1ra-586/2020 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP

1ra-586/2020 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-586/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

18 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Toma Nadejda

Judecători Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Zaharia Sergiu în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie 2019, în cauza penală

privindu-l pe

Pascaru Daniel, născut la xxxxx, originar și domiciliat în

r-l Xxxxx s. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

Pascaru Daniel, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit.

b), c) și d) Cod penal, la 6 luni închisoare, cu executare în penitenciare de tip

semiînchis.

17.00 până la ora 20.00, împreună și după o înțelegere prealabilă cu o altă persoană

în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, având scopul sustragerii pe ascuns a

bunurilor proprietarilor, aflându-se pe șantierul de construcții din str. Sprîncenoaia

1/5, mun. Chișinău, prin deteriorarea lacătului, au pătruns în camera de depozitare,

de unde în mod tainic au sustras un burghiu electric de model „Flex” la preț de 2000

lei și un mixer electric de model „Fiolent” la preț de 2140 lei, ce aparțin lui Ciobotari

Sorin. Tot atunci, continuând acțiunile infracționale, Pascaru Daniel împreună cu o

persoană în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, aflându-se la același șantier

de construcție, prin deteriorarea geamului, au pătruns în altă cameră de depozitare,

de unde au sustras un rotopercutor de model „Hamer” la prețul 3600 lei, ce aparține

lui Badia Ion, un burghiu electric cu nr. „XXXXXla preț de 1076 lei, ce aparține SRL

„Basconslux”, cauzând astfel părților vătămate prejudiciu material în proporții

considerabile în valoare de 8816 lei.

1

acesteia, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, recunoscându-l pe Pascaru D. vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzută de art. 186 alin. (2) lit.b), c), d) Cod penal și a-i stabili o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni, în penitenciar de tip

semiînchis. Cu aplicarea prevederilor art. 84 alin.(4) Cod penal, a adăuga în

întregime pedeapsa stabilită lui Pascaru D. prin sentința anterioară din 18 aprilie

2017, fiindu-i numită pedeapsă definitivă sub formă de închisoare, pe un termen de 3

ani și 6 luni, în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea apelului, a invocat, că instanța de fond la emiterea sentinței a dat o

apreciere corectă acțiunilor inculpatului Pascaru Daniel, însă eronat nu a cumulat

pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18 aprilie

2017, prin care Pascaru Daniel a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub

formă de închisoare, în penitenciar de tip semiînchis pe un termen de 3 ani, cu

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Pascaru Daniel fiind

suspendată pe o perioadă de probațiune de 2 ani, sentință care a fost menținută prin

decizia Curții de Apel Chișinău din 21.06.2017.

2019, a fost admis apelul procurorului, fiind casată parțial sentința și pronunță o

nouă hotărârire potrivit modului stabilit pentru primă instanță, prin care în baza art.

85 alin. (1) Cod penal, a fost adăugată parțial pedeapsa stabilită prin sentința

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18.04.2017 și s-a stabilit definitiv lui Pascaru

Daniel, pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani 4 (patru) luni,

cu executare în penitenciar de tip semiînchis, în rest sentința a fost menținută.

a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, care a fost dovedită,

dând faptei săvârșite de Pascaru Daniel încadrarea juridică corespunzătoare

materialului probator administrat.

Totodată, instanța de apel a reținut că, la stabilirea măsurii și mărimii pedepsei

în privința inculpatului Pascaru Daniel, în vederea corectării, reeducării, precum și

ca măsură de pedeapsă, instanța de fond i-a stabilit o pedeapsă prea blândă,

reținând în acest sens argumentele invocate de acuzare cu privire la faptul că,

instanța corect a apreciat circumstanțele de fapt și de drept calificând acțiunile

infracționale ale inculpatului Pascaru Daniel în baza prevederilor art. 186 alin. (2) lit.

b), c) și d) Cod penal, însă eronat nu a cumulat pedeapsa stabilită prin sentința

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18 aprilie 2017, prin care Pascaru Daniel a

fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis, pe un termen de 3 ani, cu aplicarea prevederilor art. 90

Cod penal, pedeapsa stabilită lui Pascaru Daniel fiind suspendată pe o perioadă de

probațiune de 2 ani, sentință care a fost menținută prin decizia Curții de Apel

Chișinău din 21.06.2017.

