1ra-1135/2022 — art. 190 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei din 29 mai 2020, Mocrii Igor Xxxxx și Golic Serghei Xxxxx au fost recunoscuți vinovați și condamnați fiecare în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, la amendă în mărime de câte 1 000 unități convenționale, echivalentul a 50 000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 2 ani, fiecare.

Potrivit sentinței, Mocrii Igor la 13 decembrie 2017, intenționat, înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, de comun acord cu Golic Serghei, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, l-au indus în eroare pe Plămădeala Mihail și i-au prezentat ca adevărată fapta mincinoasă că ei dețin toate actele automobilului de model Opel Astra, cu numărul de înmatriculare xxxxx, fapt care ar permite să-i perfecteze procura în baza căreia ultimul urma să se folosească de automobilul respectiv, având un comportament dolosiv, folosindu-se de încrederea acordată, i-au vândut acestuia automobilul menționat mai sus la prețul de 1400 dolari SUA, echivalent a 24 188, 36 lei, bani pe care i-a primit la data de 13 decembrie 2017, Golic Serghei pe traseul M-2, în apropierea drumului ce 1 duce spre s. Țambula r-nul Sîngerei și pe care ambii i-au însușit, neperfectându-i procura promisă, astfel, cauzându-i lui Plămădeala Mihail o daună considerabilă în sumă totală de 24 188,36 lei. Golic Serghei Xxxxx la 13.12.2017, intenționat, înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, de comun acord cu Mocrii Igor Xxxxx, aflându-se pe traseului M-2, în apropierea drumului ce duce spre localitatea Țambula, Sângerei, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, inducându-l în eroare pe Plamadeala Mihail și prezentându-i ca adevărată fapta mincinoasă, că ei dețin toate actele automobilului de model ”Opel Astra” cu nr/în XXXXX, care ar permite că-i perfecteze procura în baza cărei ar putea să se folosească de automobilul respectiv, având un comportament dolosiv, folosindu-se de încrederea acordată, i- au vândut acestuia automobilul menționat la preșul de 1400 dol SUA, echivalentul a 24 188, 36 lei, bani pe care i-au însușit, ne perfectându-i procura permisă, astfel cauzându-i daună considerabilă în sumă totală de 24 188,36 lei. În drept, acțiunile inculpaților au fost încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane care a produs daune considerabile, săvârșită de două persoane.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Avocatul Chilat Nicolae în interesele inculpatului Golic Serghei prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Golic Serghei să fie achitat. 3.2. Avocatul Toia Anatolii în interesele inculpatului Mocrii Igor prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului prevăzut pentru prima instanță, prin care Mocrii Igor să fie achitat. În motivarea apelului a invocat că: - punerea sub învinuire a lui Mocrii Igor la data 11.06.2019, s-a realizat în afara termenului de 3 luni reglementat de art. 63 alin. (2) pct. 3) Cod procedură penală, în consecință inculpatului fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil, deoarece calitatea sa de bănuit în cazul dat se impunea a fi calculată din data pornirii urmăririi penale – 25.05.2018. Or, reieșind din actul procedural, urmărirea penală este limitativ îndreptată în privința persoanei concrete și anume în privința lui Golic Serghei și Mocrii Igor, respectiv când aceștia au fost nominalizați că au comis fapta prejudiciabilă, în plângerea lui Plămădeală Mihail în baza căreia s-a dispus începerea urmăririi penale; - ordonanța de începere a urmăririi penale a fost emisă în baza plângerii împotriva acțiunilor persoanelor concrete și anume Mocrii Igor și Golic Serghei. Respectiv, toate acțiunile de urmărire penală erau îndreptate asupra inculpaților nominalizați; - învinuirea este neînțeleasă și faptul dat nu a fost nicicum argumentat de către instanța de fond prin sentință, or prin fraza "ar permite să îi perfecteze procura în 2 baza căreia ultimul urma să se folosească de automobilul respectiv" - conform art. 374 Cod civil- procură este înscrisul întocmit pentru atestarea împuternicirilor conferite de reprezentat unui sau mai multor reprezentanți-fapt ce atestă că orice acțiune efectuată în baza procurii este efectuată în numele reprezentatului și nici de cum altfel. Mai mult ca atât, în cazul în care acuzarea indică faptul că procura este elementul definitoriu al înșelăciunii, atrage atenția instanței că actul juridic dat nu poate fi obiect al raportului juridic civil și asupra procurii nu se poate efectua tranzacții sau achitări; - prejudiciul real presupus cauzat părții vătămate este determinat greșit de către acuzatorul de stat și confirmat de către instanța de fond, or în ipoteza în care bunul transmis părții vătămate a fost demonstrat că a fost obiectul vânzărilor și respectiv în circuitul civil, având o valoare economică, odată primit, urma a fi calculat decalajul între valoarea automobilului de piață ca piese și cea de utilizare ca transport - lucru ce nu a fost efectuat nici în cadrul acțiunilor de urmărire penală nici în cadrul instanței de judecată; - până a ajunge în posesia inculpatului Golic Serghei, automobilul dat, a fost vândut și cumpărat (ca piese / dezmembrare), inclusiv tot pe portalul www.999.md de cel puțin 3 ori cu sume cuprinse între 500 - 750 Euro, nefiind investigate cazurile date de către OUP și nici parvenite careva plângeri în sensul dat; - în cadrul audierii martorilor, s-a enunțat că prețul evaluat a automobilului este de circa 900 euro, fapt ce se apropie de suma vânzării acestuia la piese de către Golic Serghei 1400 $ (ținând cont de faptul că acesta a declarat că a investit în reparația automobilului) - or asupra faptului dat instanța nu s-a expus în nici un mod; - partea vătămată a declarat că nu a solicitat să fie perfectat contractul de vânzare cumpărare sau să se deplaseze la notar, fie agenția de înregistrare a mijloacelor de transport. Acesta nu a manifestat nici o minimă diligență ca cumpărător, or fie de presupus ipoteza că partea vătămată într-adevăr a dorit să procure automobilul ca mijloc de transport, și nu a fost anunțat că acesta se vinde ca piese (pentru dezmembrare), pe lângă faptul că acesta din urmă nu a solicitat nici măcar să-i fie îndeplinită o recipisă pentru transmiterea banilor și condițiile de vânzare - cumpărare, nu a verificat cine-i proprietarul automobilului, nu a întocmit un contract fie și în formă simplă asupra vânzării cumpărării, nu s-a asigurat că automobilul nu este gajat sau căutat de către aceleași organe de drept la care a apelat ulterior cu plângere calomnioasă; - în acordul dat în calitate de vânzător apare inculpatul Golic Serghei și nici de cum Mocrii Igor, precum și partea vătămată a conformat prin acceptarea semnării unui asemenea act, că în realitate a existat un raport juridic cu o neînțelegere sau o omisiune aparentă a acțiunilor întreprinse însăși de partea vătămată Plămădeală Mihail; - instanța de fond a încălcat dreptul inculpatului la prezumția nevinovăției, așa cum la pronunțarea sentinței de condamnare s-a bazat doar pe faptul că, a 3 apreciat ca veridice declarațiile părții vătămate și a fratelui său precum că partea vătămată a fost înșelată, iar declarațiile în contradictoriu a inculpaților au fost respinse din motive necunoscute; - alte probe sau martori precum că au existat acțiunile de înșelăciune a inculpaților și anume a fost promisă perfectarea unei procuri, partea acuzării nu a prezentat; - instanța de judecată a omis motivarea pedepsei aplicate și a admis solicitările acuzatorului fără a se învrednici de a intra în esența și necesitatea acestora; - raportul juridic civil al părții vătămate Plămădeală Mihail cu inculpatul Golic Serghei, a fost consumat prin rezilierea contractului între aceștia și restituirea prețului automobilului și a cheltuielilor suportate de către partea vătămată. În situația în care chiar și a existat vreo intenție din partea inculpatului Golic Serghei (nedemonstrată de acuzator) de a-l amăgi pe partea vătămată, aceasta urma a fi calificată în baza art. 190 alin. (l) Cod penal, și în cazul împăcării urma a fi înlăturată răspunderea penală pentru o infracțiune mai puțin gravă; 3.3. Inculpatul Golic Serghei care a solicitat, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie achitat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 septembrie 2020, au fost admise apelurile declarate, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: Mocrii Igor și Golic Serghei au fost achitați de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Instanța de apel a indicat că nu poate susține soluția primei instanțe de condamnare a inculpaților, aceasta fiind una neîntemeiată, deoarece nici una din probele acumulate de organul de urmărire penală nu confirmă săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, după cum a fost adusă învinuirea acestuia și consideră necesar de a emite o hotărâre nouă în baza art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod procedură penală, privind achitarea lui Mocrii Igor și Golic Serghei, deoarece nu s-au constatat elementele infracțiunii incriminate.

