1ra-303/2020 — Art. 251 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) din 19 iulie 2018, Culic Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 251 Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu amendă în mărime de 1400 unități convenționale, ce constituie 70000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de administrarea bunurilor materiale pe un termen de 1 an. Acțiunea civilă înaintată de B.C. "ENERGBANK" S.A. împotriva lui Culic Alexandru cu privire la repararea prejudiciului patrimonial, a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că inculpatul Culic Alexandru, activând în calitate de administrator al "Metizalex" S.R.L., având scopul înstrăinării în cazurile nepermise de lege și tăinuirii bunurilor gajate, acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, după 1 ce, la 06 martie 2013, a încheiat cu B.C. "Energbank" S.A. contractul de credit nr. 408-488 și acordul adițional nr. 1 din 24 februarie 2015, în sumă de 330330 dolari SUA, 187000 Euro și 250000 lei, cu termenul limită de rambursare 06 martie 2016, precum și un contract de gaj la 21 martie 2013, potrivit căruia, debitorul gajist "Metizalex" S.R.L. a depus în gaj bunuri (marfa) în valoare totală de 5447762 lei, care au fost depozitate pe strada Transnistria, numărul 5/1, municipiul Chișinău, contrar obligațiilor stipulate în capitolul nr. 8 al contractului de gaj menționat, în conformitate cu care, debitorul gajist "Metizalex" S.R.L. era obligat să asigure integritatea și folosirea corectă a bunului mobil gajat, să nu admită diminuarea costului acestui bun sub nivelul prețului de gaj și, fără consimțământul în scris al creditorului gajist să nu înstrăineze bunul mobil gajat altor persoane fizice sau juridice până la onorarea integrală a obligațiilor de către debitor sau să-1 tăinuiască și contrar prevederilor Legii cu privire la gaj nr. 449-XV din 30 iulie 2001 (MO nr. 120/863 din 2 octombrie 2001), a înstrăinat o parte din bunurile ce constituiau masa debitoare și anume, mărfuri de uz casnic și industrial în valoare totală de 4807335,93 lei, fapt constatat în baza actului de inventariere a bunurilor gajate, întocmit la 09 august 2016 de către B.C. "Energbank" S.A. cu participarea administratorului "Metizalex" S.R.L., precum și încheierii privind soldul mărfii gajate nr. 475 din 09 iunie 2017, conform cărora, la data inventarierii, debitorul gajist dispunea în stoc de marfa (bunuri) în sumă totală doar de 640426,07 lei. Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Culic Alexandru în baza art. 251 Cod penal, însușirea, înstrăinarea în cazurile nepermise de lege, tăinuirea bunurilor gajate, înghețate, luate în leasing, sechestrate sau confiscate, adică înstrăinarea în cazurile nepermise de lege a bunurilor gajate, săvârșită de o persoană căreia i-au fost încredințate aceste bunuri și care era obligată, conform legii, să asigure integritatea lor.

Sentința primei instanțe a fost contestată cu apel de către: 2.1. Reprezentantul părții vătămate B.C. "Energbank" S.A., Vasilachi Iurii, care a solicitat casarea parțială a sentinței în latura pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Culic Alexandru să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 251 Cod penal, cu stabilirea unei pedepse de 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de administrarea bunurilor materiale pe un termen de 3 ani. Încasarea din contul lui Culic Alexandru în beneficiul B.C. "Energbank" S.A., a prejudiciului patrimonial în mărime de 4807335,93 lei. În argumentarea apelului, apelantul a invocat că: - prima instanță nu a luat în considerare caracterul infracțiunii comise de către inculpat și relațiile sociale la care se atentează reieșind și din suma prejudiciului adus 2 părții vătămate, și a examinat în mod superficial circumstanțele, ce țin de individualizarea pedepsei prevăzute de art. 75 Cod penal. - prin condamnarea lui Culic Alexandru la pedeapsa cu amendă, care de fapt este pedeapsa cea mai blândă, nu se va atinge scopul pedepsei penale de corijare a acestuia. Or, această pedeapsă este una prea blândă comparativ cu relațiile sociale la care se atentează, urmând să încurajeze inculpatul cât și alte persoane la comiterea infracțiunilor similare; - pe tot parcursul examinării prezentei cauze penale, atât în faza efectuării acțiunilor de urmărire penală cât și în faza cercetării judecătorești, reieșind din materialele acumulate, incontestabil a fost stabilit prejudiciul cauzat băncii de către "Metizalex" S.R.L. în persoana administratorului Culic Alexandru prin acțiunile ilicite