1ra-1389/2020 — art.287 al.1, 287 al.2 CP

1ra-1389/2020 — art.287 al.1, 287 al.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1389/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

13 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Vladimir Timofti,

Judecători - Anatolie Țurcan, Nadejda Toma, Elena Cobzac, Ion Guzun,

a judecat fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul Martin

Vasile în numele inculpatului Țerna Dan, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Edineț, sediul Central din 18 noiembrie 2019 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 10 martie 2020, în cauza penală privindu-l pe

Țerna Dan xxxxx născut la xxxxx, originar și

domiciliat în mun. xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 10.06.2019 – 18.11.2019;

Instanța de apel: 19.12.2019 – 10.03.2020;

Instanța de recurs ordinar:22.05.2020 – 13.10.2020.

C O N S T A T Ă:

Dan a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art.287 alin.(1) Cod penal - la 1 an închisoare.

- în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal - la 2 ani închisoare.

Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, lui Țerna Dan i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub

formă închisoare pe un termen de 2 ani și 3 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis.

S-a încasat de la inculpat cheltuielile judiciare în sumă totală de 896 lei.

Dan la data de 11 martie 2019, aproximativ pe la orele 02:50, aflându-se în holul etajului

1 al Inspectoratului de Poliție Edineț din partea dreaptă, amplasat în xxxxx, având

intenția încălcării grosolane a ordinii publice însoțite de aplicarea violenței și

exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, dându-și seama de caracterul

1

prejudiciabil al acțiunilor sale și prevăzând urmările prejudiciabile, admițând în mod

conștient survenirea acestor urmări, fără careva motiv, i-a aplicat lui Baranovici Boris

xxxxx, două lovituri cu pumnul în față, cauzându-i ultimului, conform raportului de

expertiză judiciară nr.201919D0064 din 22 mai 2019, echimoze la față care au fost

produse prin acțiunea traumatică a unui corp dur contondent, posibil la data și

circumstanțele indicate/lovitura cu pumnul, împinsătura și se califică ca vătămare

corporală neînsemnată, iar auto cauzarea a astfel de leziuni fiind puțin posibil.

Tot el, Țerna Dan, la data de 09 mai 2019, aproximativ pe la orele 22:00-23:30,

împreună cu o persoană în privința căreia cauza penală a fost disjunsă într-o procedură

separată, aflându-se la stația Peco ”Lukoil”, situată în xxxxx, din intenții huliganice, în

prezența mai multor persoane, având scopul încălcării grosolane a ordinii publice, a

inițiat un conflict cu Magaleas Serghei xxxxx și Magaleas Lilian xxxxx, în urma cărui

fapt, fără careva motive, Țerna Dan și persoana în privința căreia cauza penală a fost

disjunsă, i-au aplicat lui Magaleas Lilian xxxxx multiple lovituri cu pumnii și picioarele

peste diferite părți ale corpului, cauzându-i minorului Magaleas Lilian, conform

raportului de expertiză medico-legală nr.201919D0088 din 25 iunie 2019, edemul

țesuturilor moi și echimozele la față, comoția cerebrală au fost produse prin acțiunea

traumatică a unui corp contondent dur, posibil cu pumnii la data și circumstanțele

indicate, se califică ca vătămări corporale ușoare cu dereglare a sănătății de scurtă

durată.

inculpatului Țerna Dan, solicitând casarea totală a acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care procesul penal în baza art.287 alin.(1) Cod penal

să fie încetat din lipsa faptei infracționale, cu aplicarea în privința lui Țerna Dan a

sancțiunii contravenționale în temeiul art.354 Cod contravențional, iar în baza art.287

alin.(2) lit. b) Cod penal, Terna Dan să fie achitat din lipsa faptei infracționale.

În argumentarea apelului avocatul a invocat că, condamnarea lui Țerna Dan în

baza art.287 alin.(1) Cod penal este neîntemeiată, deoarece în ședința de judecată a fost

stabilit că, atât Țerna Dan, cât și Baranovici Boris au fost aduși în incinta Inspectoratului

de Poliției Edineț pentru un incident produs cu câteva ore înainte cu alte persoane.

