1ra-1132/20 — Art.352/1alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central din 19 august 2019, Spiridon Ina a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.3521 alin.(1) Cod penal la pedeapsa sub formă de amendă, în mărime de 500 u.c., echivalentul a 25 000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de până la 1 an. A fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea procurorului cu privire la încasarea din contul inculpatei Spiridon Ina a cheltuielilor judiciare, în sumă totală de 382 lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că inculpata Spiridon Ina la data de 29.08.2018, prezentându-se la notarul Luca Petru, a cărui sediu este amplasat în or. xxxxx, în cadrul dosarului nr.606227/262-18 cu privire la eliberarea certificatului cu dreptul la moștenirea averii decedatului Russu Piotr, fiindu-i aduse la cunoștință dispozițiile prevederilor Codului penal privind răspunderea pentru fals în declarații și anume despre faptul tăinuirii altor moștenitori legali, intenționat a depus o 1 declarație falsă despre faptul că ea este unicul moștenitor legal a tatălui său decedat pe nume Russu Petru, necomunicând astfel despre existența altui moștenitor legal și anume a fratelui lui Spiridon Ina pe nume Rusu Alecu xxxxx. Ca urmare a prezentării acestei declarații false la notarul Luca Petru, la data de 07.09.2018, lui Spiridon Ina i s-a eliberat certificatele de unic moștenitor legal asupra întregii averi a tatălui său Russu Petru, și anume certificatul de moștenitori legal din 07.09.2018, prin care a fost atestată Spiridon Ina Petru ca moștenitor al averii cet. Russu Piotr, decedat la 12.02.2018, și anume asupra terenului cu destinație agricolă repartizat în proprietate privată cu o suprafață totală de 1,1518 ha, numărul terenului 368, înregistrat cu numărul cadastral xxxxx, terenul cu destinație agricolă repartizat în proprietate privată cu o suprafață totală de 0,2243 ha, înregistrat cu numărul cadastral xxxxx. Tot în baza declarației false depuse la data de 29.08.2018, lui Spiridon Ina i-a fost eliberat certificatul de moștenitor legal din 07.09.2018, prin care s-a atestat Spiridon Ina ca moștenitor al averii tatălui său Russu Piotr, decedat la și anume asupra terenului de pământ/grădină repartizat în proprietate privată cu suprafața totală de 0,04 ha, înregistrat cu numărul cadastral xxxxx; a terenului de pământ/grădină repartizat în proprietate privată cu suprafața totală de 0,3211 ha, înregistrat cu numărul cadastral xxxxx; precum și a terenului de pământ/grădină repartizat în proprietate privată cu suprafața totală de 0,2611 ha înregistrat cu numărul cadastral xxxxx. Tot în baza aceleiași declarații false din 29.08.2018, lui Spiridon Ina i-a mai fost eliberat certificatul de moștenitor legal din 17.10.2018, prin care s-a atestat Spiridon Ina ca moștenitor al averii tatălui său Russu Piotr, decedat la 12.02.2018, asupra terenului pentru construcții cu suprafața de 0,0449 ha, înregistrat cu numărul cadastral xxxxx deținut cu titlu de proprietate cu casa de locuit individuală cu suprafața de 80,6 m.p, cu numărul cadastral xxxxx, construcție accesorie (șură) cu suprafața de 37,1 m.p., înregistrată cu numărul cadastral xxxxx, construcție accesorie (șură) cu suprafața de 16,0 m.p., înregistrată cu numărul cadastral xxxxx. Ca consecință în urma declarației false depuse la 29.08.2018 de către Spiridon Ina la notarul Luca Petru precum că este unicul moștenitor al tatălui său, tăinuind intenționat și în mod conștient despre existența altui moștenitor legal, care este fratele său Rusu Alecu, au fost produse consecințe juridice și anume Spiridon Ina a obținut certificatele de moștenitor legal pe întreaga avere a tatălui său decedat Russu Piotr.

