se impune o reevaluare a acestora.

În ceea ce privește argumentele suplimentare invocate de avocatul Tudor

Osoianu privind aplicarea inculpatului Digori Vasile a unei pedepsei mai blânde decât

cea prevăzută de lege în temeiul art. 79 Cod penal, instanța de apel le-a apreciat ca

nefondate, or, în speță nu sunt întrunite condițiile privind aplicarea art. 79 Cod penal.

Instanța de apel a atestat că în cadrul cercetării judecătorești nu au fost

constatate circumstanțe atenuante excepționale, în baza cărora să fie stabilită o

pedeapsă mai blândă decât cea prevăzută de legea penală, or, circumstanțele la care

face referire partea apărării și anume comportamentul inculpatului după consumarea

infracțiunii, prezența unui cumul de circumstanțe atenuante obiective și subiective,

nu constituie circumstanțe excepționale în sensul art. 79 Cod penal.

Or, cu referire la aprecierea comportamentului inculpatului după consumarea

infracțiunii, instanța de apel a reținut că partea vătămată Godonoga Vladimir în

cadrul ședinței de judecată în instanța de apel a indicat că la moment are pretenții de

ordin material și moral față de inculpatul Digori Vasile în sumă de 10 000 lei.

Instanța de apel nu a putut aprecia ca fiind circumstanțe „excepționale” faptul

că inculpatul pentru prima dată este atras la răspundere penală, a recunoscut

vinovăția, căința sinceră, că are la întreținere un copil minor și se caracterizează

pozitiv la locul de trai, deoarece aceste aspecte au fost valorificate de către instanța de

fond în procesul de individualizare a pedepsei penale, iar pe de altă parte, aceste

circumstanțe apreciate în coraport cu caracterul și gradul prejudiciabil al faptei nu

constituie situații sau stări de lucruri, care pot a fi considerate ieșite din comun.

În acest sens, instanța de apel a reținut că acțiunile comise de inculpatul Digori

Vasile, în calitate de persoană publică au atentat la relațiile sociale cu privire la

demnitatea persoanei, inclusiv la integritatea fizică sau psihică a persoanei apărate

împotriva tratamentului inuman ori degradant, ceea ce sporește în mod considerabil

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor comise, având un impact negativ

semnificativ în societate.

10

În ceea ce privește poziția părții apărării care a solicitat în temeiul art. 78 alin.

(2) Cod penal să fie exclusă pedeapsa complimentară - privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, instanța de apel a notat că în

conformitate cu art. 78 alin. (2) Cod penal, în cazul în care instanța de judecată constată

circumstanțe atenuante la săvârșirea infracțiunii, pedeapsa complementară,

prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, poate fi înlăturată.

Instanța de apel a reținut că sancțiunea normei penale reglementată la art. 1661

alin. (1) Cod penal prevede pedeapsa complimentară obligatorie - privarea de dreptul

de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3

la 5 ani.

În acest sens, instanța de apel a atestat că în cadrul cercetării judecătorești nu au

fost constatate circumstanțe atenuante excepționale, iar legea prevede sancțiunea

complimentară ca fiind obligatorie și nu facultativă, care ar putea fi înlăturată.

Cu referire la circumstanțele atenuate ce țin de faptul că inculpatul a recunoscut

vina, s-a căit sincer de cele comise, are la întreținere un copil minor, instanța de apel

apreciază că acestea nu pot fi reținute ca fiind „excepționale” în sensul art. 79 alin. (1)

Cod Penal al RM și în temeiul cărora să nu fie aplicată pedeapsa complementară

obligatorie - privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani.

Prin urmare, instanța de apel nu a constatat nici un temei de a exclude pedeapsa

complimentară - privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani, or, careva circumstanțe excepționale

nu au fost reținute în favoarea inculpatului Digori Vasile.

În ceea ce privește solicitarea avocatului Andrian Condurari în numele părții

vătămate și civile Stolearenco Serghei privind aplicarea unei pedepse sub formă de

închisoare, instanța de apel a apreciat-o ca nefondată, iar în acest sens a indicat că la

data comiterii infracțiunilor de către inculpatul Digori Vasile la data de 01 și 22

septembrie 2018 infracțiunea prevăzută de art. 1661 alin. (1) Cod penal, prevedea o

sancțiune sub formă de închisoare de la 2 la 6 ani sau cu amendă în mărime de la 1150

la 1350 unități convenționale, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani,

care ulterior a fost modificată prin Legea pentru modificarea Codului Penal al

Republicii Moldova nr. 985/2002, nr. 157 din 26.07.2018 (Monitorul Oficial nr. 347-

357/586 din 14.09.2018), intrată în vigoare la 14.10.2018, potrivit căreia în sancțiunea

alineatului (1), textul „sau cu amendă în mărime de la 1150 la 1350 de unităti

convenționale, în ambele cazuri” a fost exclusă.

