1ra-373/2020 — art.360 alin.2 CP

1ra-373/2020 — art.360 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-373/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Vladimir Timofti

Judecători – Anatolie Țurcan și Elena Cobzac,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Andronic Natalia, prin care

se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iunie

2019, în cauza penală în privința lui

Dascal Nina xxx, născută la xxx, originară și

domiciliată în r-nul xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 01.09.2016 - 27.12.2018;

Instanță de apel: 29.01.2019 - 03.06.2019;

Instanță de recurs: 28.10.2019 - 26.02.2020.

A C O N S T A T A T :

Dascal Nina a fost achitată de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.360 alin.(2) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

anul 2013, aflându-se la domiciliu în s. Țareuca, r-nul Rezina, realizându-și scopul

limitării libertății, inclusiv libertatea de circulație a fiicelor sale minore Dascăl

Vlada xxx, a.n. xxx și Dascăl Ina xxx, a.n. xxx, a luat certificatul de naștere cu nr.

xxx eliberat de OSC Rezina la 04.06.2007 sub nr. 19 pe numele Dascal Vlada,

certificatul de naștere cu nr. xxx eliberat de OSC Rezina la 11.06.2010 sub nr.178

pe numele Dascal Ina, pașaportul cetățeanului Republicii Moldova cu nr.xxx

eliberat de BEDP Rezina la 06.12.2013 pe numele Dascal Vlada xxx și pașaportul

cetățeanului Republicii Moldova cu nr. xxx eliberat de BEDP Rezina la 06.12.2013

pe numele Dascal Ina xxx, pe care refuză să le restituie lui Dascal Vladimir Ion, cu

care, în baza Hotărârii Judecătoriei Rezina din 11.07.204 este determinat

domiciliul copiilor minori Dascal Vlada și Dascal Ina, cu permisiunea circulației

cu copii peste hotarele țării în lipsa acordului în scris a mamei Dascal Nina Ion.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Dascal Nina să fie

condamnată în baza art.360 alin.(2) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de

amendă în mărime de 500 u.c., echivalentul a 10 000 lei.

În motivarea cererii de apel, acuzatorul de stat a invocat că, instanța eronat a

1

indicat în sentința pronunțată că, nu au fost prezentate probe care ar demonstra

faptul că inculpata a luat și a refuzat de a restitui documentele fiicelor minore și că

inculpata ar fi acționat în detrimentul fiicelor minore, fapt combătut prin

declarațiile reprezentantului legal al minorelor care a susținut în instanță că s-a

adresat de mai multe ori la fosta sa soție Dascal Nina de a restitui actele, dar de

fiecare dată primea refuz, iar în anul 2015, luna martie-aprilie fiind necesar să

meargă cu copiii la tratament sanatorial în Ucraina, or. Sergheievca, s-a adresat din

nou la Dascal Nina de a-i restitui actele copiilor, însă aceasta din nou i-a refuzat.

Atunci a fost nevoit să meargă și să facă copiilor alte pașapoarte.

De asemenea, a indicat că faptul refuzului de a restitui actele copiilor, a fost

confirmat în instanța de judecată chiar și de inculpată, care a recunoscut faptul că

documentele indicate în învinuire, într-adevăr s-au aflat la ea, însă a refuzat să le

restituie, deoarece este și ea părinte și are dreptul la ele.

În final, a notat că prima instanță a ignorat argumentele aduse de către

acuzare, conform cărora poziția inculpatului și versiunea înaintată în procesul

penal reprezintă o modalitate de a se apăra și de a se eschiva de la răspunderea

penală. Ca urmare, instanța de judecată apreciind subiectiv probele acumulate și

circumstanțele cazului a pronunțat o sentință, care este contrară legii, de aceea ea

urmează a fi casată.

apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, instanța de fond

la pronunțarea sentinței, a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art.101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

veridicității și coroborării, just a adoptat o sentință de achitare în privința inculpatei

Nina Borisova (Dascal) în baza art.360 alin.(2) Cod penal.

A reținut că, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept,

just a concluzionat că inculpata Nina Borisova (Dascal) urmează a fi achitată din

motiv că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii. Împrejurări care au

fost elucidate și constatate din totalitatea de probe acumulate la dosarul respectiv,

fiind corect apreciate, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.

Totodată, a remarcat că reieșind din cumulul de probe cercetate suplimentar

în cadrul ședinței instanție de apel, a concluzionat că apelul procurorului este

neîntemeiat, fiind bazat pe presupuneri neargumentate și fără a avea vreun suport

juridic probant, motiv din care urmează a fi respins.

