1ra-1532/2020 — art. 287 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central din 20 august 2019, Banuh Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 800 unități convenționale, ce constituie 40 000 lei. S-a dispus încasarea de la Banuh Ion în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 850 lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Banuh Ion, la data de 17.09.2018, aproximativ pe la ora 20.50, aflându-se în or. Edineț, str. Gagarin la intersecție cu str. S. Lazo, adică într-un loc public, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, a inițiat un conflict adică, a comis acțiuni care sunt însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor precum și acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc prin obrăznicie deosebită, și având un comportament agresiv și amoral s-a adresat cu cuvinte necenzurate cu ton ridicat la trecători și ulterior din motiv 1 huliganic s-a urcat pe capota din față a automobilului de model “Dacia Sandero” cu n/î XXXX XXXX, ce aparține ÎS “Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata Națională” filiala Edineț, care era condus de Guțu Alina, aplicând mai multe lovituri cu mâinile și picioarele în capota automobilului cauzând deteriorări ale lui și în paralel prin acțiunile sale punând și în pericol circulația rutieră pe segmentul dat de drum public.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată împotriva acesteia au declarat apeluri: 3.1. Avocatul Gabriela Moldovan în numele inculpatului, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul să fie achitat. În motivarea apelului avocatul a invocat că probe prezentate de către partea acuzării nu dovedesc vinovăția inculpatului, nu au fost prezentate probe concludente care ar putea fi puse la baza sentinței de condamnare. Afirmă că, în fapta inculpatului lipsește latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal. Susține că inculpatul, după ce a fost lovit de automobil, s-a aflat în stare de șoc și nu și-a dat seama de ilegalitatea faptelor întreprinse. Acțiunile inculpatului au fost o urmare a faptului că a fost tamponat de automobil și nici de cum nu a avut intenția de a încălca grosolan ordinea publică. În susținerea celor menționate a făcut referire la declarațiile martorilor Ciobanu Ion și Guțu Alina și înregistrarea video. A mai indicat că, nu este de acord nici cu pedeapsa aplicată inculpatului, deoarece Banuh Ion nu are posibilitatea să achite suma de 40 000 lei, dat fiind faptul, că fractura la picior suferită de inculpat a dus la dereglarea sănătății de lungă durată, deci și imposibilitatea inculpatului de a munci și a avea o sursă de venit. 3.2. Rusu Vasile director ÎS ”Centrul de pregătire a specialiștilor pentru Armata Națională”, solicitând admiterea apelului ca fiind depus în termen, reluarea cercetării judecătorești și repararea pagubei cauzate ÎS ”Centrul de pregătire a specialiștilor pentru Armata Națională” filiala Edineț. Apelantul Rusu Vasile nu a fost de acord cu hotărârea emisă, deoarece cauza a fost judecată în absența acestuia, fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 februarie 2020, a fost respins apelul declarat de către Rusu Vasile director ÎS ”Centrul de pregătire a specialiștilor pentru Armata Națională”, ca inadmisibil. Apelul declarat de către avocatul Gabriela Moldovan în numele inculpatului, a fost respins, ca nefondat, cu menținerea sentinței atacate fără modificări. 4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat că, instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, prima instanță dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Instanța de apel a conchis că aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându- 2 se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. În ședința instanței de apel, avocatul Gabriela Moldovan, întru susținerea apelului declarat a prezentat spre cercetare următoarele probe: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 17.09.2018, cu foto-tabelul anexat (f.d.11-15); planșa fotografică din 19.11.2018 (f.d.35-38); caracteristica nr.354 din 25.01.2019 (f.d.69). În acest context, instanța de apel a menționat că procurorul întru susținerea învinuirii aduse inculpatului Banuh Ion a prezentat următoarele probe: procesul-verbal privind constatarea unei bănuieli