11

La momentul de față sancțiunea articolului 1661 alin. (1) Cod penal, prevede

pedeapsa cu închisoare de la 2 la 6 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani.

Astfel, la stabilirea pedepsei instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 10

Cod penal, adică aplicarea Legii mai favorabile la stabilirea pedepsei care urmează să

fie executată de inculpat.

La capitolul individualizării pedepsei penale, instanța de fond a reieșit din

faptul că pedeapsa normei juridice prevăzute de art. 1661 alin. (1) Cod penal, stabilește

pedeapsa sub formă de închisoare de la 2 la 6 ani. În consecință, aplicând prevederile

art. 3641 alin. (8) Cod procedură penală, noile limite ale pedepsei cu închisoarea va fi

de la 1 an și 4 luni la 4 ani, iar în cazul aplicării pedepsei sub formă de amendă (pentru

infracțiunile comise în luna septembrie 2018 de către inculpatul Digori Vasile), noile

limite a pedepsei sub formă de amendă încep de la: 862,50 unități convenționale până

la 1012,50 unități convenționale (echivalentul în lei moldovenești de la 43 125 lei până

la 50 625 lei).

Așadar, raportând cele menționate supra, precum și reieșind din circumstanțele

cazului, ținând cont de prevederile art. 10 Cod penal, de scopul pedepsei penale, și

anume de reeducare socială a inculpatului, luând în considerație faptul că, inculpatul

pentru prima dată se atrage la răspundere penală, recunoaște comiterea infracțiunilor

imputate, se căiește sincer de cele comise, are la întreținere un copil minor și se

caracterizează pozitiv la locul de trai, instanța de fond ținând cont și de

comportamentul inculpatului Digori Vasile pe care l-a avut în timpul examinării

cauzei, a aplicat inculpatului Digori Vasile cu respectarea prevederilor art. 3641 alin.

(8) Cod de procedură penală, pentru infracțiunile prevăzute de art. 1661 alin. (1) Cod

penal - episoadele din 01.09.2018 și respectiv din 22.09.2018 câte o pedeapsă sub formă

de amendă în limitele depoziției normei imputate, care era la momentul comiterii

infracțiunilor, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate în cadrul organelor MAI pe un termen de 3 ani, iar pentru

infracțiunea din 05.11.2018 a dispus aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare

pe un termen de 2 ani, în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în cadrul organelor MAI

pe un termen de 3 ani.

În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumularea parțială a pedepselor, instanța de fond a stabilit lui Digori Vasile, pedeapsa

definitivă sub formă de amendă în mărime de 1500 unități convenționale, echivalentul

a 75 000 (șaptezeci și cinci mii) lei și 2 (doi) ani închisoare în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul dc a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate în cadrul organelor MAI pe un termen de 4 ani.

12

Totodată, instanța de fond a constatat că în speța dată sunt întrunite condițiile

privind suspendarea condiționată a executării pedepsei în temeiul art. 90 Cod penal

și a fixat inculpatului un termen de probațiune de 3 (trei) ani, cu obligarea inculpatului

să nu-și schimbe domiciliul fără acordul organului competent, pe parcursul

termenului de probă, considerând că nu este rațională dc a fi executată pedeapsa reală

de către inculpatul Digori Vasile.

d) Cu referire la apelul declarat de avocatul Andrian Condurari în numele părții

vătămate și civile Stolearenco Serghei, în ceea ce privește acțiunea civilă

Din textul apelului formulat de avocatul Andrian Condurari în numele părții

vătămate și civile Stolearenco Serghei a rezultat că sentința primei instanțe este

contestată și în latura civilă, apelanții solicitând încasarea de la inculpatul Digori

Vasile în beneficiul părții vătămate Serghei Stolearenco a prejudiciului moral în

mărime de 100 000 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 5200 lei, iar în total

suma de 105 200 lei.

În motivarea cerințelor sale, apelanții au invocat că suma încasată în mărime

totală de 55200 lei nu este capabilă să acopere suferințele morale suferite de către

Stolearenco Serghei, ca urmare a comiterii infracțiunii de către inculpatul Digori

Vasile.