Nefiind de acord cu sentința, inculpata Spiridon Ina a atacat-o cu apel, solicitând casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie achitată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.3521 alin.(1) Cod penal. În susținerea poziției sale, apelanta a indicat următoarele argumente: - concluziile instanței expuse în sentința de condamnare nu sunt coerente și credibile pentru a fi acceptate; 2 - nu a tăinuit la notar faptul existenței altui moștenitor. Fratele Rusu Alecu a avut posibilitatea timp de 6 luni să se adreseze la notar, că doar s-a aflat pe loc, nu era peste hotare, nu a fost bolnav și a știut că timp de 6 luni trebuie să se adreseze la notar. El i-a spus inculpatei să meargă la notar sa perfecteze documentele, deoarece dacă nu se adresează la timp, averea rămasă după deces va trece la stat. Ea a prezentat notarului Petru Luca certificat de la primăria s. xxxxx prin care se confirmă ca moștenitor după decesul tatălui Russu Piotr, sunt Spiridon Ina și Rusu Alecu. Notarul a ascuns acest certificat și a pus-o pe inculpata sa iscălească diferite foi fără să le citească; - faptul că notarul a știut că mai există un moștenitor se dovedește prin recunoașterea lui Rusu Alecu că anterior s-a adresat la notarul Petru Luca. Chiar dacă ascundea existența altui moștenitor, notarul era obligat să întreprindă măsuri și prin publicații periodice pentru constatarea cercului de moștenitor; - instanță nu a apreciat în nici un fel proba cu certificatul de la primărie, care i-a fost eliberat și nu a luat în considerație versiunea inculpatei că vinovat de cele întâmplate se face notarul; - instanța vădit neobiectiv a examinat cauza și a motivat sentința prin probe mici speculative fără a lua în vedere că cauza penală a fost pornită de Rusu Alecu, numai pe motivul că a expirat termenul de 6 luni și nu are dreptul să se adreseze în ordine civilă în judecată.

Potrivit deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Bălți din 04 decembrie 2019, a fost respins ca nefondat apelul inculpatei Spiridon Ina, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpata a săvârșit infracțiunea imputată acesteia. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a reținut că, prima instanță motivat și întemeiat a concluzionat referitor la vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii imputate, bazându-se pe probele care sunt pertinente, concludente, utile, veridice și coroborează între ele, cum ar fi declarațiile părții vătămate Rusu Alecu și a martorilor Lebedev Ina, Luca Petru, precum și prin materialele cauzei penale: plângerea lui Rusu Alecu adresată Procuraturii r. Edineț la data de 06.03.2019; copia certificatului de moștenitor legal eliberat pe numele lui Spiridon Ina la data de 07.09.2019, potrivit căruia ultima a moștenit două terenuri cu destinație agricolă ce au aparținut lui Russu Piotr; copia certificatului de moștenitor legal eliberat pe numele lui Spiridon Ina la data de 3 07.09.2019, potrivit căruia ultima a moștenit două terenuri de pământ/grădină repartizate în proprietate privată ce au aparținut lui Russu Piotr; copia certificatului de moștenitor legal eliberat pe numele lui Spiridon Ina la data de 07.09.2019, potrivit căruia ultima a moștenit terenul pentru construcții cu suprafața de 80,6 m.p, casa de locuit individuală și două construcții accesorii (șură) ce au aparținut lui Russu Piotr; răspunsul eliberat lui Rusu Alecu la cererea ultimului din data de 08.02.2019; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 28.03.2019 și registrul de evidență a certificatelor din Primăria s. xxxxx; procesul-verbal de ridicare și examinare a actelor ridicate din 15.05.2019; copia dosarului succesoral nr. xxxxx, cu privire la eliberarea certificatului cu dreptul la moștenirea averii decedatului Russu Piotr compus din: copia certificatului de calitate de moștenitor eliberat de notarul Luca Petru la data de 29.08.2018, prin care s-a atestat că Spiridon Ina are calitatea de moștenitor al averii tatălui său Russu Piotr; copia extrasului cadastral pe bunul imobil nr. xxxxx proprietarul căruia figurează Russu Piotr; copia declarației cet. Rusu Alecu din 08.02.2019, adresată notarului Petru Luca din care reiese că moștenitori legali a averii tatălui său Russu Piotr este acesta precum și sora sa Spiridon Ina; copia adeverinței eliberate de Primăria s. Corpaci, r-nul Edineț, pe numele lui Russu