Ambii au fost audiați de colaboratorii IP Edineț în diferite cabinete de lucru de la primul

etaj, aripa dreapta a clădirii. Când au ieșit din birourile unde le fusese luate explicații,

în prezența colaboratorului de politie, ofițerului S. Cilibiu în coridor, Baranovici Boris

și Țerna Dan se confruntau, iar Baranovici Boris l-a numit și l-a amenințat pe Țerna

Dan cu cuvinte necenzurate, iar ca răspuns Țerna Dan i-a aplicat o lovitură cu palmă în

față lui Baranovici Boris și cu asta conflictul din coridor între ei s-a terminat.

Avocatul a menționat că, nu a avut loc săvârșirea actului de huliganism și nici nu

a fost încălcată ordinea publică de către Țerna Dan, deoarece între persoanele care au

fost escortate la Inspectoratul de Poliție Edineț pentru săvârșiră unor acțiuni ilegale și

în timpul stabilirii faptei săvârșirii anterior de aceste persoane, continua de fapt reglarea

relațiilor anterioare. Mai mult, dosar penal a fost intentat doar privința lui Țerna Dan.

2

Astfel, Țerna Dan la 11.03.20.19 la ora 250 în incinta IP Edineț a săvârșit o

contravenție de huliganism nu prea grav, iar acțiunile lui urmau a fi calificate în temeiul

art.354 Cod contravențional, cu sancționarea acestuia în limitele sancțiunii acestei legi.

Cu referire la condamnarea inculpatului Țerna Dan în baza art.287 alin.(2) lit. b)

Cod penal pe episodul din 09 mai 2019 de la PECO „Lukoil” situată pe str. xxxxx,

apărătorul a indicat că inculpatul Țerna Dan nu a săvârșit careva acte de huliganism în

privința minorului Magaleas Lilian. Din imprimarea video de camera de la PECO se

vede clar, cum minorul Magaleas Lilian îi aplică lovituri lui Țerna Dan, când ultimul

stă aplicat pe capota mașinii, cu patul armei pe care o ținea în mâini, și atunci Țerna

Dan apărându-se, eliberându-se din mâinile minorului probabil i-a aplicat careva

lovituri.

În ședința de judecata minorul Magaleas Lilian a dat declarații mincinoase,

precum că nu a văzut, nu a luat automatul (arma) din portbagajul mașinii părintelui său,

nu l-a transmis și acela nu a împușcat în direcția lui Țerna Dan, însă declarațiile acestuia

contravin materialelor cauzei penale de învinuirea lui Magaleas Serghei, tatăl minorului

Magaleas Lilian, în temeiul art.287 alin.(3) și 155 Cod penal, care se află în proces de

examinare în sediul Central Judecătoriei Edineț, Țerna Dan a acționat în limitele

legitimei apărări, deoarece nu el a inițiat conflictul și nu el a săvârșit actul de huliganism

pentru care a fost condamnat.

Totodată, apelantul a invocat că, în cazul în care Țerna Dan a fost recunoscut

vinovat, instanța de fond urma să-i aplice prevederile alin.(31) art.70 Cod penal și să-i

reducă pedeapsa aplicată cu o treime, sau ținând cont de toate circumstanțele cauzei, și

personalitatea inculpatului Țerna Dan, urma să-i aplice prevederile art.90 Cod penal.

avocatului Vasile Martin în numele inculpatului Țerna Dan a fost respins ca nefondat,

cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1 Pentru a decide astfel instanța de apel a menționat că, instanța de fond a

respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de

vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția

inculpatului în faptele incriminate și făcând o încadrare juridică justă a acțiunilor lui

Țerna Dan în baza art.287 alin.(1) și art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, totodată corect a

apreciat măsura de pedeapsă sub formă de închisoare, ținând cont de circumstanțele

cauzei, persoana vinovată și urmările survenite.

Deși inculpatul Țerna Dan nu a recunoscut vina, vinovăția acestuia se confirmă

prin probele administrate de organul de urmărire penală, cercetate în instanța de fond și

suplimentar în instanța de apel și anume: declarațiile părților vătămate Baranovici

Boris, Magaleas Lilian, declarațiile martorilor Dolghi Valeriu, Cilibiu Serghei,

Magaleas Serghei, Lupușor Dumitru, Vicol Iulian, reprezentantul părții vătămate

Magaleas Liliana precum și prin probele scrise:

