1ra-1132/20 — art.352/1alin.1 CP

1ra-1132/20 — art.352/1alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1132/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

02 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

inculpata Spiridon Ina, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 04 decembrie 2019, în cauza penală privind-o pe

Spiridon Ina xxxxx, născută la xxxxx,

originară și domiciliată în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 31.05.2019 – 19.08.2019;

Instanța de apel: 11.09.2019 – 04.12.2019;

Instanța de recurs: 28.02.2020 – 02.09.2020.

Asupra admisibilității recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal,

C O N S T A T Ă:

Ina a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.3521 alin.(1) Cod penal la

pedeapsa sub formă de amendă, în mărime de 500 u.c., echivalentul a 25 000 lei, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de până la 1 an.

A fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea procurorului cu privire la încasarea

din contul inculpatei Spiridon Ina a cheltuielilor judiciare, în sumă totală de 382 lei.

la data de 29.08.2018, prezentându-se la notarul Luca Petru, a cărui sediu este

amplasat în or. xxxxx, în cadrul dosarului nr.606227/262-18 cu privire la eliberarea

certificatului cu dreptul la moștenirea averii decedatului Russu Piotr, fiindu-i aduse la

cunoștință dispozițiile prevederilor Codului penal privind răspunderea pentru fals în

declarații și anume despre faptul tăinuirii altor moștenitori legali, intenționat a depus o

1

declarație falsă despre faptul că ea este unicul moștenitor legal a tatălui său decedat pe

nume Russu Petru, necomunicând astfel despre existența altui moștenitor legal și

anume a fratelui lui Spiridon Ina pe nume Rusu Alecu xxxxx.

Ca urmare a prezentării acestei declarații false la notarul Luca Petru, la data de

07.09.2018, lui Spiridon Ina i s-a eliberat certificatele de unic moștenitor legal asupra

întregii averi a tatălui său Russu Petru, și anume certificatul de moștenitori legal din

07.09.2018, prin care a fost atestată Spiridon Ina Petru ca moștenitor al averii cet.

Russu Piotr, decedat la 12.02.2018, și anume asupra terenului cu destinație agricolă

repartizat în proprietate privată cu o suprafață totală de 1,1518 ha, numărul terenului

368, înregistrat cu numărul cadastral xxxxx, terenul cu destinație agricolă repartizat în

proprietate privată cu o suprafață totală de 0,2243 ha, înregistrat cu numărul cadastral

xxxxx.

Tot în baza declarației false depuse la data de 29.08.2018, lui Spiridon Ina i-a

fost eliberat certificatul de moștenitor legal din 07.09.2018, prin care s-a atestat

Spiridon Ina ca moștenitor al averii tatălui său Russu Piotr, decedat la și anume asupra

terenului de pământ/grădină repartizat în proprietate privată cu suprafața totală de 0,04

ha, înregistrat cu numărul cadastral xxxxx; a terenului de pământ/grădină repartizat în

proprietate privată cu suprafața totală de 0,3211 ha, înregistrat cu numărul cadastral

xxxxx; precum și a terenului de pământ/grădină repartizat în proprietate privată cu

suprafața totală de 0,2611 ha înregistrat cu numărul cadastral xxxxx.

Tot în baza aceleiași declarații false din 29.08.2018, lui Spiridon Ina i-a mai fost

eliberat certificatul de moștenitor legal din 17.10.2018, prin care s-a atestat Spiridon

Ina ca moștenitor al averii tatălui său Russu Piotr, decedat la 12.02.2018, asupra

terenului pentru construcții cu suprafața de 0,0449 ha, înregistrat cu numărul cadastral

xxxxx deținut cu titlu de proprietate cu casa de locuit individuală cu suprafața de 80,6

m.p, cu numărul cadastral xxxxx, construcție accesorie (șură) cu suprafața de 37,1

m.p., înregistrată cu numărul cadastral xxxxx, construcție accesorie (șură) cu suprafața

de 16,0 m.p., înregistrată cu numărul cadastral xxxxx. Ca consecință în urma

declarației false depuse la 29.08.2018 de către Spiridon Ina la notarul Luca Petru

precum că este unicul moștenitor al tatălui său, tăinuind intenționat și în mod conștient

despre existența altui moștenitor legal, care este fratele său Rusu Alecu, au fost

produse consecințe juridice și anume Spiridon Ina a obținut certificatele de moștenitor

legal pe întreaga avere a tatălui său decedat Russu Piotr.

solicitând casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie achitată de

comiterea infracțiunii prevăzute de art.3521 alin.(1) Cod penal.