Piotr din 30.08.2018; copia certificatului de deces pe numele lui Russu Piotr; copia certificatului de deces pe numele lui Zanoagă Capiton Vasile; copia certificatului de naștere a cet. Rusu Alecu; copia certificatului de deces pe numele lui Russu Olga Semion; copia certificatului de căsătorie pe numele lui Spiridon Marcel și Spiridon Ina; copia certificatului de naștere pe numele lui Russu Ina Petru; copia certificatului de evaluare a bunului imobil înregistrat cu numărul cadastral xxxxx din 04.09.2018; copia titlului de autentificare a dreptului asupra pământului cu numărul cadastral xxxxx; copia extrasului cadastral pe bunul imobil cu numărul xxxxx; copia certificatului de evaluare a bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx din 04.09.2018; copia titlului de autentificare a dreptului asupra pământului cu numărul cadastral xxxxx; copia certificatului de evaluare a bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx din 04.09.2018; copia titlului de autentificare a dreptului asupra pământului cu numărul cadastral xxxxx; copia extrasului din Registrul bunurilor imobile pe terenul bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx proprietarul căruia figurează Zanoagă Capiton; copia Deciziei nr.17/2 din 17.03.2005 privind aprobarea documentației cadastral; copia certificatului de evaluare a bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx; copia titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe imobilul cu numărul cadastral xxxxx; copia extrasului din registrul bunurilor imobile pe bunul cu numărul cadastral xxxxx proprietarul căruia figurează Russu Piotr; copia certificatului de evaluare pe bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx; copia titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe bunul cu numărul cadastral xxxxx; copia Extrasului din registrul bunurilor imobile pe terenul cu numărul cadastral xxxxx; copia certificatului de evaluare a bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx; copia 4 titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe imobilul cu numărul cadastral xxxxx; copia extrasului din Registrul bunurilor imobile pe terenul cu numărul cadastral xxxxx; copia extrasului din Registrul de evidență a gospodăriilor nr.123 din 06.09.2018; copia din Registrul de evidență a gospodăriilor nr.186 din 24.11.2004; certificatul cu privire la valoarea bunului imobil scopul impozitării nr. xxxxx; copia titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxx; copia din registrul Primăriei s. xxxxx; scrisoarea nr.110 din 16.05.2019 prin care Primăria s. xxxxx privind existență moștenitorilor legali a cet. Russu Piotr până în luna august 2018 și componență familiei ultimului; extrasul din certificatul de moștenitori legali eliberat la data de 20.08.2018. În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că probele acumulate în prezenta cauză penală formează un ansamblu probator al vinovăției inculpatei, precum și consecutivitatea întocmirii documentelor la organele abilitate, inițial de către inculpată, iar ulterior de către victimă, căreia inculpata i-a încălcat drepturile, refuzând și în prezent să recunoască dreptul succesoral al acestuia, fapte ce combat argumentele apelantei precum că, acțiunile inculpatei Spiridon Ina nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.3521 alin.(1) Cod penal. Instanța de apel a menționat că, declarațiile părții vătămate Rusu Alecu și martorului Luca Petru, confirmă vinovăția inculpatei și exclud orice dubiu, iar în veridicitatea declarațiilor părții vătămate și martorului instanța nu are temei de a se îndoi, deoarece declarațiile acestora au fost consecvente pe tot parcursul urmăririi penale, cât și a judecării cauzei în instanța de fond. Aceștia univoc au indicat, că inculpata de una singură s-a prezentat la notar și a semnat declarația pe propria răspundere, precum că ea este unicul moștenitor al decedatului Russu Piotr, fără a prezenta notarului certificatul eliberat de la primăria s. xxxxx, privind faptul că sunt doi moștenitori. Instanța de apel a reținut că partea vătămată Rusu Alecu în instanța de fond a confirmat că, pe data de 03.09.2018 el s-a întâlnit cu sora sa, care i-a comunicat că, pe data de 04.09.2018 ei împreună trebuie să se prezinte la notar. El pe data respectivă nu s-a putut prezenta la notar deoarece era bolnav. Abia în februarie 2019, el a aflat de la