Temeinicia și legalitatea deciziei instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către procuror, prin care, invocând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, solicită casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței. În motivarea recursului depus, a invocat următoarele argumente: - instanța de apel eronat a argumentat că partea vătămată a fost în situație reală de a restitui automobilul inculpaților în schimbul banilor transmiși, or această afirmație se combate prin declarațiile părții vătămate care a indicat că a doua zi sau a treia zi, l-a sunat din nou pe Igor întrebând când va fi transmisă procura. I-a 4 răspuns că în câteva zile va fi perfectată și transmisă. Tot așa la rând cu promisiuni. Ultima dată pe 21.12.2017 a sunat din nou, iar el i-a spus că în timp de o oră o să-l sune ca să-i spună la ce rutieră să ia procura. A așteptat mai mult de o oră și a sunat din nou la ce i-a spus că îi trimite mesaj la cine să se apropie și la care rutieră. Așteptând încă o oră, din nou a sunat, dar telefonul a fost deconectat. A sunat de mai multe ori însă fără succes. Telefonul era deconectat. Adresându-se la centrul de înmatriculare a automobilelor și prezentând actele, a întrebat dacă poate perfecta actele pe numele său, la ce i s-a spus că mașina are probleme, deoarece stăpânul este decedat. A încercat să treacă revizia tehnică însă în zadar; - în cazul în care inculpații răspundeau la apelurile telefonice ale părții vătămate și îi întorceau acestuia prejudiciul material într-un termen scurt, respectiv nici partea vătămată nu se adresa cu o plângere penală; - infracțiunea a fost comisă la data de 13 decembrie 2017 iar conform celor declarate de partea vătămată revizia tehnică expira pe data de 28 decembrie 2017, dată până la care partea vătămată s-a folosit de automobil; - partea vătămată este pensionar și nu cunoaște prevederile legale privind modalitatea de constatare a dreptului de proprietate de către instanța civilă, modalitate indicată de instanța de apel, prin care partea vătămată și-ar fi putut înregistra dreptul de proprietate; - eronat a concluzionat instanța de apel că ar fi fost semnat un acord de reziliere a contractului de vânzare-cumpărare a automobilului și că în realitate a existat un raport juridic civil, or aceste concluzii se combat prin circumstanțele de fapt și declarațiile părții vătămate, la caz urmând a fi luate în vedere intențiile făptuitorilor la data comiterii infracțiunii de a intra în posesia banilor prin înșelăciune fără a perfecta actele de vânzare-cumpărare a automobilului; - inculpații nu erau proprietari cu acte în regulă a automobilului de model Opel Astra nu numărul de înmatriculare XXXXX și respectiv între inculpați și partea vătămată nu putea să existe un contract de vânzare-cumpărare și nici relații de ordin civil asupra automobilului așa cum indică instanța de apel; - argumentul inculpaților precum că au vândut automobilul ca piese de schimb nu poate fi reținut, deoarece automobilul nu a fost vândut dezasamblat, pe bucăți, automobilul era în stare de funcționare și avea revizia tehnică valabilă la data comiterii infracțiunii iar intenția și percepția părții vătămate era anume de a cumpăra automobilul și nu piese de schimb; - făptuitorii își dădeau seama de caracterul prejudiciabil al dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, dorind survenirea acestor urmări. - vinovăția inculpaților este dovedită și prin declarațiile martorilor Plămădeala Nicolae, Cernet Oleg, Postică Sergiu.

Prin decizia Colegiului penal lărgit a Curții Supreme de Justiție din 01 martie 2021, a fost admis recursul ordinar declarat, fiind casată total decizia și dispusă rejudecarea cauzei, în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată. 5

În motivarea deciziei, instanța de recurs a indicat că la caz, a fost declarat recurs ordinar de procuror, care pledează pentru casarea deciziei de achitare a inculpaților și menținerea sentinței de condamnare. Prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018, norma de incriminare din această cauză, art. 190 Cod penal, a fost amendată, după cum urmează: În dispoziția alineatului (1), textul „înșelăciune sau abuz de încredere” se substituie cu textul „inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile”. În dispoziția alineatului (2), litera c) se exclude.” Așadar, la 26 iulie 2018, în primul rând, a fost adoptată o nouă redacție a alin. (1) din art. 190 Cod penal, expus în felul următor: „Escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile, care se pedepsește cu amendă în mărime de la 550 la 850 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani.” Și, în al doilea rând, agravanta de la alin. (2) al art. 190 inserat la lit. c): cu cauzarea de daune în proporții considerabile a fost exclusă, regăsindu-și sediul juridic în componența alin. (1) din aceiași normă. Din conținutul sentinței rezultă că, instanța de fond la examinarea cauzei, a dispus condamnarea inculpaților Golic Serghei și Mocrii Igor în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, reținând fapta și încadrarea juridică a acesteia așa cum au fost acestea descrise și indicate în actul de sesizare a instanței potrivit calificativelor din redacția nouă a dispoziției art. 190 alin. (2) Cod penal, ca escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane care a produs daune considerabile, săvârșită de două persoane. În acest context, instanța de recurs a reținut că, instanța de fond, la judecarea cauzei nu a ținut cont de aceea că, fapta incriminată inculpaților Mocrii Igor și Golic Serghei a fost comisă la 13 decembrie 2017, adică până la intrarea în vigoare a modificărilor prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018 la art. 190 Cod penal. La judecarea apelurilor declarate, instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza probelor noi prezentate de părți, deși a dispus casarea totală a sentinței, totuși nu a sesizat erorile comise de prima instanță, în sensul vizat mai sus. 6 Dispunând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a dispus achitarea inculpaților Mocrii Igor și Golic Serghei, instanța de apel a comis la rândul său un șir de erori de drept. Pronunțând o sentință de achitare a inculpaților Mocrii Igor și Golic Serghei, instanța de apel a indicat la rândul său că, inculpaților le este imputată săvârșirea escrocheriei potrivit calificativelor din redacția nouă a dispoziției art. 190 alin. (2) Cod penal, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane care a produs daune considerabile, săvârșită de două persoane, însă, la motivarea soluției de achitare aceasta a formulat concluzii precum că „instanța de apel a stabilit existența unor relații civile și nu existența elementelor infracțiunii, or, scopul dobândirii ilicite a bunurilor și înșelăciunea și abuzul de încredere nu au fost confirmate prin probe pertinente, concludente și utile nici chiar prin declarațiile părții vătămate.” și că „inculpații au acționat în lipsa scopului cupidant și la fel în lipsa unei influențe psihice cum este înșelăciunea sau abuzul de încredere”, deci cu încălcarea prevederilor art. 325 Cod penal, în lipsa unei ordonanțe de modificare a învinuirii, a reținut ca fiind incriminate inculpaților și elementele calificative potrivit redacției art. 190 Cod penal de până la modificările operate prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018 – înșelăciunea și abuzul de încredere, care de fapt erau prevăzute la art. 190 Cod penal, la data comiterii infracțiunii, însă nu au fost indicate în învinuirea formulată în rechizitoriu, aceasta fiind înaintată conform noilor prevederi. Însă, instanța de apel, contrar prevederilor legale menționate mai sus, audiindu-i pe inculpații Golic Serghei și Mocrii Igor (potrivit procesului verbal aceștia și-au exprimat doar poziția vis-à-vis de apelurile declarate de avocați, menționînd că „…susțin apelul declarat, solicităm admiterea acestuia”, a inclus declarațiile acestora în procesul verbal al ședinței de judecată a instanței de apel, or, chiar și în cazul când această audiere a fost efectuată formal de către instanța de apel, declarațiile inculpaților urmau a fi consemnate în documente separate care se anexează la procesul verbal și fără a fi semnate de inculpați, președintele ședinței și de grefier (f.d. f.d 210, vol. II). Totodată, în viziunea instanței de recurs că la baza soluției de achitare a inculpaților, instanța de apel, audiindu-i formal pe aceștia, fără respectarea normelor procesuale indicate mai sus, ceea ce la caz echivalează cu neaudierea inculpaților, a reținut declarațiile date de ei în instanța de fond, declarații în baza cărora, instanța de fond a dispus condamnarea