comise de către ultimul, astfel suma prejudiciului constituie 4807335,93 lei, astfel odată cu recunoașterea bănuitului vinovat de comiterea infracțiunii incriminate cu stabilirea pedepsii corespunzătoare, instanța de judecată urma a dispune repararea prejudiciului cauzat cu încasarea din contul vinovatului Culic Alexandru a sumei de 4807335,93 lei. 2.2. Inculpatul Culic Alexandru, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea în privința sa a unei hotărâri de achitare, pe motiv că nu s-a constatat faptul infracțiunii. În argumentarea apelului, apelantul a invocat că: - sentința de condamnare este neîntemeiată, fiind bazată pe presupuneri; - faptul că, Culic Alexandru a înstrăinat marfa altor agenți economici cu acordul băncii, nu poartă răspundere penală, fapt permis și de legislația în vigoare, conform art. 478 Cod civil. Prin urmare, după ridicarea materialelor de la depozitul din str. Transnistriei, 5/1, mun. Chișinău, conform procesului-verbal din 18.12.2017, anexat la materialele cauzei, de acuzare cât și de reprezentantul BC „Energbank" S.A. și a administratorului-lichidator, nu au prezentat instanței un calcul sau un act de inventariere a bunurilor gajate rămase care ar stabili corect masa debitorială rămasă și înstrăinată; - fiind audiat în calitate de martor administratorul-lichidatorul Ispas Iurie, cât și reprezentantul B.C. „Energbank" S.A. nu au demonstrat și stabilit printr-un calcul masa debitorială, până în prezent; - conform rulajului bancar eliberat de B.C. „Energbank" S.A. din 22.06.2017, anexat la materialele dosarului penal se confirmă faptul că suma debitorială la data respectivă constituie suma de 2421085 lei și dobânda în sumă de 336632 lei. În așa fel, valoarea bunurilor gajate de vreo câteva ori acoperă datoria debitorială, cu excepția metizelor care au fost realizate cu acordul băncii. 3

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 noiembrie 2018, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința fără modificări. 3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la prezenta cauza penală și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a menționat că deși inculpatul Culic Alexandru nu recunoaște vinovăția în comiterea faptei imputate, vinovăția acestuia se confirmă prin următoarea sistemă de probe analizate și apreciate de instanța de apel, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, care sunt pertinente, concludente, utile, veridice și coroborează între ele, cum ar fi: - declarațiile din prima instanță, verificate în instanța de apel a reprezentantului părții vătămate B.C. "Energbank" S.A., Sosna Alexandru, a martorilor Cervatiuc Dorin, Ispas Iurie; - procesul-verbal de ridicare din 04 iulie 2017, prin care au fost ridicate acte confirmative de luare a creditului și depunerii gajului (f.d. 16, vol. I); - procesul-verbal de examinare a documentelor din 04 iulie 2017, prin care au fost examinate actele confirmative de primire a creditului și punerii gajului (f.d. 35, vol. I); - procesul-verbal de ridicare din 22 august 2017, prin care a fost ridicată încheierea de la Cervatiuc Dorin, prin care a fost stabilit gajul și anume, stocul de marfă în sumă de 5447762 lei și poze cu depozitul din strada Transnistria, 5/1, municipiul Chișinău, inclusiv aspectul stocului de marfa din acest depozit (f.d. 65, vol. I); - procesul-verbal de examinare a documentelor din 22 august 2017, prin care au fost examinate documentele ridicate la 22 august 2017 (f.d. 88, vol. I); - documentele ridicate, examinate și anexate în copie la materialele cauzei. Tototdată, ce ține de argumentele invocate în apelul declarat de inculpat, instanța de apel a notat că acestea sunt nefondate fiind combătute de probele anexate și circumstanțele stabilite în cadrul cercetării judecătorești în prima instanță și verificate în cadrul procedurii de examinare a apelului. 4 Instanța de apel a conchis că, solicitarea inculpatului privind achitarea este neîntemeiată, notând în acest sens că prima instanță corect a constatat dovedită pe deplin vinovăția inculpatului Culic Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 251 Cod penal, or, la materialele cauzei penale au fost administrate suficiente probe pertinente și concludente prin care se atestă vinovăția lui Culic Alexandru în săvârșirea infracțiunii incriminate. Mai mult, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului, considerând a fi neveridice și date cu scopul evitării răspunderii penale, or, acestea se contrazic prin întregul sistem de probe cercetate în prima instanță, care combat în întregime versiunea