1ra-469/2020 — art.190 alin. 1 CP

1ra-469/2020 — art.190 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-469/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

24 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul

Munteanu Angela în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 septembrie 2019 și a sentinței

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 14 mai 2019, în cauza penală privindu-l pe

Gangan Stepan Xxxxx, născut la xxxxx, originar din r-l

Xxxxx și domiciliat r-l Xxxxx satul Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

Stepan Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190 alin. (1) Cod

penal, la 1 an și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Acțiunea civilă a părții vătămate Botnaru Andjela a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

la data de 10.10.2016, aflîndu-se în căminul studențesc situat pe str. Florilor 4/2 și

urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub pretextul că își

asumă obligația de a procura personal un bilet pentru călătoria cu avionul pînă în

or. Paris, Franța, abuzînd de încrederea cet. Botnaru Andjela, a solicitat și a primit

suma de 1 800 lei, iar mijloacele financiare le-a folosit în scopuri personale, ulterior

pînă la momentul de față Gangan Stepan nu și-a onorat obligațiunile sale,

eschivîndu-se de la responsabilitatea asumată, în rezultat cauzându-i părții

vătămate cet. Botnaru Andjela prejudiciu material în proporții considerabile în

sumă totală 1800 lei.

Astfel acțiunile inculpatului Gangan Stepan au fost calificate în conformitate

cu prevederile art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, escrocheria, adică dobândirea ilicită a

1

bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

numele inculpatului Gangan Stepan, care a solicitat casarea acesteia în partea ce

ține de stabilirea pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Gangan Stepan, pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, să-i fie aplicată

pedeapsă sub formă de amendă minimă.

În motivarea cererii a invocat:

- consideră sentința neîntemeiată în partea ce ține de aplicarea pedepsei lui

Gangan Stepan cu închisoare pe un termen de 1 an 6 luni, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis or, la aplicarea pedepsei inculpatului Gangan Stepan

instanța de fond real nu a ținut cont de prevederile art. 75 Cod penal;

- Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani la pronunțarea sentinței din data de 14

mai 2019, real nu a aplicat și prevederile art. 76 Cod penal, care obligă de a lua în

considerare la aplicarea pedepsei circumstanțele atenuante;

- la stabilirea pedepsei pentru comiterea infracțiunii prevăzute de 190 alin. (1)

Cod penal, instanța de fond nu a ținut cont și de prevederile art. 79 Cod penal,

referitor la aplicarea pedepsei mai blînde, decît cea prevăzută de lege. Or, lecturînd

materialele cauzei penale, constată că sunt în prezența circumstanțelor

excepționale, care permiteau instanței de judecată aplicarea unei pedepse

neprivative de libertate;

- la pronunțarea sentinței contestate instanța de fond nu a ținut real cont de

faptul că Gangan Stepan fiind audiat la urmărirea penală și-a recunoscut vina

integral și s-a căit sincer, infracțiunea comisă de către Gangan Stepan, prevăzută de

art. 190 alin. (1) Cod penal, conform art. 16 Cod penal, este una mai puțin gravă,

mai mult ca atît, nu afectează ordinea publică, nu sunt cauzate prejudicii, nu este

proporțională cu acțiunea comisă și nu în ultimul rînd personalitatea inculpatului,

care este cu antecedente stinse, a manifestat căința sinceră, a explicat motivele și

circumstanțele pentru cele întîmplate. Totodată, Gangan S. a restituit părții

vătămate prejudiciului material cauzat.

2019, a fost admis, inclusiv din alte motive, apelul declarat, fiind casată total

sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care Gangan Stepan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 190 alin. (1) Cod penal, la 1 an și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar

de tip semiînchis.

instanță, deși a calificat acțiunile inculpatului Gangan Stepan în baza art. 190

alin.(1) Cod penal, nu a descris fapta criminală considerată ca fiind dovedită în

baza căruia inculpatul, Gangan Stepan, a fost condamnat, fapt care denotă

2

încălcarea de către primă instanță a normelor procesual penale la adoptarea și

redactarea sentinței.

