1ra-598/2020 — art. 187 al. 1, 201-1 al. 2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 187 al. 1, 201-1 al. 2 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 2, 10 CPP
1ra-598/2020 — art. 187 al. 1, 201-1 al. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-598/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 11 martie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana, a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul Druță Boris în numele inculpatului, prin care se solicită casarea parțială a sentinței Judecătoriei Criuleni din 22 mai 2019 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 octombrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Ursul Serghei Xxxxx, născut la xxxxx, originar și domiciliat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx. Termenul de examinare a cauzei: 1. prima instanță: 13.11.2018 – 22.05.2019; 2. instanța de apel: 07.08.2019 – 23.10.2019; 3. instanța de recurs: 16.12.2019 – 11.03.2020.
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari din 22.05.2019, Ursul Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 187 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani și 9 luni; - art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, inculpatului Ursul Serghei i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 6 ani de închisoare. În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de sentințe, prin cumul parțial al pedepselor aplicate prin sentință și prin sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari din 18.05.2018 și sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari din 17.10.2018, inculpatului Ursul Serghei i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani în penitenciar de tip semiînchis, și amendă 1 în mărime de 800 de unități convenționale, ceea ce constituie 40 000 de lei, cu executarea separată a pedepselor. A fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Verlan Vladimir împotriva inculpaților Ursul Serghei, Dabija Eudochia, Ursul Vasili, urmând ca asupra cuantumului prejudiciului să se expună instanța civilă. S-au încasat în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 128 de lei - în mod solidar de la Ursul Serghei și Dabija Eudochia, în sumă de 320 de lei - de la Ursul Serghei. Prin aceeași sentință au fost condamnați și cet. Dabija Eudochia, Ursul Vasili, în privința cărora hotărârile nu se atacă cu recurs.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Ursul Serghei, la 08.10.2018, aproximativ la ora 13:00, având scopul sustragerii în mod deschis a bunurilor altei persoane, fiind în stare de ebrietate alcoolică, împreună și de comun acord cu Ursul Vasili și Dabija Eudochia, acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, aflându-se împreună cu Verlan Vladimir în gospodăria lui Pavlov Natalia din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, au aplicat violență nepericuloasă pentru viața și sănătatea lui Verlan Vladimir cu scopul de a sustrage deschis de la ultimul mijloacele bănești ce le avea asupra sa. Astfel, Ursul Serghei l-a îmbrâncit, doborându- l la sol și în continuare l-a lovit cu pumnii peste față, cauzând-i leziuni corporale, iar Dabija Eudochia cu Ursul Vasili i-a sustras deschis din buzunarele pantalonilor acestuia bani în sumă de 3000 lei și 500 ruble ale autoproclamatei „RMN”, care constituie suma de 500 lei. Acțiunile acestora au fost observate de către Pavlov Natalia, care a solicitat de la numiții de a înceta acțiunile lor infracționale, însă Ursul Vasili a scos din buzunarul hainelor sale un cuțit și cu acesta l-a amenințat pe Verlan Vladimir cu violență ulterioară în caz că va anunța organul de poliție despre acțiunile lor. La solicitarea lui Verlan Vladimir de a-i fi restituite mijloacele bănești, Ursul Serghei, Ursul Vasili și Dabija Eudochia au ignorat adresările și au părăsit în grabă locul săvârșirii infracțiunii, cauzându-i astfel victimei o daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 3 500 de lei. Tot Ursul Serghei, la 10.10.2018, aproximativ la ora 21:30, având scopul cauzării vătămărilor corporale membrului familiei sale, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se la domiciliul său din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, a aplicat violență fizică față de mama sa Ursul Nina, manifestată prin faptul că a îmbrâncit-o, astfel doborând-o la sol și în continuare i-a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste corp, inclusiv peste mâini și picioare, cauzând-i leziuni corporale sub formă de fractura ambelor oase ale antebrațului drept, 2 plăgi pe antebrațul drept, gamba dreaptă, care potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 201816D0193 din 19.10.2018, duc la dereglarea sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare medie.