Prin sentință, instanța de fond a admis parțial acțiunea civilă înaintată de partea

vătămată Stolearenco Serghei și a dispus încasarea de la inculpatul Digori Vasile în

beneficiul părții vătămate Stolearenco Serghei prejudiciul moral în mărime de 50 000

lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 5 200 lei, iar în total suma de 55 200

(cincizeci și cinci mii două sute) lei. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

În cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, avocatul Tudor Osoianu în

numele inculpatului Digori Vasile și inculpatul au solicitat acordarea unei termen

pentru a recupera prejudiciul cauzat părții vătămate Stolearenco Serghei

Astfel, la materialele cauzei penale a fost anexată recipisa din 08 octombrie 2019

prin care Stolearenco Serghei confirmă faptul că dânsul a primit de la Digori Vasile

suma de 2500 Euro și 1400 lei, cu titlu de prejudiciu moral și careva pretenții materiale

în acest proces nu are și renunță la cerințele invocate în cererea de apel formulată de

avocatul Andrian Condurari.

Instanța de apel, ținând cont de faptul că inculpatul Digori Vasile a recuperat

prejudiciul cauzat părții vătămate Stolearenco Serghei, iar ultimul prin recipisă a

confirmat că nu mai are careva pretenții față de inculpat și renunță la pretențiile

invocate în cererea de apel formulată de avocatul Andrian Condurari, nu va analiza

pretențiile invocate în cererea de apel în această parte.

Osoianu Tudor în numele inculpatului, care indicând temeiul pentru recurs prevăzut

13

de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a

hotărârilor instanțelor de fond, în partea stabilirii pedepsei inculpatului, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatului Digori V. să-i fie stabilită o

pedeapsă mai blândă.

În argumentarea cererii de recurs invocă următoarele aspecte:

- deși, în instanța de apel s-a dat citire fișei personale a lui Digori Vasile, potrivit

căreia acesta pe parcursul a 6 ani de activitate a avut 8 mențiuni și nici o sancțiune

disciplinară, Curtea de apel a omis a se expune asupra acestui fapt și al reține în

calitate de circumstanță atenuantă, (vol. II f.d. 181);

- de asemena nu a fost reținută în calitate de circumstanță atenuantă repararea

prejudiciului de către inculpat, din motivul că în opinia eronată a instanței de apel una

dintre părțile vătămate, care nu a declarat apel, a înaintat pretenții de compensare a

prejudiciului material în sumă de 10 000 lei, pe care nu le-a înaintat în instanța de fond,

or conform art. 221 alin. (1) Cod de procedură penală, acțiunea civilă poate fi înaintată

până la terminarea cercetării judecătorești. Instanțele naționale nu au recunoscuto pe

partea vătămată Godonoga Vladimir în calitate de parte civilă în acest dosar.

Deasemenea nu există nici o hotărâre judecătorească prin care Digori Vasile ar fi fost

obligat să achite în beneficiul acestei persoane careva sume de bani. Având în vedere

cele expuse nu putem afirma că Digori Vasile nu a achitat prejudicial cauzat;

- în contextual celor consemnate anterior, nu este clar în ce măsură și care a fost

greutatea specifică luată în vedere de către instanța de fond pentru a da curs acestor

criterii generale de individualizare a pedepsei penale, iar instanța de apel le-a lăsat în

afara vreunei aprecieri. Pe măsură ce, careva circumstanțe agravante, în sensul art. 77

Cod penal, în privința inculpatului Digori Vasile, instanța de fond nu a reținut, atunci

rezultă că toate criteriile generale de individualizare puteau avea exclusiv efect de

atenuare a pedepsei penale (ca circumstanță atenuantă sau ca stare de atenuare),

momente constatate și de către instanța de apel.

În context, dacă instanța de fond a stabilit și a ținut cont, sub aspect de atenuarea

pedepsei penale, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana

celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia, atunci acest ansamblu de circumstanțe putea

fi tratate, fără echivoc, prin prisma circumstanțelor excepțional de atenuate. Or,

conform art. 79 alin. (1) Cod penal, poate fi considerată excepțională atât o

circumstanță atenuantă, cât și un cumul de asemenea circumstanțe legate de situațiile

menționate la alin. (1);

- la individualizarea pedepsei, sub aspectul stabilirii limitelor de pedeapsă

prevăzute de lege, instanța de fond a aplicat prevederile art. 3641 alin. (8) Cod

14

procedură penală, potrivit cărora, inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor

indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate

în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de

pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată

în folosul comunității și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute

de lege în cazul pedepsei cu amendă.