În același timp, cu referire la constatarea stării de drept, instanța de apel a

reținut, că Gangan Stepan a comis infracțiunea imputată lui în baza art.190 alin. (2)

lit. c) Cod penal - escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, însă

deoarece prin Legea nr.179 din 26.07.2018, în vigoare 17.08.2018 calificativul de la

lit. c) al alin. (2) art.190 Cod penal ”cu cauzarea de daune în proporții considerabile” a

fost abrogat, prin prisma retroactivității legii penale, se impune excluderea acestuia

din învinuirea imputată acesteia.

Totodată, instanța de apel a notat, că prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, în

vigoare din 17.08.2018 a fost modificată dispoziția art. 190 Cod penal și anume în

dispoziția alineatului (1), textul “înșelăciune sau abuz de încredere” se substituie cu

textul “inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată

a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii,

calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este

motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă

încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs

daune considerabile”.

Cu referire la prevederile art. 10 Cod penal, că modificările operate sunt

aplicabile cazului în speță privindu-l pe Gangan Stepan. Luând în considerație

faptele expuse supra, instanța de apel ținând cont de prevederile art. 24, 27, 99-101,

389, 394 Cod de procedură penală, a conchis a stabili fapta comisă de către Gangan

Stepan și analizând în ansamblu probele cauzei penale date prin prisma art.101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

veridicității și coroborării lor, permit instanței de apel de a concluziona despre

existența în acțiunile inculpatului a indicilor infracțiunii prevăzute de art. 190

alin.(1) Cod penal, potrivit elementelor constitutive „dobîndirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca

adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința

naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora

este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori

dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a

produs daune considerabile, este dovedită pe deplin.”

Astfel, este cert stabilit că, inculpatul Gangan Stepan, la data de 10.10.2016.

aflîndu-se în căminul studențesc situat pe str.Florilor 4/2 și urmărind scopul

dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub pretextul că își asumă obligația de

procura personal un bilet pentru călătoria cu avionul pînă în or. Paris Franța,

abuzînd de încrederea cet. Botnaru Andjela, a solicitat și a primit suma de 1800 lei,

iar mijloacele financiare le-a folosit în scopuri personale, ulterior pînă la momentul

de față, Gangan Stepan nu și-a onorat obligațiunile sale, eschivîndu-se de la

3

responsabilitatea asumată, în rezultat cauzăndu-i părții vătămate Botnaru Andjela

un prejudiciu material în proporții considerabile în sumă totală 1800 lei.

În viziunea instanței de apel, deși, inculpatul Gangan Stepan în cadrul

urmăririi penale și-a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 190 alin.(1) Cod penal, vinovăția acestuia se mai dovedește și prin probele

administrate legal în cadrul cercetării judecătorești, după cum urmează declarațiile

părții vătămate Botnaru Andjela.

Instanța de apel a reținut că, sentința primei instanțe a fost contestată de către

avocatul Munteanu Angela în numele inculpatului Gangan Stepan, în partea

stabilirii pedepsei penale, însă ce ține de încadrarea juridică și vinovăție, sentința

nu a fost atacată.

Totodată, cu referire la acțiunea civilă înaintată de către Botnaru Andjela

instanța de fond a respins-o ca fiind neîntemeiată, în acest sens instanța de apel nu

s-a expus asupra acesteia, ținînd cont de faptul că, sentința nu a fost contestată în

această parte.

Astfel, instanța de apel nu a reținut ca plauzibile argumentele invocate de

avocatul Munteanu Angela în apelul declarat cu privire la faptul că sentința este

neîntemeiată în partea ce ține de numirea unei pedepse sub formă de închisoare

care este prea aspră în privința inculpatului Gangan Stepan, deoarece pedeapsa

este echitabilă când impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui,

proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru

restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor părții vătămate,

statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune.

Sub acest aspect, instanța de apel a reținut că, modalitatea de executare a

pedepsei aleasă în privința inculpatului - și anume executarea reală, este în acord

cu principiul proporționalității, luându-se în vedere faptele comise și urmările

acțiunilor făptuitorului, cît și comportamentul său post infracțional, care anterior a

comis infracțiuni similare. Prin urmare, pedeapsa aplicată urmează să contribuie la

formarea unei atitudini de respect față de legea penală, precum și de valorile

sociale și interesele protejate de acestea, din partea condamnatului, persoana să fie

silită să înceteze activitatea criminală și să-și modifice comportamentul în

conformitate cu prevederile legii.