În susținerea poziției sale, apelanta a indicat următoarele argumente:

- concluziile instanței expuse în sentința de condamnare nu sunt coerente și

credibile pentru a fi acceptate;

2

- nu a tăinuit la notar faptul existenței altui moștenitor. Fratele Rusu Alecu a

avut posibilitatea timp de 6 luni să se adreseze la notar, că doar s-a aflat pe loc, nu era

peste hotare, nu a fost bolnav și a știut că timp de 6 luni trebuie să se adreseze la

notar. El i-a spus inculpatei să meargă la notar sa perfecteze documentele, deoarece

dacă nu se adresează la timp, averea rămasă după deces va trece la stat. Ea a prezentat

notarului Petru Luca certificat de la primăria s. xxxxx prin care se confirmă ca

moștenitor după decesul tatălui Russu Piotr, sunt Spiridon Ina și Rusu Alecu. Notarul

a ascuns acest certificat și a pus-o pe inculpata sa iscălească diferite foi fără să le

citească;

- faptul că notarul a știut că mai există un moștenitor se dovedește prin

recunoașterea lui Rusu Alecu că anterior s-a adresat la notarul Petru Luca. Chiar dacă

ascundea existența altui moștenitor, notarul era obligat să întreprindă măsuri și prin

publicații periodice pentru constatarea cercului de moștenitor;

- instanță nu a apreciat în nici un fel proba cu certificatul de la primărie, care i-a

fost eliberat și nu a luat în considerație versiunea inculpatei că vinovat de cele

întâmplate se face notarul;

- instanța vădit neobiectiv a examinat cauza și a motivat sentința prin probe

mici speculative fără a lua în vedere că cauza penală a fost pornită de Rusu Alecu,

numai pe motivul că a expirat termenul de 6 luni și nu are dreptul să se adreseze în

ordine civilă în judecată.

2019, a fost respins ca nefondat apelul inculpatei Spiridon Ina, cu menținerea

sentinței fără modificări.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, la

pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de

drept și just a ajuns la concluzia că inculpata a săvârșit infracțiunea imputată acesteia.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală sus indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile

art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor.

Instanța de apel a reținut că, prima instanță motivat și întemeiat a concluzionat

referitor la vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii imputate, bazându-se pe

probele care sunt pertinente, concludente, utile, veridice și coroborează între ele, cum

ar fi declarațiile părții vătămate Rusu Alecu și a martorilor Lebedev Ina, Luca Petru,

precum și prin materialele cauzei penale: plângerea lui Rusu Alecu adresată

Procuraturii r. Edineț la data de 06.03.2019; copia certificatului de moștenitor legal

eliberat pe numele lui Spiridon Ina la data de 07.09.2019, potrivit căruia ultima a

moștenit două terenuri cu destinație agricolă ce au aparținut lui Russu Piotr; copia

certificatului de moștenitor legal eliberat pe numele lui Spiridon Ina la data de

3

07.09.2019, potrivit căruia ultima a moștenit două terenuri de pământ/grădină

repartizate în proprietate privată ce au aparținut lui Russu Piotr; copia certificatului de

moștenitor legal eliberat pe numele lui Spiridon Ina la data de 07.09.2019, potrivit

căruia ultima a moștenit terenul pentru construcții cu suprafața de 80,6 m.p, casa de

locuit individuală și două construcții accesorii (șură) ce au aparținut lui Russu Piotr;

răspunsul eliberat lui Rusu Alecu la cererea ultimului din data de 08.02.2019;