lor în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, situație similară și în cazul declarațiilor părții vătămate cât și ale martorilor. Or, instanța de apel a pus la baza deciziei de achitare aceleași declarații ale părții vătămate și ale martorilor, în baza căror instanța de fond a dispus condamnarea inculpaților Golic Serghei și Mocrii Igor. Mai mult ca atât, instanța de recurs a constatat că, instanța de apel doar a enumerat probele prezentate de acuzare, însă nu le-a analizat și nu le-a dat 7 apreciere în coroborare cu ansamblul probator, întemeindu-și soluția, în mare parte pe argumentele inculpaților, fără a da apreciere tuturor probelor din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor și prin raportare la normele legale, pertinente cazului. Este notabil și faptul că, instanța de apel la motivarea soluției de achitare a inculpaților a operat cu constatări contradictorii, nemotivate și lipsite de suport probatoriu și legal. Însă, instanța de apel a indicat mai întâi că „ ... aceste probe nu pot fi reținute ca fiind pertinente, concludente și utile … ” după care, contrazicându-se a indicat că „Probele examinate în prima instanță și verificate în instanța de apel, pot fi admise drept probe pertinente, concludente și utile … ”, nefiind clar dacă probele aduse în sprijinul acuzării au fost admise sau respinse. Instanța de apel, pripit a admis faptul că, între inculpații Golic Serghei și Mocrii Igor cu partea vătămată au avut loc discuții despre prezentarea acestei procuri, însă aceste discuții nu pot fi admise drept acțiuni de escrocherie, or partea vătămată a fost în situație reală de a restitui acest automobil inculpaților în schimbul banilor transmiși, la fel aceștia sunt în situație reală de a perfecta și procura pe numele părții vătămate în corespundere cu normele civile. Or, în cazul dat, instanța de apel urma să țină cont de faptul că, partea vătămată a depus plângere la organul de urmărire penală la data de 13.01.2018, iar propunerea inculpatului Golic Serghei, de încheiere a acordului de reziliere a contractului cu repunerea părților în situația interioară a survenit după o perioadă de mai mult de un an (18.03.2019), la scurt timp după punerea sub învinuire a lui Golic Serghei la 05.02.2019 (f.d. 228, vol. I) și după recunoașterea în calitate de bănuit a lui Mocrii Igor la 13.03.2019 (f.d. 7, vol. II). În aceeași ordine de idei, instanța de recurs a notat că, instanța de apel nu a motivat sub nici un aspect premisa exitenței situației reale a inculpaților de a perfecta procura pe numele părții vătămate în corespundere cu normele civile. Mai mult ca atât, însăși instanța de apel menționează că potrivit declarațiilor martorilor Cerneț Oleg și Postică Sergiu aceștia dețineau automobilul cu drept de posesiune și l-au înstrăinat inculpaților Golic Serghei și Mocrii Igor care la rândul lor, l-au înstrăinat în același mod (prin încheierea unui contract verbal) părții vătămate. La caz, instanța de apel urma să verifice dacă circumstanța potrivit căreia automobilul respectiv a fost vândut de la un posesor la altul, ajungând într-un final la inculpații Golic Serghei și Mocrii Igor, îi exonera sau nu pe aceștia de obligația de a soluționa întâi chestiunea privind dobândirea dreptului de proprietate, după care să dispună de bunul respectiv. Or, potrivit legislației civile posesiunea unui bun, nu înglobează și dreptul de dispoziție asupra acestuia, dreptul de dispoziție fiind posibil de exercitat doar în cazul deținerii în proprietate a unui bun (art. 500 alin. (1) Cod civil). 8 În acest context, instanța de apel, urma să dea apreciere și circumstanțelor la care face trimitere atât partea vătămată Plămădeală Mihail cât și martorul Plămădeala Nicolae în declarațiile date în ședința de judecată, fiind avertizați de răspundere penală conform art. 312 Cod penal că, au solicitat perfectarea procurii, însă inculpații le-au comunicat că într-o săptămână o vor perfecta și pentru aceasta Golic Serghei a făcut poză cu telefonul la buletinul de identitate al părții vătămate. În contextul erorilor enumerate mai sus, rezultă că, instanța de apel nu a judecat cauza penală în corespundere cu exigențele prevăzute de lege, deoarece nu s-a pronunțat asupra motivelor esențiale invocate de acuzatorul de stat în susținerea învinuirii, nu a verificat dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile contestate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 aprilie 2022, apelul avocatului Toia A. în numele inculpatului Mocrii Igor, precum și apelurile avocatului Chilat N. și al inculpatului Golic Serghei, au fost admise din alte motive decât cele invocate, cu casarea sentinței, inclusiv din oficiu și pronunțarea unei soluții noi, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Mocrii Igor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii, prevăzută la art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal (în redacția Legii nr. 277- XVI/18.12.2008, pusă în aplicare la 24.05.2009), fiindu-i stabilită pedeapsa amenzii în mărime de 1000 u.c., echivalentul a 50 000 lei, cu privarea dreptului de a gestiona bunuri și mijloace financiare pe termen de doi ani. În temeiul art. 107 alin. (1) Cod penal și art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, Mocrîi Igor a fost liberat de executarea pedepsei penale principale, în temeiul art. 2 alin. (1), (4) a Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Golic Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii, prevăzută la art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal (în redacția Legii nr. 277- XVI/18.12.2008, pusă în aplicare la 24.05.2009), fiindu-i stabilită pedeapsa amenzii în mărime de 1000 u.c., echivalentul a 50 000 lei, cu privarea dreptului de a gestiona bunuri și mijloace financiare pe termen de doi ani. În temeiul art. 107 alin. (1) Cod penal și art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, Mocrîi Igor a fost liberat de executarea pedepsei penale principale, în temeiul art. 2 alin. (1), (4) a Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Pedeapsa complimentară aplicată lui Mocrii Igor și Golic Serghei urmează a fi executată de sinestătător. S-a încasat de la Mocrii Igor și Golic Serghei în beneficiul lui Mihail Plămădeală 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. S-au păstrat dispozițiile sentinței privind ridicarea interdicției de pe automobilul de model ”Opel Astra” nr/în XXXXX, transmis spre păstrare lui Mihail Plămădeală, cu restituirea lui către Golic Serghei, precum și cele cu privire la corpurile delicte, lăsate spre păstrare în materialele cauzei penale. 9

Instanța de apel a reținut că, motivul pentru care sentința atacată urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei și adoptarea unei soluții noi de condamnare, rezultă din reținerea de către instanță în acțiunile inculpaților Mocrii Igor și Golic Serghei a faptei descrise în învinuirea din rechizitoriu, care conține elementele calificative a noii componențe de infracțiune, prevăzută la art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, în varinata Legii nr. 179 din 26.07.2018, și nu a celor existente la data comiterii ei 13.12.2017 pe când în aplicare era Legea nr. 277-XVI din 18.12.2008. În acest aspect, instanța urma să acorde suficientă relevanță prevederilor art. 8, 10 și 118 alin. (2) Cod penal, ținând cont de faptul, că infracțiunea de escrocherie nu a fost decriminalizată după modificările operate în art. 190 Cod penal prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018, și că noua redacția a legii nu înlătură caracterul infracțional al faptei, nu ușurează pedeapsa și nu ameliorează în alt mod situația persoanei ce a comis infracțiunea, adică nu are efect retroactiv, acțiunile făptuitorului urmând a fi încadrate conform legii penale în vigoare la momentul săvârșirii faptei, fiind o normă care cuprinde în întregime toate semnele faptei prejudiciabile săvârșite. Întru respectarea prevederilor legale supra enunțate, instanța de apel, la solicitarea părților, a dispus cercetarea suplimentară în instanța de apel a probatoriului administrat în faza de urmărire penală și cercetat în cea de judecare a cauzei: declarațiile părții vătămate, martorilor Plămădeală Nicolae, Cerneț Oleg, Postică Sergiu. Pe lângă declarațiile persoanelor supra menționate, acuzarea a prezentat în calitate de probe scrise: plângearea din 23.03.2018 a lui M. Plămădeală depusă la Procuratura Sângerei, cu solicitarea atragerii la răspunderea penală pe art. 190 Cod penal (f.d.49-51 v.1); adeverința liberată de ASP (f.d. 32 v.1); raport de verificare tehnică a vehiculului din 29.12.2016 (f.d. 76 v.1); copia poliței de asigurare pe numele lui Cernet Oleg pentru