Operând cu art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, stabilim următoarele

limite noi ale pedepselor penale necesare de aplicat în privința lui Digori Vasile, luând

în vedere exclusiv această stare de atenuare a pedepsei penale, fără a le evalua și

aprecia pe celelalte existente.

- pe art. 1661 alin. (1) Cod penal, pentru episodul din 01.09.2018: închisoare de

la 1 an și 4 luni sau amendă în mărime de la 862 la 1012,5 de unități convenționale, în

ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani.

- pe art. 1661 alin. (1) Cod penal, pentru episodul din 22.09.2018: închisoare de

la 1 an și 4 luni sau amendă în mărime de la 862 la 1012,5 de unități convenționale, în

ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani;

- pe art. 1661 alin. (1) Cod penal, pentru episodul din 05.11.2018: închisoare de

la 1 an și 4 luni la 4 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani.

Deși, instanța de judecată a luat în vedere starea de atenuare a pedepsei penale

în baza art. 3641 alin. (1) Cod de procedură penală penală, nu au fost valorificate alte

stări și circumstanțe de atenuare a pedepsei penale.

Astfel, în conformitate cu art. 76 Cod penal în privința inculpatului Digori

Vasile, Colegiul penal invocă la faptul că instanța de fond a reținut cu titlu de

circumstanțe atenuante - recunoașterea vinovăției, căința sinceră, prezența copilului

minor la întreținere. Totodată, instanța de apel a stabilit că inculpatul Digori Vasile la

locul de trai se caracterizează pozitiv, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu

se află, are la întreținere un copil minor. Pe măsură ce au fost identificate aceste

circumstanțe atenuante, dar și altele, a rămas intactă aplicarea efectelor

circumstanțelor atenuante în conformitate cu art. 78 Cod penal. Or, s-a aplicat

pedeapsa amenzii practic la limita maximă a acesteia.

În baza celor consemnate anterior, individualizându-se o pedeapsă alternativă

mai blândă din conținutul sancțiunii normei penale, nu s-a dat curs minim la art. 78

alin. (1) lit. b) Cod penal, care prevede că în cazul în care instanța de judecată constată

circumstanțe atenuante la săvârșirea infracțiunii, pedeapsa principală se reduce sau

15

se schimbă după cum urmează: dacă se aplică amenda, aceasta se poate coborî până

la limita de jos. Dar nicidecum nu se ridică până la limita de sus.

Instanța de apel a nominalizat, dar nu a analizat cirucmstanțele atenuante

reținute prin prisma art. 79 alin. (1) Cod penal, inclusiv sub aspectul cumului lor,

incident art. 79 alin. (11) Cod penal, fapt care a determinat aplicarea unei pedepse fără

o individualizare judiciară adecvată, care să răspundă cerințelor de scop al pedepsei

penale, fiind în detrimentul respectării principiului individualizării pedepsei penale

(art. 7 alin. (1) Cod penal).

În context, este iluzorie constatarea Colegiului penal de a aprecia

comportamentul inculpatului după consumarea infracțiunii pe baza celor spuse de

către partea vătămată în cadrul ședinței de judecată, în particular că la moment are

pretenții de ordin material și moral față de inculpatul Digori Vasile.

referință de către procuror, prin care a susținut că recurentul nu a definit cadrul

dispozițiilor procesuale în interiorul căruia solicită să fie judecat recursul, astfel acesta

urmează a fi declarat inadmisibil.

concluzionează că recursul declarat de către inculpat și avocatul acesteia, urmează a

fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente:

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept,

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu

respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal

(este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală,

întemeiată și motivată.

Reieșind din criticele expuse de recurenți, se constată că aceștia contestă decizia

instanței de apel sub aspectul pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală care

stipulează că, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

Colegiul reține că, recurenții sânt de acord cu starea de fapt stabilită de

instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, dar

critică decizia contestată doar în partea ce ține de pedeapsa stabilită, considerând-o

prea aspră, solicitând aplicarea unei pedepse mai blânde, cu aplicarea art. 79 Cod

penal.

16

Privitor la pedeapsa stabilită inculpatului de către instanțele de fond, Colegiul

consideră că acestea și-au motivat just soluția adoptată în acest sens, acordând deplină

eficiență prevederilor art. 7, 61, 75, Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală la

soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei, stabilite conform

sancțiunii articolului incriminat, iar în sprijinul statuării respective relevă

următoarele.

Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni

instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama

de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia

a fost condamnat inculpatul.

De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere

principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară după

cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte două

criterii alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează

sau agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format

opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvârșite.

La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanțele de fond au ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale acestuia.

Colegiul menționează că în spiritul art. 79 Cod penal, aplicabilitatea căruia se

solicită de către recurenți, se înțelege că trebuie să existe ori în împrejurările în care sa

derulat fapta infracțională, ori în datele privind personalitatea infractorului,

circumstanțe, împrejurări, particularități, situații sau stări de lucruri, care constituie

excepție de la starea obișnuită a lor ori a personalității inculpatului. Ca excepționale,

o instanță de judecată urmează să stabilească astfel de împrejurări care micșorează

esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei precum și date privind personalitatea

inculpatului – grad de invaliditate (I, II), persoana cu dizabilități severe și accentuate,

merite deosebite față de societate, alte circumstanțe de importanță majoră.

Astfel, nu pot fi apreciate ca fiind circumstanțe ,,excepționale” faptul că

inculpatul pentru prima dată este atras la răspundere penală, a recunoscut vina, căința

17

sinceră, că are la întreținere un copil minor și se caracterizează pozitiv la locul de trai,

deoarece aceste aspecte au fost valorificate de către instanțele de fond în procesul de

individualizare a pedepsei penale. Totodată, aceste circumstanțe apreciate în coraport

cu caracterul și gradul prejudiciabil al faptei nu constituie situații sau stări de lucruri,

care poti fi considerate ieșite din comun.

În opinia Colegiului penal lărgit, instanțele de fond corect au reținut că, acțiunile

comise de inculpatul Digori V., în calitate de persoană publică, au atentat la relațiile

sociale cu privire la demnitatea persoanei, inclusiv la integritatea fizică sau psihică a

persoanei apărate împotriva tratamentului inuman sau degradant, ceea ce sporește în

mod considerabil caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor comise, având un

impact negativ semnificativ în societate.

Așadar, solicitarea privind aplicarea în privința lui Digori Vasile a prevederilor

art. 79 Cod penal, este neîntemeiată, or din materialele cauzei nu rezultă existența

cărorva circumstanțe excepționale în privința inculpatului care ar determina instanța

de judecată să-i aplice acestuia o pedeapsă mai blândă decât cea prevăzută de lege.

Referitor la solicitarea recurenților privind excluderea, în temeiul art. 78 alin. (2)

Cod penal, a pedepsei complimentare – privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții

sau de a exercita o anumită activitate, Colegiul penal lărgit notează că, norma

menționată prevede că ,,În cazul în care instanța de judecată, constată circumstanțe

atenuante la săvârșirea infracțiunii, pedeapsa complimentară, prevăzută de lege pentru

infracțiunea săvârșită, poate fi înlăturată.”

Colegiul reține că sancțiunea normei penale reglementate de art. 1661 alin. (1)

Cod penal, prevede pedeapsa complimentară obligatorie - privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5

ani.

În cadrul cercetării judecătorești nu au fost constatate circumstanțe atenuante

excepționale, iar legea prevede sancțiunea complimentară ca fiind obligatorie și nu

facultativă, care ar putea fi înlăturată.

Cu referire la circumstanțele atenuante ce țin de faptul că inculpatul a

recunoscut vina, s-a căit sincer de cele comise, are la întreținere un copil minor,

Colegiul penal lărgit apreciază că acestea nu pot fi reținute ca fiind ,,excepționale” în

sensul art. 79 alin. (1) Cod penal și în temeiul cărora să nu fie aplicată pedeapsa

complimentară obligatorie.

Din considerentele menționate, Colegiul penal lărgit conchide, că în cauza dată

nu și-a găsit confirmarea temeiul de recurs la care face referire inculpatul și avocatul

acestuia, și nu sânt motive de a interveni în soluția adoptată, deoarece hotărârea

instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar pedeapsa aplicată

inculpatului a fost individualizată potrivit legii.

18

În temeiul celor menționate mai sus, Colegiul penal lărgit concluzionează

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat în prezenta speță, ca fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către inculpatul Digori

Vasile și avocatul acestuia, Osoianu Tudor, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie 2019, în cauza penală în privința

inculpatului Digori Vasile Xxxxx, cu menținerea hotărârii atacate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 15 mai 2020.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Guzun Ion

Catan Liliana

Burduh Victor

Craiu Nicolae

19