Sentința a fost atacată cu apel de către inculpatul Ursul Serghei, solicitând aplicarea unei pedepse mai blânde.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 octombrie 2019, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către inculpat. 4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, consideră corectă concluzia primei instanțe privind vinovăția inculpatului Ursul Serghei privind comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. b), e) și f) și art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, concluzie întemeiată pe probele anexate la materialele dosarului, care au fost cercetate respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, motiv pentru care, vinovăția inculpatului nici nu a fost contestată, fiind contestată doar mărimea pedepsei aplicate acestuia. În acest context, în ceea ce privește pedeapsa care i-a fost aplicată inculpatului Ursul Serghei pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. b), e) și f) Cod penal, legea penală prevede pedeapsa cu închisoare de la 5 la 7 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 850 la 1 350 de unități convenționale, iar pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, legea penală prevede pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore sau închisoare de la 1 la 6 ani. Astfel, infracțiunile comise sunt grave. Inculpatul Ursul Serghei și-a recunoscut parțial vina anterior a comis infracțiuni similare, fiind condamnat prin sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari din 18.05.2018 pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu un termen de probă de 2 ani. De asemenea, la 17.10.2018, Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari a emis în privința inculpatului Ursul Serghei o sentință, prin care acesta a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin. (1), art. 187 alin. (1) și art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, cu stabilirea în privința acestuia a pedepsei definitive sub formă de amendă în mărime de 800 de unități convenționale, ceea ce constituie suma de 40 000 lei. Astfel, este incidență circumstanța agravantă prevăzută de art. 77 alin. (1) lit. a) Cod penal - săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară. La fel, s-a atestat și prezența stării de recidivă periculoasă și temeiul legal de a stabili pedeapsa definitivă prin aplicarea art. 84 alin. (1) și art. 85 alin. (1) Cod penal. 3
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Druță B. în numele inculpatului, care indicând temeiurile pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 2) și 6) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a sentinței și totală a deciziei instanței de apel, numindu-i inculpatului Ursul S. o pedeapsă non privativă de libertate. În motivarea recursului avocatul invocă următoarele argumente: - cauza în instanța de fond a fost examinată în procedură generală, fiindcă Ursul Serghei și-a recunoscut parțial vinovăția. A prezentat explicații consecvente, menționând că a luat bani de la Vertlan Vladimir în ziua de 08.10.2018, dar nu l-a lovit cu cuțitul. A mai menționat că la aceste acțiuni, descrise în sentință, a participat el singur. Fără concursul celorlalți complici. Este de acord să restituie benevol prejudiciul cauzat părții vătămate - Verlan Vladimir. Nu este de acord că a comis violență față de mama lui. Conflictul petrecut a fost o nefastă întâmplare pentru care mama l-a iertat; - instanța de fond și ce-a de apel insuficient a luat în calcul principiul individualizării pedepsei și i-a aplicat o pedeapsă exagerat de aspră; - s-au negat circumstanțele atenuante ale lui Ursul Serghei și în sentința instanței de fond. În decizia Curții de Apel se menționează că ele nu pot avea relevanță suficientă. Colegiul eronat i-a agravat situația inculpatului, nu a ținut cont de cerințele art. 79 Cod penal. Sentința de condamnare e prea dură (față de Ursul Serghei) și i se restrânge perspectiva de a reveni cât mai curând la viața lui normală. Regretă foarte mult de cele întâmplate. Partea vătămată Ursul Nina, a solicitat în instanță admiterea apelului declarat de către inculpat spunând că-l iartă și a cerut să-i dea o pedeapsă mai blândă.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat, solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil, deoarece criticile formulate de recurent nu conțin argumentele ilegalității deciziei instanței de apel, precum și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în cauza dată – cerințe stipulate în art. 430 Cod de procedură penală, fapt ce echivalează cu nemotivarea recursului în sensul art. 427 Cod de procedură penală.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. 