cu privire la infracțiune în cadrul examinării materialului înregistrat în R-2 cu nr.3386 din 17.09.2018 (f.d.5); plângere de la Ciobanu Ion (f.d.8); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 17.09.2018 (f.d.11-12); tabelul fotografic (f.d.13-15); ordonanța de ridicare din 03.10.2018 (f.d.26); procesul-verbal de ridicare din 03.10.2018 (f.d.27-28); fișa privind evidența orelor cu autoturismul (f.d.29-31); procesul- verbal de examinare a imaginilor din 19.11.2018 (f.d.32); ordonanța de recunoaștere ca corp delict și de anexarea la cauza penală din 19.11.2018 (f.d.34); planșa fotografică din 19.11.2018 (f.d.35-38); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 21.12.2018 (f.d.48); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 11.01.2019 (f.d.50); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 29.01.2019 (f.d.63); cazierul contravențional pe numele lui Banuh Ion (f.d.66); procesul- verbal de cercetare la fața locului cu foto-tabel din 20.03.2019 (f.d.96- 99); raportul de expertiză judiciară nr.201919D0035 din 18.03.2019 (f.d.100); declarațiile martorilor Guțu Alina, Ciobanu Ion, Chizincenco Natalia, Bodean Vadim și ale inculpatului Banuh Ion. Deși inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii imputate, instanța de apel a considerat că vinovăția acestuia este demonstrată pe deplin prin totalitatea de probe acumulate la cauza penală, corect apreciate respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, și anume: declarațiile martorilor Guțu Alina, Ciobanu Ion, Chizincenco Natalia, Bodean Vadim, precum și procesul-verbal privind constatarea unei bănuieli rezonabile cu privire la infracțiune din 27.09.2018 (f.d.5); plângerea de la Ciobanu Ion, care solicită să fie luate măsuri cu o persoană necunoscută, care fiind în stare de ebrietate a urcat pe capota unui automobil și lovea cu pumnii în capotă (f.d.8); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 17.09.2018 unde a fost supus cercetării automobilul de model Dacia Sandero cu nr/î XXXX XXXX de culoare alb cu imagini foto (f.d.11-15); ordonanța de ridicare din 03.10.2018 (f.d.26); procesul-verbal de ridicare din 03.10.2018 (f.d.27-28); graficul de ordine de pregătire și instruire cu automobilul pe luna septembrie 2018 (f.d.30); procesul- verbal de verificare a imaginilor din 19.11.2018 (f.d.32); ordonanța din 19.11.2018 de recunoaștere ca corp delict și de anexare la cauza penală, cu planșa fotografică (f.d.34); planșa fotografică (f.d.35-38); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie (f.d.48); cazierul contravențional pe numele lui Banuh Ion (f.d.66); procesul- 3 verbal de cercetare la fața locului din 20.03.2019, cu planșa fotografică anexată (f.d.96- 99); raportul de expertiză judiciară nr.201919D0035 din 18.03.2019. Concluzia expertului judiciar este următoarea: La cet. Banuh Ion, 36 ani a avut loc fractura pertrohanterica a osului femural stâng, care a fost produs prin acțiunea traumatică a unui corp contondent dur, posibil la cădere de pe automobil la 17.09.2018, se califică ca vătămare corporală medie cu dereglare a sănătății de lungă durată; să se deplaseze, să sară, să urce pe capota unui automobil cu această leziune puțin posibil; careva vătămări la nivelul capului cet. Banuh Ion nu au fost depistate (f.d.100). Instanța de apel a considerat că, nu pot fi reținute afirmațiile părții apărării invocate în apel referitor la faptul că reieșind din probele administrate pe cauză în acțiunile inculpatului nu se constată elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal. A mai statuat că, la caz, este prezent obiectul juridic special al infracțiunii de huliganism - ordinea publică. Prin ordine publică se înțelege un sistem stabil de relații sociale care asigură ambianța liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei și a integrității patrimoniului, precum și activitatea normală a organelor și instituțiilor de stat și publice. Latura obiectivă a infracțiunii se realizează prin acțiuni active, acțiunile de huliganism constă în fapta prejudiciabilă exprimată fie în acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, fie în acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. La caz, prezența laturii obiective a infracțiunii de huliganism în faptele inculpatului este dovedită prin declarațiile