inculpatului. Ce ține de argumentul din apelul inculpatului, precum că conform rulajului bancar eliberat de BC "Energbank" S.A. din 22.06.2017, anexat la materialele dosarului penal se confirmă faptul că suma debitorială la data respectivă constituie suma de 2421085 lei și dobânda în sumă de 336632 lei, în așa fel, valoarea bunurilor gajate de vreo câteva ori acoperă datoria debitorială, cu excepția metizelor care au fost realizate cu acordul băncii, nu a fost reținut ca întemeiat de către instanța de apel. De asemenea, instanța de apel a respins și argumentul precum că valoarea totală a bunurilor imobile gajate care e cu mult mai mare decât suma creditului, or, potrivit contractului de gaj f/n din 21.03.2013 a fost constituit gaj asupra mărfii în sumă totală la preț de gaj -5447762 lei. La acordarea creditului, în gaj au fost puse bunurile imobile: depozitul de pe strada Transnistriei, 5/1, magazinul de pe strada Uzinelor, 12, apartamentul 90 de pe strada Milescu Spătaru, 13/2, municipiul Chișinău și bunurile mobile: sisteme de fixare, metal, armatură, în gaj au fost puse bunuri în valoare de 5000000 lei. Astfel, în privința acestor argumente instanța de apel a atestat că marfa în valoare de 5000000 lei este obiect al contractului de gaj din 21.03.2013 asupra căreia se răsfrâng aceleași restricții ca și asupra celorlalte bunuri imobile gajate, indiferent dacă prețul total al bunurilor imobile acoperă suma creditului acordat. Mai mult, s-a indicat că potrivit clauzelor contractuale a contractului de gaj din 21.03.2013 și anume Cap. 8 "debitorul gajist - „Metizalex" S.R.L. este obligat să asigure integritatea, păstrarea, întreținerea și totodată, să nu înstrăineze fără acordul în scris al Creditorului gajist - B.C. „Energbank" S.A. bunurile gajate". Prin urmare, instanța de apel a conchis că este eronată și lipsită de suport probatoriu poziția inculpatului potrivit căreia a acționat în conformitate cu prevederile art. 478 Cod civil, instanța de apel menționând că în corespundere cu această normă legală precum și cu prevederea contractuală expusă supra, inculpatul nu a prezentat instanței un astfel de acord/autorizație de înstrăinare, iar conform declarațiilor reprezentantului părții vătămate B.C. "Energbank" S.A. nu a fost 5 eliberat nici un acord scris cu privire la autorizarea înstrăinării bunurilor gajate, Culic Alexandru acționând fără știrea creditorului. Conform actului de inventariere a bunurilor gajate întocmit la 09.08.2016 de către reprezentanții băncii în prezența lui Culic Alexandru și încheierii privind soldul mărfii gajate de "Metizalex" S.R.L. nr. 475 din 09.06.2017, întocmit de reprezentanții băncii, a fost stabilit cu certitudine că "Metizalex" S.R.L. dispunea de marfă în stoc la prețul de gaj în sumă de 640426,07 lei. Instanța de apel a reținut că în anul 2016 a fost depistat faptul că bunurile gajate au fost înstrăinate și "Metizalex" S.R.L. nu mai deține marfa inclusă în contractul de gaj, cu mult până la întocmirea procesului-verbal de ridicare din 18.12.2017. La fel, instanța de apel a apreciat ca nefondat argumentul din apelul inculpatului precum că nu a fost prezentat nici un calcul sau un act de inventariere a bunurilor gajate rămase care ar stabili corect masa debitorială rămasă și înstrăinată și faptul că administratorul-lichidatorul Ispas Iurie, cât și reprezentantul BC „Energbank" S.A. nu au demonstrat și stabilit printr-un calcul masa debitorială, până în prezent. În acest sens, instanța de apel a notat că în speță are relevanță actul de inventariere din 09 august 2016, efectuat la "Metizalex" S.R.L., unde s-a stabilit că din stocul de marfă gajat lipsește marfa în sumă de 4807335,93 lei și a rămas marfa gajată doar în sumă de 640426,07 lei. Aceasta fiind în contradicție cu restricțiile legale și contractuale de înstrăinare a bunurilor gajate fără acordul în scris al creditorului gajist. Instanța de apel a reținut că conform declarațiilor martorului Cervatiuc Dorin, care a declarat că în anul 2015 în acte tot mai des se arata lipsa mărfurilor, deci lipsa bunurilor gajate, actele se făceau conform regulamentelor, pentru bunurile mobile odată în trei luni, însăși firma a fost preîntâmpinată despre lipsa bunurilor gajate inițial. În anul 2016 deja erau probleme în sensul rambursări creditelor, nu se respectau condițiile. La 09 august 2016 a fost făcută o inventariere, a participat Cervatiuc Dorin, Dorin Molovata și Culic Alexandru. S-a stabilit, că la data inventarierii debitorul gajist dispunea în stoc de marfă în sumă de 640427,07 lei, bunul gajat a fost diminuat