1ra-2247/20 — Art. 217-1 alin. 3 lit. e, f, 322 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei (sediul Rezina) din 19 decembrie 2019, procesul penal în privința lui Coșneanu Dumitru pe învinuirea în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. e), f), 322 alin. (1) Cod penal, a fost încetat în legătură cu existența circumstanțelor care exclud sau condiționează pornirea urmării penale și tragerea la răspundere penală. De asemenea, a fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că potrivit ordonanței de punere sub învinuire din 16.02.2017 și rechizitoriului din 31.05.2017, Coșneanu Dumitru este acuzat de faptul că la 03.12.2016, cu scopul de înstrăinare, a păstrat și transportat ilegal, un pachet cilindric, în care se aflau 102,74 grame de substanță vegetală uscată, mărunțită de culoare brun verzuie, care conform raportului de expertiză nr.34/12/2/2-R-2168 din 09.12.2016 reprezintă marihuană, care face parte din categoria substanțelor narcotice, greutatea căreia conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006, reprezintă cantitate mare, substanță pe care printr-o aruncătură a încercat s-o transmită pe teritoriul Penitenciarul nr. 17 Rezina ocolind edificiile de pază. Prima instanță a indicat că acțiunile inculpatului au fost calificate de organul 1 de urmărire penală în baza: - art. 2171 alin.(3) lit. e), f) Cod penal, circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare, săvârșită după indicii - păstrarea, transportarea expedierea sau alte operațiuni ilegale cu droguri săvârșite în scop de înstrăinare pe teritoriul penitenciarelor în proporții mari; - art. 322 alin. (1) Cod penal, încercarea de a transmite prin orice mijloace persoanelor deținute în penitenciare a drogurilor, acțiune săvârșită în proporții mari.

Sentința primei instanțe a fost contestată cu apel de către procuror, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Coșneanu Dumitru să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. e), f), 322 alin. (1) Cod penal, și să-i fie stabilită pedeapsa în baza art. 2171 alin. (3) lit. e), f) Cod penal de 6 ani închisoare, iar pe învinuirea în baza art. 322 alin. (1) Cod penal, potrivit art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, să fie liberat de răspundere penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție. Conform art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, a adăuga parțial la pedeapsa stabilită, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 29 mai 2019, stabilindu-i pedeapsa definitivă de 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Corpul delict, la intrarea în vigoare a sentinței, de nimicit. În argumentarea apelului, apelantul a invocat că: - vinovăția inculpatului este demonstrată prin cumulul de probe cercetat în ședința de judecată a primei instanțe; - este corectă încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului Coșneanu Dumitru, în temeiul art. 2171 alin. (3) lit. e) și f) și 322 alin. (l) Cod penal, circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare, săvârșită după indicii - păstrarea, transportarea expedierea sau alte operațiuni ilegale cu droguri săvârșite în scop de înstrăinare pe teritoriul penitenciarelor în proporții mari și art. 322 alin. (1) Cod penal, încercarea de a transmite prin orice mijloace persoanelor deținute în penitenciare a drogurilor, acțiune săvârșită în proporții mari; - calificarea oficială a infracțiunii se efectuează la toate etapele procedurii penale de către persoanele care efectuează urmărirea penală și de către judecători; - cum a specificat și instanța de judecată, pe faptul cazului care a avut loc la 03 decembrie 2016, în or. Rezina penitenciarul nr.17, în aceiași zi, la 03.12.2016, organul de urmărire penală al IP Rezina a pornit urmărirea penală, nr.2016280554, în baza art. 217 alin. (3) lit. e) și 322 Cod penal. Infracțiunea prevăzută la art. 217 alin. (3) din Codul penal, fiind dintr-un capitol cu infracțiunea prevăzută la art. 2171 alin.(3) Cod penal, atribuindu-se la infracțiuni contra sănătății publice și conviețuirii sociale. Astfel, organul de urmărire penală a pornit urmărirea penală pe un fapt (in rem), iar calificarea făcută incipient a fost schimbată de către 2 procuror prin emiterea ultimii ordonanțe de punere sub învinuire a persoanei. Din acest motiv este greșită aprecierea instanței că pe faptul dat nu a fost pornită urmărirea penală, iar învinuirea și Rechizitoriul urmează a fi declarată nulă; - potrivit prevederilor art.322 alin.(1) Cod penal, în vigoare la momentul comiterii infracțiunii, acesta avea următorul conținut: ”transmiterea tăinuită de la control sau încercarea de a transmite prin orice mijloace persoanelor deținute în penitenciare a băuturilor alcoolice, a substanțelor stupefiante, psihotrope și/sau a altor substanțe cu efecte similare, precum și a altor obiecte, a căror transmitere este interzisă, dacă această acțiune a fost săvârșită în mod sistematic sau în proporții mari”. În învinuirea înaintată este acuzat inculpatul Coșneanu Dumitru de faptul că a încercat să transmită, nefiind posibil, dar și nici absolut necesar stabilirea faptului cărui deținut concret urma să fie transmisă substanța narcotică, acest fapt nu exclude componența infracțiunii prevăzute de art. 322 din Codul penal, la momentul comiterii faptei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iulie 2020, a fost admis apelul declarat, casată sentința primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Coșneanu Dumitru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171 alin. (3) lit. e), f) Cod penal la 6 ani închisoare, iar pe învinuirea pe art. 322 alin. (1) Cod penal, Coșneanu Dumitru a fost liberat de răspundere penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție. Conform prevederilor art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, a fost adăugată parțial la pedeapsa stabilită, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 29 mai 2019, stabilindu-i inculpatului pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executare în penitenciar de tip închis. De asemenea, a fost soluționată soarta corpurilor delicte. 