martorilor audiați în ședința instanței de fond, a căror citire a fost dată suplimentar în instanța de apel. Martorii au relatat amănunțit același comportament obraznic a lui Banuh Ion, care a urcat pe capota automobilului, aplicând lovituri asupra parbrizului și caroseriei automobilului. Martorii unanim au declarat că inculpatul ava comportament agresiv, însoțit de înjurături. Latura subiectivă a infracțiunii de huliganism se caracterizează prin intenție directă. Făptuitorul realizează periculozitatea acțiunilor sale și dorește să le întreprindă, manifestând lipsa de respect față de societate și ordinea publică. În speță, a fost încălcată ordinea publică, fiind deranjate persoanele care se aflau la locul comiterii infracțiunii, iar argumentul avocatului, precum că inculpatul a manifestat un comportament de maniera celui reținut de instanța de judecată, datorită aflării acestuia în stare de șoc, este unul declarativ și nesusținut prin careva probe. Apărarea nu a făcut referire la careva probe, care să dovedească faptul că Banuh Ion a fost lovit de automobil. Instanța de apel a menționat că purtarea lui Banuh Ion, chiar și în situația unui posibil accident, nu este una acceptabilă de a fi calificată drept circumstanță care exclude vinovăția persoanei. În aceiași ordine de idei, instanța de apel a menționat că vinovăția inculpatului Banuh Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, este confirmată prin 4 declarațiile martorilor Guțu Alina, Ciobanu Ion, Bodean Vadim, care fiind preîntâmpinați pentru declarații false au relatat că, Banuh Ion a urcat pe capota automobilului, lovea în automobil și înjura. Instanța de apel a indicat că, comportamentul agresiv a lui Banuh Ion s-a manifestat și până la momentul în care a urcat pe capota automobilului. Cele din urmă iarăși sunt dovedite de declarațiile martorilor audiați în prezenta cauză. Astfel, este cert faptul că la momentul comiterii infracțiunii, capacitatea intelectiv-volitivă a lui Banuh Ion nu a fost afectată în măsură ca ultimul să nu-și dirijeze comportamentul, a reținut ca fiind corectă concluzia primei instanțe privind calificarea infracțiunii în baza art.287 alin.(1) Cod penal ca huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor precum și acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc prin obrăznicie deosebită. Versiunea inculpatului nu are acoperire probatorie, se combate complet prin împrejurările stabilite și probele administrate în cauză, iar nerecunoașterea vinovăției nu echivalează cu achitarea inculpatului, de vreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii, cercetate și apreciate în modul cuvenit, demonstrează cu certitudine participarea acestuia la săvârșirea infracțiunii imputate. Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art.art.7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Instanța de apel a concluzionat că, soluția adoptată de către prima instanță își va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, or aplicarea unei pedepse penale sub formă de amendă, ar duce la conștientizarea de către inculpat a celor comise, va revizui atitudinea făptuitorului față de valorile sociale, cu atragerea unor concluzii corecte ce țin de comportamentul său față de membrii societății, siguranța ordinii publice și integritatea corporală a persoanelor. La fel, instanța de apel a considerat de a respinge ca fiind inadmisibil, apelul declarat de către Rusu Vasile, or instanța a relevat că pot declara apel persoanele ale căror drepturi au fost obiectul judecății în prima instanță. În această ordine de idei, instanța de apel a conchis că reieșind din conținutul materialelor anexate la dosar, în calitate de reprezentant al părții vătămate a fost recunoscut cet. Ciobanu Ion, în temeiul ordonanței din 29.01.2019, cât ține de persoana lui Rusu Vasile, instanța de apel a statuat că în prezenta cauză acesta nu dispune de o careva calitate procesuală, mai cu seamă, nu deține împuterniciri de a acționa în interesele părții vătămate. Reieșind din cele consemnate, instanța de apel a conchis că Rusu Vasile, directorul ÎS ”Centrul de pregătire a specialiștilor pentru Armata Națională” la momentul depunerii apelului nu era titular al dreptului la apel în prezenta cauză penală, din care motive a fost 5 respins apelul ca inadmisibil.