primărie că toată averea tatălui său este înregistrată pe numele surorii sale Spiridon Ina. Atunci el s-a dus la notarul Luca Petru ca să se clarifice cu sora sa, dar nu au hotărât nimic și în luna mai 2019, el a depus plângere la procuratură. Totodată, notarul Luca Petru fiind audiat în calitate de martor a explicat că, la data de 29.08.2018, când a fost deschis dosarul succesoral, Spiridon Ina a semnat declarația care confirma precum că ea este unicul moștenitor legal al averii tatălui său Russu Piotr. Înainte de a semna declarația în cauză lui Spiridon Ina i-a fost adus la cunoștință despre faptul răspunderii pentru tăinuirea altor moștenitori legali, însă Spiridon Ina, semnând respectiva declarație, a comunicat că ea este unicul moștenitor legal. Spiridon Ina nu a comunicat despre existență altui moștenitor legal, nici în scris, 5 nici verbal și nici nu a prezentat careva certificat de la primărie cu privire la existență unui alt moștenitor. Să fi fost prezentată careva informație despre existență unui alt moștenitor legal, atunci ultimul urma să fie citat să se prezinte la biroul notarial. În așa mod, declarațiile martorului Luca Petru combat cu certitudine versiunile inculpatei, că ea a prezentat notarului certificatul de la primăria s. Corpaci care confirmă că moștenitor este și Rusu Alecu, precum și aceea că notarul a știut că mai există un moștenitor. Faptul că inculpata nu a prezentat notarului certificatul menționat se confirmă prin însăși lipsa acestuia în dosarul succesoral nr. xxxxx cu privire la eliberarea certificatului cu dreptul la moștenirea averii decedatului Russu Piotr, copia căruia este anexată la materialele cauzei (f.d.66-97). Prin urmare, instanța de apel, a conchis că declarațiile persoanelor indicate supra, coroborate cu probele scrise, în deosebi copia declarației din 29.08.2018, semnată de Spiridon Ina, potrivit căreia ultima a comunicat notarului Luca Petru că alți moștenitori legali nu sunt (f.d.16), confirmă cu certitudine că inculpata Spiridon Ina este autorul infracțiunii, că aceasta a semnat declarația pe propria răspundere precum că ea este unicul moștenitor a decedatului Russu Piotr. În continuare, analizând circumstanțele speței, instanța de apel a constatat că în acțiunile inculpatei Spiridon Ina se regăsesc toate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.3521 alin.(1) Cod penal, fiind stabilite cert prezența elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni. La materialele cauzei este anexată copia declarației depuse pe propria răspundere de către Spiridon Ina, care servește temei pentru producerea unei consecințe juridice, și anume eliberarea certificatului de moștenitor lui Spiridon Ina și ca rezultat acceptarea moștenirii de către ultima. În declarația dată, care este contrasemnată de Spiridon Ina, este specificat că ultima este cunoscută cu dispozițiile codului penal privind răspunderea pentru fals în declarații, comunicând că alți moștenitori legali nu sunt, ceea ce constituie afirmații mincinoase oferite de inculpată, care cunoștea despre faptul că fratele său Rusu Alecu este moștenitor legal. Aceasta nu a prezentat notarului certificatul eliberat de primăria s. xxxxx i care confirmă că Rusu Alecu este moștenitor legal. Latura subiectivă a infracțiunii, s-a manifestat prin vinovăție intenționată, intenție directă, deoarece inculpata Spiridon Ina înțelegea cu certitudine că depune o declarație falsă pe propria răspundere și a dorit săvârșirea acestor acțiuni, pentru a primi de una singură certificatele de moștenitor și a-1 priva astfel pe fratele său de dreptul de a fi moștenitor al bunurilor decedatului Russu Piotr. Referitor la individualizarea pedepsei penale, instanța de apel statuat că la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă în privința inculpatei Spiridon Ina, instanță de fond s-a condus de prevederile art.61 Cod penal, la fel și de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art.art.7 și 75 Cod penal, de circumstanțele 6 cauzei. Pedeapsa stabilită inculpatei a fost motivată, individualizată și aplicată în corespundere cu prevederile legale, fiind una echitabilă și proporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, cât și a scopului pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității sociale, corectării inculpatului, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și din partea altor persoane.