3

Volumul I pe (episodul cu Baranovici Boris): plângerea lui Baranovici Boris

depusă la IP Edineț, prin care ultimul solicită să fie luate măsuri cu Țerna Dan, care la

data de 11.03.2019 i-a aplicat două lovituri cu pumnul în regiunea feței (f.d.5); raportul

de constatare nr.201919P0171 din 11.03.2019, potrivit căruia la Baranovici Boris au

fost depistate echimozele la față ce au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp

contondent dur, posibil la data de 11.03.2019 și circumstanțele descrise mai sus de

partea vătămată Baranovici și se califică ca vătămare corporală neînsemnată (f.d.7);

raportul de expertiză judiciară nr.201919D0064 din 22.05.2019, prin care s-a constatat

la Baranovici Boris echimoze la față care au fost produse prin acțiunea traumatică a

unui corp contondent dur, posibil la data de 11.03.2019 se circumstanțele indicate

/lovitură cu pumnul, împinsătură/, și se califică ca vătămare corporală neînsemnată,

auto cauzarea astfel de leziuni puțin posibil (f.d.40);

Volumul II (episodul cu minorul Magaleas Lilian): plângerea minorului Magaleas

Lilian depusă la IP Edineț la data de 10.05.2019 (f.d.6), raportul de constatare

nr.201917P0142 din 10.05.2019, prin care s-a stabilit la minorul Magaleas Lilian,

edemul frunții pe stânga, edemul și echimoza în regiunea bărbiei pe stânga, comoția

cerebrală – ce au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur,

posibil în timpul zilei de 09.05.2019 și circumstanțele descrise mai sus de Magaleas

Lilian și se califică ca vătămare corporală ușoară în baza criteriului dereglării sănătății

de scurtă durată (f.d.18); raportul de expertiză judiciară nr.201919D0088 din

25.06.2019, prin care s-a stabilit la minorul Magaleas Lilian, edemul țesuturilor moi și

echimozele la față, comoția cerebrală ce au fost produse prin acțiunea traumatică a unui

obiect contondent dur, posibil în timpul zilei de 09.05.2019 și circumstanțele indicate

și se califică ca vătămare corporală ușoară în baza criteriului dereglării sănătății de

scurtă durată (f.d.44), extrasele medicale pe numele lui Magaleas Lilian (f.d.90-92), alte

materiale ale cauzei penale, care au fost cercetate în ședința instanței de fond.

Instanța de apel a reținut că partea vătămată Baranovici Boris în instanța de fond

a confirmat, că Țerna Dan i-a aplicat două lovituri cu pumnul în față, în incinta

inspectoratului de poliție.

Martorul Cilibiu Serghei în instanța de fond a declarat cu certitudine, că a văzut

cum Țerna Dan se întindea la Baranovici Boris, ca rezultat primul l-a lovit pe al doilea

de două ori cu pumnul peste față, după care el i-a despărțit.

Martorul Dolghi Valeriu în instanța de fond a declarat cu certitudine, că a văzut

cum Țerna Dan se întindea la Baranovici Boris și a înțeles că ultimul a fost lovit, fiind

roș la ochi și față.

Totodată, partea vătămată Magaleas Lilian în instanța de fond a declarat, că a fost

lovit de Țerna Dan cu pumnii și picioarele lângă stația PECO ”Lucoil” și la

Inspectoratul de Poliție Edineț.

La fel, martorii Magaleas Liliana, Magaleas Serghei și Lupușor Dumitru în

instanța de fond au comunicat informații importante pentru justa soluționare a cazului,

în partea ce ține de conflictul dintre Țerna Dan și Magaleas Lilian.

4

Declarațiile părților vătămate și a martorilor s-au confirmat prin expertizele

medico-legale, în cadrul cărora la Baranovici Boris și Magaleas Lilian au fost depistate

vătămări corporale neînsemnate și ușoare cu dereglare a sănătății de scurtă durată, care

puteau fi provocate în circumstanțele expuse de aceștia.

La capitolul individualizării pedepsei penale în privința inculpatului Țerna Dan,

instanța de apel a reținut că, instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor

art.art.76, 7, 61, 75-78 Cod penal și a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite de

către acesta, ce se califică ca infracțiuni mai puțin grave, de motivul acestora, de

persoana celui vinovat, care anterior a fost atras la răspundere penală pentru infracțiuni

similare, circumstanțe atenuante - nu au fost reținute, precum și scopul pedepsei penale

îndreptate spre restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de către inculpat, astfel, ajungând la concluzia

că, restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnaților, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane, este posibilă doar prin stabilirea unei pedepse privative de libertate cu

executarea efectivă a acesteia.