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 28.03.2019 și registrul de evidență a

certificatelor din Primăria s. xxxxx; procesul-verbal de ridicare și examinare a actelor

ridicate din 15.05.2019; copia dosarului succesoral nr. xxxxx, cu privire la eliberarea

certificatului cu dreptul la moștenirea averii decedatului Russu Piotr compus din:

copia certificatului de calitate de moștenitor eliberat de notarul Luca Petru la data de

29.08.2018, prin care s-a atestat că Spiridon Ina are calitatea de moștenitor al averii

tatălui său Russu Piotr; copia extrasului cadastral pe bunul imobil nr. xxxxx

proprietarul căruia figurează Russu Piotr; copia declarației cet. Rusu Alecu din

08.02.2019, adresată notarului Petru Luca din care reiese că moștenitori legali a averii

tatălui său Russu Piotr este acesta precum și sora sa Spiridon Ina; copia adeverinței

eliberate de Primăria s. Corpaci, r-nul Edineț, pe numele lui Russu Piotr din

30.08.2018; copia certificatului de deces pe numele lui Russu Piotr; copia

certificatului de deces pe numele lui Zanoagă Capiton Vasile; copia certificatului de

naștere a cet. Rusu Alecu; copia certificatului de deces pe numele lui Russu Olga

Semion; copia certificatului de căsătorie pe numele lui Spiridon Marcel și Spiridon

Ina; copia certificatului de naștere pe numele lui Russu Ina Petru; copia certificatului

de evaluare a bunului imobil înregistrat cu numărul cadastral xxxxx din 04.09.2018;

copia titlului de autentificare a dreptului asupra pământului cu numărul cadastral

xxxxx; copia extrasului cadastral pe bunul imobil cu numărul xxxxx; copia

certificatului de evaluare a bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx din

04.09.2018; copia titlului de autentificare a dreptului asupra pământului cu numărul

cadastral xxxxx; copia certificatului de evaluare a bunului imobil cu numărul cadastral

xxxxx din 04.09.2018; copia titlului de autentificare a dreptului asupra pământului cu

numărul cadastral xxxxx; copia extrasului din Registrul bunurilor imobile pe terenul

bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx proprietarul căruia figurează Zanoagă

Capiton; copia Deciziei nr.17/2 din 17.03.2005 privind aprobarea documentației

cadastral; copia certificatului de evaluare a bunului imobil cu numărul cadastral

xxxxx; copia titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe imobilul cu

numărul cadastral xxxxx; copia extrasului din registrul bunurilor imobile pe bunul cu

numărul cadastral xxxxx proprietarul căruia figurează Russu Piotr; copia certificatului

de evaluare pe bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx; copia titlului de autentificare

a dreptului deținătorului de teren pe bunul cu numărul cadastral xxxxx; copia

Extrasului din registrul bunurilor imobile pe terenul cu numărul cadastral xxxxx;

copia certificatului de evaluare a bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx; copia

4

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe imobilul cu numărul

cadastral xxxxx; copia extrasului din Registrul bunurilor imobile pe terenul cu

numărul cadastral xxxxx; copia extrasului din Registrul de evidență a gospodăriilor

nr.123 din 06.09.2018; copia din Registrul de evidență a gospodăriilor nr.186 din

24.11.2004; certificatul cu privire la valoarea bunului imobil scopul impozitării nr.

xxxxx; copia titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul

cadastral xxxxx; copia din registrul Primăriei s. xxxxx; scrisoarea nr.110 din

16.05.2019 prin care Primăria s. xxxxx privind existență moștenitorilor legali a cet.

Russu Piotr până în luna august 2018 și componență familiei ultimului; extrasul din

certificatul de moștenitori legali eliberat la data de 20.08.2018.

În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că probele acumulate în

prezenta cauză penală formează un ansamblu probator al vinovăției inculpatei, precum

și consecutivitatea întocmirii documentelor la organele abilitate, inițial de către

inculpată, iar ulterior de către victimă, căreia inculpata i-a încălcat drepturile, refuzând

și în prezent să recunoască dreptul succesoral al acestuia, fapte ce combat argumentele

apelantei precum că, acțiunile inculpatei Spiridon Ina nu întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.3521 alin.(1) Cod penal.