Totodată, instanța de apel a reținut că anume această pedeapsă este în

corespundere și cu regula nr. 6 din Recomandarea Nr. R (92) 16 a Comitetului de

miniștri către statele membre referitoare la regulile europene asupra sancțiunilor

aplicate în comunitate, adoptată de Comitetul de Miniștri la 19 octombrie 1992, cu

ocazia celei de a 482-a reuniune a Delegațiilor de Miniștri, potrivit căreia „natura și

durata sancțiunilor și măsurilor aplicate în comunitate trebuie de asemenea să fie

proporțională cu gravitatea infracțiunii pentru care un delincvent a fost condamnat sau o

persoană este inculpată, cât și cu situația personală a acesteia ținând cont de circumstanțele

săvârșirii infracțiunii”.

4

Astfel, s-a ajuns la concluzia că, corectarea și reeducarea inculpatului va fi

posibilă prin izolarea acestuia de societate. Deci, instanța de apel a considerat

pedeapsa numită inculpatului Gangan Stepan legală, întemeiată și echitabilă în

raport cu circumstanțele cauzei, iar argumentele invocate de către avocatul

Munteanu Angela în apelul declarat privind aplicarea în privința inculpatului a

unei pedepse sub formă de amendă minimă sunt doar declarative, fără temei legal,

nefiind confirmate de probe pertinente ce ar servi temei de stabilire a pedepselor

conform solicitărilor apărării.

În continuare, instanța de apel a considerat că, corectarea și reeducarea

inculpatului Gangan Stepan este posibilă numai prin izolarea lui de societate, astfel

i-a numit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 ani 6 luni, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În acest sens, instanța de apel a considerat că la determinarea tipului și

măsurii de pedeapsă, urmează a se ține cont de prevederile art.75-77 Cod penal

adică, de pericolul social al infracțiunilor comise de Gangan Stepan, de gravitatea

lor, faptul că anterior acesta a mai avut abateri de la lege, fiind condamnat anterior

pentru infracțiuni similare, fapta a fost comisă cu intenție, de comportamentul

inculpatului după finisarea urmăririi penale și pe parcursul examinării cauzei,

considerând că acesta poate fi corectat și reeducat fiind privat de libertate.

Totodată, instanța de apel a reținut că, instanța de fond eronat a stabilit în

calitate de circumstanța agravantă prevăzută de art. 77 lit. a) Cod penal și anume

săvîrșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru o

infracțiune similară, or aceasta nu a fost stabilită prin rechizitoriu, urmînd a fi

exclusă.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel nu a reținut plauzibil argumentul

invocat de apelant precum că, la adoptarea sentinței de către instanța de fond nu a

fost luat în considerare faptul că, inculpatul Gangan Stepan fiind audiat la

urmărirea penală și-a recunoscut vina integral și s-a căit sincer, infracțiunea comisă

este una mai puțin gravă, mai mult ca atît, nu afectează ordinea publică, nu sunt

cauzate prejudicii, nu este proporțională cu acțiunea comisă și nu în ultimul rînd

personalitatea inculpatului, care este cu antecedente stinse, a manifestat căința

sinceră, a explicat motivele și circumstanțele pentru cele întîmplate și a restituit

părții vătămate prejudiciului material cauzat, ori acestea nu au putut fi reținute de

instanța de apel, deoarece a ținut cont de toate circumstanțele comiterii infracțiunii,

de personalitatea făptuitorului în vederea aplicării pedepsei prevăzute de art.190

alin.(1) Cod penal. Mai mult, pe parcursul examinării cauzei în cadrul instanței de

judecată, inculpatul s-a eschivat de la prezentarea în cadrul ședinței de judecată,

fiind dispusă anunțarea în căutare a acestuia și examinarea cauzei în lipsa acestuia.