perioada 01.04.02017¬31.03.2018 (f.d. 77-78 v.1); p/v din 18.02.2019 de ridicare, examinare, recunoaștere în calitate de corp delict a automobilului, cu transmiterea lui contra recipisă spre păstrare lui M. Plămădeală (f.d.94-100 v.1); datele cu privire la plasarea informației despre el pe portalul www.999.md (f.d. 106-108 v.1); proces-verbal de examinare a documentului din 01.10.2018 și informației oferite de compania Moldcel de pe nr. de telofon nr. Xxxxx utiliat de Plămădeală Mihail (f.d. 79; 90-92, 117 v.1); conform procesului-verbal din 30.01.2019 de examinare a discifrărilor convorborilor telefonice (f.d. 165-170 v.1); confruntarea din 15.11.2018 între M. Plămădeală și S. Golic (f.d.201-202 v.1); acord de rezoluțiune din 01.11.2019 (f.d. 97 v.3). Astfel, cercetarea suplimentară în instanța de apel a probatoriului administrat la faza urmăririi penale, ce a fost statuat și la baza soluției de condamnare, a permis instanței să constate ca fiind dovedit faptul, că Mocrii Igor la 13.12.2017, intenționat, înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, de comun acord cu Golic Serghei, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, inducându-l în eroare pe Mihail Plămădeală, prin înșelăciune și abuz de încredere, că dețin toate actele pe automobil de model ”Opel Astra” cu nr/în 10 XXXXX, fapt care ar permite să-i perfecteze procura în baza cărei el ar putea să se folosească de automobilul respectiv, i-au vândut acestuia automobilul menționat la prețul de 1400 dol SUA, echivalentul a 24 188, 36 lei, bani pe care i-a primit la data de 13.12.2017 Golic Serghei pe traseului M-2, în apropierea drumului ce duce spre localitatea Țambula, Sângerei și pe care ambii i-au însușit, neperfectându-i procura promisă, astfel cauzându-i lui Mihail Plămădeală daună considerabilă în sumă totală de 24 188,36 lei, respectivele acțiuni încadrându-se la art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal (în varianta Legii nr. 277 - XVI din 18.12.2008, pusă în aplicare la 24.05.2009), cu calificativele: escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, care a produs daune considerabile, săvârșită de două persoane. Golic Serghei Xxxxx la 13.12.2017, intenționat, înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, de comun acord cu Mocrii Igor Xxxxx, aflându-se pe traseului M-2, în apropierea drumului ce duce spre localitatea Țambula, Sângerei având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, inducându-l în eroare pe Mihail Plămădeală, prin înșelăciune și abuz de încredere, că dețin toate actele pe automobilul de model ”Opel Astra” cu nr/în XXXXX, fapt ce ar permite să-i perfecteze procura în baza cărei el ar putea să se folosească de automobilul respectiv, i-au vândut acestuia automobilul menționat la prețul de 1400 dol SUA, echivalentul a 24 188, 36 lei, bani pe care i-au însușit, ne perfectându-i procura promisă, astfel cauzându-i daună considerabilă în sumă totală de 24 188,36 lei, respectivele acțiuni încadrându-se la art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal (în varianta Legii nr. 277 - XVI din 18.12.2008, pusă în aplicare la 24.05.2009), cu calificativele: escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, care a produs daune considerabile, săvârșită de două persoane. În speța dedusă judecății, este cert stabilit faptul, că inculpații au realizat în comun latura subiectivă a infracțiunii incriminate, sub formă de intenție directă, urmărind un scop de cupiditate, dorind și admițând obținerea banilor de la partea vătămată prin înșelăciune și abuz de încredere, creându-i o falsă reprezentare a realității, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzându- le urmările prejudiciabile, pe care și li-au dorit și în mod conștient li-au admis, formulând initial și ulterior pe parcursul instrumentării și examinării cauzei, diferite versiuni referitor la împrejurările înstrăinării automobilului și consecințele survenite. Retrospectiva împrejurărilor cauzei din speța dedusă judecății denotă, că despre lipsa actelor necesare ce acordă dreptul de folosință a automobilului vizat (procura), inculpații au aflat la momentul procurării lui în mun. Chișinău de la Postică Sergiu, care li-a comunicat, că actele nu sunt în ordine pentru, că nu poate găsi proprietarul, fapt pentru care îl înstrăinează la dezasamblare, ceea ce nu a stârnit obiecții din partea lui Mocrii I. și Golic S., ultimul asumându-și consecințele prin angajamentul de a stabili fostul proprietar, ceea ce nu a reușit și nu peste mult timp la rândul său pe același portal www.999.md au plasat anunț despre 11 înstrăinarea respectivului automobil, doar, că noului cumpărător M. Plămădeală, ei nu i-au comunicat, despre faptul, că nu-i pot oferi procură cu drept de folosință, pentru, că nu sunt proprietari ci dimpotrivă la primirea banilor, inducându-l pe acesta în eroare prin crearea unei false reprezentări a realității, prin înșelăciune și pentru acordarea credibilității acestei înșelări, l-au încredințat, că în timpul cel mai scurt, îi vor perfecta procura pe care o vor transmite, iar S. Golic pentru mai multă credibilitate fotografiindu-i buletinul de identitate, fapt despre care a confirmat și martorul A. Plămădeală. Tot, odată intenția unică cu care au acționat cei doi în realizarea laturii obiective a componenței de infracțiune, rezultă și din informația prezentată de către operatorul mobil prin care se confirmă, că în ziua de 13.12.2017 din Ocnița spre Bălți, în apropierea localității Țambula, Sângerei, unde propriu zis au și vândut victimei automobilul, inculpații s-au deplasat împreună, doar, că la discuții venise numai S. Golic, pe când I. Mocrii se afla în preajmă, fapt despre care s-a menționat mai sus și despre care a relatat M. Plămădeală, spunând că l-a lăsat pe Golic tot acolo unde s-au întâlnit și unde probabil îl aștepta I. Mocrii. La fel, din conținutul acestei informații, rezultă și faptul, că după procurarea automobilului de la S. Golic, partea vătămată de nenumărate ori l-a contactat pe el și pe I. Mocrii cu solicitarea de a-i transmite procura promisă, pentru a se putea folosi de el, ceea ce exclude versiunea acestora, că ar fi fost procurat pentru dezasamblare, or în caz contrar ar fi dispărut necesitatea de a-l verifica în mișcare și epuizată problema referitor la perfectarea procurii. Însă, tocmai comportamentul manifestat de către inculpați, prin care au încetat de a răspunde la sunetele de telefon a victimei, iar I. Mocrii chiar blocându-i numărul de telefon, fapt confirmat prin aceeași informație, denotă atât prezența laturii subiective, cât și celei obiective a infracțiunii, or, cunoscând din start, că nu vor putea realiza promisiunea perfectării procurii cu drept de folosință a mijlocului de transport, procurat în scop de exploatare și nu dezasimilare, aceștia prin înșelăciune și abuz de încredere au dobândit de la M. Plămădeală contravaloarea lui de 1400 dol.SUA, eschivându-se de ași exercita angajamentul asumat și evitând comunicarea cu el. De rând cu aceasta ține de menționat și caracterul contradictoriu al declarațiilor depuse de ambii inculpați pe parcursul urmăririi penale, în instanța de fond și cea apel, pentru, că în cadrul confruntării cu partea vătămată, S. Golic a menționat că automobilul l-a înstrăinat I. Mocrii, el doar transferându-l de unul singur de la Ocnița spre Bălți, ceea ce contravine informației de la operatorul mobil, iar la revenire în Ocnița înmânându-i suma primită de la victimă. Pe când deja în cadrul confruntării cu I. Mocrii, a declarat, că automobilul îi aparține, procurându-l din cont propriu, de la I. Mocrii luând în împrumut doar 400 dol SUA, pe care i li-a restituit din suma câștigată ca urmarea a înstrăinării lui către M. Plămădeală. 