ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 06.04.2020

1ra-450/2020 — art. 42 al. 2, art. 324 alin. 2 lit. b, c CP

HOTĂRÂRE
06.04.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 42 al. 2, art. 324 alin. 2 lit. b, c CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-450/2020 — art. 42 al. 2, art. 324 alin. 2 lit. b, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-450/2020

04 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Boico Victor

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

Procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți – Lisnic Elena prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 septembrie 2019,

în cauza penală privindu-i pe

Gasnaș Eduard XXX, născut la XXX,

originar din XXX.

Paladii Mihail XXX, născut la XXX,

originar și domiciliat XXX.

Scripcari Andrei XXX, născut la XXX,

originar din XXX, domiciliat XXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului în cauză, în baza actelor din

dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură

penală, inculpatul Gasnaș Eduard a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 324 alin. ( 2) lit. b) și c) Cod penal

fiindu-i stabilită o pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani 4 luni,

executarea acesteia într-un penitenciar de tip semiînchis, cu aplicarea amenzii în

mărime 4 500 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 7 ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicată față de Gasnaș

Eduard a fost suspendată pe un termen de probațiune de 3 ani.

1

A fost recunoscut vinovat inculpatul Paladii Mihail de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 324 alin. ( 2) lit. b) și c) Cod penal și i s-a stabilit

o pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani 4 luni, executarea

acesteia într-un penitenciar de tip semiînchis, cu aplicarea amenzii în mărime 4

500 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții

publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 7 ani.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate față de Paladii Mihail

s-a suspendat condiționat pe un termen de probațiune de 3 ani.

A fost recunoscut vinovat Scripcari Andrei de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. art. 42 alin. (5), 324 alin. ( 2) lit. b) și c) Cod penal fiindu-i stabilită o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani 4 luni, cu executarea

acesteia într-un penitenciar de tip semiînchis, cu aplicarea amenzii în mărime 4

500 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții

publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 7 ani.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate față de Scripcari

Andrei a fost suspendată condiționat pe un termen de 3 ani.

S-a respins solicitarea procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor

judiciare în sumă de 5 198 lei 92 bani.

1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpatul Gasnaș

Eduard activând în calitate de inspector de patrulare al Plutonului Sîngerei,

Glodeni, Fălești al Companiei de Patrulare nr. 2 Bălți a Regimentului de Patrulare

Nord al INP al IGP al MAI, în baza ordinului IGP al MAI Nr. 58 ef din

04.06.2015, fiind astfel în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (2) din Codul

penal, persoană publică, contrar prevederilor art. 28 alin. (1), pct. g) și h) al Legii

cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie

2012, care stabilește că polițistului îi este interzis să abuzeze de calitatea oficială

și să compromită, prin activitatea sa privată ori publică, prestigiul funcției sau al

autorității din care face parte, precum și să solicite sau să accepte cadouri, servicii,

favoruri, invitații sau orice alt avantaj, destinate personei acestuia sau familiei

sale, contrar prevederilor pct. 15 lit. lit. i) și j) din Codul de etică și deontologie a

polițistului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006 prin care

este obligat să se opună tuturor formelor de corupție din poliție, acționând prin

înțelegere prealabilă cu colegul de serviciu Paladii Mihail și cu specialistul

Serviciului Supraveghere Tehnică și Accidente Rutiere al IP Glodeni persoana în

privința căruia cauza a fost disjunsă, precum și în complicitate cu cet. Scripcari

Andrei, a comis infracțiunea de corupere pasivă în următoarele circumstanțe:

La 28 octombrie 2018, aproximativ la ora 02:55 min., Gasnaș Eduard, fiind

membru al echipajului de poliție MAI 9763, împreună cu colegul de serviciu

Paladii Mihail, acționând cu intenție directă, în complicitate cu specialistul

2

Serviciului Supraveghere Tehnică și Accidente Rutiere al IP Glodeni persoană în

privința căruia cauza a fost disjunsă, aflându-se în incita Inspectoratului de Poliție

din or. Glodeni situat pe str. Tricolorului, 4, având informații de la cet. Scripcari