4 Din conținutul cererii de recurs rezultă, că recurentul critică hotărârea în partea stabilirii pedepsei cu închisoare reală, solicitând să fie adoptată o nouă hotărâre prin care inculpatului Ursul S. să-i fie aplicată a pedeapsă non privativă de libertate. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 2) și 10) Cod de procedură penală, instanța de recurs este în drept să intervină în soluțiile adoptate în latura pedepsei, când se constată că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Se reține că, conform art. 427 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art. 30, 31 și 33, însă instanța de recurs precizează că recurentul referindu-se la pct. 2 din norma menționată, nu și-a argumentat motivul arătat, ceea ce rezultă că acesta este indicat declarativ. În ce privește argumentul care reprezintă temeiul prevăzut la pct. 10), alin (1) art. 427 Cod de procedură penală conform căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, Colegiul reține, că recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului și critică decizia instanței de apel numai cu referire la pedeapsa stabilită, solicitând aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. În acest context, Colegiul penal menționează, că potrivit art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Totodată, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață. În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. 5 Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Cu referire la cerința apărării ca inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, Colegiul penal reține că aceasta corect a fost respinsă de către instanța de apel, or, deși infracțiunile prevăzute de art. art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) și 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, potrivit art. 16 alin. (4) Cod penal, fac parte din categoria infracțiunilor grave, totuși instanța de apel corect a accentuat, că realizarea scopului pedepsei penale prevăzut la art. 61 Cod penal, în privința inculpatului poate fi realizat doar prin izolarea de societatea, ținând cont de caracterul faptei prejudiciabile, de urmările acesteia, de acțiunile inculpatului până și la momentul comiterii faptului, de obiectul cu care a comis infracțiunea, de faptul că anterior în privința sa au fost intentate cauze penale și a fost judecat, însă inculpatul nu s-a corectat, ci din contra a comis alte infracțiuni grave, care a atentat la viața și sănătatea persoanei. Ca urmare, instanța de recurs menționează și faptul că circumstanțele la care face referire apărarea în cererea de recurs au fost luate în calcul la aplicarea pedepsei de către instanțele de fond, care la stabilirea pedepsei închisorii, au ținut cont de personalitatea inculpatului, de faptul că acesta anterior a fost condamnat pentru infracțiuni similare și că și-a recunoscut vinovăția parțial. Astfel, instanța de apel corect a respins cerința apărării cu privire la aplicarea în privința inculpatului Ursul Serghei a prevederilor art. art. 90 Cod penal, or, instanța de judecată poate dispune suspendarea executării pedepsei, doar în cazul în care consideră că scopul pedepsei stabilit de legiuitor la art. 61 Cod penal, poate fi atins prin prisma normelor indicate supra. Respectiv, instanța de apel corect a concluzionat, că scopul legii penale în speță poate fi realizat doar prin izolarea de societate a inculpatului Ursul Serghei, deoarece fiind anterior condamnat, careva concluzii pozitive în acest sens nu și-a făcut, iar pedeapsa stabilită va contribui la corectarea și reeducarea acestuia, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea ultimului, cât și a altor persoane. Față de cele descrise mai sus, Colegiul penal conchide că, instanța de apel la compartimentul individualizării pedepsei, a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75, 76 Cod penal și corect a considerat nejustificată aplicarea prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală. Prin urmare, Colegiul penal constată că, concluzia instanței de apel corespunde circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei, aceasta fiind motivată și aplicată în limitele legii, motiv din care se impune soluția inadmisibilității recursului 6 ordinar declarat de către avocatul Druță Boris în numele inculpatului Ursul Serghei, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Druță Boris în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 octombrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Ursul Serghei Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 06 mai 2020. Președinte: Diaconu Iurie Judecători: Guzun Ion Catan Liliana 7
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.