2

În viziunea instanței de apel, instanța de fond la aplicarea pedepsei în privința

lui Pascaru Daniel a reținut faptul că, acesta și-a recunoscut vinovăția, a colaborat cu

organul de urmărire penală, referindu-se la aceste circumstanțe în motivarea soluției

de aplicare a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni, în penitenciar

de tip semiînchis, însă la stabilirea pedepsei, instanța de judecată nu a ținut cont că,

prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18 aprilie 2017, Pascaru Daniel

a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzut de art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis, pe un termen de 3 ani, cu aplicarea prevederilor art. 90

Cod penal, pedeapsa stabilită lui Pascaru Daniel fiind suspendată pe o perioadă de

probațiune de 2 ani și care nu a fost executată.

Instanța de apel a mai stabilit că, prin pedeapsa aplicată de către instanța de

judecată nu a fost realizat scopul legii penale, deoarece în temeiul circumstanțelor

atenționate supra nu poate fi vorba de careva corectare a lui Pascaru Daniel, fără a fi

cumulată pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18

aprilie 2017, or, potrivit art. 85 alin. (1) Cod penal, dacă, după pronunțarea sentinței,

dar înainte de executarea completă a pedepsei, condamnatul a săvîrșit o nouă

infracțiune, instanța de judecată adaugă, în întregime sau parțial, la pedeapsa

aplicată prin noua sentință partea neexecutată a pedepsei stabilite de sentința

anterioară.

La fel, instanța de apel a reținut că, corectarea inculpatului, ca scop al pedepsei

penale, presupune conștientizarea de către infractor a celor săvârșite și reîncadrarea

lui în activitatea societății, pe când inculpatul Pascaru Daniel a săvârșit infracțiunea

incriminată după circa o lună de zile de la pronunțarea în privința sa a unei sentințe

de condamnare în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, însă nu a tras concluziile

necesare și din nou a comis cu intenție o infracțiune, astfel comportamentul

numitului denotă lipsă de încredere, din care cauză este imposibilă corectarea și

reeducarea acestuia fără a fi cumulată pedeapsa, stabilită prin sentința Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 18 aprilie 2017, de 3 ani închisoare, ce prin aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal, a fost suspendată pe o perioadă de probațiune de 2

ani și care nu a fost executată.

În opinia instanței de apel, instanța de fond neîntemeiat a invocat inexistența

temeiului legal de aplicare a prevederilor art. 85 alin. (1) Cod penal, deoarece

inculpatul Pascaru Daniel a săvîrșit infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b),

c), d) Cod penal, la data de 20.05.2017, adică în perioada termenului de probațiune,

aplicată prin sentința menționată și nu poate fi considerat, că la data pronunțării

sentinței de către Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani din 12.07.2019, inculpatul și-

a executat pedeapsa.

Astfel, instanța de apel a reținut că pedeapsa aplicată inculpatului Pascaru

Daniel de către instanța de fond este una prea blândă în coraport cu fapta comisă,

urmările, precum și personalitatea inculpatului, care a mai comis anterior infracțiuni

asemănătoare, pedeapsa fiind suspendată în baza art. 90 Cod penal, astfel,

comportamentul ultimului neluând drumul corijării.

3

În urma celor expuse, instanța de apel a constatat temeinicia apelului declarat

de către acuzatorul de stat și a ajuns la concluzia că, corectarea și reeducarea

inculpatului Pascaru Daniel va fi posibilă prin cumularea sentințelor și executarea

reală a pedepsei, cu izolarea acestuia de societate.

Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut că, instanța de fond neîntemeiat a

stabilit că, la data pronunțării sentinței în speță, adică 12.07.2019, pedeapsa stabilită

prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18.04.2017 și menținută prin

decizia Curții de Apel Chișinău din 21.06.2017, deja era executată, or, condamnatul

Pascaru Daniel a săvârșit o nouă infracțiune după pronunțarea primei sentinței, dar

înainte de executarea completă a pedepsei, prin urmare la data de 20.05.2017, data

săvârșirii infracțiunii, pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 18.04.2017 și menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din

21.06.2017, nu era executată.

Ținând cont de circumstanțele cauzei, instanța de apel a considerat că, în cazul

dat, instanța de fond incorect nu a cumulat pedepsele și i-a stabilit o pedeapsă prea

blândă inculpatului Pascaru Daniel, astfel, reieșind din cele descrise, în baza art. 85

alin. (1) Cod penal, ultimului urmează a-i fi numită pedeapsa cu închisoare, cu

ispășirea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

Deci, conform normei enunțate supra, instanța de apel a stabilit inculpatului

Pascaru Daniel pedeapsă pentru concurs de sentințe, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, ținând cont de prevederile art. 3641 Cod de procedură penală,

numindu-i definitiv închisoare pe un termen de 3 ani 4 luni, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a considerat că, circumstanțele

invocate de către prima instanță nu îndreptățesc faptele comise de către inculpat și

deci, nu poate genera aplicarea unei pedepse neechitabile, mai mult, soluția adoptată

de către prima instanță nu-și va atinge scopul de corectare și reeducare a

inculpatului, pentru a nu admite pe viitor săvârșirea a astfel de infracțiuni, or,

aplicarea unor pedepse penale reale cu închisoare ar asigura conștientizarea de către

Pascaru Daniel a celor comise, cu adoptarea unor concluzii corecte, ce țin de

comportamentul în societate.

avocatul Zaharia Sergiu în numele inculpatului, prin care solicită casarea acesteia, cu

menținerea sentinței.