Andrei, despre conducerea mijlocului de transport de model „Audi A5” n/î. XXX,

de către cet. Secrieru Victor, în stare de ebrietatea, făcând uz de cuvinte gesturi

și semne, au extorcat de la conducătorul auto și de la proprietarul automobilului

cet. Organ Natalia, prin intermediul cet. Scripcari Andrei, mijloace bănești în

mărime de 10 000 MDL, iar ulterior au primit de la ultimul mijloace financiare

în sumă de 300 Euro, care conform cursului oficial de schimb al BNM constituie

5 862 MDL, în scopul de a nu documenta în continuare cazul de conducere a

mijlocului de transport în stare de ebrietate.

În continuare, Gasnaș Eduard și Paladii Mihail au transmis persoanei în

privința căruia cauza a fost disjunsă o parte din banii extorcați anterior, și anume

mijloace financiare în sumă de 150 Euro, care conform cursului oficial de schimb

al BNM constituie 2 931 MDL, care cunoscând cu certitudine că conducătorul

auto Secrieru Victor este în stare de ebrietate, a acceptat și primit acești bani, în

scopul de a nu documenta în continuare cazul de conducere a mijlocului de

transport în stare de ebrietate.

Astfel, instanța de fond a calificat acțiunile inculpatului Gasnaș Eduard în

baza art. art. 42 alin. (2), 324 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal – coruperea pasivă „

primirea, personal și prin mijlocitor, de către o persoană publică, a mijloacelor

financiare ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a nu îndeplini acțiuni în

exercitarea funcției sale, acțiuni săvârșite de două sau mai multe persoane, cu

extorcare de bunuri”.

1.2. Inculpatul Paladii Mihail activând în calitate de inspector de patrulare al

Plutonului Sîngerei, Glodeni, Fălești al Companiei de Patrulare nr. 2 Bălți a

Regimentului de Patrulare Nord al INP al IGP al MAI, în baza ordinului IGP al

MAI Nr. 441 ef din 01.10.2018, fiind astfel în conformitate cu prevederile art.

123 alin. (2) din Codul penal, persoană publică, contrar prevederilor art. 28 alin.

(1) pct. g) și h) al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr.

320 din 27 decembrie 2012, care stabilește că polițistului îi este interzis să

abuzeze de calitatea oficială și să compromită, prin activitatea sa privată ori

publică, prestigiul funcției sau al autorității din care face parte, precum și să

solicite sau să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitații sau orice alt avantaj,

destinate personal acestuia sau familiei sale, contrar prevederilor pct. 15 lit. lit. i)

și j) din Codul de etică și deontologie al polițistului aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 481 din 10.05.2006 prin care este obligat să se opună tuturor

formelor de corupție din poliție, acționând prin înțelegere prealabilă cu colegul

de serviciu Gasnaș Eduard și cu specialistul Serviciului Supraveghere Tehnică și

3

Accidente Rutiere al IP Glodeni persoana în privința căreia cauza a fost disjunsă,

precum și în complicitate cu cet. Scripcari Andrei, a comis infracțiunea de

corupere pasivă în următoarele circumstanțe:

La 28 octombrie 2018, aproximativ la ora 02:55 min., Paladii Mihail, fiind

membru al echipajului de poliție MAI 9763, împreună cu colegul de serviciu

Gasnaș Eduard, acționând cu intenție directă, în complicitate cu specialistul

Serviciului Supraveghere Tehnică și Accidente Rutiere al IP Glodeni persoană în

privința căreia cauza a fost disjunsă, aflându-se în incita Inspectoratului de Poliție

din or. Glodeni situat pe str. Tricolorului, 4, având informații de la cet. Scripcari

Andrei, despre conducerea mijlocului de transport de model „Audi A5” n/î. XXX,

de către cet. Secrieru Victor, în stare de ebrietatea, făcând uz de cuvinte gesturi

și semne, au extorcat de la conducătorul auto și de la proprietarul automobilului

cet. Organ Natalia, prin intermediul cet. Scripcari Andrei, mijloace bănești în

mărime de 10 000 MDL, iar ulterior au primit de la ultimul mijloace financiare

în sumă de 300 Euro, care conform cursului oficial de schimb al BNM constituie

5 862 MDL, în scopul de a nu documenta în continuare cazul de conducere a

mijlocului de transport în stare de ebrietate.