3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a atestat că prima instanță la pronunțarea sentinței, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de procedură penală, și a concluzionat greșit de a înceta procesul penal în privința lui Coșneanu Dumitru în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.2171 alin. (3) lit. e), f) și art. 322 alin. (1) Cod penal, în legătură cu existența circumstanțelor care exclud sau condiționează pornirea urmării penale și tragerea la răspundere penală. Astfel, instanța de apel în urma aprecierii probelor prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, a constatat că Coșneanu Dumitru la 03.12.2016, cu scopul de înstrăinare, a păstrat și transportat ilegal, un pachet cilindric, în care se aflau 102,74 grame de substanță vegetală uscată, mărunțită de culoare brun verzuie, care conform raportului de expertiză nr.34/12/2/2-R-2168 din 09.12.2016 reprezintă marijuană, care face parte din categoria substanțelor narcotice, greutatea căreia conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora aprobată 3 prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006, reprezintă cantitate mare, substanță pe care printr-o aruncătură a încercat s-o transmită pe teritoriul Penitenciarul nr. 17 Rezina ocolind edificiile de pază. Instanța de apel a calificat acțiunile inculpatului Coșneanu Dumitru în baza: - art. 2171 alin. (3) lit. e), f) Cod penal, circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare, săvârșită după indicii - păstrarea, transportarea expedierea sau alte operațiuni ilegale cu droguri săvârșite în scop de înstrăinare pe teritoriul penitenciarelor în proporții mari; - art. 322 alin. (1) Cod penal, încercarea de a transmite prin orice mijloace persoanelor deținute în penitenciare a drogurilor, acțiune săvârșită în proporții mari. În continuare, instanța de apel a notat că potrivit art. 113 alin. (1) și alin. (2) din Codul penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Calificarea oficială a infracțiunii se efectuează la toate etapele procedurii penale de către persoanele care efectuează urmărirea penală și de către judecători. Art. 283 alin.(2) din Codul de procedură penală, pledează că dacă, în cursul urmăririi penale, învinuirea înaintată nu s-a confirmat într-o anumită parte a ei, procurorul dispune scoaterea persoanei de sub urmărirea penală în privința acestui capăt de învinuire. Astfel, instanța de apel a reținut că faptele prejudiciabile în speță au fost comise la 03 decembrie 2016, în or. Rezina, Penitenciarul nr.17, în aceiași zi, la 03.12.2016, organul de urmărire penală al IP Rezina a pornit urmărirea penală, nr.2016280554, în baza art. 217 alin. (3) lit. e) și 322 din Codul penal. De asemenea, instanța de apel a indicat că infracțiunea prevăzută la art. 217 alin. (3) Cod penal, este dintr-un capitol cu infracțiunea prevăzută la art. 2171 alin. (3) Cod penal, atribuindu-se la infracțiuni contra sănătății publice și conviețuirii sociale și astfel, organul de urmărire penală a pornit urmărirea penală pe un fapt (in rem), iar calificarea făcută incipient a fost schimbată de către procuror prin emiterea ultimii ordonanțe de punere sub învinuire a persoanei. Consecvent, instanța de apel a notat că potrivit prevederilor art. 322 alin.(1) Cod penal, în vigoare la momentul comiterii infracțiunii, acesta avea următorul conținut ”transmiterea tăinuită de la control sau încercarea de a transmite prin orice mijloace persoanelor deținute în penitenciare a băuturilor alcoolice, a substanțelor stupefiante, psihotrope și/sau a altor substanțe cu efecte similare, precum și a altor obiecte, a căror transmitere este interzisă, dacă această acțiune a fost săvârșită în mod sistematic sau în proporții mari". În acest sens, instanța de apel a reținut că învinuirea înaintată inculpatului Coșneanu Dumitru de faptul că a încercat să transmită, nefiind posibil, dar și nici absolut necesar stabilirea faptului cărui deținut concret urma să fie transmisă substanța narcotică, nu exclude componența infracțiunii prevăzută de art.322 din Codul penal, la momentul comiterii faptei. 