1ra-598/2020 — art. 187 al. 1, 201-1 al. 2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 187 al. 1, 201-1 al. 2 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 2, 10 CPP
1ra-598/2020 — art. 187 al. 1, 201-1 al. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-598/2020
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
11 martie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte – Diaconu Iurie,
Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
avocatul Druță Boris în numele inculpatului, prin care se solicită casarea parțială a
sentinței Judecătoriei Criuleni din 22 mai 2019 și decizia Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 23 octombrie 2019, în cauza penală privindu-l pe
Ursul Serghei Xxxxx, născut la xxxxx,
originar și domiciliat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 13.11.2018 – 22.05.2019;
instanța de apel: 07.08.2019 – 23.10.2019;
instanța de recurs: 16.12.2019 – 11.03.2020.
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al
Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari din 22.05.2019, Ursul
Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de:
- art. 187 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de
închisoare pe un termen de 5 ani și 9 luni;
- art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de
închisoare pe un termen de 3 ani.
Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul
parțial al pedepselor aplicate, inculpatului Ursul Serghei i s-a stabilit pedeapsa
definitivă de 6 ani de închisoare. În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru concurs
de sentințe, prin cumul parțial al pedepselor aplicate prin sentință și prin sentința
Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari din 18.05.2018 și sentința Judecătoriei Criuleni,
sediul Dubăsari din 17.10.2018, inculpatului Ursul Serghei i s-a stabilit pedeapsa sub
formă de închisoare pe un termen de 7 ani în penitenciar de tip semiînchis, și amendă
1
în mărime de 800 de unități convenționale, ceea ce constituie 40 000 de lei, cu
executarea separată a pedepselor.
A fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Verlan
Vladimir împotriva inculpaților Ursul Serghei, Dabija Eudochia, Ursul Vasili, urmând
ca asupra cuantumului prejudiciului să se expună instanța civilă.
S-au încasat în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 128 de lei - în
mod solidar de la Ursul Serghei și Dabija Eudochia, în sumă de 320 de lei - de la Ursul
Serghei.
Prin aceeași sentință au fost condamnați și cet. Dabija Eudochia, Ursul Vasili, în
privința cărora hotărârile nu se atacă cu recurs.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Ursul Serghei, la
08.10.2018, aproximativ la ora 13:00, având scopul sustragerii în mod deschis a
bunurilor altei persoane, fiind în stare de ebrietate alcoolică, împreună și de comun
acord cu Ursul Vasili și Dabija Eudochia, acționând cu intenție directă, dându-și
seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, admițând în mod conștient
survenirea acestor urmări, aflându-se împreună cu Verlan Vladimir în gospodăria lui
Pavlov Natalia din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, au aplicat violență nepericuloasă pentru
viața și sănătatea lui Verlan Vladimir cu scopul de a sustrage deschis de la ultimul
mijloacele bănești ce le avea asupra sa. Astfel, Ursul Serghei l-a îmbrâncit, doborându-
l la sol și în continuare l-a lovit cu pumnii peste față, cauzând-i leziuni corporale, iar
Dabija Eudochia cu Ursul Vasili i-a sustras deschis din buzunarele pantalonilor
acestuia bani în sumă de 3000 lei și 500 ruble ale autoproclamatei „RMN”, care
constituie suma de 500 lei. Acțiunile acestora au fost observate de către Pavlov Natalia,
care a solicitat de la numiții de a înceta acțiunile lor infracționale, însă Ursul Vasili a
scos din buzunarul hainelor sale un cuțit și cu acesta l-a amenințat pe Verlan Vladimir
cu violență ulterioară în caz că va anunța organul de poliție despre acțiunile lor. La
solicitarea lui Verlan Vladimir de a-i fi restituite mijloacele bănești, Ursul Serghei,
Ursul Vasili și Dabija Eudochia au ignorat adresările și au părăsit în grabă locul
săvârșirii infracțiunii, cauzându-i astfel victimei o daună materială în proporții
considerabile în sumă totală de 3 500 de lei.
Tot Ursul Serghei, la 10.10.2018, aproximativ la ora 21:30, având scopul cauzării
vătămărilor corporale membrului familiei sale, fiind în stare de ebrietate alcoolică,
aflându-se la domiciliul său din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, acționând cu intenție directă,
dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, admițând în mod
conștient survenirea acestor urmări, a aplicat violență fizică față de mama sa Ursul
Nina, manifestată prin faptul că a îmbrâncit-o, astfel doborând-o la sol și în continuare
i-a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste corp, inclusiv peste mâini și picioare,
cauzând-i leziuni corporale sub formă de fractura ambelor oase ale antebrațului drept,
2
plăgi pe antebrațul drept, gamba dreaptă, care potrivit raportului de expertiză
judiciară nr. 201816D0193 din 19.10.2018, duc la dereglarea sănătății de lungă durată
și se califică ca vătămare medie.