Instanța de apel a menționat că, declarațiile părții vătămate Rusu Alecu și

martorului Luca Petru, confirmă vinovăția inculpatei și exclud orice dubiu, iar în

veridicitatea declarațiilor părții vătămate și martorului instanța nu are temei de a se

îndoi, deoarece declarațiile acestora au fost consecvente pe tot parcursul urmăririi

penale, cât și a judecării cauzei în instanța de fond. Aceștia univoc au indicat, că

inculpata de una singură s-a prezentat la notar și a semnat declarația pe propria

răspundere, precum că ea este unicul moștenitor al decedatului Russu Piotr, fără a

prezenta notarului certificatul eliberat de la primăria s. xxxxx, privind faptul că sunt

doi moștenitori.

Instanța de apel a reținut că partea vătămată Rusu Alecu în instanța de fond a

confirmat că, pe data de 03.09.2018 el s-a întâlnit cu sora sa, care i-a comunicat că, pe

data de 04.09.2018 ei împreună trebuie să se prezinte la notar. El pe data respectivă nu

s-a putut prezenta la notar deoarece era bolnav. Abia în februarie 2019, el a aflat de la

primărie că toată averea tatălui său este înregistrată pe numele surorii sale Spiridon

Ina. Atunci el s-a dus la notarul Luca Petru ca să se clarifice cu sora sa, dar nu au

hotărât nimic și în luna mai 2019, el a depus plângere la procuratură.

Totodată, notarul Luca Petru fiind audiat în calitate de martor a explicat că, la

data de 29.08.2018, când a fost deschis dosarul succesoral, Spiridon Ina a semnat

declarația care confirma precum că ea este unicul moștenitor legal al averii tatălui său

Russu Piotr. Înainte de a semna declarația în cauză lui Spiridon Ina i-a fost adus la

cunoștință despre faptul răspunderii pentru tăinuirea altor moștenitori legali, însă

Spiridon Ina, semnând respectiva declarație, a comunicat că ea este unicul moștenitor

legal. Spiridon Ina nu a comunicat despre existență altui moștenitor legal, nici în scris,

5

nici verbal și nici nu a prezentat careva certificat de la primărie cu privire la existență

unui alt moștenitor. Să fi fost prezentată careva informație despre existență unui alt

moștenitor legal, atunci ultimul urma să fie citat să se prezinte la biroul notarial.

În așa mod, declarațiile martorului Luca Petru combat cu certitudine versiunile

inculpatei, că ea a prezentat notarului certificatul de la primăria s. Corpaci care

confirmă că moștenitor este și Rusu Alecu, precum și aceea că notarul a știut că mai

există un moștenitor. Faptul că inculpata nu a prezentat notarului certificatul

menționat se confirmă prin însăși lipsa acestuia în dosarul succesoral nr. xxxxx cu

privire la eliberarea certificatului cu dreptul la moștenirea averii decedatului Russu

Piotr, copia căruia este anexată la materialele cauzei (f.d.66-97).

Prin urmare, instanța de apel, a conchis că declarațiile persoanelor indicate

supra, coroborate cu probele scrise, în deosebi copia declarației din 29.08.2018,

semnată de Spiridon Ina, potrivit căreia ultima a comunicat notarului Luca Petru că

alți moștenitori legali nu sunt (f.d.16), confirmă cu certitudine că inculpata Spiridon

Ina este autorul infracțiunii, că aceasta a semnat declarația pe propria răspundere

precum că ea este unicul moștenitor a decedatului Russu Piotr.

În continuare, analizând circumstanțele speței, instanța de apel a constatat că în

acțiunile inculpatei Spiridon Ina se regăsesc toate elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art.3521 alin.(1) Cod penal, fiind stabilite cert prezența

elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor

care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni.

La materialele cauzei este anexată copia declarației depuse pe propria răspundere

de către Spiridon Ina, care servește temei pentru producerea unei consecințe juridice,

și anume eliberarea certificatului de moștenitor lui Spiridon Ina și ca rezultat

acceptarea moștenirii de către ultima. În declarația dată, care este contrasemnată de

Spiridon Ina, este specificat că ultima este cunoscută cu dispozițiile codului penal

privind răspunderea pentru fals în declarații, comunicând că alți moștenitori legali nu

sunt, ceea ce constituie afirmații mincinoase oferite de inculpată, care cunoștea despre

faptul că fratele său Rusu Alecu este moștenitor legal. Aceasta nu a prezentat

notarului certificatul eliberat de primăria s. xxxxx i care confirmă că Rusu Alecu este

moștenitor legal.