Decizia instanței de apel din 04 decembrie 2019, pronunțată integral la 18 decembrie 2020, a fost atacată cu recurs ordinar de către inculpata Spiridon Ina, care invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.3521 alin.(1) Cod penal. În motivarea recursului declarat, se invocă argumente similare celor menționate în cererea de apel, indicând următoarele: - concluziile instanței în sentință de condamnare nu sânt suficient de coerente și credibile pentru a fi acceptate. A explicat instanței de judecată că nu a tăinuit la notar faptul existenței altui moștenitor. Fratele Rusu Alecu a avut posibilitatea timp de 6 luni să se adreseze la notar, că doar s-a aflat pe loc, nu era peste hotare, nu a fost bolnav și a știut că timp de 6 luni trebuie să se adreseze la notar. El i-a spus inculpatei să meargă la notar sa perfecteze documentele, deoarece dacă nu se adresează la timp, averea rămasă după deces va trece la stat. Ea a prezentat notarului Petru Luca certificat de la primăria s. xxxxx prin care se confirmă ca moștenitor după decesul tatălui Russu Piotr, sunt Spiridon Ina și Rusu Alecu. Notarul a ascuns acest certificat și a pus-o pe inculpata sa iscălească diferite foi fără să le citească. Faptul că notarul a știut că mai există un moștenitor se dovedește prin recunoașterea lui Rusu Alecu că anterior s-a adresat la notarul Petru Luca. Chiar dacă ascundea existența altui moștenitor, notarul era obligat să întreprindă măsuri și prin publicații periodice pentru constatarea cercului de moștenitor; - instanța nu a apreciat în nici un fel proba cu certificatul de la primărie care i-a fost eliberat și a trecut cu vederea versiunea sa că vinovat se face notarul de cele întâmplate. Mai mult ca atât, instanța vădit neobiectiv a examinat cauza și a motivat sentința prin probe mici speculative fără a lua în vedere expunerea sa că cauza penală a fost pornită de Rusu Alecu numai pe motivul că a expirat termenul de 6 luni și nu are dreptul să se adreseze în ordin civil în judecată; - instanța de apel a trecut cu vederea că renunțarea la moștenire este o formă de executare a dreptului la opțiune. Renunțarea are loc în 2 forme: una activă - când moștenitorul depune o declarație scrisă la notar sau una pasivă - prin neacceptarea succesiunii în termenii stabiliți de lege. Rusu Alecu n-a acceptat succesiunea și astfel a avut loc renunțarea la moștenire prin pierderea dreptului de a moșteni. Art.1538 Cod civil prevede, că acceptarea sau renunțarea la moștenire poate fi contestată în termen de 3 luni de când persoana a aflat despre faptul că există motiv întemeiat. Rusu Alecu, nici în sensul acestui articol nu și-a realizat opțiunea. 7 5.1 La data de 11 februarie 2020, inculpata Spiridon Ina a depus recurs suplimentar, prin care a solicitat, admiterea recursului inițial și a celui suplimentar, casarea hotărârilor adoptate și remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță în alt complet de judecată. În motivarea recursului suplimentar declarat, a invocat că potrivit alin.(5) art.64 a Legii cu privire la notariat nr.l453-XV din 08.11.2002, până la eliberarea certificatului de moștenitor legal sau testamentar, notarul stabilește cercul de persoane care au dreptul la succesiune și la rezerva succesorală, prevenind moștenitorul despre răspunderea ce îi revine pentru tăinuirea faptului existenței altor moștenitori. Astfel, notarul urma să facă interpelare din numele său la primăria Corpaci privitor la existența moștenitorilor după decesul, în cazul concret a lui Russu Piotr, în caz contrar pentru ce a achitat diferite taxe și pentru ce are doi lucrători tehnici în anticameră, sau îi ține de formă. La toate aceste momente instanța de fond n-a atras atenția necesară, ceea ce a și dus la adoptarea unei soluții greșite. Instanțele au respins toate argumentele sale, n-au dat o apreciere critică declarațiilor notarului Luca Petru, persoană vinovată în cele întâmplate. Instanță de fond a respins solicitarea sa de a fi chemate și interogate cele 2 femei, care lucrează cu notarul Luca Petru, care înainte de a-i elibera certificatul de moștenitor la insistența sa, l-au chemat pe fratele meu Rusu Alecu și i-au propus să-i întoarcă jumătate din cheltuielile suportate de ea, la ce el a răspuns foarte urât, s-a întors și a plecat amenințând-o că ne se vor întâlni. Rusu Alecu deja s-a adresat în judecătoria Edineț cu o acțiune, în care cere încasarea de la ea a prejudiciului moral în suma de 50 000 (cincizeci mii) lei.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal dispune inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. 