Subsecvent, instanța de apel a reținut că, prima instanță a examinat cauza

minuțios, multilateral, sub toate aspectele și în baza tuturor probelor administrate,

justificat a concluzionat că fapta Ninei Dascal nu întrunește elementele infracțiunii

prevăzute de art.360 alin.(2) Cod penal, aceasta fiind achitată.

Cu referire la învinuirea adusă inculpatei Dascal Nina, instanța de apel a

reținut că, motivele invocate de către acuzare în apelul declarat, precum că la

adoptarea sentinței instanța de fond incorect a apreciat probele administrate în

cadrul urmăririi penale, nu pot fi reținute de către Colegiul penal, din considerentul

că, probe concludente ce ar confirma vinovăția inculpatei Dascal Nina sau ar

combate poziția acesteia, acuzarea de stat nu a prezentat, prima instanță corect a

2

reținut faptul că nu există careva probe ce ar confirma luarea sau păstrarea

buletinelor de identitate sau a altor documente importante ale persoanelor fizice,

anume cu intenția de a limita libertatea persoanei, inclusiv libertatea de circulație,

sau de a o lipsi de aceasta.

Astfel, a evidențiat că, în sensul art.2 Cod penal, se consideră componență a

infracțiunii totalitatea semnelor obiective și subiective, stabilite de legea pedală, ce

califică o faptă prejudiciabilă drept infracțiune concretă. Mai mult, potrivit

prevederilor art.385 Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de

judecată soluționează chestiunile, inclusiv: dacă a avut loc fapta de săvârșirea

căreia este învinuit inculpatul și, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de

care anume lege penală este prevăzută ea și, respectiv în partea descriptivă a

sentinței de condamnare, potrivit art.394 Cod de procedură penală, trebuie să

cuprindă nu numai descrierea faptei criminale, dar și încadrarea juridică a

acțiunilor inculpatului.

În continuare, cu referire la componența de infracțiune prevăzută de art.360

alin.(2) Cod Penal, instanța de apel a relatat că, aceasta presupune existența

următoarelor elemente constitutive.

Latura obiectivă a infracțiunii se realizează prin săvârșirea unor acțiunii

alternative, și anume în speța dată care presupune că se manifestă prin luarea și

păstrarea de către Dascal Nina a certificatelor de naștere și a pașapoartelor copiilor

săi Dascal Ina și Dascal Vlada, care prin luare constă în ridicarea, fără drept, a

buletinelor de identitate, sau a altor documente importante ale persoanelor fizice,

cu intenția de a limita libertatea persoanei, inclusiv libertatea de circulație, sau de a

o lipsi de aceasta, iar ce ține de păstrare constă în reținerea buletinelor de identitate

sau a altor documente importante ale persoanelor fizice, cu intenția de a limita

libertatea persoanei, inclusiv libertatea de circulație, sau de a o lipsi de aceasta.

Infracțiunea este formală și se consumă din momentul săvârșirii a tuturor sau

cel puțin a unei acțiunii indicate în dispozițiile alin.(2) al art.360 Cod penal.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că, de către acuzatorul de stat nu a

fost demonstrată această latură a infracțiunii imputate lui Dascal Nina, deoarece

dânsa fiind mama copiilor Dascal Ina și Vlada nu este decăzută din drepturile

părintești, iar plecarea copiilor în Federația Rusă în perioada 22.12.2013 -

22.12.2016 a dispus de o declarație autentificată notarial de către Dascal Vladimir,

care confirmă că își exprimă acordul la ieșirea temporară a copiilor Dascal Vlada și

Dascal Ina după hotarele Republicii Moldova, în Federația Rusă, în ospeție, pentru

perioada respectivă, și astfel nu pot fi reținute criticile acestuia că fosta soție nu-i

eliberează actele copiilor.

Latura subiectivă a infracțiunii se manifestă prin intenție directă, deoarece

făptuitorul înțelege că ia sau păstrează buletinele de identitate sau alte documente

importante ale persoanelor fizice, cu intenția de a limita libertatea persoanei,

inclusiv libertatea de circulație, sau de a o lipsi de aceasta, și dorește săvârșirea

acestor acțiuni. Scopul infracțiunii este de a limita libertatea persoanei, inclusiv

libertatea de circulație, sau de a o lipsi de aceasta dorind săvârșirea acestor acțiuni.