În motivarea recursului ordinar invocă:

- prima instanță la adoptarea sentinței, s-a condus de prevederile art. 7, 61, 75

Cod penal, emițând o hotărâre legală și întemeiată;

- instanța de fond corect a constatat că, inculpatul Pacaru Daniel a săvârșit

fapta incriminată la 20.05.2017, iar sentința anterioară prin care a fost condamnat în

baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 3 ani de închisoare, a devenit definitivă la

21.06.2017. Prin urmare, inculpatul nu a săvîrșit fapta incriminată în termen de

probă, deoarece termenul de probă urmează a fi calculat din 21.06.2017, de la data

4

când sentința a devenit definitivă, conform prevederilor art. 466 alin. (1) Cod de

procedură penală;

- la individualizarea pedepsei în privința lui Pascaru Daniel nu pot fi aplicate

prevederile art. 85 alin. (1) Cod penal. Argumentul susținut de partea apărării,

constă în aceea că, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18.04.2017,

inculpatul a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) Cod penal, la 3 ani de

închisoare. Prin aplicarea art. 90 Cod penal, s-a suspendat executarea pedepsei, fiind

stabilită o perioadă de probațiune de 2 ani. Sentința în cauză a fost contestată și a

devenit definitivă la 21.06.2017. Drept urmare, la data pronunțării sentinței din

12.07.2019, privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) Cod penal,

pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18.04.2017 și

menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2017, deja a fost

executată.

penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat,

solicitând a decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece

instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind

aplicarea pedepsei inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile art. 61, 75 Cod

penal, art. 3641 Cod de procedură penală. Instanța și-a argumentat suficient soluția în

partea pedepsei, ținând cont în deplină măsură de toate circumstanțele reale și

personale privind individualizarea pedepsei, aplicându-i o pedeapsă corectă,

echitabilă și legală.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind

vădit neîntemeiat din următoarele considerente:

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel. Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și/sau material.

În continuare, Colegiul penal relevă, că potrivit textului recursului declarat,

titularul acestuia invocă de drept temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod

de procedură penală și anume că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când

s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

La fel, Colegiul penal reține că, autorul recursului este de acord cu starea de

fapt stabilită de instanța de apel, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului, criticând hotărârea instanței de apel în partea stabilirii pedepsei,

5

considerând că, în privința lui Pascaru D. nu pot fi aplicate prevederile art. 85 alin.

(1) Cod penal, deoarece la data pronunțării sentinței din 12 iulie 2019, pedeapsa

stabilită prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18 aprilie 2017 și

menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2017, deja a fost

executată.

Instanța de recurs constată, că în prezenta speță nu și-a găsit confirmarea

temeiul pentru recurs invocat de către avocat și prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, în ce privește individualizarea pedepsei.

În primul rând, instanța de recurs remarcă, că în cazul săvârșirii unei infracțiuni

instanța de judecată este singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis această infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama

de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată,

capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și

pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile

părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea

specială.

Colegiul penal atestă, că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea

unei infracțiuni contra patrimoniului, prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod

penal, care se clasifică conform art. 16 Cod penal, ca infracțiune mai puțin gravă.

Revenind la prezenta speță, Colegiul menționează că, instanța de apel a

menținut parțial sentința prin care inculpatul a fost condamnat în baza art. 186 alin.

(2) lit. b), c), d) Cod penal, la 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, totodată, instanța de apel, conform art. 85 Cod penal, prin cumul de

sentințe, la pedeapsa aplicată inculpatului a adăugat parțial pedeapsa stabilită prin

sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18 aprilie 2017, stabilindu-i

pedeapsă definitivă de 3 ani 4 luni închisoare, cu executare în penitenicar de tip

semiînchis.

Reieșind din textul hotărârii atacate, se reține că instanța de apel a luat în

considerație faptul, că inculpatul a recunoscut vina, s-a căit sincer, a colaborat cu

organul de urmărire penală, iar careva circumstanțe ce ar agrava răspunderea

inculpatului, nu a reținut.