În continuare, Gasnaș Eduard și Paladii Mihail au transmis persoanei în

privința căreia cauza a fost disjunsă o parte din banii extorcați anterior, și anume

mijloace financiare în sumă de 150 Euro, care conform cursului oficial de schimb

al BNM constituie 2 931 MDL, care cunoscând cu certitudine că conducătorul

auto Secrieru Victor este în stare de ebrietate, a acceptat și primit acești bani, în

scopul de a nu documenta în continuare cazul de conducere a mijlocului de

transport în stare de ebrietate.

Astfel, instanța de fond a calificat acțiunile inculpatului Paladii Mihail în

baza art. art. 42 alin. (2), 324 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal – coruperea pasivă „

primirea, personal și prin mijlocitor, de către o persoană publică, a mijloacelor

financiare ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a nu îndeplini acțiuni în

exercitarea funcției sale, acțiuni săvârșite de două sau mai multe persoane, cu

extorcare de bunuri”.

1.3. Inculpatul Scripcari Andrei, acționând prin înțelegere prealabilă și în

complicitate cu cet. Gasnaș Eduard a contribuit la săvârșirea infracțiunii de

corupere pasivă în următoarele circumstanțe:

La 28 octombrie 2018, aproximativ la ora 01:55min., cet. Scripcari Andrei,

acționând cu intenție directă, prin înțelegere prealabilă cu inspector de patrulare

al Plutonului Sîngerei, Glodeni, Fălești al Companiei de Patrulare nr. 2 Bălți a

Regimentului de Patrulare Nord al INP al IGP al MAI Gasnaș Eduard, l-a

informat pe ultimul despre faptul deplasării automobilului de model „Audi A5”

n/î XXX, condus de către cet. Secrieru Victor în stare de ebrietate alcoolică

4

avansată, pe un drum public din r-nul Glodeni, indicându-i momentul începerii

deplasării automobilului, punctul de pornire și orientativ traseul de deplasare,

pentru a putea fi identificat și stopat, cu înțelegerea de a interveni în momentul

documentării pentru al influența pe șoferul automobilului de a transmite mijloace

bănești angajaților de poliție, în scopul de a nu documenta cazul de conducere a

mijlocului de transport în stare de ebrietate.

Ca rezultat, aproximativ la ora 02:55 min Gasnaș Eduard, fiind membru al

echipajului de poliție MAI 9763, împreună cu colegul de serviciu Paladii Mihail,

acționând cu intenție directă, aflându-se în incinta Inspectoratului de Poliție din

or. Glodeni situat pe str. Tricolorului, 4, având informații de la cet. Scripcari

Andrei, despre conducerea mijlocului de transport de model „Audi A5” n/î. XXX,

de către cet. Secrieru Victor, în stare de ebrietate, făcând uz de cuvinte gesturi și

semne, au extorcat de la conducătorul auto și de la proprietarul automobilului cet.

Organ Natalia, prin intermediul cet. Scripcari Andrei, mijloace bănești în mărime

de 10 000 MDL, iar ulterior au primit de la ultimul mijloace financiare în sumă

de 300 Euro, care conform cursului oficial de schimb al BNM constituie 5 862

MDL, în scopul de a nu documenta în continuare cazul de conducere a mijlocului

de transport în stare de ebrietate.