În privința lui Țerna Dan corect a fost stabilit pedeapsă sub formă de închisoare

cu executarea reală, aplicând prevederile art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de

pedepse, prin cumul al pedepselor aplicate.

Instanța de apel a respins argumentele apărării, precum că inculpatul nu a comis

infracțiunile încriminate, menționând că din materialele cauzei, rezultă cert că acesta

comis actele de huliganism.

Instanța de apel a statuat că, acțiunile inculpatului nu cuprind elementele unui

huliganism nu prea grav, cum afirmă apărarea, or inculpatul Țerna Dan a conștientizat

că se află în incinta IP Edineț, cunoștea rolul acestei instituții, așa cum a mai avut

atingeri cu legea și știa cu certitudine motivul pentru care a fost adus, exprimat prin

comitere unor încălcări de lege și necesitatea documentării cazului, dar a admis sfidarea

legilor statului, depășind prin comportamentul său gradul de huliganism nu prea grav.

Cu referire la evenimentele din 09 mai 2019, instanța de apel a notat că, instanța

de fond corect a apreciat și a calificat acțiunile lui Țerna Dan în baza art.287 alin.(2) lit.

b) Cod penal. Faptul, că și părțile vătămate sau alte persoane au admis careva acțiuni

ilegale, cum afirmă apărarea prin prezentarea rechizitoriului lui Magaleas Serghei, nu

este temei de achitare a lui Țerna Dan, or instanța de fond, după cercetarea probelor a

stabilit cert prezența faptei infracționale în privința acestuia.

Instanța de apel a constatat că din ansamblul de probe cercetate nu rezultă prezența

elementelor legitimii apărări, cum afirmă apărarea, inclusiv nici din secvențele video la

care se face referire. Instanța de fond a cercetat în ședința de judecată secvențele video,

le-a descris amănunțit și apreciat în sentință, constatând că ele confirmă învinuirea

imputată lui Țerna Dan, concluzii care sunt susținute de instanța de apel.

Vasile în numele inculpatului Țerna Dan, care, invocând temeiurile pentru recurs

5

prevăzute de art.427 alin.(1) pct.8) și 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea

sentinței și deciziei, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare în privința lui Țerna

Dan, din lipsa faptelor încriminate în acțiunile lui.

În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă argumente similare celor

menționate în cererea de apel indicând următoarele:

- în acțiunile lui Terna Dan nu a avut loc săvârșirea actului de huliganism în cazul

aplicării unei lovituri lui Baranovici Boris, invocând că potrivit dispoziției art.287

alin.(1) Cod penal, huliganismul - sunt acțiuni intenționate, care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințare cu

aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violență reprezentanților

autorităților sau altor persoane, care curmă actele huliganice precum și acțiunile, care

prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită;

- instanțele judecătorești nu au ținut cont că inițiatorul conflictului din coridorul

incintei IP Edineț a fost „pătimașul” Baranovici Boris, care 1-a înjurat și l-a amenințat

cu răfuială pe Țerna Dan, iar acesta ca răspuns la acțiunile părții vătămate și în scop de

apărare i-a aplicat lovitura. Prin urmare ambii urmau să fie supuși răspunderii

corespunzătoare, însă doar în privința lui Țerna Dan au fost întreprinse măsuri de

atragere la răspundere pe când Baranovici Boris, inițiatorul și vinovatul de fapt în cele

întâmplate, a rămas nepedepsit și în așa caz apar elementele de discriminare și

inegalitate în fața legii, justiție selectivă;

- referitor la epizodul din 09 mai 2019, consideră soluțiile instanțelor judecătorești

de fond și apel vădit greșite, întrucât au mers pe calea susținerii organului de urmărire

penală, care l-au învinuit neîntemeiat și tendențios în săvârșirea unor acțiuni pe care de

fapt nu le-a efectuat. Instanța de fond greșit a apreciat acțiunile lui Țerna Dan;

- instanța de apel a prescris evenimentele înscrise în sentință, refuzând să vizioneze

discul pentru a se convinge și a da o apreciere corectă acțiunilor lui Țerna Dan, or

acesta, de fapt s-a apărat de familia Magaleas. Din înregistrarea video se vede clar cum

Magaleas Serghei l-a pus pe Țerna Dan cu fața și pieptul pe capota din spate a mașinii

cu care a venit și care era parcată la pompa de alimentare, iar feciorul Magaleas Lilian

îi aplica lovituri cu pumnul pe spate și picioare, iar ulterior tatăl a împușcat din armă în

direcția lui Țerna Dan, pentru care acțiuni ilegale încă nu a fost pedepsit;

- ambele instanțe au ignorat prevederile art.36 alin.(1) Cod penal, care stipulează

că nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, săvârșită în stare de

legitimă apărare. Este în stare de legitimă apărare persoana care săvârșește fapta pentru

a respinge un atac direct, imediat, material și real, îndreptat împotriva sa.