Latura subiectivă a infracțiunii, s-a manifestat prin vinovăție intenționată,

intenție directă, deoarece inculpata Spiridon Ina înțelegea cu certitudine că depune o

declarație falsă pe propria răspundere și a dorit săvârșirea acestor acțiuni, pentru a

primi de una singură certificatele de moștenitor și a-1 priva astfel pe fratele său de

dreptul de a fi moștenitor al bunurilor decedatului Russu Piotr.

Referitor la individualizarea pedepsei penale, instanța de apel statuat că la

stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă în privința inculpatei Spiridon Ina, instanță

de fond s-a condus de prevederile art.61 Cod penal, la fel și de criteriile generale de

individualizare a pedepsei prevăzute de art.art.7 și 75 Cod penal, de circumstanțele

6

cauzei. Pedeapsa stabilită inculpatei a fost motivată, individualizată și aplicată în

corespundere cu prevederile legale, fiind una echitabilă și proporțională în raport cu

gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, cât și a scopului pedepsei penale sub

aspectul restabilirii echității sociale, corectării inculpatului, prevenirii săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea lui, cât și din partea altor persoane.

decembrie 2020, a fost atacată cu recurs ordinar de către inculpata Spiridon Ina, care

invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitată de

comiterea infracțiunii prevăzute de art.3521 alin.(1) Cod penal.

În motivarea recursului declarat, se invocă argumente similare celor menționate

în cererea de apel, indicând următoarele:

- concluziile instanței în sentință de condamnare nu sânt suficient de coerente și

credibile pentru a fi acceptate. A explicat instanței de judecată că nu a tăinuit la notar

faptul existenței altui moștenitor. Fratele Rusu Alecu a avut posibilitatea timp de 6

luni să se adreseze la notar, că doar s-a aflat pe loc, nu era peste hotare, nu a fost

bolnav și a știut că timp de 6 luni trebuie să se adreseze la notar. El i-a spus

inculpatei să meargă la notar sa perfecteze documentele, deoarece dacă nu se

adresează la timp, averea rămasă după deces va trece la stat. Ea a prezentat notarului

Petru Luca certificat de la primăria s. xxxxx prin care se confirmă ca moștenitor după

decesul tatălui Russu Piotr, sunt Spiridon Ina și Rusu Alecu. Notarul a ascuns acest

certificat și a pus-o pe inculpata sa iscălească diferite foi fără să le citească. Faptul că

notarul a știut că mai există un moștenitor se dovedește prin recunoașterea lui Rusu

Alecu că anterior s-a adresat la notarul Petru Luca. Chiar dacă ascundea existența

altui moștenitor, notarul era obligat să întreprindă măsuri și prin publicații periodice

pentru constatarea cercului de moștenitor;

- instanța nu a apreciat în nici un fel proba cu certificatul de la primărie care i-a

fost eliberat și a trecut cu vederea versiunea sa că vinovat se face notarul de cele

întâmplate. Mai mult ca atât, instanța vădit neobiectiv a examinat cauza și a motivat

sentința prin probe mici speculative fără a lua în vedere expunerea sa că cauza penală

a fost pornită de Rusu Alecu numai pe motivul că a expirat termenul de 6 luni și nu

are dreptul să se adreseze în ordin civil în judecată;

- instanța de apel a trecut cu vederea că renunțarea la moștenire este o formă de

executare a dreptului la opțiune. Renunțarea are loc în 2 forme: una activă - când

moștenitorul depune o declarație scrisă la notar sau una pasivă - prin neacceptarea

succesiunii în termenii stabiliți de lege. Rusu Alecu n-a acceptat succesiunea și astfel

a avut loc renunțarea la moștenire prin pierderea dreptului de a moșteni. Art.1538

Cod civil prevede, că acceptarea sau renunțarea la moștenire poate fi contestată în

termen de 3 luni de când persoana a aflat despre faptul că există motiv întemeiat.