6.1 Referitor la recursul ordinar declarat de inculpata Spiridon Ina la 24 decembrie 2019, Colegiul penal constată că argumentele invocate în conținutul acestuia sunt neîntemeiate și nu justifică necesitatea casării deciziei instanței de apel. În speță, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor art.422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Din textul recursului declarat, se constată că recurenta invocă drept temeiuri pentru recurs prevederile art.427 alin.(1) pct.6), 8) și 12) Cod de procedură penală, exprimând convingerea că, instanța de apel greșit a ajuns la concluzia în ce privește condamnarea sa în baza art.3521 alin.(1) Cod penal, considerând că lipsesc probe certe ce ar confirma vinovăția acesteia în comiterea infracțiuni încriminate, însă Colegiul 8 penal consideră că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Lecturând recursul, Colegiul penal reține că, acesta nu este motivat prin prisma temeiurilor indicate, recurenta de fapt criticând modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de apel, considerând că acestea sunt insuficiente și nu dovedesc cu certitudine că fapta încriminată în actul de învinuire a fost comisă de către inculpată. Colegiul penal analizând argumentele recurentei, în coraport cu materialele cauzei și decizia recurată, ajunge la concluzia că probele acumulate și examinate de instanța de apel au fost apreciate potrivit prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă că inculpata Spiridon Ina a comis infracțiunea prevăzută de art.3521 alin (1) Cod penal. Colegiul penal menționează că, judecând apelul, respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de instanța de fond. Astfel, instanța de apel corect a ajuns la concluzia enunțată la pct.4 din prezenta decizie, stabilind totodată, că vinovăția inculpatei a fost dovedită pe deplin în baza probelor prezentate la cauza penală, care demonstrează vinovăția inculpatei în afara oricărui dubiu rezonabil, iar careva încălcări de procedură, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpatei, nu au fost depistate. Astfel, argumentele invocate de inculpată referitor la nevinovăția sa în comiterea infracțiunii imputate, sânt neîntemeiate și se resping, deoarece atât instanța de fond, cât și instanța de apel au motivat condamnarea inculpatei Spiridon Ina prin faptul, că învinuirea a prezentat suficiente probe, care cu certitudine dovedesc vinovăția acesteia de comiterea infracțiunii imputate. În acest context, Colegiul penal reține ca fiind întemeiată concluzia instanței de apel, care a statuat că declarațiile părții vătămate Rusu Alecu și a martorului Luca Petru, confirmă cu certitudine vinovăția inculpatei. Aceștia au indicat univoc, că inculpata de una singură s-a prezentat la notar și a semnat declarația pe propria răspundere, precum că ea este unicul moștenitor al decedatului Russu Piotr, fără a prezenta notarului certificatul eliberat de la primăria s. xxxxx, privind faptul că sunt doi moștenitori. Mai mult de atât, prin declarațiile persoanelor indicate supra, coroborate cu probele scrise, în deosebi copia declarației din 29.08.2018, semnată de Spiridon Ina, potrivit căreia ultima a comunicat notarului Luca Petru că alți moștenitori legali nu sunt (f.d.16), se confirmă faptul că inculpata Spiridon Ina este autorul infracțiunii, că aceasta a semnat declarația pe propria răspundere, precum că ea este unicul moștenitor a decedatului Russu Piotr. 9 Concomitent, Colegiul penal reține că vinovăția inculpatei, în comiterea infracțiunilor imputate, a fost dovedită și prin materialele cauzei indicate în pct.4.1 al prezentei decizii, cât și prin probele descrise în decizia instanței de apel – f.d.172-177. Ținând cont de cele expuse, Colegiul penal menționează că argumentele inculpatei precum că „ a prezentat notarului Petru Luca certificat de la primăria xxxxx prin care se confirmă ca moștenitor după decesul tatălui Rusu Piotr, sunt Spiridon Ina și Rusu Alecu. Notarul a ascuns acest certificat și a pus-o pe inculpata sa iscălească diferite foi fără să le citească. Faptul că notarul a știut că mai există un moștenitor se dovedește prin recunoașterea lui Rusu Alecu că anterior s-a adresat la notarul Petru Luca. Chiar dacă ascundea existența altui moștenitor, notarul era obligat să întreprindă măsuri și prin publicații periodice pentru constatarea cercului de moștenitor”, urmează a fi apreciate ca fiind declarative, or afirmațiile respective nu au fost probate prin careva mijloace probatorii și vin în contradicție cu materialele cauzei în special cu declarațiile notarului Luca Petru care a negat acest fapt. Mai mult, faptul că inculpata nu a prezentat notarului certificatul menționat, se confirmă prin însăși lipsa acestuia în dosarul succesoral nr. xxxxx cu privire la eliberarea certificatului cu dreptul la moștenirea averii decedatului Russu Piotr, copia căruia este anexată la materialele cauzei (f.d.66-97). Totodată, Colegiul penal nu poate reține ca întemeiate nici argumentele expuse de recurentă prin prisma temeiului prevăzut la art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, or reieșind din ansamblul de probe administrate, cercetate și verificate de instanțele de fond, care coroborează cu circumstanțele de fapt reținute pe cauză, rezultă că, instanța ierarhic inferioară corect a conchis că în acțiunile inculpatei sunt prezente toate elementele constitutive a infracțiunii prevăzute de art.3521 alin.