Colegiul penal consideră că recursul ordinar urmează a fi respins ca inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în

raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

6

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în

art.427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând

soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea

condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat).

Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal lărgit atestă, că

recurentul invocă în calitate de temei de casare a deciziei instanței de apel art.427

alin.(1) pct.8) și 12) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel în cazul când (8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii; (12) faptei săvârșite

i s-a dat o încadrare juridică greșită, intervenind cu solicitarea de a se dispune

desființarea deciziei instanței și a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

Țerna Dan să fie achitat de sub învinuirea infracțiunilor imputate din lipsa faptelor.

Concomitent, titularul cererii de recurs consemnează doar circumstanțe

factologice, pe care le descrie în detaliu, evidențiind că instanța de apel ca și instanța

de fond nu a apreciat la justa valoare probatoriu administrat pe caz, susținând în același

timp că învinuirea este neîntemeiată tendențioasă, inculpatului fiindu-i încriminate

unele fapte, pe care de fapt nu le-a comis.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că motivele și temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării

materialelor cauzei, argumentând în acest sens următoarele.

Astfel, potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel

se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea

sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Instanța de recurs a stabilit că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont

de prevederile art.art.99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate

aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității

și veridicității lor și întemeiat a ajuns la concluzia privind condamnarea inculpatului

Țerna Dan în baza art. art. 287 alin.(1) și alin.(2) lit. b) Cod penal.

7

Colegiul penal lărgit constată că, prima instanță, conform prevederilor art.314 Cod

de procedură penală, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele

prezentate de părți, a audiat inculpatul, martorii, a cercetat actele cauzei apreciindu-le

în mod obiectiv, care au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.287 alin.(1)și art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal

pe deplin a fost dovedită.

Referitor la eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură

penală, potrivit căruia, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când: nu au

fost întrunite elementele infracțiunii, Colegiul penal lărgit reiterează că, acest temei de

casare nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat, nefiind stabilite

presupusele erori de drept invocate de către recurent.

În acest sens, instanța de recurs menționează că, potrivit prevederilor art.113

alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea

juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele

componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Astfel, temeiul pentru recurs „nu au fost întrunite elementele infracțiunii”, include

cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale

infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele

constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și

agravante ale infracțiunii.

În conformitate cu materialele cauzei, Țerna Dan a fost pus sub învinuire și ulterior

recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287 alin.(1) Cod penal conform indicilor

calificativi: „huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, care, prin conținutul lor, se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită” și în baza art.287 alin. (2) lit. b) Cod penal,

conform indicilor calificativi: „huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită și săvârșită de două

persoane.”

Analizând decizia atacată, Colegiul penal lărgit consideră că, instanța de apel legal

și întemeiat a menținut sentinței primei instanței și just a reținut că, instanța de fond la

adoptarea sentinței a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate

aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o

apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității

lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la

concluzia privind vinovăția inculpatului în faptele incriminate și făcând o încadrare

juridică justă a acțiunilor lui Țerna Dan în baza art.287 alin.(1) și art.287 alin.(2) lit. b)

Cod penal.

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în

sensul că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunilor imputate, iar instanțele

8

judecătorești inferioare au apreciat incorect probele cauzei, Colegiul penal lărgit

conchide că această opinie este una neîntemeiată.

La acest capitol se remarcă că, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor

infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă

acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective

(persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă,

sau legătura cauzală dintre acestea).