12 La rândul său, I. Mocrii negând orice atribuție la acest automobil, susține, că rolul pe care l-a avut în cazul dat, s-a redus doar la plasarea anunțului și comunicarea telefonică cu victima, conținutul cărei i-a transmis-o lui S. Golic pentru, că acesta nu posedă limba de stat, și care de unul singur s-a deplasat spre Bălți, unde a înstrăinat automobilul, el neînsoțindu-l, însă aceste declarații contravin aspectelor faptice a cauzei și probelor administrate, care dimpotrivă confirmă, că în toate acțiunile legate de procurarea și înstrăinarea mijlocului de transport, aceștia au acționat în comun, cu un scop bine determinat de cupiditate prin inducerea în eroare a victimei despre realitatea existentă referitor la soarta automobilului. Or, după cum a și relatat M. Plămădeală, dacă ar fi cunoscut de problema actelor și că automobilul nu-i aparține lui I. Mocrii, având alt proprietar care a decedat și astfel fiind imposibilă perfectarea procurii cu transmiterea dreptului de folosință, nu l-ar fi procurat. În contextul dat, primirea banilor cu condiția îndeplinirii unui angajament poate fi calificată ca escrocherie doar în cazul în care făptuitorul, încă la momentul intrării în stăpânire asupra acestor bunuri, urmărea scopul de a le sustrage și nu avea intenția să-și onoreze angajamentul asumat. Ceea ce însă nu se regăsește în cazul inculpatului I. Mocrii, care sub imperiul relațiilor de încredere, i-a tot promis victimei perfectarea procurii cu drept de folosință, ceea ce nu a mai făcut-o, ulterior evitând cu el orice discuție, după care a negat totalmente, că ar fi avut oricare tangență cu cazul dat. Pe de altă parte, în respingerea argumentelor apelanților referitor la faptul, că neexercitarea promisiunii de perfectare a procurii asupra automobilului, nu poate constitui element definitoriu al înșelăciunii pentru, că în sensul art. 374 Cod civil, asupra ei nu se poate efectua tranzacții sau achitări, Colegiul ține să menționeze, că tocmai lipsa acestui act autentificat notarial, care în sensul alin. (2) a normei vizate, vine să certifice încheierea de acte juridice în formă autentică, fiind unicul prin care se transmite dreptul de folosință de la proprietar către posesor, a și determinat imposibilitatea exploatării de către M. Plămădeală a mijlocului de transport, procurat de el tocmai cu acest scop și nu pentru dezasamblare, precum susțin inculpații. Or, chiar dacă automobilul a fost vândut de la un posesor la altul, ajungând într-un final la inculpații Golic Serghei și Mocrii Igor, aceasta nu-i exonera de obligația soluționării inițiale a chestiunii privind dobândirea dreptului de proprietate sau de folosință asupra lui, și doar după aceasta să dispună înstrăinarea lui, pentru, că în sensul legislației civile, posesiunea unui bun, nu înglobează și dreptul de dispoziție asupra acestuia, dreptul de dispoziție fiind posibil de exercitat doar în cazul deținerii în proprietate a unui bun (art. 500 alin. (1) Cod civil), motiv pentru care inaplicabile speței date, îi sunt și prevederile art. 515 alin. (1) Cod civil, potrivit căror posesorul unui bun mobil fără stăpân devine proprietarul acestuia, prin ocupațiune, de la data intrării în posesiune în condițiile legii. Or, în speță, cea din urmă obligație, condițiile legii, nu au fost respectate de 13 inculpați, care i-au transmis automobilul, cunoscând cert despre imposibilitatea exercitării efective de către victimă a dreptului de folosință. Mai mult, faptul, că M. Plămădeală nu a ales calea de adresare în judecată conform art. 324 alin. (2) Cod civil, pentru a declara valabil în rezultatul decesului proprietarului, actul juridic de intrare în posesia bunului, dacă el nu conține elemente ce contravin legii, nu-i exonerează pe cei doi inculpați de răspunderea penală, care au acționat cu rea credință în privința acestui. Astfel se atestă faptul, că în speță, premisa existenței situației reale a inculpaților de a perfecta procura pe numele părții vătămate în corespundere cu normele civile lipsea, proprietarul automobilului fiind decedat, iar următorii cumpărătorii audiați în calitate de martori Cerneț Oleg și Postică Sergiu deținându- l cu drept de posesiune, l-au înstrăinat inculpaților Golic Serghei și Mocrii Igor informându-i despre situația reală referitor la lipsa procurii de la proprietar, ceea ce face imposibilă transmiterea dreptului de folosință, fapt pe care el l-au ascuns de la partea vătămată. Pe când, în speță, raporturile dintre inculpați și partea vătămată au depășit sfera civilă și poartă caracter exclusiv penal, întrucât ducându-l în eroare au dobândit prin înșelăciune și abuz de încredere transmiterea de către M. Plămădeală a mijloacelor bănești, cunoscând de la bun început, că nu vor putea executa condiția perfectării procurii cu drept de folosință, cu condiția eliberării cărei s-a și procurat acest mijloc de transport. Respectiv, aceste acțiuni nu pot fi apreciate drept o simplă neexecutare în termen a unei obligații civile, în care au avut de câștigat în mod ilicit numai inculpații, partea vătămată fiind lipsită de posibilitatea folosirii și exploatării mijlocului de transport după decembrie 2017 când a expirat termenul reviziei tehnice, care nu a mai putut fi efectuată în lipsa actului ce atestă dreptul de folosință, cei doi refuzând revenirea la situația inițială. Tocmai aceste împrejurări, denotă comportamentul dolosiv cu care au acționat inculpații în privința părții vătămate, care a depus plângere la organul de urmărire penală la data de 13.01.2018, până la pornirea urmăririi penale acordandu-le posibilitatea rezolvării pe cale amiabilă a conflictului, de la care cei doi au refuzat, I. Mocrii în general negând orice legătură cu respectiva situație, iar propunerea inculpatului Golic Serghei, de încheiere a acordului de reziliere a contractului cu repunerea părților în situația anterioară, a survenit după o perioadă de mai mult de un an (18.03.2019), la scurt timp după punerea lui sub învinuire la 05.02.2019 (f.d. 228, vol. I) și recunoașterea în calitate de bănuit a lui Mocrii Igor la 13.03.2019 (f.d. 7, vol. II). La fel, instanța de apel a reținut că nu poate fi acceptat nici argumentul referitor la lipsa diligenței din partea lui M. Plămădeală la procurarea automobilului, prin neverificarea actelor și neîntocmirea recipisei de transmitere a mijloacelor bănești, or, tocmai aceasta și caracterizează elementul inducerii lui în eroare, prin insuflarea de către ambii a convingerii, că I. Mocrii este proprietarul 14 automobilului, care îi va perfecta procura cu drept de folosință, ne creând la victimă suspiciuni referitor la realitate, despre care începu să înțeleagă chiar în zilele următoare, când acesta se eschiva de la angajamentul asumat. În ce privește dauna cauzată prin infracțiune și pretinsa ei neevaluare, în vederea stabilirii diferenței dintre costul de piață al automobilului și cel pentru piesele de schimb, în cazul scoaterii lui din circuitul legal, reieșind și din investițiile suplimentare suportate de I. Golic pentru repararea lui, Colegiul ține să menționeze în primul rând, că imposibilitatea părții vătămate de a se folosi de bunul pe care l-a procurat fiind indus în eroare prin înșelăciune și abuz de încredere, îi acordă dreptul de a cere revendicarea întregii sume a mijloacelor bănești achitate pentru el la procurare în scop de exploatare și nu dezasamblare, iar în rândul doi, respectiva reparație prin investire, denotă procurarea automobilul tocmai cu scopul pentru viitoarea lui înstrăinare. Referitor la argumentul privind pretinsa nerespectare de către OUP a termenului de menținere a lui S. Golic și I. Mocrii în calitate de bănuit, prevăzut la art. 63 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, cu punerea lor sub învinuire la expirarea a termenului de trei luni, ceea ce ar impune în corespundere cu art. 230; 251 Cod de procedură penală, nulitatea actului efectuat peste termen și vicierea procedurii de sesizare a instanței, instanța de apel a reținut că potrivit ordonanței din 25.05.2018 respectiva cauză penală a fost pornită în baza plângerii depuse de M. Plămădeală referitor la faptul, că două persoane neidentificate, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, etc, astfel încât, nici în descrierea faptei și nici în dispunerea soluției, n-au fost indicate persoanele în privința cărora se va instrumenta cauza pe art. 190 Cod penal. După efectuarea unui șir de investigații, inclusiv audierea în condiții speciale prevăzute de art. 109 Cod penal a părții vătămate, la care acesta a comunicat despre împrejurările cauzei, abia la 06.11.2018 Serghei Golic a primit statut de bănuit, fiindu-i aduse la cunoștință drepturile procesuale și audiat în această calitate (f.d. 218-22 v.1), după care la 05.02.2019 în termen de trei luni, prevăzut de art. 63 alin. (2) pct. 3) Cod pr. penală, el a fost pus sub învinuire prin ordonanța adoptată în ordinea art. 281 Cod pr. penală (f.d. 278 v.1), cu anunțarea lui în căutare și înaintarea acuzării conform art. 282 Cod pr. penală, în ziua de 18.02.2019 când s-a prezentat la OUP împreună cu avocatului ales. În ce-l privește pe I. Mocrii, statut de bănuit el a primit la 13.03.2019, fiindu-i aduse la cunoștință drepturile și obligațiile procesuale, precum și interogat în această calitate (f.d. 7-11 v.2), sub învinuire el fiind pus la 11.06.2019 în interiorul termenului de trei luni stabilit de lege (f.d. 34-35 v.2). Respectivele lucrări a cauzei, denotă că I. Mocrii și S. Golic au fost notificați oficial despre faptului, că li se impută săvârșirea unei fapte penale, care duce nemijlocit la producerea unor consecințe importante privitoare la persoana lor, doar la momentul în care