Instanța de apel a reiterat că, nu pot fi reținute argumentele acuzatorului de

stat, precum că, au fost prezentate probe care ar demonstra faptul că inculpata a

3

luat și a refuzat de a restitui documentele fiicelor minore și că inculpata ar fi

acționat în detrimentul fiicelor minore și anume declarațiile reprezentantului legal

al minorelor care a susținut în instanță că s-a adresat de mai multe ori la fosta sa

soție Dascal Nina de a restitui actele, dar de fiecare dată primea refuz, or, prin

declarațiile reprezentantului legal al minorelor, din 08.04.2019 depuse în instanța

de apel, ultimul a declarat că a plecat anterior peste hotare cu copii săi și în prezent

și-a programat plecarea peste hotare cu copii minori, fără a arăta că a avut sau sunt

careva circumstanțe care iar împiedica.

Totodată, instanța de apel a indicat că, urmează a fi respinsă poziția

acuzatorului de stat precum că, refuzul de a restitui actele copiilor, a fost confirmat

în instanța de judecată chiar și dacă inculpata a recunoscut faptul că documentele

indicate în învinuire, într-adevăr s-au aflat la ea, însă a refuzat să le restituie,

deoarece este și ea părinte și are dreptul la ele, or, la înaintarea plângerii de către

Dascal Vladimir la 02.06.2016 și pornirea cauzei penale la 01.07.2016, ultimul

deja a perfectat și deținea legal acte pe numele copiilor săi, care i-a permis ulterior,

în temeiul actelor deținute, plecarea peste hotarele Republicii Moldova, împreună

cu copii, iar actele copiilor deținute la inculpată și-au pierdut valabilitatea.

În aceiași ordine de idei, instanța de apel a reținut că prima instanță corect a

statuat că, declarațiile reprezentantului legal al minorelor, Dascal Vladimir nu

relevă faptul păstrării buletinelor de identitate sau a altor documente importante ale

persoanelor fizice, cu intenția de a limita libertatea persoanei, inclusiv libertatea de

circulație, sau de a o lipsi de aceasta, iar fapta inculpatei nu poate fi apreciată ca

infracțiune.

În plus, instanța de apel nu a reținut nici argumentele invocate de apelant cu

privire la faptul că prima instanță nu a apreciat din punct de vedere juridic corect

argumentele acuzării, or, prima instanță întemeiat le-a dat o apreciere cuvenită.

Așadar, instanța de apel a considerat că nu au fost prezentate probe

pertinente, concludente, utile și veridice care ar fi dovedit vinovăția inculpatei

Dascal Nina în comiterea infracțiunii prevăzute de art.360 alin.(2) Cod penal,

ultima fiind bazată în exclusivitate pe presupuneri care nu pot sta la baza emiterii

unei sentințe de condamnare, iar toate dubiile neînlăturate în condițiile legii

urmează a fi interpretate în favoarea inculpatei.

Reieșind din cele expuse, pe marginea apelului procurorului referitor la

dezacordul cu achitarea inculpatei Dascal Nina, instanța de ape a subliniat

principiul fundamental al prezumției nevinovăției ca principiu de bază al

Convenției Europene pentru Drepturile Omului și al legislației procesuale naționale,

astfel încât, sarcina probațiunii revine organului de urmărire penală și acuzatorului

de stat, persoana indiferent de calitatea procesuală într-un proces penal nefiind

obligată să dovedească nevinovăția sa.

Mai mult, instanța de apel a evidențiat ca fiind pertinentă în acest sens și

jurisprudența CtEDO care a statuat că noțiunea de proces echitabil presupune că o

instanță care și-a motivat hotărârea, să fi analizat în mod real chestiunile esențiale

care i-au fost supuse judecății. (Hotărârea CEDO privind cauza Boldea împotriva

României, din 15.02.2007.

4

contestat cu recurs ordinar decizia solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei

penal la rejudecare, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanța de apel nu a luat măsurile

necesare pentru ca probele concludente și utile, prezentate de partea acuzării să fie

cercate și apreciate la justa lor valoare, astfel că toate elementele de fapt să aibă o

relevanță juridică, iar prin această inactivitate instanța de a apel a provocat o stare

de incertitudine și neclaritate cu privire la soluția adoptată, or cum se explică faptul

că, fiecare din criticile aduse de către instanța de apel referitor la probele aduse în

sprijinul .învinuirii imputate inculpatului sunt expuse cu o argumentare vagă și

selectiv preluate din soluția anterioară pronunțată de către instanța de fond.

Acuzarea consideră că, s-a constatat cert săvârșirea infracțiunii de luare și

păstrare a documentelor de către Dascăl Nina, în acest sens remarcând că în

acțiunile inculpatei sunt prezente toate elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art.360 alin.(2) Cod penal.