Astfel, instanța de fond a calificat acțiunile inculpatului Scripcari Andrei în

baza art. art. 42 alin. (5), 324 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal – coruperea pasivă „

primirea, personal și prin mijlocitor, de către o persoană publică, a mijloacelor

financiare ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a nu îndeplini acțiuni în

exercitarea funcției sale, acțiuni săvârșite de două sau mai multe persoane, cu

extorcare de bunuri”.

de către:

2.1. Procurorul în Procuratura Anticorupție – Gladcov Cristina, care a

solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței în partea neîncasării

cheltuielilor judiciare în mărime de 5198, 92 lei, cu pronunțarea unei decizii prin

care aceste cheltuieli să fie încasate de la inculpați, precum și confiscarea

contravalorii sumei de 5862 lei ca bani rezultați din infracțiune.

Invocând faptul că:

- la examinarea chestiunii cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare,

instanța de fond nu a dat deplină eficiență prevederilor art. 227, art. 229 Cod de

procedură penală;

- instanța de fond nu s-a expus asupra solicitării de confiscare specială în

ordinea art. 106 Cod penal, în mod solidar de la inculpați în beneficiul statului a

sumei de 5862 lei ca bani rezultați din infracțiune.

5

2019, apelul procurorului s-a admis, s-a casat parțial sentința și s-a pronunțat o

nouă soluție prin care în temeiul art. 106 alin. (2) Cod penal și art. 162 alin. (1)

pct. 4) Cod de procedură penală s-a dispus încasarea solidară de la Gasnaș

Eduard, Paladii Mihail și Scripcari Andrei a mijloacelor bănești în valoare de

5862 lei, ce constituie obiectul material al infracțiunii.

Cheltuielile judiciare în mărime de 5198 92 lei, au fost trecute în contul

statului. În rest a fost menținută sentința fără modificări.

3.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat că, inculpații și-au

recunoscut integral vinovăția atât la faza urmăririi penale, cât și în cadrul instanței

de fond precum și cea de apel, depunând declarațiile benevole în ce privește

circumstanțele comiterii faptelor imputate, împrejurările cărora coroborează

întru-tot cu ansamblul probelor administrate în prezenta cauză, căror instanța li-a

dat o apreciere obiectivă conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al concludenții, utilității, pertinenței, veridicității și

coroborării reciproce, motivare pe care instanța de recurs o acceptă și pentru a

evita repetări inutile o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența

CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii în cauza Albert vs. România din 16.02.2010

reiterează, că art. 6 § 1 din Convenție deși obligă instanțele să-și motiveze

deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru

fiecare argument în parte (cauza Van de Hurk vs Olanda hotărârea din

19.04.1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie

prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Instanța de apel, ținând cont de faptul, că probele verbale și materiale scrise,

detaliat sunt redate în conținutul hotărârii atacate, a conchis inutilitatea expunerii

lor repetate, or, apelanta a adus critici doar soluției de respingere a cererii de

încasare a cheltuielilor de judecată pentru efectuarea acțiunilor procesuale în

sumă de 5 198, 92 lei și cea lăsată fără soluționare de confiscare specială a sumei

de 5 862 lei, ce constituie obiectul infracțiunii.

Prin urmare, preluând opinia acuzării, instanța de apel a dispus încasarea

solidară de la inculpații Gasnaș Eduard, Paladii Mihail și Scripcari Andrei a

mijloacelor bănești în valoare de 5 862 lei, ce constituie obiectul material al

infracțiunii, în temeiul art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal și art. 162 alin. (1) pct.

4) Cod de procedură penală.

Cu referire la solicitarea procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor

judiciare în sumă totală de 5198 92 lei, pentru efectuarea acțiunilor procesuale,

instanța de apel a respins această solicitare făcând referire la prevederile art. 227,

229 Cod de procedură penală.

6

Totodată instanța de apel a menționat că necătând la faptul că cheltuielile

judiciare într-o cauză penală sunt provocate de săvârșirea unei infracțiuni, ce

impune desfășurarea urmăririi penale și judecarea cauzei pentru aplicarea legii

penale celui ce a comis-o, posibilitatea încasării lor de la făptuitor, o decide

instanța de judecată conform prevederilor art. 229 Cod de procedură penală.