au primit statut de bănuit, până la acel moment în 15 privința lor neefectuându-se careva acțiuni procesuale sau de investigații, care li-ar aduce atingere sau repercusiuni anumitor drepturi, ceea ce determină caracterul neargumentat și pur declarativ a argumentelor invocate, referitor la aplicabilitatea în speța dată a prevederilor art. 4 Protocolul 7 din Convenție, art. 22; 230 alin. (2) și 251 alin. (2) Cod pr. penală, fapt pentru care vor fi respinse. În final, constatând ca fiind dovedită vinovăția inculpaților în comiterea escrocheriei, prevăzută la art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, în varianta legii nr. 277- XVI din 18.12.2008, Colegiul la deliberare asupra categoriei și termenul pedepsei penale va acorda deplină eficiență dispozițiilor art. 61 Cod penal ce se referă la scopul pedepsei penale îndreptat spre restabilirea echității sociale și a echilibrului dintre valorile sociale ocrotite de legea penală, prejudiciate de acțiunile criminale și satisfacția adusă părții vătămate lezată de un drept, prin aplicarea mecanismului restricțional impus de stat, în sensul dat ținând cont de faptul, că infracțiunea pentru care vor fi condamnați inculpații, prin prisma art. 16 Cod penal, face parte din categoria celor grave, a căror termen de prescripție prin prisma art. 60 alin. (1) pct. 2) Cod pr. penală nu a expirat la data soluționării speței, impunând soluția aplicării pedepsei penale. În acest context, instanța de apel a menționat, că fiind o măsură de constrângere statală, pedeapsa penală urmează a fi îndreptată spre restabilirea unui echilibru dintre fapta produsă și restricțiile impuse de lege în vederea sancționării celui vinovat. Unul din scopurile pedepsei fiind corectarea lui, întru prevenirea comiterii pe viitor atât de către el, cât și de alte persoane a faptelor analogice, pedeapsa numită urmând cu adevărat să corespundă gravității faptelor săvârșite, astfel încât să excludă posibilitatea recidivării. La fel, instanța de apel a luat în considerație și criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, stipulate la art. 75 Cod de procedură penală, și anume: lipsa antecedentelor penale, caracteristicile pozitive de la locul de trai al acestora (f.d. 211 -212 v.1; 1-5 v.2); comportamentul post faptic manifestat de ei, recuperarea daunei până la soluționarea în fond a cauzei penale, fapt pentru care apreciază pedeapsa lor stabilită de către instanța de fond a fi una corectă, motiv pentru care o va păstra în formă de amendă a câte 1000 u.c. echivalentul a 50 000 lei pentru fiecare. Tot odată, dat fiind, că la data soluționării cauzei în ordine de apel, este pusă în aplicare Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței RM, care prin prisma art. (2) alin. (1); (4) și art. 107 Cod penal este aplicabilă în privința inculpaților, Colegiul consideră posibil în temeiul art.389 alin. (4) pct. 2) Cod pr. penală, sa-i elibereze pe I. Mocrii și S. Golic de la executarea pedepsei principale, dar nu și a celei complimentare privind privarea dreptului de a gestiona bunuri și mijloace financiare pe termen de doi ani la care nu se referă actul de amnistie și care urmează a fi executată. În corespundere cu art. 397 pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de apel a încasat de la Mocrii Igor Xxxxx si Golic Serghei Xxxxx în beneficiul lui Mihail 16 Plămădeală - 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, pentru deplasare la ședințele de judecată în baza celor două tichete prezentate instanței de apel. Concomitent, soluționând chestiunea privitor la corpurile delicte, instanța de apel, păstrând neschimbate dispozițiile sentinței referitor la ridicarea interdicției de pe automobilul de model ”Opel Astra” nr/în XXXXX, transmis spre păstrare lui Mihail Plămădeală, va dispune în temeiul art. 397 pct. 3) Cod pr. penală restituirea lui către Golic Serghei, urmând ca celelalte corpuri delicte, să se păstreze în continuare la materialele cauzei penale.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs de către avocatul Șendrea N. în numele inculpatului Mocrii I., care solicită casarea acesteia, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care Mocrii I. să fie achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. În motivarea recursului indică: - la pronunțarea deciziei, curtea de apel contrar probelor a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și greșit a ajuns la concluzia privind condamnarea lui Mocrii Igor în baza art.190 alin.(2) din Codul penal; - apărarea a prezentat suficiente probe și argumente ce demonstrează faptul că acțiunile lui Mocrii Igor nu întrunesc elementele infracțiunii incriminate prevăzute la art.190 alin.(2) din Cod penal și anume lipsește atît latura obiectivă cît și latura subiectivă, fiind de fapt în prezența unor relații juridice civile; - aceste probe nu pot fi considerate pertinente, concludente și utile în confirmarea vinovăției lui Mocrii Igor și care nu confirmă învinuirea adusă ultimului. Mai mult, actul de punere sub învuinuire a lui Mocrii I. este neînțeles și faptul dat a fost recunoscut chiar de către Curtea de Apel Bălți prin faptul modificării din oficiu a învinuirii lui Mocrii Igor; - paradoxal pare situația că părții vătămate i-a fost restituit integral prejudiciul cauzat și inclusiv aceasta a rămas în continuare cu posesia și folosința asupra bunului care a format obiect al tranzacției de vînzare-cumpărare, pe care îl deține și în continuare; - până a ajunge în posesia inculpatului Golic Serghei, automobilul dat, a fost vândut și cumpărat (ca piese / dezmembrare), inclusiv tot pe portalul www.999.md de cel puțin 3 ori cu sume cuprinse între 500 - 750 Euro, nefiind investigate cazurile date de către OUP și nici parvenite careva plângeri în sensul dat; - partea vătămată în ședința de judecată de la Curtea de Apel Bălți, fiind audiată în procedura de rejudecare, la întrebarea părții apărării, a indicat că s-a adresat cu plângere Ia organele de drept, dar nu cu cerere de chemare în judecată, fiind explicat acest fapt de către avocatul său, că în acest mod va recupera mai ușor mijloacele bănești achitate pe automobilul recuperat, iar prin adresarea în instanța de judecată va fi obligat ca să achite taxa de stat; - această modalitate prin care a acționat partea vătămată cu avocatul sau, demonstrează caracterul tendențios și neîntemeiat al formei de recuperare a 17 mijloacelor financiare de la inculpați, atunci cînd din start relațiile conturate dintre acești poartă un caracter civile; - în acordul dat în calitate de vânzător apare inculpatul Golic Serghei și nici de cum Mocrii Igor, precum și partea vătămată a conformat prin acceptarea semnării unui asemenea act, că în realitate a existat un raport juridic cu o neînțelegere sau o omisiune aparentă a acțiunilor întreprinse însăși de partea vătămată Plămădeală Mihail; -raportul juridic civil al părții vătămate Plămădeală Mihail cu inculpatul Golic Serghei, a fost consumat prin întocmirea actului de rezilierea contractului între aceștia și restituirea prețului automobilului și a cheltuielilor suportate de către partea vătămată. În situația în care chiar și a existat vreo intenție din partea inculpatului Golic Serghei (nedemonstrată de acuzator) de a-l amăgi pe partea vătămată, aceasta urma a fi calificată în baza art. 190 alin. (1) Cod penal, și în cazul împăcării urma a fi înlăturată răspunderea penală pentru o infracțiune mai puțin gravă; - întocmirea acestui înscris demonstrează încă o dată caracterul civil a relațiilor examinate; - din probele menționate a fost confirmată negocierea și încheierea unui contract verbal dintre Golic Serghei și Mocrii Igor pe de o parte și Plămădeală Mihail pe de altă parte (ca, de altfel și între Golic Serghei și Mocrii Igor și proprietarii anteriori ai automobilului), ceea ce aparent contravine prevederilor legale, care reglementează contractele de vânzare - cumpărare a automobilelor. Însă această omisiune este opozabilă ambelor părți pe contract atât lui Golic Serghei cu Mocrii Igor, cât și lui Plămădeală Mihail), omisiune ce duce la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a automobilului, însă neputând fi angajată drept răspundere penală pentru această omisiune; - lipsa procurii în cazul dat nu reprezintă o condițile care o privează pe partea vătămată Plămădeală M. de dreptul de a înregistra dreptul de proprietate asupra automobilului, dar lipsește partea vătămată de dreptul de a restitui acest automobil și a solicita restituirea costului achitat pe acest automobil, cu atât mai mult lipsa unei procuri nu limitează persoana de a dobândi această procură tot în corespundere cu normele civile, chiar și în situația decesului persoanei care este înregistrată