Avocatul Gabriela Moldovan în numele inculpatului Banuh Ion, a contestat cu recurs ordinar hotărârile adoptate, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 6), 8) și 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea acestora, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a inculpatului, din lipsa în acțiunile acestuia a elementelor constitutive a infracțiunii, indicând aceleași motive care au fost expuse în cererea de apel, menționate în pct.3.1. al prezentei decizii.

Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsite de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că recurentul indică în calitate de temeiuri pentru declararea recursului, prevederile pct. 6), 8) și 10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, exprimând convingerea că, instanța de apel greșit a ajuns la concluzia în ce privește condamnarea lui Banuh Ion în baza art.287 alin.(1) Cod penal, considerând că lipsesc probe certe ce ar confirma vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii incriminate, însă Colegiul penal consideră că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Cu referire la temeiul de casare prevăzut de pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal ține să menționeze că, judecând apelurile, instanța a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă și argumentată. Colegiul constată că instanțele ierarhic inferioare, contrar celor invocate de recurent, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, verificându-le sub aspectul pertinenței și concludentei, fapt ce face ca concluzia despre vinovăția lui Banuh Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, să fie justă și întemeiată. În ce privesc criticele formulate de recurent, enunțate la pct.5. al prezentei decizii, prin care se susține că Banuh Ion nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii imputate, acestea au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și, cărora instanța le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct.4.1, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, și a cărei 6 reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport și cu prevederile art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, în sensul că nu se identifică existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursul înaintat în cauză este vădit neîntemeiat. La fel, instanța de recurs, menționează că din textul recursului înaintat, se evidențiază că recurentul în mod decisiv, își motivează recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, astfel, criticele formulate de acesta nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind ilegală. Potrivit jurisprudenței constante a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, se reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede, că la această etapă instanța de recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt reținute în cauză. Mai mult, în lumina CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanța de apel, deoarece în cazul în care instanța de apel și-a motivat decizia, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Cu referire la temeiul de casare prevăzut de pct.8 alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează, că temeiul de drept prescris în art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, mai mult lecturând recursul, se constată lipsa argumentării în acest sens. Astfel, instanța de recurs menționează, că potrivit art.113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiuni determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Dat fiind faptul, că în prezenta speță autorul recursului își exprimă dezacordul cu prezența în acțiunile inculpatului Banuh Ion a elementelor infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal și solicită achitarea acestuia, Colegiul penal va purcede la analiza acestor elemente, în coraport cu circumstanțele constatate și probele administrate. Potrivit considerentelor teoretice latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.287 Cod penal, constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, ori în acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. 7 Din această noțiune se desprinde, că fapta prejudiciabilă cunoaște patru modalități normative cu caracter alternativ. De asemenea, doctrina menționează, că infracțiunea specificată la art.287 Cod penal, este o infracțiune formală și se consideră consumată din momentul realizării acțiunilor specificate în latura obiectivă. Colegiul penal relevă, că totuși obligatoriu este modul public al infracțiunii de huliganism, adică actele huliganice sunt săvârșite în prezența unor persoane sau rezultatul acțiunilor huliganice devin inevitabil cunoscut altor persoane. Tot aici, instanța de recurs remarcă, că ordine publică înseamnă o totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei și a integrității patrimoniului, precum și activitatea normală a instituțiilor de stat și publice. Prin acțiuni care încalcă ordinea publică, se înțelege fapta săvârșită în public, îndreptată împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a persoanelor, în alte acțiuni similare ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică și liniștea persoanelor. Reieșind din lucrările dosarului, Colegiul penal consideră că, soluția adoptată de către instanța de apel în partea calificării de drept a acțiunilor inculpatului în baza art.287 alin.