4.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți – Lisnic Elena, care a

indicat temei pentru recurs art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării

cauzei în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată. Invocând faptul că

atât prima instanță cît și instanța de apel, la soluționarea chestiunii cu privire la

cheltuielile judiciare suportate în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale, nu

a dat deplină eficiență prevederilor art. 227, 229 Cod de procedură penală, fapt

ce a dus la dispunerea neîntemeiată de a trece aceste cheltuieli în contul statului.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil,

fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu,

este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că

recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.

427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, se reține că recurentul contestă decizia instanței de apel, indicând

temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

criticând decizia instanței de apel anume în partea motivării soluției acesteia

privind respingerea apelului declarat de procuror, prin care a fost solicitată

încasarea cheltuielilor suportate pentru efectuarea acțiunilor procesuale în

prezenta cauză penală din contul inculpaților.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că temeiul și motivele invocate de recurent în susținerea acestui temei nu

7

s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest

context următoarele.

Colegiul penal analizând textul deciziei recurate (f.d. 213-221, Vol.III) în

coraport cu motivele invocate de recurent, atestă că instanța de apel s-a expus

argumentat și motivat asupra aspectelor contestate și în prezentul recurs ordinar,

bazându-și just soluția privind respingerea apelului și solicitării părții acuzării de

a dispune încasarea cheltuielilor în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale

din contul inculpaților în baza prevederilor legale stipulate în art. 227 Cod de

procedură penală, iar instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei

motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza

Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994,

pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță

internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt

mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Totodată, Colegiul penal invocă că prevederile art. 227 Cod de procedură

penală, reglementează care anume cheltuieli sunt incluse în categoria cheltuielilor

judiciare.

După cum urmează din materialele cauzei, recurentul solicită încasarea

sumei de 5 198 lei, 92 bani, cheltuieli ce sunt alcătuite din salariu procurorului,

salariul consultantului, cheltuieli în legătură cu utilizarea hârtiei și a copiatorului

(f.d. 66, Vol. III), care nu se regăsesc în art. 227 Cod de procedură penală și care

nu pot fi acceptate ca fiind cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale

în cauza penală.

Totodată instanța de recurs consideră necesar să specifice faptul că,

înaintând solicitarea cu privire la încasarea cheltuielilor suportate în legătură cu

efectuarea acțiunilor procesuale în prezenta cauză penală, procurorul era obligat

să prezinte probe cu privire la veniturile inculpaților precum și să prezinte

informații referitor la persoanele aflate la întreținerea acestora, pentru a

demonstra dacă încasarea acestor cheltuieli nu va influența substanțial asupra

situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor, ce nu s-a realizat

în speța dată.

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea judecătorească atacată sub aspectele

contestate, deoarece soluția adoptată, este legală și întemeiată, iar recursul ordinar

declarat de către recurent este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

8

penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către Procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți – Lisnic Elena împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 18 septembrie 2019, în cauza penală privindu-i

pe Gasnaș Eduard XXX, Paladii Mihail XXX, Scripcari Andrei XXX, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 06 aprilie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

9

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-06-26
0,95
1ra-1111/2020 — art. 186 alin. 2 lit. d, 84 Cp
Dosarul nr. 1ra-1111/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 13 mai 2020 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, a examinat, în camera de
CSJ 2018-11-01
0,95
1ra-991/2018 — art. 151 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-991/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 02 octombrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda
CSJ 2020-07-15
0,94
1ra-1291/20 — art. 186 al. 2 lit. b, c, d CP
Dosarul nr. 1ra-1291/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 15 iulie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând admisi
CSJ 2020-07-30
0,94
1ra-1340/2020 — art. 145 alin. 2 lit. e, j CP
Dosarul nr. 1ra-1340/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 01 iulie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Elena, Boico Vi
CSJ 2020-06-10
0,94
1ra-1223/2020 — 164 alin. 2 lit. e si art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP
Dosarul nr. 1ra-1223/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 13 mai 2020 mun. Chişinău Colegiul Penal în următoarea componență: președinte Diaconu Iurie judecători Catan Liliana Guzun Ion examinând admisibilitatea î
Sursă