Sentința a fost atacată cu apel de către inculpatul Ursul Serghei, solicitând
aplicarea unei pedepse mai blânde.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 octombrie
2019, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către inculpat.
4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, consideră corectă
concluzia primei instanțe privind vinovăția inculpatului Ursul Serghei privind
comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. b), e) și f) și art. 2011 alin. (2)
lit. c) Cod penal, concluzie întemeiată pe probele anexate la materialele dosarului, care
au fost cercetate respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din
punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate în
ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, motiv pentru care, vinovăția
inculpatului nici nu a fost contestată, fiind contestată doar mărimea pedepsei aplicate
acestuia.
În acest context, în ceea ce privește pedeapsa care i-a fost aplicată inculpatului
Ursul Serghei pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. b), e) și
f) Cod penal, legea penală prevede pedeapsa cu închisoare de la 5 la 7 ani cu (sau fără)
amendă în mărime de la 850 la 1 350 de unități convenționale, iar pentru săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, legea penală prevede
pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore sau
închisoare de la 1 la 6 ani. Astfel, infracțiunile comise sunt grave.
Inculpatul Ursul Serghei și-a recunoscut parțial vina anterior a comis infracțiuni
similare, fiind condamnat prin sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari din
18.05.2018 pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal,
cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu un termen
de probă de 2 ani. De asemenea, la 17.10.2018, Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari a
emis în privința inculpatului Ursul Serghei o sentință, prin care acesta a fost
recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin. (1), art. 187
alin. (1) și art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, cu stabilirea în privința acestuia a
pedepsei definitive sub formă de amendă în mărime de 800 de unități convenționale,
ceea ce constituie suma de 40 000 lei.
Astfel, este incidență circumstanța agravantă prevăzută de art. 77 alin. (1) lit. a)
Cod penal - săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată
pentru infracțiune similară. La fel, s-a atestat și prezența stării de recidivă periculoasă
și temeiul legal de a stabili pedeapsa definitivă prin aplicarea art. 84 alin. (1) și art. 85
alin. (1) Cod penal.
3
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Druță
B. în numele inculpatului, care indicând temeiurile pentru recurs prevăzut de art. 427
alin. (1) pct. 2) și 6) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a sentinței și
totală a deciziei instanței de apel, numindu-i inculpatului Ursul S. o pedeapsă non
privativă de libertate.
În motivarea recursului avocatul invocă următoarele argumente:
- cauza în instanța de fond a fost examinată în procedură generală, fiindcă Ursul
Serghei și-a recunoscut parțial vinovăția. A prezentat explicații consecvente,
menționând că a luat bani de la Vertlan Vladimir în ziua de 08.10.2018, dar nu l-a lovit
cu cuțitul. A mai menționat că la aceste acțiuni, descrise în sentință, a participat el
singur. Fără concursul celorlalți complici. Este de acord să restituie benevol
prejudiciul cauzat părții vătămate - Verlan Vladimir. Nu este de acord că a comis
violență față de mama lui. Conflictul petrecut a fost o nefastă întâmplare pentru care
mama l-a iertat;
- instanța de fond și ce-a de apel insuficient a luat în calcul principiul
individualizării pedepsei și i-a aplicat o pedeapsă exagerat de aspră;
- s-au negat circumstanțele atenuante ale lui Ursul Serghei și în sentința instanței
de fond. În decizia Curții de Apel se menționează că ele nu pot avea relevanță
suficientă. Colegiul eronat i-a agravat situația inculpatului, nu a ținut cont de cerințele
art. 79 Cod penal. Sentința de condamnare e prea dură (față de Ursul Serghei) și i se
restrânge perspectiva de a reveni cât mai curând la viața lui normală. Regretă foarte
mult de cele întâmplate. Partea vătămată Ursul Nina, a solicitat în instanță admiterea
apelului declarat de către inculpat spunând că-l iartă și a cerut să-i dea o pedeapsă
mai blândă.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat,
solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil, deoarece criticile formulate de recurent
nu conțin argumentele ilegalității deciziei instanței de apel, precum și în ce constă
problema de drept de importanță generală abordată în cauza dată – cerințe stipulate
în art. 430 Cod de procedură penală, fapt ce echivalează cu nemotivarea recursului în
sensul art. 427 Cod de procedură penală.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe
baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal
concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele
considerente.
Conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel.
4
Din conținutul cererii de recurs rezultă, că recurentul critică hotărârea în partea
stabilirii pedepsei cu închisoare reală, solicitând să fie adoptată o nouă hotărâre prin
care inculpatului Ursul S. să-i fie aplicată a pedeapsă non privativă de libertate.
Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 2) și 10) Cod de procedură penală, instanța de recurs
este în drept să intervină în soluțiile adoptate în latura pedepsei, când se constată că
s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Se reține că, conform art. 427 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, hotărârea
instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel când instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost
încălcate prevederile art. 30, 31 și 33, însă instanța de recurs precizează că recurentul
referindu-se la pct. 2 din norma menționată, nu și-a argumentat motivul arătat, ceea
ce rezultă că acesta este indicat declarativ.
În ce privește argumentul care reprezintă temeiul prevăzut la pct. 10), alin (1)
art. 427 Cod de procedură penală conform căruia hotărârile instanței de apel pot fi
supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale,
Colegiul reține, că recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de
judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului și critică decizia
instanței de apel numai cu referire la pedeapsa stabilită, solicitând aplicarea
prevederilor art. 90 Cod penal.
În acest context, Colegiul penal menționează, că potrivit art. 75 Cod penal,
persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă
echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate
cu dispozițiile Părții generale a acestuia.
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de
gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de
circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării
și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se
aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana
se declară vinovată.
Totodată, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate
persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la cea
mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.
În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă
mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se
stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor
menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.
5
Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de
individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având
deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama
de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a
cuantumului pedepsei.
Cu referire la cerința apărării ca inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai
blândă, Colegiul penal reține că aceasta corect a fost respinsă de către instanța de apel,
or, deși infracțiunile prevăzute de art. art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) și 2011 alin. (2) lit. c)
Cod penal, potrivit art. 16 alin. (4) Cod penal, fac parte din categoria infracțiunilor
grave, totuși instanța de apel corect a accentuat, că realizarea scopului pedepsei penale
prevăzut la art. 61 Cod penal, în privința inculpatului poate fi realizat doar prin
izolarea de societatea, ținând cont de caracterul faptei prejudiciabile, de urmările
acesteia, de acțiunile inculpatului până și la momentul comiterii faptului, de obiectul
cu care a comis infracțiunea, de faptul că anterior în privința sa au fost intentate cauze
penale și a fost judecat, însă inculpatul nu s-a corectat, ci din contra a comis alte
infracțiuni grave, care a atentat la viața și sănătatea persoanei.
Ca urmare, instanța de recurs menționează și faptul că circumstanțele la care
face referire apărarea în cererea de recurs au fost luate în calcul la aplicarea pedepsei
de către instanțele de fond, care la stabilirea pedepsei închisorii, au ținut cont de
personalitatea inculpatului, de faptul că acesta anterior a fost condamnat pentru
infracțiuni similare și că și-a recunoscut vinovăția parțial.
Astfel, instanța de apel corect a respins cerința apărării cu privire la aplicarea în
privința inculpatului Ursul Serghei a prevederilor art. art. 90 Cod penal, or, instanța
de judecată poate dispune suspendarea executării pedepsei, doar în cazul în care
consideră că scopul pedepsei stabilit de legiuitor la art. 61 Cod penal, poate fi atins
prin prisma normelor indicate supra.
Respectiv, instanța de apel corect a concluzionat, că scopul legii penale în speță
poate fi realizat doar prin izolarea de societate a inculpatului Ursul Serghei, deoarece
fiind anterior condamnat, careva concluzii pozitive în acest sens nu și-a făcut, iar
pedeapsa stabilită va contribui la corectarea și reeducarea acestuia, precum și
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea ultimului, cât și a altor persoane.
Față de cele descrise mai sus, Colegiul penal conchide că, instanța de apel la
compartimentul individualizării pedepsei, a acordat deplină eficiență prevederilor
art. art. 7, 61, 75, 76 Cod penal și corect a considerat nejustificată aplicarea prevederilor
art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală.
Prin urmare, Colegiul penal constată că, concluzia instanței de apel corespunde
circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei, aceasta fiind motivată și
aplicată în limitele legii, motiv din care se impune soluția inadmisibilității recursului
6
ordinar declarat de către avocatul Druță Boris în numele inculpatului Ursul Serghei,
ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul
penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Druță Boris în
numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 23 octombrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Ursul Serghei Xxxxx, ca fiind
vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la 06 mai 2020.
Președinte: Diaconu Iurie
Judecători: Guzun Ion
Catan Liliana
7