Așadar, cu referire la argumentele apărătorului, precum că pe episodul din

11.03.20.19 la ora 02:50 în incinta IP Edineț Țerna Dan a săvârșit o contravenție de

huliganism nu prea grav, iar acțiunile lui urmau a fi calificate în temeiul art.354 Cod

contravențional, cu sancționarea acestuia în limitele sancțiunii acestei legi, Colegiul

penal lărgit le va respinge ca fiind neîntemeiate, or în speța s-a constatat cert faptul că,

inculpatul Țernă Dan fiind în incinta Inspectoratului de Poliție Edineț, care este o

instituție care are atribuții de menținere, asigurare și restabilire a ordinii și securității

publice, al protecției drepturilor și intereselor legitime ale persoanei și comunității, unde

a fost adus în legătură cu bănuiala în comiterea unor încălcări de lege, Țerna Dan,

manifestând o obrăznicie deosebită, încălcând grosolan ordinea publice, însoțită de

aplicarea violenței și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, dându-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și prevăzând urmările prejudiciabile,

admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, fără careva motiv, i-a aplicat lui

Baranovici Boris, două lovituri cu pumnul în față, cauzându-i vătămări corporale.

Ca urmare a acestor acțiuni ale lui Țerna Dan, s-a încălcat ordinea publică, liniștea

în inspectoratul de poliție și periclitată pentru un moment activitatea polițiștilor de

documentare a cazului pentru care acestea au fost aduși la inspectorat.

Mai mult, Colegiul penal lărgit reține că în acțiunile inculpatului Țerna Dan se

regăsește în totalitate latura obiectivă a infracțiunii de huliganism, realizându-se prin

faptul că, inculpatul Țerna Dan la 11 martie 2019, aproximativ pe la orele 02:50,

aflându-se în holul etajului 1 al Inspectoratului de Poliție Edineț, amplasat în mun.

xxxxx, încălcând grosolan ordinea publice, însoțită de aplicarea violenței și exprimând

o vădită lipsă de respect față de societate, i-a aplicat lui Baranovici Boris, două lovituri

cu pumnul în față, cauzându-i vătămări corporale .

La fel, în speță a fost demonstrată intenția directă a inculpatului de a comite

infracțiunea imputată, or, conflictul și altercația între inculpat și partea vătămată s-au

petrecut în loc public, inculpatul Țerna Dan conștientiza faptul că acțiunile lui puteau

ajunge la cunoștința publicului, dorea și admitea survenirea unor consecințe a acțiunilor

sale și conștient din intenție directă a încălcat grosolan ordinea publică, a agresat partea

vătămată, aplicând-i două lovituri cu pumnul în regiunea feței.

Așadar, Colegiul penal lărgit susține concluzia instanței de apel care a conchis că

acțiunile inculpatului nu cuprind elementele contravenției de huliganism nu prea grav,

cum afirmă apărarea, or inculpatul Țerna Dan a conștientizat că se află în incinta IP

Edineț, cunoștea rolul acestei instituții, așa cum a mai avut atingeri cu legea și știa cu

9

certitudine motivul pentru care a fost adus, exprimat prin comitere unor încălcări de

lege și necesitatea documentării cazului, dar a admis sfidarea legilor statului, încălcând

și depășind prin comportamentul său gradul de huliganism nu prea grav.

Acțiunile lui Țerna Dan au fost comise absolut cu bună știință, intenționat, fiind

manifestate printr-o încălcare grosolană a ordinii publice și cu aplicarea violenței, fapte

ce se încadrează în elementele infracțiunii prevăzute la art.287 alin.(1) Cod penal.

Totodată, Colegiul penal lărgit constată că și evenimentele din 09 mai 2019, corect

au fost apreciate de către instanța de fond, acțiunile inculpatului Țerna Dan just fiind

calificate în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal.

Argumentul invocat de către avocat precum că, inculpatul Țerna Dan nu a săvârșit

careva acte de huliganism în privința inculpatului Magaleas Lilian și că a acționat în

limitele legitimei apărări, instanța de recurs la fel îl consideră ca fiind neîntemeiat, or

din cumulul de probe acumulate nu rezultă prezența elementelor legitimii apărări, fiind

constatat cert faptul că acțiunile lui Țerna Dan îndreptate împotriva lui Magaleas Lilian

din seara zilei de 09.05.2019, s-au produs fără careva motiv.

În contextul dat, Colegiul penal lărgit a reținut declarațiile părții vătămate

Magaleas Lilian, a martorului Magaleas Serghei și a martorului apărării Vicol Iulian

care au confirmat că anume Țerna Dan l-a lovit pe minorul Magaleas Lilian la stația

respectivă, ulterior lângă sediul IP Edineț i-au mai cauzat câteva lovituri, fapt confirmat

de martorul Lupușor Dumitru.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că la caz, s-au stabilit toate elementele

componente ale infracțiunilor imputate lui Țernă Dan, inclusiv vinovăția acestuia, după

cum rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de

fapt motivându-și concluziile prin cumulul de probe pertinente și concludente,

administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu

prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv.