cu marfa gajată în valoare de 4807335,93 lei. Culic Alexandru a semnat actul de inventariere, nu a avut careva obiecții. Totodată, conform contractului de gaj, reprezentantul „Metizalex" S.R.L. avea dreptul să realizeze bunurile gajate, dar cu condiția că acesta în cel mai scurt timp să le înlocuiască, astfel ca stocul de marfă gajat să fie același, încât nominalul și genul bunurilor gajate să nu fie schimbat. Din analiza probelor cercetate, instanța de apel a constatat că inculpatul Culic Alexandru, fost administrator al "Metizalex" S.R.L., căreia i-a fost încredințată 6 păstrarea și asigurarea integrității bunurilor gajate, contrar prevederilor legii și contractului încheiat, cu bună-știință și în mod intenționat a înstrăinat marfa sub formă de metize, care era gajată conform contractului de gaj din 21.03.2013 în vederea garantării executării contractului de credit nr. 408-488 din 06.03.2013 cu modificările ulterioare, în lipsa unui acord scris din partea creditorului gajist. Cu referire la pedeapsă instanța de apel a conchis că prima instanță just a individualizat pedeapsa în baza art. art. 7, 75 Cod penal, și totodată, corect a aplicat pedeapsa sub formă de amendă, care este una echitabilă și proporțională infracțiunii comise, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunii, care se califica ca infracțiune mai puțin gravă, de circumstanțele cauzei, de lipsa circumstanțelor atenuante și agravante, de personalitatea inculpatului, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, astfel asigurând realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât de către inculpat, cât și din partea altor persoane, care va constitui o garanție și o asigurare că drepturile și libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale Republicii Moldova sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită. Mai mult, s-a notat că prima instanță a luat în considerare și că inculpatul Culic Alexandru anterior nu a fost judecat, la evidența medicului narcolog sau psiholog nu se află, nu prezintă pericol social, precum și, toate circumstanțele cauzei și caracteristicile inculpatului expuse de către prima instanță în conținutul sentinței, determină că realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale, corectarea și reeducarea inculpatului, precum și, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane, este posibilă fără izolarea inculpatului de societate, cu stabilirea unei pedepse penale sub formă de amendă în limitele prevăzute de norma legală. Totodată, instanța de apel a considerat neîntemeiată solicitarea din apelul părții vătămate de stabilire a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, notificând în acest sens, că soluția adoptată de către prima instanță își va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului Culic Alexandru, or aplicarea unei pedepse penale sub formă de amendă penală, cu aplicarea pedepsei complementare, ar duce la conștientizarea de către inculpat a celor comise, cu atragerea unor concluzii corecte ce țin de comportamentul său și siguranța patrimoniului persoanei, iar o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. De asemenea, instanța de apel a menționat cu referire la solicitarea de admitere a acțiunii civile înaintată în partea încasării de la inculpatul Culic Alexandru a prejudiciului patrimonial în sumă de 4807335,93 lei, că în conformitate cu 7 prevederile art. 225 alin. (3) Cod de procedură penală, care stipulează că dacă la soluționarea acțiunii civile, pentru a stabili suma despăgubirilor cuvenite părții civile, apare necesitatea de a amâna judecarea cauzei pentru a se administra probe suplimentare, instanța poate să admită în principiu acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile și ținând cont de necesitatea amânării examinării cauzei penale în vederea prezentării unor probe suplimentare justificative a prejudiciului material pretins, e corectă soluția primei instanțe de a admite în principiu acțiunea civilă înaintată de reprezentantul părții vătămate, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către: 4.1. Reprezentantul părții vătămate B.C. "ENERGBANK" S.A., Vasilachi Iurii, care indică temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Culic Alexandru să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 251 Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de administrarea bunurilor materiale pe un termen de 3 ani, cu încasarea din contul lui Culic Alexandru a prejudiciului material în mărime de 4807335,93 lei. În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - în cadrul procesului penal, acțiunea civilă are ca obiect angajarea răspunderii civile a inculpatului, iar în cazurile prevăzute de lege - a părții civilmente responsabile. Acțiunea civilă se rezolvă în cadrul procesului penal, numai în măsura în care i-a fost alăturată și împreună au ajuns în fața instanței învestite cu judecarea cauzei penale; - în prezenta speță, pe tot parcursul examinării prezentei cauze penale atît în faza efectuării acțiunilor de urmărire penală cît și în faza cercetării judecătorești, reieșind din materialele acumulate, incontestabil a fost stabilit prejudiciul cauzat băncii de către inculpatul Culic Alexandru și totodată la momentul săvârșirii acțiunilor ilegale deținând funcția de administrator a Societății cu Răspundere Limitată „Metizalex", astfel suma prejudiciului constituie 4807.335,93 lei (patru milioane opt sute șapte mii trei sute treizeci și cinci lei, 93 bani), astfel odată cu recunoașterea inculpatului vinovat de comiterea infracțiunii incriminate cu stabilirea pedepsii corespunzătoare, instanța de judecată urma a dispune repararea 8 prejudiciului cauzat, cu încasarea din contul vinovatului Culic Alexandru a sumei de 4807335,93 lei; - instanța de apel doar a citat prevederile alin. (3) articolului 225 Cod de procedură penală, fără a se pronunța argumentat, clar și motivat asupra faptului neadmiterii acțiunii civile în sensul și cuantumul formulat de către partea vătămată adică B.C. „Energbank" S.A., or reieșind din prevederile deciziei contestate, partea vătămată necătând la faptul dovedirii vinovăției și sancționării inculpatului, urmează în scopul recuperării prejudiciului material cauzat de a se adresa în ordinea procedurii civile, care în contextul actelor normative relevante prevede și impunerea la achitarea taxei de stat la depunerea acțiunii civile; - interesele B.C. "Energbank" S.A. devin și mai afectate în condițiile în care "Metizalex" S.R.L., beneficiarul creditului, se eschivează de la onorarea obligațiunilor sale contractuale, totodată prin comiterea infracțiunii prevăzute de art. 251 Cod penal, adică a fost diminuat stocul de marfă care avea menirea de a garanta executarea corespunzătoare a obligațiilor debitorului față de creditor; - pedeapsa dispusă de prima instanță și menținută de către instanța ierarhic superioară, este prea blândă, reieșind din gravitatea faptelor săvârșite de inculpat, iar sancțiunea pecuniară este disproporțională în raport cu fapta comisă și nu va duce la atingerea scopului pedepsei penale. 4.2. Inculpatul Culic Alexandru, care fără a indica vreun temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel și a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat. În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - prima instanță și instanța de apel, la emiterea sentinței și deciziei nu au respectat prevederile art. 101-414 Cod de procedură penală și nu au dat o apreciere cuvenită fiecărei probe administrate la dosar din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor; - în perioada anilor 2013-2015, cu acordul administranției BC "Energbank" SA, a înstrăinat parțial o parte din marfa gajată la mai mulți agenți economici. O parte din agenții economici au achitat pentru marfa primită, iar o parte, până în prezent nu au achitat și există hotărâri judecătorești care sunt puse spre executare pentru a fi încasată suma debitorială; - alte acte de dispoziție asupra patrimoniului SRL "Metizalex" nu au fost efectuate din motivul că prin hotărârea CA Chișinău din 02.10.2017, a fost constatată insolvabilitatea debitorului SRL "Metizalex" și s-a intentat procedura de insolvabilitate, însă până în prezent, predarea-primirea patrimoniului SRL 9 "Metizalex", administratotului lichidator nu a avut loc și la moment nu este evaluată și constatată masa debitorială; - administratorul provizoriu Ispas Iurie, împreună cu reprezentantul BC "Energbank" SA și reprezentantul SRL "Metalica-Zuev" în lipsa lui Culic Alexandru, la data de 18.12.2017 au ridicat de la depozitul de pe str. Transnistriei 5/1, mun. Chișinău, o parte de bunuri care au fost gajate, întocmindu-se proces- verbal de ridicare, anexat la materialele cauzei; - vina în săvârșirea infracțiunii nu a fost confirmată în cadrul ședinței de judecată; - faptul că Culic Alexandru a înstrainat marfa altor agenți economic cu acordul băncii, nu poartă răspundere penală, or acțiunile sale sunt permise și de legislația în vigoare, art. 478 Cod civil; - după ridicarea metizelor de la depozitul din str. Transnistriei 5/1, mun. Chișinău, conform procesului-verbal din 18.12.2017, anexat