A indicat că, afirmațiile instanței de apel precum că, nu a fost demonstrată

latura obiectivă a infracțiunii imputate lui Dascal Nina, deoarece dânsa fiind mama

copiilor Dascal Ina și Vlada nu este decăzută din drepturile părintești, și Dascal

Vladimir a afirmat că deja a perfectat duplicatul certificatelor de naștere, sunt

absolut nefondate, de vreme ce în baza hotărârii judecătoriei Rezina din

11.07.2014 a fost determinat domiciliu copiilor minori Dascal Vlada și Dascal Ina

cu tata Dascal Vladimir, cu permisiunea circulației cu copii peste hotarele țării în

lipsa acordului în scris a mamei Dascal Nina Ion până la majoratul copiilor, iar

Dascal Nina păstra documentele importante a copiilor minori și anume

pașapoartele cetățeanului Republicii Moldova și certificatele de naștere pe numele

Dascal Ina și Vlada doar în scopul limitării libertății de circulație, ignorând toate

cerințele de a restitui documentele ce nu îi aparțin.

A notat că, prin declarațiile date de către reprezentantul părții vătămate

Dascal Vladimir în cadrul ședinței de judecată și în instanța de apel, se confirmă că

inculpata Dascal Nina a păstrat toate documentele pentru ca în urma divorțului

pronunțat în anul 2014, Dascal Ina și Vlada să nu aibă posibilitatea să se deplaseze

cu tatăl său la tratament sanatorial în Ucraina, or. Sergheievca Federația Rusă,

astfel fiind confirmată existența laturii subiective a infracțiunii prevăzute de art.360

alin.(2) Cod penal.

De asemenea, a enunțat că, prin declarațiile părților vătămate minore Dascal

Ina și Vlada date în cadrul urmării penale, se confirmă cu certitudine că în

primăvara anului 2014, tata lor a dorit să le ducă la sanatoriu, și a cerut de la mama

lor pașapoartele, însă ea nu le-a dat.

În aceeași ordine de idei, a evidențiat că inculpata fiind audiată în fața

instanție de apel a recunoscut că până n prezent păstrează certificatul de naștere cu

nr. xxx eliberat de OSC Rezina la 04.06.2007 sub nr. 19 pe numele Dascal Vlada,

certificatul de naștere cu nr, xxx eliberat de OSC Rezina la 11.06.2010 sub nr. 178

pe numele Dascal Ina, pașaportul cetățeanului Republicii Moldova cu nr. xxx

eliberat de BEDP Rezina la 06.12.2013 pe numele Dascal Vlada xxx și pașaportul

cetățeanului Republicii Moldova cu nr.B xxx eliberat de BEDP Rezina la

06.12.2013 pe numele Dascal Ina xxx și nu le va întoarce soțului, numai dacă va fi

5

o hotărâre judecătorească.

În contextul celor indicate, consideră că se demonstrează cu certitudine

culpabilitatea lui Dascal Nina în comiterea infracțiunii incriminate, cu atât mai

mult că soții Dascal, se aflau în proces de desfacerea a căsătoriei, relațiile dintre ei

erau conflictuale, prin urmare motivul și scopul luării, păstrării documentelor

copiilor minori Dascal Ina și Vlada rezultă clar din acțiunile inculpatei - limitarea

libertății de circulație a membrilor familiei sale.

A mai expus, că nu poate fi reținut nici faptul că la momitul înaintării

plângerii de către Dascal Vladimir la 02.06.2016 și pornirea cauzei penale la

01.07.2016, ultimul deja a perfectat și deținea legal acte pe numele copiilor săi,

care i-a permis ulterior, în temeiul actelor deținute, plecarea peste hotarele

Republicii Moldova, împreună cu copii, iar actele copiilor deținute la inculpată și-

au pierdut valabilitatea, deoarece aceste circumstanțe nu eliberează persoana de

răspunderea penală conform art.360 alin.(2) Cod penal, fiind considerată

infracțiune consumată din momentul trecerii pașapoartelor și certificatelor de

naștere a copiilor minor Dascl Ina și Valda în stăpânirea lui Dascal Nina.

A susținut că, instanța de apel nu a luat măsurile necesare pentru ca probele

concludente și utile, prezentate de partea acuzării să fie cercetate și apreciate la

justa lor valoare, astfel că toate elementele de fapt să aibă o relevanță juridică, iar

prin această inactivitate instanța de a apel a provocat o stare de incertitudine și

neclaritate cu privire la soluția adoptată, or cum se explică faptul că fiecare din

criticile invocate de către instanța de apel referitor la probele aduse în sprijinul

învinuirii imputate inculpatului sunt expuse deficitar în speța dată.