De asemenea, la stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de

prevederile art. 61 Cod penal, că pedeapsa penală are drept scop restabilirea

echității, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

5

infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Astfel, instanța de

apel a considerat că, inculpatul poate fi corectat și reeducat doar izolându-l de

societate, deoarece fapta comisă de el prezintă un pericol sporit pentru cetățeni, cât

și personalitatea inculpatului, care fiind anterior condamnat, careva concluzii

pozitive în acest sens nu și-a făcut, ținînd cont de faptul că, prin sentința

Judecătoriei Rezina din 13.11.2014, inculpatul Gangan Stepan a fost recunoscut

vinovat în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal, fiindu-i

stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 250 unități convenționale, iar

prin încheierea Judecătoriei Rezina din 08.12.2015 s-a dispus înlocuirea pedepsei

condamantului Gangan Stepan din amendă în mărime de 5000 lei stabilită prin

sentința Judecătoriei Rezina din 13.11.2014 cu muncă neremunerată în folosul

comunității de 240 ore, ulterior prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău

din 09.11.2016 s-a dispus înlocuirea părții neexecutate a pedepsei sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 232 ore numită lui

Gangan Stepan, cu închisoare pe un termen de 116 zile, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis (f.d. 96-100).

Totodată, instanța de apel a considerat că, temei pentru aplicarea

prevederilor art. 79 Cod penal nu se constată, iar pedeapsa, astfel cum a fost

individualizată de instanța de apel, răspunde atât principiului proporționalității,

cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale,

corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea inculpatului, cât și a altor persoane.

către avocatul Munteanu A. în numele inculpatului care solicită casarea acestora, în

partea ce ține de stabilirea lui Gangan S. a pedepsei sub formă de închisoare pe un

termen de 1 an și 6 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care a-i stabili pedeapsă sub formă de

amendă, în limitele prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, în rest a menține

decizia.

În motivarea recursului indică:

- art. 190 alin. (1) Cod penal, de rînd cu pedeapsa cu închisoare stabilește și

pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 550 la 850 unități convenționale și

muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 ore. Astfel, pedeapsa cu

închisoarea este cea mai aspră pedeapsă prevăzută pentru săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal;

- fiind în prezența unei prevederi legale imperative, care stipulează în mod

expres că, pedeapsa sub formă cu închisoare poate fi aplicată doar numai dacă

instanța de judecată va constata prin probe pertinente și concludente că aplicarea

pedepselor sub formă de amendă sau muncă neremunerată în folosul comunității,

condamnatul Gangan Stepan Stepan, nu va asigura atingerea scopului pedepsei;

- instanțele judecătorești nu au motivat de ce o pedeapsă mai blîndă sub formă

6

de muncă neremunerată în folosul comunității sau amendă nu poate fi aplicată lui

Gangan Stepan;

- este în prezența unor hotărîri judecătorești nemotivate la capitolul

individualizării pedepsei aplicate lui Gangan Stepan pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal. Individualizarea pedepsei aplicate

condamnatului Gangan este contrară prevederilor art. 75 alin. (1), (2) Cod penal;

- nu poate fi reținută concluzia instanței de apel precum că, pedeapsa cu

închisoare aplicată lui Gangan Stepan este în corespundere cu regula nr. 6 din

Recomandarea Nr. R(92)16 a Comitetului de miniștri către statele membre

referitoare la regulile europene asupra sancțiunilor aplicate în comunitate, adoptată

de Comitetul de miniștri la 19 octombrie 1992. Ori, regula nr. 6 prevede că, natura și

durata sancțiunilor trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunii;

- infracțiunea imputată lui Gangan Stepan este una mai puțin gravă și efectiv

pentru comiterea unei infracțiuni mai puțin grave, avînd în vedere restituirea

integrală a prejudiciului cauzat în sumă de 1800 lei, se impunea aplicarea unei

pedepse neprivativă de libertate;

- la individualizarea pedepsei aplicate lui Gangan Stepan, instanțele

judecătorești urmau a lua în calcul că legea penală permite încheierea unei

tranzacții de împăcare cu partea vătămată;

- partea vătămată a expus instanței de judecată că, dorește încheierea unei

tranzacții de împăcare. În susținerea concluziei, că condamnatul Gangan Stepan

poate fi corectat și reeducat doar izolîndu-l de societate, deoarece fapta comisă de el

prezintă un pericol sporit pentru cetățeni, Colegiul penal al Curții de apel nu a

invocat nici o probă pertinentă și concludentă în acest sens. Astfel, această

concluzie este una declarativă și nemotivată.