(1) Cod penal, este corectă și întemeiată prin ansamblul de probe expus și analizat în hotărârea contestată și menționate în pct.4.1. al prezentei decizii. Colegiul penal reține că, instanța de apel just a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestuia, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile inculpatului, martorilor Guțu Alina, Ciobanu Ion, Chizincenco Natalia, Bodean Vadim, plângerea de la Ciobanu Ion, care solicită să fie luate măsuri cu o persoană necunoscută, care fiind în stare de ebrietate a urcat pe capota unui automobil și lovea cu pumnii în capotă (f.d.8); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 17.09.2018, unde a fost supus cercetării automobilul de model Dacia Sandero cu nr/î XXXX XXXX de culoare alb cu imagini foto (f.d.11-15); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat și detailat asupra tuturor motivelor invocate în apelul de pe rol, indicând și motivele pentru care a respins dovezile și versiunile apărării, probele administrate pe caz demonstrând clar și cert prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii prevăzute la art.287 alin.(1) Cod penal. Latura subiectivă a infracțiunii de huliganism se caracterizează, în primul rând prin intenție directă, iar motivele acestei infracțiuni sunt huliganice. Prin urmare, conținutul probelor enunțate în pct.4.1. al prezentei decizii, care au fost amplu analizate și obiectiv apreciate de instanțele de fond, în contextul de învinuire a 8 inculpatului în baza art.287 alin.(1) Cod penal, confirmă cu certitudine că acțiunile inculpatului Banuh Ion întrunesc elementele infracțiunii imputate, adică atât latura obiectivă, cât și cea subiectivă a acestei infracțiuni, acțiunile inculpatului în acest sens fiind corect calificate în baza art.287 alin.(1) Cod penal. Cu referire la criticele avansate în privința modalității de individualizare a pedepsei, Colegiul penal reține că, pedeapsa stabilită inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, sub formă de amendă în mărime de 800 unități convenționale, ce constituie 40 000 lei, este echitabilă, proporțională și va contribui la atingerea scopului de corectare și reeducare a acestuia, în așa fel încât acesta să se convingă de necesitatea respectării legii penale și totodată, evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Pe de altă parte, în cuprinsul deciziei instanței de apel au fost expuse deja raționamentele care au stat la baza respingerii solicitării părții apărării privind dezacordul cu pedeapsa aplicată inculpatului. Așadar, din partea descriptivă a deciziei instanței de apel, se constată că instanța a dezbătut argumente criticele apelantului ce vizau pedeapsa aplicată inculpatului, circumstanțele atenuante sau agravante ce au influențat asupra operațiunii de individualizare a pedepsei. Colegiul penal consideră că, o atare modalitate de individualizare a pedepsei, corespunde exigenților legii penale, iar pedeapsa aplicată infractorului este echitabilă raportat la scopul urmărit de legislator în art.61 Cod penal, care îl va descuraja pe inculpat de a comite pe viitor alte fapte infracționale de același gen. În acest context, Colegiul penal respinge argumentele invocate de către recurent, or, pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite, suficientă pentru restabilirea echității sociale, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. Totodată, Colegiul penal reține faptul că, argumentele invocate de recurent au fost obiect de studiu la judecarea cauzei în prima instanță și în instanța de apel (motivele recursului ordinar invocat fiind identice cu cele din cererea de apel), asupra cărora instanțele de fond la acest capitol sau expus just și întemeiat. Mai mult, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aceste aspecte contestate și în prezentul recurs, nu se identifică, or instanța de apel s-a expus în decizia sa, detaliat și argumentat asupra fiecărei chestiuni esențiale particulare speței, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. 9 Reieșind din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la examinarea recursului declarat, nu au fost stabilite careva erori de drept care ar condiționa casarea deciziei contestate, impunându-se soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul Gabriela Moldovan în numele inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În temeiul art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Gabriela Moldovan în numele inculpatului Banuh Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 februarie 2020, în cauza penală în privința lui Banuh Ion xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 11 noiembrie 2020. Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Elena Cobzac 10