Mai mult, instanța de recurs remarcă faptul că, argumentele recurentului privind

nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.287 alin.(1) și

art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, au format obiect de examinare la judecarea cauzei în

instanța de apel, cărora instanța le-a dat o apreciere argumentată, expusă în prezenta

decizie la pct.4.1, pe care instanța de recurs o însușește și a cărei reluare consideră că

nu se mai impune, având în vedere și faptul, că verificând hotărârea atacată în raport și

cu prevederile art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, în sensul că nu se identifică

existența și a altor motive care, analizate din oficiu, să ducă la casarea hotărârii atacate.

Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că, potrivit prevederilor art.art.27,

414 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în

conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor

administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanța, conform materialelor din

cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă

apreciere probelor din dosar. Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor

10

cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune recurentul este o competentă și prerogativă

legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din

numărul celor incluse în art.427 Cod de procedură penală, or, invocarea acestei

chestiuni drept temei de casare în recursurile ordinare - este lipsită de suport legal.

Cu referire la temeiul invocat de recurent în baza pct.12) alin.(1) a art.427 Cod de

procedură penală, Colegiul penal lărgit atestă că o astfel de eroare în speța dată nu se

constată, deoarece, supunând verificării decizia instanței de apel prin prisma erorii de

drept invocată de recurent în baza pct.8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală,

Colegiul a statuat ca fiind legală și întemeiată concluzia instanței de apel privind

recunoașterea vinovăției inculpatului Țerna Dan în baza art. art.287 alin.(1), și 287

alin.(2) lit. b) Cod penal, concluzie pe care instanța de recurs și-a însușit-o și în acest

sens nefiind necesară o reinterpretare.

În același timp, motivele la care a făcut referire recurentul în vederea susținerii

oportunității aplicării unei pedepse mai blânde, au fost examinate și apreciate de către

instanțele de fond, fapt care a generat aplicarea unei pedepse legale, întemeiate și care

este în interiorul noilor limite stabilite prin aplicarea prevederilor art.70 alin.(31) Cod

penal, careva erori în acest sens nefiind constatate.

Cele consemnate supra, evidențiază că instanța de apel a acordat o atenție cuvenită

materialelor cauzei, înlăturând justificat și prin argumente temeinice versiunea părții

apărării despre nevinovăția inculpatului de comiterea infracțiunilor de huliganism.

Instanța de recurs se raliază argumentelor expuse în decizia Curții de Apel

contestate, totodată, notând că, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO se admite

însușirea concluziilor instanțelor ierarhic inferioare de către instanțele ierarhic

superioare, în cazul când constatările acestora sunt fundamentate în fapt și în drept,

fiind amplu prezentate în hotărârile atacate, constatându-se că la administrarea probelor

nu au fost încălcate drepturile și libertățile constituționale ale participanților la proces,

iar probele puse la baza hotărârilor nu conțin erori procesuale ce ar putea influența

justețea concluziilor formulate de instanțe.

În final, instanța de recurs consideră necesar de a interveni cu mențiunea că,

potrivit statuărilor Curții Europene, aceasta a evidențiat, cu titlul de principiu, că

instanțele judecătorești trebuie să-și motiveze deciziile în temeiul art.6§1 al Convenției

(cauza Ruiz Torija vs. Spain, 9 decembrie 1994, §29). Totuși, instanțele nu sunt obligate

să ofere un răspuns detaliat la fiecare argument al părților, mai cu seamă dacă el este

invocat în mod repetat, iar extinderea la care se aplică această obligație de a prezenta

motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei și circumstanțele cauzei.

Or, în opinia Curții, în cazul în care instanța supremă refuză să admită o cauză din

motivul că nu sunt întrunite temeiurile legale pentru această cauză, o motivare foarte

succintă poate satisface cerințele art.6 din Convenție (a se vedea în acest sens cauza

Bachowski vs. Polonia din 02.11.2010).

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel la

judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea

11

deciziei adoptate, fapt ce impune respingerea, ca inadmisibil a recursului ordinar

declarat, cu menținerea deciziei atacate.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Martin Vasile

în numele inculpatului Țerna Dan, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 10 martie 2020, în cauză penală privindu-l pe Țerna Dan xxxxx, cu

menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 12 noiembrie 2020.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Nadejda Toma

Elena Cobzac

Ion Guzun

12