- o infracțiune mai puțin gravă, care se rezumă la însușirea prin înșelăciune și

abuz de încredere a sumei de 1800 de lei, prejudiciul care de altfel, a fost restituit

părții vătămate integral, nu poate prezenta un pericol sporit pentru cetățeni;

-judecarea cauzei penale privind învinuirea lui Gangan Stepan în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, atât în instanța de fond, cît și

în instanța de apel a avut loc în absența lui;

- la judecarea cauzei, procurorul nu a prezentat probe verosimile că Gangan

Stepan a renunțat la dreptul său de a apărea în fața instanțelor și de a se apăra

personal. Pretinsele citații anexate la materialele cauzei nu confirmă citarea legală a

lui Gangan Stepan și refuzul lui de a-și exercita dreptul de a se apăra personal;

- n-au fost prezentate probe verosimile în confirmarea ipotezei că Gangan

Stepan se sustage de la judecată.

În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1)

pct. 5), 10) Cod de procedură penală.

penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat,

7

solicitând a decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece

instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind

aplicarea pedepsei inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile art. 61, 75

Cod penal. Instanța și-a argumentat suficient soluția în partea pedepsei, ținând cont

în deplină măsură de toate circumstanțele reale și personale privind

individualizarea pedepsei, aplicându-i o pedeapsă corectă, echitabilă și legală.

lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea hotărârii instanței de

apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme

de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. Prin alte

cuvinte, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și

să dispună casarea integrală a acesteia, atunci când se constată admiterea unor erori

de drept, care au dus, în consecință, la afectarea echității procedurii desfășurate în

privința persoanei deferite judecății.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit menționează că, declanșând o

continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și

de drept adică odată exercitat produce un efect devolutiv complet, în sensul că

provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, instanța având posibilitatea

de a da o nouă apreciere probelor acumulate în dosar.

Respectiv, la judecarea apelului, instanța este în drept să cerceteze suplimentar

probele administrate de prima instanță (care pot fi, de altfel, apreciate diferit față de

felul cum au fost evaluate de prima instanță), precum și să administreze probe noi,

pentru elucidarea adevărului și pentru formularea unei concluzii temeinice vizavi

de acuzația imputată inculpatului prin actul de învinuire și cel de sesizare a

instanței.

Pe lângă cele consemnate, este necesar de a face o precizare substanțială, și

anume că, după investirea instanței cu soluționarea în fond a cauzei, părților

trebuie să le fie asigurate toate garanțiile unui proces echitabil, prin urmare dacă

apelul constituie o continuare a judecării fondului cauzei, acestea sunt valabile și

pentru instanța dată.

Totodată, urmează a se consemna că, procedura de examinare a apelului,

prezintă unele particularități. În acest sens, trebuie avute în vedere dispozițiile art.

6 din Convenția Europeană, așa cum acestea au fost interpretate și aplicate.

8

Referitor la critica formulată în recurs de către avocatul Munteanu A. în numele

inculpatului, cu referire la faptul că, cauza penală a fost judecată în absența

inculpatului, iar citațiile nu confirmă citarea legală a lui Gangan S., Colegiul penal

lărgit atestă că, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 4), 5) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv când judecata a avut loc fără

participarea procurorului, inculpatului, precum și a apărătorului, interpretului și

traducătorului, când participarea lor era obligatorie potrivit legii; cauza a fost judecată în

primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în

imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate.

Sub acest aspect se reține că, instanța de apel a comis următoarele erori de drept.

Potrivit art. 6 parag. 1, 3 lit. a) și c) din Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale, orice persoană are dreptul la judecarea în mod

echitabil a cauzei sale, de către o instanță instituită de lege, care va hotărî asupra temeiniciei

oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa; orice acuzat are, în special,

dreptul să dispună de timpul și de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale; să se apere el

însuși sau să fie asistat de un apărător ales de el.