De asemenea, acuzarea a mai constatat, că din procesul-verbal al ședinței de

judecată a instanție de apel din data de 03.06.2019, rezultă că acuzatorul de stat a

înaintat un demers, prin care a solicitat audierea părților vătămate minore Dascal

Ina și Vlada, prezența cărora era asigurată la ședința instanțe de apel, pentru a

relata circumstanțele cazului, care a fost susținut și de reprezentatul părților

vătămate Dascal Vladimir, însă instanța de apel, a respins, ca fiind neîntemeiat

demersul, invocând niște motive irelevante, lipsind astfel partea acuzării de

posibilitatea de a prezenta probe suplimentare, necesare pentru aflarea adevărului

și o soluționare justă și obiectivă a cauzei, ce nu poate fi acceptat.

Astfel, opinează că instanța de apel nu a judecat apelul procurorului în

condițiile legii, deoarece nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

și a adoptat o hotărâre, care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată

că este vădit neîntemeiat.

Din conținutul recursului declarat de avocat, se reține că recurentul invocă

temeiul pentru recurs stipulat la pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală,

potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a

6

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

În esență, criticele recurentului se axează pe ideea că instanța de apel nu a

intrat pe deplin în esența acțiunilor inculpatei Dascal Nina, acestea fiind apreciate

greșit, eronat menținând achitarea acesteia.

Raportând norma de drept citată la circumstanțele cauzei, Colegiul constată

că acest temei nu-și găsește confirmare în speța dedusă judecății.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul

ordinar, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii

contestate, relevă în mod concludent că instanța de apel dispunând menținerea

sentinței, corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei,

în conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de

drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, fiind apreciate în

conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludentei, utilității, veridicității și coroborării lor.

În acest context, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul

recurentului că, instanțele de fond la adoptarea hotărârii de achitare s-au bazat în

exclusivitate pe probele părții apărării, care nu coroborează cu celelalte probe,

deoarece acesta reprezintă poziția subiectivă a părții acuzării.

Totodată, instanța de recurs ține să menționeze că, potrivit art.101 alin.(2)

Cod de procedură penal, judecătorul apreciază probele conform propriei

convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în

mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Astfel, competența de apreciere a probelor în

instanța de judecată îi revine judecătorului.

De asemenea, Colegiul penal apreciază drept neîntemeiat argumentul

recurentului precum că ,,prin declarațiile părților vătămate minore Dascal Ina și

Vlada date în cadrul urmării penale, se confirmă cu certitudine că în primăvara

anului 2014, tata lor a dorit să le ducă la sanatoriu, și a cerut de la mama lor

pașapoartele, însă ea nu le-a dat”, or, acesta este lipsit de suport probatoriu din

punct de vedere al coroborării cu toate probele în ansamblu.

Mai mult, Colegiul penal nu poate reține nici argumentele acuzării precum

că, ,,prin declarațiile date de către reprezentantul părții vătămate Dascal Vladimir

în cadrul ședinței de judecată și în instanța de apel, se confirmă că inculpata Dascal

Nina a păstrat toate documentele pentru ca în urma divorțului pronunțat în anul

2014, Dascal Ina și Vlada să nu aibă posibilitatea să se deplaseze cu tatăl lor la

tratament sanatorial în afara hotarelor Republicii Moldova”, deoarece este parte

interesată pe cauză.

Colegiul penal reține justificate argumentele instanței de apel, că Dascal

Vladimir a perfectat și deținea legal acte pe numele copiilor săi, care i-au permis

ulterior, în temeiul actelor deținute, plecarea peste hotarele Republicii Moldova,

împreună cu copiii, actele copiilor deținute la inculpată și-au pierdut valabilitatea.

Totodată, Colegiul penal accentuează că argumentele procurorului invocate

7

în cererea de recurs privind modalitatea de apreciere a probelor și întrunirea în

acțiunile inculpatei a elementelor constitutive a infracțiunii prevăzute de art.360

alin.(2) Cod penal, au constituit obiect de examinare în instanța de apel și, cărora

instanța le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în

prezenta decizie la pct.4, concluzii care se însușesc de către instanța de recurs pe

deplin și astfel nu se mai impune reluarea unei motivări repetate, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 al hotărârii sale în cauza

Albert c. României din 16 februarie 2010, a statuat că, art.6 §1 din CțEDO, deși

obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca

impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de

proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate

de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către

partea acuzării nu este aplicabil din punct de vedere al prezenții erorilor de drept,

care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii

contestate și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Andronic Natalia, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 03 iunie 2019, în cauza penală în privința lui Dascal

Nina xxx, deoarece este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată motivat la 26 martie 2020.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

8