Rusu Alecu, nici în sensul acestui articol nu și-a realizat opțiunea.

7

5.1 La data de 11 februarie 2020, inculpata Spiridon Ina a depus recurs

suplimentar, prin care a solicitat, admiterea recursului inițial și a celui suplimentar,

casarea hotărârilor adoptate și remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță în alt

complet de judecată.

În motivarea recursului suplimentar declarat, a invocat că potrivit alin.(5) art.64

a Legii cu privire la notariat nr.l453-XV din 08.11.2002, până la eliberarea

certificatului de moștenitor legal sau testamentar, notarul stabilește cercul de persoane

care au dreptul la succesiune și la rezerva succesorală, prevenind moștenitorul despre

răspunderea ce îi revine pentru tăinuirea faptului existenței altor moștenitori. Astfel,

notarul urma să facă interpelare din numele său la primăria Corpaci privitor la

existența moștenitorilor după decesul, în cazul concret a lui Russu Piotr, în caz contrar

pentru ce a achitat diferite taxe și pentru ce are doi lucrători tehnici în anticameră, sau

îi ține de formă. La toate aceste momente instanța de fond n-a atras atenția necesară,

ceea ce a și dus la adoptarea unei soluții greșite.

Instanțele au respins toate argumentele sale, n-au dat o apreciere critică

declarațiilor notarului Luca Petru, persoană vinovată în cele întâmplate.

Instanță de fond a respins solicitarea sa de a fi chemate și interogate cele 2 femei,

care lucrează cu notarul Luca Petru, care înainte de a-i elibera certificatul de

moștenitor la insistența sa, l-au chemat pe fratele meu Rusu Alecu și i-au propus să-i

întoarcă jumătate din cheltuielile suportate de ea, la ce el a răspuns foarte urât, s-a

întors și a plecat amenințând-o că ne se vor întâlni.

Rusu Alecu deja s-a adresat în judecătoria Edineț cu o acțiune, în care cere

încasarea de la ea a prejudiciului moral în suma de 50 000 (cincizeci mii) lei.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal dispune

inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente.

6.1 Referitor la recursul ordinar declarat de inculpata Spiridon Ina la 24

decembrie 2019, Colegiul penal constată că argumentele invocate în conținutul

acestuia sunt neîntemeiate și nu justifică necesitatea casării deciziei instanței de apel.

În speță, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor art.422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Din textul recursului declarat, se constată că recurenta invocă drept temeiuri

pentru recurs prevederile art.427 alin.(1) pct.6), 8) și 12) Cod de procedură penală,

exprimând convingerea că, instanța de apel greșit a ajuns la concluzia în ce privește

condamnarea sa în baza art.3521 alin.(1) Cod penal, considerând că lipsesc probe certe

ce ar confirma vinovăția acesteia în comiterea infracțiuni încriminate, însă Colegiul

8

penal consideră că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului,

nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent.

Lecturând recursul, Colegiul penal reține că, acesta nu este motivat prin prisma

temeiurilor indicate, recurenta de fapt criticând modalitatea de apreciere a probelor de

către instanța de apel, considerând că acestea sunt insuficiente și nu dovedesc cu

certitudine că fapta încriminată în actul de învinuire a fost comisă de către inculpată.

Colegiul penal analizând argumentele recurentei, în coraport cu materialele

cauzei și decizia recurată, ajunge la concluzia că probele acumulate și examinate de

instanța de apel au fost apreciate potrivit prevederilor art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și

coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept,

ajungând la concluzia corectă că inculpata Spiridon Ina a comis infracțiunea prevăzută

de art.3521 alin (1) Cod penal.

Colegiul penal menționează că, judecând apelul, respectând prevederile art.414

Cod de procedură penală, instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar,

fiind cercetate suplimentar probele administrate de instanța de fond. Astfel, instanța

de apel corect a ajuns la concluzia enunțată la pct.4 din prezenta decizie, stabilind

totodată, că vinovăția inculpatei a fost dovedită pe deplin în baza probelor prezentate

la cauza penală, care demonstrează vinovăția inculpatei în afara oricărui dubiu

rezonabil, iar careva încălcări de procedură, sau încălcări a drepturilor și intereselor

inculpatei, nu au fost depistate.