Conform art. 412 alin. (3) Cod de procedură penală, judecarea apelului se face cu

citarea părților și înmânarea copiilor de pe apel.

Potrivit art. 236 alin. (2) Cod de procedură penală, citarea se va face în așa fel ca

persoanei chemate să i se înmâneze citația cu cel puțin 5 zile înainte de data când ea trebuie să

se prezinte conform citației în fața organului respectiv.

În corespundere cu art. 242 alin. (1) Cod de procedură penală, dovada de primire a

citației trebuie să cuprindă numărul dosarului penal, denumirea organului de urmărire

penală sau a instanței care a emis citația, numele, prenumele și calitatea procesuală a

persoanei citate, precum și data pentru care este citată. Dovada de primire trebuie să

cuprindă, de asemenea, data înmânării citației, numele, prenumele, calitatea și semnătura

celui ce înmânează citația, certificarea de către acesta a identității și a semnăturii persoanei

căreia i s-a înmânat citația, precum și indicarea calității acesteia.

Conform jurisprudenței naționale, judecarea apelului se face cu citarea

inculpatului, căruia trebuie să i se înmâneze o citație, iar adeverința cu indicația datei

primirii se restituie instanței de judecată. Lipsa adeverinței sau neînștiințarea

instanței de către inculpat despre imposibilitatea de a se prezenta constituie temei

pentru stabilirea altui termen de judecată. Situația când lipsește dovada de înmânare

a citației, primirea căreia inculpatul o contestă, constituie citarea ilegală a acestuia,

cât și un motiv de casare a hotărârii judecătorești.

Aceste prevederi legale nu au fost respectate de către instanța de apel.

Astfel, în ședința de judecată a instanței de apel, președintele ședinței a pus în

discuție posibilitatea examinării cauzei în lipsa inculpatului care este anunțat în

căutare (f.d.190), la care avocatul Munteanu A. a considerat imposibilă examinarea

cauzei în lipsa acestuia, considerând că acesta urmează a fi citat repetat, deoarece nu

9

cunoaște despre existența cauzei la Curtea de Apel Chișinău, astfel potrivit

procesului verbal al ședinței instanței de apel din aceeași dată, instanța a considerat

posibilă examinarea cauzei în lipsa inculpatului.

Însă, la materialele dosarului nu există dovada de recepție de către inculpatul

Gangan S. a citației judiciare.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel nu a citat

inculpatul Gangan S. în modul prevăzut de lege pentru ședința de judecată și a

pronunțat o soluție care i-a lezat inculpatului dreptul la un proces echitabil, sub

aspectul că acesta a fost lipsit de dreptul de a fi legal citat în apel, de a participa în

apel, de a se pronunța asupra apelului personal sau prin avocatul ales.

În hotărârea Russu c. Moldovei din 13 noiembrie 2008, CțEDO a menționat că

articolul 6 al Convenției, interpretat în ansamblu, garantează dreptul persoanei

acuzate de a participa efectiv la procesul său penal. Acesta include, inter alia, nu doar

dreptul de a fi prezent, dar și de a asculta și a urmări procesul (Stanford vs. Regatul

Unit-hotărîre din 23 februarie 1994; Barberà, Messegué și Jabardo vs. Spania - hotărîre din 6

decembrie 1988). Acest drept face implicit parte din esența conceptului procedurii

contradictorii și poate fi, de asemenea, dedus din garanțiile prevăzute în sub-

paragrafele (c), (d) și (e) ale paragrafului 3 al articolului 6 - „să se apere el însuși”, „să

întrebe sau să solicite audierea martorilor”.

Pe lângă aceasta, potrivit prevederilor art. 321 Cod de procedură penală, (1)

Judecarea cauzei în primă instanță și în instanța de apel are loc cu participarea

inculpatului, cu excepția cazurilor prevăzute de prezentul articol.

(2) Judecarea cauzei în lipsa inculpatului poate avea loc în cazul:

1) când inculpatul se ascunde de la prezentarea în instanță;

2) când inculpatul, fiind în stare de arest, refuză să fie adus în instanță pentru

judecarea cauzei și refuzul lui este confirmat și de apărătorul lui sau de

administrația locului de detenție a acestuia;

3) examinării unor cauze privitor la săvârșirea unor infracțiuni ușoare când

inculpatul solicită judecarea cauzei în lipsa sa.