la materialele cauzei, de acuzare cât și de reprezentantul BC „Energbank" și a administratorului-lichidator, nu au prezentat instanței un calcul sau un act de inventariere a bunurilor gajate rămase care ar stabili corect masa debitorială rămasă și înstrăinată; - în anul 2013 pentru sumele de credit primite și anume 330 mii dolari SUA, 187 mii euro și 250 000 lei a mai pus în gaj oficiul din str. Transnistriei 5, mun. Chișinău cu teren aferent în valoare de 6300000 lei, magazin amplasat pe str. Uzinelor 12, mun. Chișinău în valoarea de 2600000 lei, apartamentul nr. 90, din str. Milescu Spătaru 13/2, mun. Chișinău care-i aparține cu drept de proprietate în valoare de 600000 lei, inclusiv și metizele în valoare de 5447762 lei, conform rulajului bancar eliberat de BC „Energbank" SA din 22.06.2017, anexat la materialele dosarului penal se confirmă faptul că suma debitorială la data respectivă constituie suma de 2421085 lei și dobânda în sumă de 336632 lei, în așa fel, valoarea bunurilor gajate de vreo câteva ori acoperă datoria debitorială, cu excepția metizelor care au fost realizate cu acordul băncii.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință reprezentantul părții vătămate B.C. "ENERGBANK" S.A., Cușnir Pavel, prin care a manifestat dezacordul cu recursul declarat de către inculpat, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil fiind vădit neîntemeiat, motivând prin faptul că recursul inculpatului este nefondat, eronat formulat, având ca scop de a împiedica executarea unei sentințe de condamnare pentru faptele ilicite comise, a fost stabilită componența infracțiunii comise, reieșind din prevederile art. 478 Cod civil, în anumite cazuri înstrăinarea bunurilor gajate ar putea fi efectuată de către debitorul gajist doar cu condiția existenței acordului scris al creditorului gajist, condiție care în realitate nu a fost executată, or la caz, Culic Alexandru, deținând funcția de administrator a debitorului 10 gajist S.R.L. "Metizalex", a efectuat înstrăinarea bunurilor gajate fără a deține în acest sens acordul expres în formă scrisă a creditorului gajist B.C. „Energbank" S.A.. Cu referire la argumentele privind procesul de insolvabilitate a debitorului S.R.L. "Metizalex" și acțiunile întreprinse privind ridicarea, inventarierea și evaluarea bunurilor rămase din masa debitoare, menționează că conform raportului de evaluare nr. 264/CM din 09.07.2019, întocmit de S.R.L."Vibimobil", a fost efectuată estimarea valorii de piață a bunurilor mobile rămase conform listei prezentate, respectiv stabilindu-se prețul total de doar 311022 lei, fapt care de asemenea demonstrează vinovăția inculpatului și mărimea prejudiciului adus părții vătămate, cu referire la oarecare rulaje bancare la care face trimitere recurentul, B.C. "Energbank" S.A. poate menționa că până în prezent suma totală a prejudiciului cauzat la fel constituie 4807335,93 lei, care nu a fost diminuată prin careva plăți sau printr-un alt mod prevăzut de legislația în vigoare.

Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile din următoarele considerente. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. 6.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către reprezentantul părții vătămate B.C. "ENERGBANK" S.A., Vasilachi Iurii: La caz se reține, că potrivit textului recursului, recurentul invocă temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectele că: „instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice cu dispozitivul hotărârii și este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței” și totodată critică hotărârile judecătorești în latura pedepsei, critici ce cad sub incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că motivele și temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei. Astfel, ce ține de temeiul de recurs invocat de către recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin prisma cazurilor specificate de 11 recurent, Colegiul penal lărgit constată că acest temei nu este incident în speță, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat de către reprezentantul părții vătămate, descrise și în pct. 2.1. a prezentei decizii, întemeindu-și soluția în baza probelor cercetate, verificate și apreciate corect de instanța de apel prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, descrise și analizate în decizie, decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția corectă de respingere ca nefondat a apelului declarat de reprezentantul părții vătămate "ENERGBANK" S.A., Vasilachi Iurii, motivând corect soluția cu referire la acțiunea civilă