drept proprietar, al automobilului respectând tot normele civile și anume a institutului succesoral; -probele administrate pot fi admise drept probe pertinente, concludente și utile în confirmarea faptului, că anume între Golic Serghei, Mocrii Igor pe de o parte și Plămădeala Mihail pe de altă parte a avut loc un eveniment legat de negocierea unor condiții privind transmiterea-primirea automobilului de model Opel Astra și condițiile de achitare a prețului acestui automobil, circumstanțe care au fost confirmate prin declarațiile părții vătămate, a inculpaților, precum și declarațiile martorului Plămădeală Nicolae; 18 -declarațiile părții vătămate în coroborare cu declarațiile martorilor confirmă faptul că inculpații au acționat în lipsa scopului cupidant și la fel în lipsa unei influențe psihice cum este înșelăciunea sau abuzul de încredere; - din declarațiile părții vătămate se confirmă transmiterea automobilului în posesia acestuia și posibilitatea de folosire a automobilului după cum a solicitat partea vătămată, iar din declarațiile martorului Cerneț Oleg și Postică Oleg se confirmă existența cheltuielilor suportate de inculpați și la fel se confirmă lipsa procurii, chiar la etapa cumpărării automobilului de către inculpații Golic Serghei și Mocrii Igor; -raportul juridic civil constatat în fapt de către organul de urmărire penală este confirmat însăși de partea vătămată prin semnarea unui acord de reziliere a contractului de vânzare-cumpărare a automobilului din 13 decembrie 2017 și achitarea prejudiciului cu posesorul anterior a automobilului, astfel partea vătămată a confirmat prin acceptarea semnării unui asemenea act, că în realitate a existat un raport juridic civil cu o neînțelegere sau o omisiune aparentă a acțiunilor întreprinse de partea vătămată; - neîntocmirea contractului (recipisei) în formă scrisă - reprezintă omisiune care este imputabilă ambelor părți și ea (omisiunea), nu poate angaja răspunderea penală, consecințele fiind numai de ordin civil; -din analiza probelor s-a stabilit că, acțiunile lui Mocrii Igor se rezumă la faptul că, a plasat pe saitul 999.md un anunț în care era indicat faptul că se vinde un automobil precum și numărul de telefon. Deci, acțiunile lui Mocrîi Igor se rezumă la plasarea anunțului și discuția purtată cu partea vătămată referitor la data și locul întîlnirii. În asemenia circumstanțe, acțiunile lui Mocrii Igor nicidecum nu puteau fi calificate în baza art.190 alin.(2) lit.b) Cod penal, ca coautor al infracțiunii; -dacă ar admite prin absurditate existența relațiilor de natură penală, instanța de apel urma să recalificie acțiunile lui Mocrii Igor în baza art.42 alin.(5) și art.190 alin.(1) Cod penal, iar acțiunile lui Golic Serghei urma a fi calificate în baza art.190 alin.(1) Cod penal; - în continuare, Curtea de Apel Bălți, în decizia din 20.04.2022 din oficiu a reîncadrat faptele lui Mocrîi Igor, potrivit art.190 alin.(2) Cod penal, în baza prevederilor existente pînă la modificările operate în art.190 Cod penal, prin Legea nr.179 din 26.07,2018, în vigoare din 17.08.2018; -Curtea de Apel Bălți, în cadrul rejudecării cauzei penale, din oficiu a constatat că, învinuirea înaintată de procuror și indicată în rechizitoriu este contrară legii, după care Curtea de Apel Bălți modifică învinuirea adusă lui Mocrii Igor, examinează cauza și condamnă pe Mocrîi Igor în baza unei noi învinuiri înaintate de către Curtea de Apel Bălți; -prin acțiunile întreprinse de Curtea de Apel Bălți, manifestate prin concretizarea și modificarea învinuirii aduse lui Mocrii Igor, din oficiu, a admis erori grave de drept, asumându-și rolul și atribuțiile procurorului; 19 - procurorul nu a emis o nouă ordonanță de completare/modificare a învinuirii care urma a fi adusă la cunoștință părților, faptul dat fiind suplinit de către instanța de apel, prin indicarea acestui fapt în decizia sa, fapt prin care a admis o eroare gravă de drept; - prin faptul că Curtea de Apel Bălți, în cadrul rejudecării cauzei penale, din oficiu, fără a respecta rigorile art.325 alin.(2) și 326 din Codul de procedură penală, a modificat învinuirea adusă lui Mocrii Igor, însușindu-și atribuțiile procurorului, a admis o gravă eroare de drept, aducînd atingere atît principiului contradictorialității părților în cadrul procesului penal cît și lezînd dreptul la apărare a lui Mocrii Igor; -instanța de apel în privința lui Mocrii Igor a aplicat pedeapsa complimentară cu „...privarea dreptului de a gestiona bunuri și mijloace financiare pe un termen de 2 (doi) ani...”. Consideră că pedeapsa complimentară aplicată de instanța de apel în formularea respectivă este una neclară fiind definită în mod general și abstract. Mocrii Igor activează în calitate de executor judecătoresc, activitate legată nemijlocit de gestionarea de bunuri și mijloace financiare; - în situația în care în privința ultimului este aplicată pedeapsa complimentară cu „privarea dreptului de a gestiona bunuri și mijloace financiare pe un termen de 2 (doi) ani... ”, se prezumă că ultimul nu ar avea dreptul să desfășoare activitatea legata de atribuțiile de serviciu avute, inclusiv fiind privat de dreptul de a exercita funcția de executor judecătoresc; -instanța de apel a aplicat față de Mocrii Igor, pedeapsa complementară,,.. ”privarea dreptului de a gestiona bunuri și mijloace financiare pe un termen de 2 (doi) ani...” Însă instanța de apel nu a făcut o claritate în privința definirii acestei pedepse aplicate și a ariei de întindere a acesteia; - în cazul din speță, fapta imputată lui Mocrii Igor nu a fost comisă prin folosirea funcției deținute sau în legătură cu funcția deținută de acesta. Respectiv este ilegal și inoportună aplicarea pedepsei complementare fața de Mocrii Igor manifestată prin privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate în situația în care, activitatea legală desfășurată de ultimul nu este de natura celei a de care s-a folosit condamnatul la săvârșirea infracțiunii; - pedeapsa complementară aplicată „..privarea dreptului de a gestiona bunuri și mijloace financiare pe un termen de 2 (doi) ani...”, nu este una accesibilă și previzibilă și proporțională cu scopul urmărit al pedepsei precum și îngrădește, în cazul dat, dreptul la muncă a lui Mocrii Igor. În drept recurentul și-a întemeiat recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12) Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat, solicitând a decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat. 20

Judecând recursul declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a hotărârii instanței de apel, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit alin. (1) art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau contravențional au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Reieșind din dispoziția art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției. Pe de altă parte, la etapa judecării cauzei de către instanța de apel rămâne valabilă regula reglementată de legislator în art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit căreia orice cauză urmează a fi judecată numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate împotriva acesteia prin rechizitoriu. Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs. 21 Revenind la textul recursului ordinar declarat se constată, că avocatul Șendrea N. în numele inculpatului Mocrii Igor invocă temeiurile de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12) Cod de procedură penală. Conform art. 426 Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza prin extindere cu privire la persoanele în privința cărora nu s-a declarat recurs sau la care acesta nu se referă, putând hotărî și în privința lor, fără a crea acestora o situație mai gravă, dacă s-a decis admisibilitatea recursului. Așadar, în prezenta cauză penală supusă judecării, se reține că a fost condamnat și Golic Serghei, care nu a contestat hotărârile judecătorești adoptate la caz, dar ținând cont de faptul că, temeiul de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală se răsfrânge și asupra acestuia, iar învinuirea adusă inculpatului Mocrii I. este legată de învinuirea adusă inculpatului Golic S. Colegiul penal conchide că prin extindere decizia recurată urmează a fi casată și în privința acestuia. După cum rezultă din lucrările dosarului, în speță instanța de apel i-a recunoscut vinoveți și i-a condamnat pe Mocrii I. și Golic S. în baza art.190 alin. (2) lit. b) Cod penal. La acest capitol, Colegiul penal lărgit atestă faptul că, în partea descriptivă, instanța de apel a descris faptele imputate inculpaților Mocrii I. și Golic S. în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca fiind dovedite, ca în rechizitoriu, indicând că: - Mocrii Igor Xxxxx la 13.12.2017, intenționat, înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, de comun acord cu Golic Serghei Xxxxx, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, inducându-l în eroare pe Mihail Plămădeală, prin înșelăciune și abuz de încredere, că dețin toate actele pe automobil de model ”Opel Astra” cu nr/în XXXXX, fapt care ar permite să-i perfecteze procura în baza cărei el ar putea să se folosească de automobilul respectiv, i-au vândut acestuia automobilul menționat la prețul de 1400 dol SUA, echivalentul a 24 188, 36 lei, bani pe care i-a primit la data de 13.12.2017 Golic Serghei pe traseului M-2, în apropierea drumului ce duce spre localitatea Țambula, Sângerei și pe care ambii i-au însușit, ne perfectându-i procura promisă, astfel cauzându-i lui Mihail Plămădeală daună considerabilă în sumă totală de 24 188,36 lei. - Golic Serghei Xxxxx la 13.12.2017, intenționat, înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, de comun acord cu Mocrii Igor Xxxxx, aflându-se pe traseului M-2, în apropierea drumului ce duce spre localitatea Țambula, Sângerei având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, inducându-l în eroare pe Mihail Plămădeală, prin înșelăciune și abuz de încredere, că dețin toate actele pe automobilul de model ”Opel Astra” cu nr/în XXXXX, fapt care ar permite să-i perfecteze procura în baza cărei el ar putea să se folosească de automobilul respectiv, i-au vândut acestuia automobilul menționat la prețul de 1400 dol SUA, echivalentul a 24 188, 36 lei, bani pe care i-au însușit, ne perfectându-i procura promisă, astfel cauzându-i daună considerabilă în sumă totală de 24 188,36 lei. În continuare, la f.d 193 v. III, în motivarea deciziei, instanța de apel indică faptul că ” Golic S. asumându-și consecințele prin angajamentul de a stabili fostul 22 proprietar, ceea ce nu a reușit… , iar S. Golic pentru mai multă credibilitate fotografiindu-i buletinul de identitate, fapt despre care a confirmat și martorul A. Plămădeală.” Ulterior, tot la acest aliniat de la f.d 193 v. III în partea motivată, mai indică și faptul că ” ...dimpotrivă la primirea banilor, inducându-l pe acesta în eroare prin crearea unei false reprezentări a realității, prin înșelăciune și pentru acordarea credibilității acestei înșelări, l-au încredințat, că în timpul cel mai scurt, îi vor perfecta procura pe care o vor transmite...” Reieșind din concluziile expuse, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel se contrazice în concluziile sale, ceea ce generează neclaritate, astfel pe de o parte în fapta constatată în privința inculpatului Mocrii I. conchide, că banii i-a primit la data de 13.12.2017 Golic Serghei pe traseului M-2, în apropierea drumului ce duce spre localitatea Țambula, Sângerei și pe care ambii i-au însușit, ulterior mai descrie acțiunile lui Golic S. că și-a asumat consecințele angajamentului de a stabili fostul proprietar, ceea ce nu a reușit și pentru mai multă credibilitate fotografiindu-i buletinul de identitate, după care constată că ambii inculpați la primirea banilor l-au încredințat, că în timpul cel mai scurt, îi vor perfecta procura. Colegiul penal lărgit apreciază concluziile instanței de apel menționate supra, ca fiind confuze și care nu se conciliază reciproc, această instanță constatând fapta ca în rechizitoriu în privința lui Mocrii I., precum că banii i-a primit la data de 13.12.2017 Golic Serghei pe traseului M-2, însă ulterior în motivare constată că, ambii inculpați la primirea banilor l-au încredințat că îi vor perfecta procura. Totodată, după ce instanța la f.d. 193 v. III indică faptul că ambii inculpați ” la primirea banilor, inducându-l pe acesta în eroare prin crearea unei false reprezentări a realității, prin înșelăciune și pentru acordarea credibilității acestei înșelări, l-au încredințat, în timpul cel mai scurt, îi vor perfecta procura...”, la următorul aliniat de la aceeași pagină se contrazice din nou, stabilind că ”Tot, odată intenția unică cu care au acționat cei doi în realizarea laturii obiective a componenței de infracțiune, rezultă și din informația prezentată de către operatorul mobil prin care se confirmă, că în ziua de 13.12.2017 din Ocnița spre Bălți, în apropierea localității Țambula, Sângerei, unde propriu zis au și vândut victimei automobilul, inculpații s-au deplasat împreună, doar, că la discuții venise numai S. Golic, pe când I. Mocrii se afla în preajmă, fapt despre care s-a menționat mai sus și despre care a relatat M. Plămădeală, spunând că l-a lăsat pe Golic tot acolo unde s-au întâlnit și unde probabil îl aștepta I. Mocrii.” De rând cu acestea, Colegiul lărgit reține că, instanța de apel a constatat fapta conform rechizitoriului în privința ambilor inculpați, indicând că ambii au însușit banii, însă constată din probele administrate că, la discuții venise numai Golic S., pe când Mocrii I. se afla în preajmă, fără a fi divizate acțiunile inculpatului Mocrii I. în constatarea faptei, nefiind clar ce acțiuni infracționale concrete a întreprins inculpatul Mocrii I. și dacă a însușit banii împreună cu inculpatul Golic S. De asemenea, în partea motivată a hotărârii, instanța de apel, a mai specificat la f.d. 193 în decizie, că ”Retrospectiva împrejurărilor cauzei din speța dedusă judecății 23 denotă, că despre lipsa actelor necesare ce acordă dreptul de folosință a automobilului vizat (procura), inculpații au aflat la momentul procurării lui în mun. Chișinău de la Postică Sergiu, care li-a comunicat, că actele nu sunt în ordine pentru, că nu poate găsi proprietarul, fapt pentru care î-l înstrăinează la dezasamblare, ceea ce nu a stârnit obiecții din partea lui I. Mocrii și S. Golic, ultimul asumându-și consecințele prin angajamentul de a stabili fostul proprietar, ceea ce nu a reușit și nu peste mult timp la rândul său pe același portal www.999.md au plasat anunț despre înstrăinarea respectivului automobil,...” Respectiv, cele descrise denotă că, instanța de apel a analizat circumstanțe de fapt ce nu se subscriu învinuirii imputabile inculpatului Mocrii I., reținând inclusiv în privința acestuia și în privința inculpatului Golic S. că au plasat anunț pe portalul www.999.md despre înstrăinarea respectivului automobil, astfel depășind limitele învinuirii înaintate prin rechizitoriu, contrar prevederilor art. 325 Cod de procedură penală și de fapt agravând situația inculpaților. Or, învinuirea se consideră mai gravă în cazul când se majorează volumul învinuirii, deși nu modifică estimația juridică a celor săvârșite, sau, o astfel de modificare a învinuirii este posibilă numai când aceasta nu se deosebește în mare măsură de circumstanțele reale ale cauzei de învinuirea înaintată definitiv, susținută de procuror în cadrul judecării cauzei, iar modificarea învinuirii nu înrăutățește situația inculpatului și nu afectează dreptul lui la apărare. Fiind consecvenți în cele expuse, se notează că, de principiu, că instanța de apel urmează să judece cauza în limita învinuirii înaintate inculpaților Mocrii I. și Golic S. prin rechizitoriu, fără a o suplini cu elemente improprii circumstanțelor de fapt descrise în partea motivantă a actului de sesizare a instanței. Din considerentele expuse, Colegiul penal statuează, că decizia instanței de apel în cauza dată, este afectată de insuficiență și contradicții în partea motivării soluției adoptate, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești. În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar declarat la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total, cu remiterea cauzei în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecători. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererile de apel; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpaților în limitele învinuirii conform rechizitoriului, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare 24 cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate în raport cu circumstanțele cauzei, să verifice dacă în speță nu sunt relații civile și prezența sau lipsa în acțiunile inculpaților a infracțiunii incriminate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, să emită o soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E: Se admite recursul ordinar declarat de către avocatul Șendrea Nicu în numele inculpatului Mocrii Igor, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 aprilie 2022, în cauza penală privindu-l pe Mocrii Igor Xxxxx, și prin extindere, în privința inculpatului Golic Serghei Xxxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la data de 02 februarie 2023. Președinte Timofti Vladimir Judecător Cobzac Elena Judecător Țurcan Anatolie Judecător Plămădeală Ghenadie Judecător Miron Aliona 25