La fel, instanța de recurs atrage atenția, că instanța de apel întemeiat a reținut și

faptul, că prima instanță nu a ținut cont de aceea, că prin sentința Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 18 aprilie 2017, Pascaru D. a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 3 ani închisoare, iar cu

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită a fost suspendată pe o

perioadă de probațiune de 2 ani și care nu a fost executată.

Mai mult ca atât, Colegiul penal susținând concluzia instanței de apel, atrage

atenția la aceea, că, inculpatul a comis infracțiunea în cauză la data de 20 mai 2017,

la doar o lună de la data condamnării prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul

6

Centru din 18 aprilie 2017, adică în perioada de probațiune aplicată prin sentința

anterioară, astfel neavând executată pedeapsa de 2 ani închisoare, cu suspendarea

condiționată a executării acesteia.

În acest mod, de către instanța de apel, în speța dată, întemeiat a fost stabilită

inculpatului Pascaru D. pedeapsa, conform prevederilor art. 85 alin. (1) Cod penal,

deoarece inculpatul a săvârșit o nouă infracțiune după pronunțarea primei sentințe,

dar înainte de executarea completă a pedepsei, prin urmare la data de 20 mai 2017,

data comiterii infracțiunii în prezenta speță, prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b), c),

d) Cod penal, pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

din 18 aprilie 2017 și menținută prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 21 iunie 2017, nu era executată.

La fel, nu poate fi reținută și critica din recurs, precum că la data pronunțării

sentinței din 12.07.2019, privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2)

Cod penal, pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

18.04.2017 și menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2017, deja a

fost executată. Astfel, Colegiul penal reține că, și la acest aspect s-a expus

argumentat instanța de apel, făcând referire la prevederile art. 85 alin. (1) Cod penal,

care stipulează expres că, dacă, după pronunțarea sentinței, dar înainte de executarea

completă a pedepsei, condamnatul a săvârșit o nouă infracțiune, instanța de judecată adaugă,

în întregime sau parțial, la pedeapsa aplicată prin noua sentință partea neexecutată a

pedepsei stabilite de sentința anterioară. Reieșind din cele expuse, la caz, după cum s-a

menționat, inculpatul după pronunțarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

din 18 aprilie 2017, dar înainte de executarea completă a pedepsei, de 2 ani închisoare, cu

suspendarea condiționată a executării acesteia, la data de 20 mai 2017, a săvârșit

infracțiunea în cauză, din care considerent, instanța de apel întemeiat, a adăugat

parțial la pedeapsa aplicată prin noua sentință, partea neexecutată a pedepsei

stabilite de sentința anterioară.

Reieșind din circumstanțele expuse, Colegiul penal constată că instanța de apel

a argumentat pe deplin motivele pentru care a menținut parțial sentința, prin care a

aplicat inculpatului în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, pedeapsă de 6

luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, care este în limita

sancțiunii normei penale menționate, ținându-se cont și de prevederile art. 3641 alin.

(8) Cod de procedură penală. Totodată, instanța de apel justificat a aplicat în

prezenta speță și prevederile art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul de sentințe,

inculpatului la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată parțial pedeapsa aplicată prin

sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18.04.2017, stabilindu-i definitiv lui

Pascaru Daniel, pedeapsa de 3 (trei) ani 4 (patru) luni închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

În atare împrejurări, Colegiului penal consideră, că instanța de apel a ținut cont

de toate circumstanțele cauzei și a aplicat inculpatului o pedeapsă echitabilă și

conformă prevederilor legale, luând în considerație toate criteriile generale de

individualizare a pedepsei, iar modalitatea de executare a acesteia stabilită în sarcina

7

inculpatului, a fost individualizată corect și în așa fel, încât acesta să se convingă de

necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Astfel, Colegiul statuează, că pedeapsa individualizată de instanța de apel,

corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut la art. 61

alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane.

Din acest punct de vedere se conchide că, de fapt, în cauză nu s-a comis eroarea

de drept prevăzută în pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deci, nu

persistă temei de casare a soluției adoptate de instanța de apel, iar pedeapsa stabilită

inculpatului a fost aplicată în limitele legii, din care considerente se dispune

inadmisibilitatea recursului declarat de către avocatul Zaharia Sergiu în numele

inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat.

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Zaharia Sergiu în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 17 octombrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Pascaru Daniel, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la data de 08 mai 2020.

Președinte Toma Nadejda

Judecător Cobzac Elena

Judecător Țurcan Anatolie

8