Astfel, argumentele invocate de inculpată referitor la nevinovăția sa în comiterea

infracțiunii imputate, sânt neîntemeiate și se resping, deoarece atât instanța de fond,

cât și instanța de apel au motivat condamnarea inculpatei Spiridon Ina prin faptul, că

învinuirea a prezentat suficiente probe, care cu certitudine dovedesc vinovăția acesteia

de comiterea infracțiunii imputate.

În acest context, Colegiul penal reține ca fiind întemeiată concluzia instanței de

apel, care a statuat că declarațiile părții vătămate Rusu Alecu și a martorului Luca

Petru, confirmă cu certitudine vinovăția inculpatei. Aceștia au indicat univoc, că

inculpata de una singură s-a prezentat la notar și a semnat declarația pe propria

răspundere, precum că ea este unicul moștenitor al decedatului Russu Piotr, fără a

prezenta notarului certificatul eliberat de la primăria s. xxxxx, privind faptul că sunt

doi moștenitori.

Mai mult de atât, prin declarațiile persoanelor indicate supra, coroborate cu

probele scrise, în deosebi copia declarației din 29.08.2018, semnată de Spiridon Ina,

potrivit căreia ultima a comunicat notarului Luca Petru că alți moștenitori legali nu

sunt (f.d.16), se confirmă faptul că inculpata Spiridon Ina este autorul infracțiunii, că

aceasta a semnat declarația pe propria răspundere, precum că ea este unicul moștenitor

a decedatului Russu Piotr.

9

Concomitent, Colegiul penal reține că vinovăția inculpatei, în comiterea

infracțiunilor imputate, a fost dovedită și prin materialele cauzei indicate în pct.4.1 al

prezentei decizii, cât și prin probele descrise în decizia instanței de apel – f.d.172-177.

Ținând cont de cele expuse, Colegiul penal menționează că argumentele

inculpatei precum că „ a prezentat notarului Petru Luca certificat de la primăria

xxxxx prin care se confirmă ca moștenitor după decesul tatălui Rusu Piotr, sunt

Spiridon Ina și Rusu Alecu. Notarul a ascuns acest certificat și a pus-o pe inculpata

sa iscălească diferite foi fără să le citească. Faptul că notarul a știut că mai există un

moștenitor se dovedește prin recunoașterea lui Rusu Alecu că anterior s-a adresat la

notarul Petru Luca. Chiar dacă ascundea existența altui moștenitor, notarul era

obligat să întreprindă măsuri și prin publicații periodice pentru constatarea cercului

de moștenitor”, urmează a fi apreciate ca fiind declarative, or afirmațiile respective nu

au fost probate prin careva mijloace probatorii și vin în contradicție cu materialele

cauzei în special cu declarațiile notarului Luca Petru care a negat acest fapt. Mai mult,

faptul că inculpata nu a prezentat notarului certificatul menționat, se confirmă prin

însăși lipsa acestuia în dosarul succesoral nr. xxxxx cu privire la eliberarea

certificatului cu dreptul la moștenirea averii decedatului Russu Piotr, copia căruia este

anexată la materialele cauzei (f.d.66-97).

Totodată, Colegiul penal nu poate reține ca întemeiate nici argumentele expuse

de recurentă prin prisma temeiului prevăzut la art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură

penală, or reieșind din ansamblul de probe administrate, cercetate și verificate de

instanțele de fond, care coroborează cu circumstanțele de fapt reținute pe cauză,

rezultă că, instanța ierarhic inferioară corect a conchis că în acțiunile inculpatei sunt

prezente toate elementele constitutive a infracțiunii prevăzute de art.3521 alin.(1) Cod

penal, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și pentru a evita repetări inutile

le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a

hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din

CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca

impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de

proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de

o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

În ceia ce privește criticele recurentei referitor la încadrarea juridică greșită a

acțiunilor sale în baza art.3521 alin.(1) Cod penal, Colegiul penal menționează că nu

sunt incidente în cazul supus judecării, din motivul că instanțele inferioare au făcut o

analiză completă și obiectivă a tuturor probelor administrate la toate fazele procesului

penal, stabilind corect vinovăția inculpatei de comiterea infracțiunii imputate,

totodată, se reține că simpla invocare a pct.12) de către recurentă nu poate servi ca

temei de casarea a unei hotărâri judecătorești, ci aceasta trebuie să fie urmată de o

10

motivare corespunzătoare, specificând-se din care motive faptele inculpatei nu pot fi

calificate în baza acestui articol.