(4) În caz de neprezentare a inculpatului în instanță, judecarea cauzei se

amână, cu excepția cazurilor enumerate.

Totodată potrivit prevederilor alin. (5) al articolului sus menționat, instanța,

în cazul neprezentării nemotivate a inculpatului la judecarea cauzei, este în drept să

dispună aducerea silită a inculpatului și să-i aplice o măsură preventivă sau să o

înlocuiască cu o altă măsură care va asigura prezentarea lui în instanță, iar la

demersul procurorului, să dispună anunțarea inculpatului în căutare. Încheierea

privind anunțarea inculpatului în căutare se execută de către organele afacerilor

interne.

(6) Instanța decide judecarea cauzei în lipsa inculpatului din motivele

prevăzute în alin. (2) pct. 1) numai în cazul în care procurorul a prezentat probe

verosimile că persoana pusă sub învinuire și în privința căreia cauza a fost trimisă

10

în judecată a renunțat în mod expres la exercitarea dreptului său de a apărea în fața

instanței și de a se apăra personal, precum și se sustrage de la urmărirea penală și

de la judecată.

Colegiul penal lărgit reține că, inculpatul Gangan S. a fost anunțat în căutare

de către prima instanță la 16.11.2018 (f.d.141), la materialele cauzei fiind anexat

certificatul din 07.12.2018, privind existența dosarului de căutare nr. 2018010021

(f.d.148), ulterior la 07.02.2019 a fost dispusă aducerea forțată a acestuia (f.d. 154),

iar potrivit raportului inspectorului principal (f.d.159), părinții inculpatului au

comunicat că acesta este peste hotarele țării.

Astfel, instanța de recurs menționează că, instanța de apel la data de 04

septembrie 2019, a dispus examinarea cauzei penale de învinuire a lui Gangan S. în

baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, care conform art. 16 alin. (4) Cod de

procedură penală, se califică ca infracțiune gravă, în lipsa inculpatului, care a fost

anunțat în căutare de către prima instanță la 16.11.2018, fără a întreprinde toate

măsurile prescrise pentru a avea temei de a examina cauza în lipsa acestuia, adică

fără a verifica rezultatele căutării, bazându-se pe informația parvenită la

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani tocmai din 07.12.2018 (f.d.148), nerespectând

prevederile art. 321 Cod de procedură penală.

Reieșind din cele expuse, se atestă că, instanța de apel nu a stabilit că

inculpatul Gangan S. lipsește nemotivat, nu a decis judecarea cauzei în lipsa

inculpatului în temeiul celor 3 motive de excepție, neverificând rezultatele căutării.

Având în vedere cele menționate, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de

apel a comis erori de drept prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 4, 5) Cod de procedură

penală, deoarece judecata a avut loc fără participarea inculpatului Gangan S., când

participarea lui era obligatorie potrivit legii, nefiind verificate de către instanța de

apel rezultatele căutării acestuia, totodată ultimul nefiind citat legal.

În aceste împrejurări, Colegiul penal lărgit consideră că, erorile comise nu pot

fi înlăturate de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece instanța de

recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza în fond, substituind instanța

care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor legii procesual-penale. Din atare

considerente, încălcările enunțate determină Colegiul penal lărgit să concluzioneze

asupra necesității de a casa decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării

cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și

limitele acesteia, să se pronunțe corespunzător și în strictă conformitate cu

prevederile legii procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt și de

drept ale cauzei și să țină seama de cele invocate în prezenta decizie, să verifice și să

aprecieze probele administrate în cauză, ținând cont de motivele casării deciziei

atacate, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată,

în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

11

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se admite recursul ordinar declarat de către avocatul Munteanu Angela în

numele inculpatului, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 04 septembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Gangan Stepan

Xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la data de 04 mai 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Cobzac Elena

Judecător Toma Nadejda

Judecător Țurcan Anatolie

Judecător Boico Victor

12