(1) Cod penal, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În ceia ce privește criticele recurentei referitor la încadrarea juridică greșită a acțiunilor sale în baza art.3521 alin.(1) Cod penal, Colegiul penal menționează că nu sunt incidente în cazul supus judecării, din motivul că instanțele inferioare au făcut o analiză completă și obiectivă a tuturor probelor administrate la toate fazele procesului penal, stabilind corect vinovăția inculpatei de comiterea infracțiunii imputate, totodată, se reține că simpla invocare a pct.12) de către recurentă nu poate servi ca temei de casarea a unei hotărâri judecătorești, ci aceasta trebuie să fie urmată de o 10 motivare corespunzătoare, specificând-se din care motive faptele inculpatei nu pot fi calificate în baza acestui articol. Tot aici, Colegiul penal specifică că nerecunoașterea vinovăției de către Spiridon Ina celor imputate pe tot parcursul judecării cauzei și prezentarea declarațiilor în susținerea poziției precum că cauza penală a fost pornită de Rusu Alecu numai pe motivul că a expirat termenul de 6 luni și nu are dreptul să se adreseze în ordin civil în judecată, nu presupune și nu echivalează cu achitarea acesteia, întrucât aceasta este apreciată ca o tactică a apărării susținută pentru eschivarea de la răspunderea penală. Mai mult, Colegiul penal atestă că, criticile formulate de recurentă au format obiect de discuție la judecarea cauzei penale în instanța de fond și de apel, cărora instanțele de judecată ierarhic inferioare, le-au dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și- o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a hotărârilor atacate, nu s-au stabilit. Pe cale de consecință, se reiterează că decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind argumentată și întemeiată. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal conchide că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat. 6.1 Referitor la recursul suplimentar al inculpatei Spiridon Ina, declarat la 11 februarie 2020. Potrivit art.432 alin.(2) pct.2) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este declarat peste termen. În conformitate cu prevederile art.422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În cazul dat, Colegiul penal constată că recursul suplimentar declarat la 11 februarie 2020, de către inculpata Spiridon Ina este declarat peste termen, drept urmare este pasibil respingerii ca inadmisibil. Așadar, Colegiul penal menționează că legislația procesual penală nu prevede noțiunea de recurs suplimentar, astfel că toate cererile ce se referă la dezacordul față de hotărârea instanței de apel se declară în mod obligatoriu în interiorul termenului de 30 de zile prevăzut de legiuitor la art.422 Cod de procedură penală, fără a fi posibilă extinderea acestuia. Colegiul penal, remarcă faptul că, în speța dată, termenul de declarare a recursului ordinar curge din momentul pronunțării integrale a deciziei instanței de 11 apel, adică din 18 decembrie 2019 și expiră la 20 ianuarie 2020, aceasta fiind considerată ultima zi de depunere a recursurilor ordinare. În asemenea situație, Colegiul penal remarcă faptul că inculpata Spiridon Ina a depus recurs la data de 24 decembrie 2019, pe care îl consideră ca fiind depus în interiorul termenului de contestare prevăzut de legislația procesual-penal. În pofida faptului dat, recurenta Spiridon Ina la 11 februarie 2020 depune încă o cerere de completare a recursului declarat, pe care Colegiul penal o consideră ca fiind o cerere de recurs ordinar, însă a fost depusă peste termenul legal de contestare. Prin urmare, Colegiul penal concluzionează că recursul declarat de inculpata Spiridon Ina la 11 februarie 2020 este tardiv, deoarece a fost depus cu mult peste termenul de 30 zile prevăzut de legislația procesual-penală.

În temeiul art.422, 432 alin.(1) – (2) pct.2), 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 decembrie 2019, în cauza penală privind-o pe Spiridon Ina xxxxx, pe motiv că recursul inculpatei Spiridon Ina depus la 24 decembrie 2019, este vădit neîntemeiat, iar recursul suplimentar al inculpatei depus la 11 februarie 2020, este declarat peste termen. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 01 octombrie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Cobzac Elena 12