Tot aici, Colegiul penal specifică că nerecunoașterea vinovăției de către

Spiridon Ina celor imputate pe tot parcursul judecării cauzei și prezentarea

declarațiilor în susținerea poziției precum că cauza penală a fost pornită de Rusu

Alecu numai pe motivul că a expirat termenul de 6 luni și nu are dreptul să se

adreseze în ordin civil în judecată, nu presupune și nu echivalează cu achitarea

acesteia, întrucât aceasta este apreciată ca o tactică a apărării susținută pentru

eschivarea de la răspunderea penală.

Mai mult, Colegiul penal atestă că, criticile formulate de recurentă au format

obiect de discuție la judecarea cauzei penale în instanța de fond și de apel, cărora

instanțele de judecată ierarhic inferioare, le-au dat o motivare corespunzătoare,

argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-

o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că

verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art.424 alin.(2) Cod de procedură

penală, temeiuri de casare a hotărârilor atacate, nu s-au stabilit.

Pe cale de consecință, se reiterează că decizia instanței de apel corespunde tuturor

prevederilor legii de procedură penală, ea fiind argumentată și întemeiată.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal conchide că instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei

adoptate, fapt ce impune inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, ca fiind vădit

neîntemeiat.

6.1 Referitor la recursul suplimentar al inculpatei Spiridon Ina, declarat la 11

februarie 2020.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.2) Cod de procedură penală instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este declarat peste termen.

În conformitate cu prevederile art.422 Cod de procedură penală, termenul de

recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

În cazul dat, Colegiul penal constată că recursul suplimentar declarat la 11

februarie 2020, de către inculpata Spiridon Ina este declarat peste termen, drept

urmare este pasibil respingerii ca inadmisibil.

Așadar, Colegiul penal menționează că legislația procesual penală nu prevede

noțiunea de recurs suplimentar, astfel că toate cererile ce se referă la dezacordul față

de hotărârea instanței de apel se declară în mod obligatoriu în interiorul termenului de

30 de zile prevăzut de legiuitor la art.422 Cod de procedură penală, fără a fi posibilă

extinderea acestuia.

Colegiul penal, remarcă faptul că, în speța dată, termenul de declarare a

recursului ordinar curge din momentul pronunțării integrale a deciziei instanței de

11

apel, adică din 18 decembrie 2019 și expiră la 20 ianuarie 2020, aceasta fiind

considerată ultima zi de depunere a recursurilor ordinare.

În asemenea situație, Colegiul penal remarcă faptul că inculpata Spiridon Ina a

depus recurs la data de 24 decembrie 2019, pe care îl consideră ca fiind depus în

interiorul termenului de contestare prevăzut de legislația procesual-penal.

În pofida faptului dat, recurenta Spiridon Ina la 11 februarie 2020 depune încă o

cerere de completare a recursului declarat, pe care Colegiul penal o consideră ca fiind

o cerere de recurs ordinar, însă a fost depusă peste termenul legal de contestare.

Prin urmare, Colegiul penal concluzionează că recursul declarat de inculpata

Spiridon Ina la 11 februarie 2020 este tardiv, deoarece a fost depus cu mult peste

termenul de 30 zile prevăzut de legislația procesual-penală.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 04 decembrie 2019, în cauza penală privind-o pe

Spiridon Ina xxxxx, pe motiv că recursul inculpatei Spiridon Ina depus la 24

decembrie 2019, este vădit neîntemeiat, iar recursul suplimentar al inculpatei depus la

11 februarie 2020, este declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 01 octombrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

12