înaintată în speță, conducându-se de prevederile art. 225 alin. (3) Cod penal, din considerentul că în speță nu a fost posibil de stabilit exact suma despăgubirilor, iar prima instanță corect a admis în principiu acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărăscă instanța civilă. Mai mult, veridicitatea soluției instanței de apel este determinată și de faptul că în ședința instanței de apel, repezentantul părții vătămate "ENERGBANK" S.A., Sosna Alexandru a declarat că mai este înaintată o acțiune civilă în cadrul procesului de insolvabilitate, menționând că s-a demonstrat că suma prejudiciului este de 4000000 lei (f.d. 232, vol. I), deși, instanța de recurs ordinar atestă că conform faptei constatate de prima instanță (f.d. 189, vol. I), s-a reținut că valoarea totală a bunurilor gajate ce constituiau masa debitoare, înstrăinată de inculpatul Culic Alexandru, fără consimțământul în scris a creditorului gajist, este de 4807335,93 lei, circumstanțe ce determină o discrepanță care nu permite stabilirea certă a prejudiciului material cauzat părții vătămate în prezenta speță, și astfel, instanțele de judecată conform prevederilor art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală, pentru a nu amâna judecarea cauzei pentru a administra noi probe și a nu a prejudicia interesele părților cointeresate, corect au decis asupra soluției de admitere în principiu a acțiunii civile înaintate, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărăscă instanța civilă. De asemenea, ce ține de critica recurentului, că "partea vătămată urmează în scopul recuperării prejudiciului material cauzat să se adreseze în ordinea procedurii civile, în contextul în care actele normative relevante prevăd și impunerea achitării taxei de stat", Colegiul penal lărgit notează că nu poate fi acceptată, or conform prevederilor art. 4 alin. (1) pct. 74) din Legea nr. 1216 XII din 03.12.1992 (în vigoare 01.01.1993), sunt scutiți de plata taxei de stat în instanțele judecătorești - reclamanții în acțiunile de reparație a prejudiciului material și/sau moral cauzat prin infracțiune. Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că soluția în latura civilă a instanțelor de judecată, nu afectează și nu impune careva impedimente în realizarea dreptului la despăgubiri a părții vătămate. 12 La fel, ce ține de dezacordul recurentului cu privire la pedeapsa cu amendă stabilită inculpatului Culic Alexandru, ce în opinia lui este prea blândă și disproporțională în raport cu fapta comisă și nu va aduce la atingerea scopului pedepsei penale, Colegiul penal lărgit, atestă că este o interpretare subiectivă a recurentului, ce se respinge ca neîntemeiată, or în speță prima instanță a stabilit anume pedeapsa cu amenda și instanța de apel a menținut soluția respectivă și s-a pronunțat detaliat și argumentat asupra acestei concluzii (f.d. 251-252, pct. 9, vol. I), din moment ce la stabilirea acestei pedepse echitabile au fost luate în considerare prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, în coraport cu circumstanțele speței, gravitatea și tipul infracțiunii săvârșite (care este mai puțin gravă și are un caracter non- violent) și personalitatea inculpatului Culic Alexandru, anterior nejudecat, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află, nu prezintă pericol social, lipsa circumstanțelor atenuante sau agravante, iar o nouă reluare a motivelor clare invocate în partea descriptivă a decizei instanței de apel, descrise și în pct. 3.1 a prezentei decizii, este inutilă, și motivarea dată se acceptă de instanța de recurs ordinar. 6.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de inculpatul Culic Alexandru: La caz se reține, că potrivit textului recursului, deși recurentul nu indică nici un temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, acesta critică decizia instanței de apel, nefiind de acord cu soluția de condamnare adoptată în privința sa, invocând că vinovăția sa nu a fost confirmată prin probele cercetate, aspecte ce cad sub incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, în sensul că nu au fost întrunite elementele infracțiunii incriminate. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că motivele invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei. În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă că din conținutul recursului, rezultă că recurentul primordial își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor administrate în prezenta cauză, de către prima instanță și instanța de apel, care în opinia lui nu confirmă vinovăția sa în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 251 Cod penal și că probele respective nu au fost apreciate corect conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit reține că nu pot fi acceptate, din considerentul că ansamblul de probe administrat în cauză, descris și analizat în sentința primei instanțe (f.d. 185-188, vol. I) și în decizia instanței de apel (f.d. 243- 251, vol. I) au fost apreciate de instanța de apel prin coroborare între ele, în coraport cu declarațiile inculpatului Culic Alexandru, astfel fiind constatat just că este demonstrată pe deplin vinovăția inculpatului Culic Alexandru în comiterea 13 infracțiunii incriminate, iar obiecțiile recurentului reprezintă doar opinia subiectivă greșită a acestuia, or instanța de recurs ordinar nu identifică vreun temei de a interveni prin prisma argumentelor invocate de recurent, în decizia instanței de apel, care este legală și întemeiată. Mai mult, se conchide că instanța de apel a apreciat probele prin prisma cerințelor stipulate în art. 101 Cod de procedură penală, expunându-se în decizie cu privire la motivele respingerii argumentelor părții apărării și acceptării probelor prezentate de partea acuzării, respectând rigorile specificate. De asemenea, din conținutul recursului ordinar declarat, rezultă că recurentul face o proprie apreciere greșită a probelor în temeiul cărora instanța de apel și-a întemeiat soluția de menținere a sentinței de condamnare, argumentându-și astfel propria versiune privind circumstanțele cauzei, invocând că nu este demonstrată vinovăția inculpatului Culic Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 251 Cod penal, inclusiv prin faptul că a vândut o parte din bunurile gajate, însă a efectuat această operațiune cu acordul creditorului B.C. "ENERGBANK" S.A , însă instanța de recurs ordinar atestă că la materialele cauzei lipsesc careva acte confirmative ce ar demonstra veridicitatea celor invocate de recurent. Astfel, instanța de recurs ordinar, verificând decizia instanței de apel prin prisma acestor critici, atestă că nu poate fi acceptată versiunea inculpatului, or aceasta contravine constatărilor corecte a instanței de apel în prezenta speță, ce a reținut just că inculpatul Culic Alexandru, fost administrator al "Metizalex" S.R.L., căreia i-a fost încredințată păstrarea și asigurarea integrității bunurilor gajate, și care contrar prevederilor Legii cu privire la gaj nr. 449-XV din 30 iulie 2001 și contractului încheiat, cu bună-știință și în mod intenționat a înstrăinat marfa sub formă de metize, care era gajată conform contractului de gaj din 21.03.2013 în vederea garantării executării contractului de credit nr. 408-488 din 06.03.2013 cu modificările ulterioare, în lipsa unui acord scris din partea creditorului gajist, inculpatul neprezentând careva acte ce ar confirma existența unui asemenea acord. De asemenea, se atestă că instanța de apel just a reținut cu privire la valoarea bunurilor gajate, înstrăinate ilegal de către inculpatul Culic Alexandru, în speță are relevanță actul de inventariere din 09 august 2016, efectuat la "Metizalex" S.R.L., prin care s-a stabilit că din stocul de marfă gajat lipsește marfa în sumă de 4807335,93 lei și a rămas marfa gajată doar în sumă de 640426,07 lei, concluzie ce confirmă că inculpatul Culic Alexandru a înstrăinat o parte din bunurile gajate, ce este întemeiat și prin coroborare cu cumulul de probe descris, verificat și apreciat de instanța de apel în decizia sa prin prisma art. 101 Cod de procedură penală (f.d. 243- 251, vol. I). Mai mult, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aceste 14 aspecte contestate și în prezentul recurs, nu se identifică, or instanța de apel s-a expus în decizia sa, detaliat și argumentat asupra fiecărei chestiuni esențiale invocate în apelul declarat de inculpatul Culic Alexandru, specificate repetat și în cererea de recurs, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat temeinicia motivelor și erorilor de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârile atacate sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând a fi menținută, iar recursurile declarate urmează a fi respinse ca inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către reprezentantul părții vătămate B.C. "ENERGBANK" S.A., Vasilachi Iurii, și de către inculpatul Culic Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 noiembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe Culic Alexandru Xxxxx, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 06 aprilie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor 15