4 Prin urmare, instanța de apel a conchis că învinuirea adusă inculpatului în speță prin ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriu este clară, certă și vizează stările de fapt ce constituie componențele infracțiunilor incriminate lui Coșneanu Dumitru. Instanța de apel a apreciat ca neveridice declarațiile inculpatului Coșneanu Dumitru prin care acesta nu și-a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunilor incriminate și a indicat că acestea sunt combătute prin declarațiile martorilor apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală și care se mai confirmă prin raportul de expertiză nr.34/12/2/2-R-2168 din 09.12.2016, eliberat de către expertul judiciar Capcelea Marian, conform căruia masa vegetală uscată mărunțită de culoare verde din pachetul de polietilenă reprezintă marijuana. Masa substanței narcotice - marijuana, în stare uscată, prezentată la cercetare, constituie 102,74 grame (f.d.40-42). În continuare, instanța de apel a indicat că infracțiunea prevăzută de art. 322 alin. (1) Cod penal, este o infracțiune ușoară, iar în speță Coșneanu Dumitru a comis ultima acțiune ce vizează latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 322 Cod penal, la data de 03.12.2016, și astfel, deși inculpatul a comis infracțiunea prevăzută de art. 322 alin. (1) Codul penal, care constituie o faptă prejudiciabilă prevăzută de Legea penală, pasibilă de răspundere penală, instanța de apel a notat că inculpatul urmează a fi liberat de răspundere penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru tragere la răspundere penală. Totodată, cu referire la pedeapsa stabilită inculpatului Coșneanu Dumitru pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, instanța de apel a menționat că ține cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75-78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de lipsa circumstanțelor atenuante sau agravante și că inculpatul anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 29 mai 2019.

Decizia instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către: 4.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina care indică temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală și solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea individualizării pedepsei penale aplicate inculpatului Coșneanu Dumitru, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte, în instanța de apel în alt complet de judecată, cu menținerea în rest a deciziei atacate. În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; - instanța de apel nu a ținut cont de faptul că infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (3) lit. e), f) Cod penal se sancționează cu închisoare de la 3 la 7 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 7000 la 9000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice. 5 - decizia adoptată în cauza lui Coșneanu Dumitru la motivarea stabilirii pedepsei contravine prevederilor art. 395 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, deoarece ea nu cuprinde motivele de neaplicare a pedepsei complementare obligatorii. 4.2. Avocatul Vuico Angela în numele inculpatului Coșneanu Dumitru, care indică temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, precum și încălcarea dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO, și solicită casarea deciziei instanței de apel, prin care Coșneanu Dumitru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. e), f) Cod penal, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care de încetat procesul penal în privința lui Coșneanu Dumitru în baza art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în legătură cu faptul că există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală. În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; - inculpatului Coșneanu Dumitru i se incriminează comiterea unei pretinse fapte prejudiciabile, calificarea căreia este eronat efectuată în baza elementelor infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. e), f) Cod penal, în afara unui proces pornit legal; - prin ordonanța din 03.12.2016, ofițerul de urmărire penală Guma A. a dispus pornirea urmăririi penale în baza art. 217 alin. (3) lit. e) și art. 322, fără alineat, din Codul Penal. Coșneanu Dumitru a fost pus sub învinuire și deferit justiției în absența ordonanței de pornire a urmăririi penale pentru fapta prevăzută de art. 2171 alin. (3) lit. e) f) din Codul penal. Întâi de toate sancțiunea din art.217 alin. (3) Codul penal este diferită de sancțiunea art. 2171 alin. (3) Cod penal, ultima constituind o infracțiune gravă în raport cu prima, care este una mai puțin gravă. Astfel, inculpatul Coșneanu Dumitru a fost pus ilegal sub învinuire pentru o infracțiune mai gravă decât cea pentru care s-a pornit și s-a desfășurat urmărirea penală; - emiterea în asemenea manieră și conținut a ordonanței de punere sub învinuire, reprezintă o încălcare esențială a legii procesual-penale, care afectează drepturi și interese legitime ale persoanei, iar în baza art. 94 alin. (l) pct. 8) alin. (2) Cod de procedură penală, această ordonanță este nulă și, respectiv, în corespundere cu art. 251 Cod de procedură penală, devin nule și toate celelalte acte procedurale efectuate în cadrul urmăririi penale; - procurorul nu a stabilit dar mai înainte de aceasta nu a indicat în actul de învinuire cui anume ar fi încercat să transmită inculpatul substanța respectivă, deoarece art. 322 Cod penal incriminează și sancționează transmiterea sau încercarea de transmitere prin orice mijloace persoanelor deținute în penitenciare a drogurilor, pe când procurorul indică în învinuire s-o transmită pe teritoriul Penitenciarului nr.17 Rezina. Astfel, învinuirea este una neclară, incertă și 6 echivocă, cu caracter arbitrar și difuz; - învinuirea formulată, iar ulterior transpusă în rechizitoriu, nu corespunde prevederilor art. 281 Cod de procedură penală și nu întrunește elementele necesare de claritate, pentru a-i asigura realizarea de către inculpat a dreptul efectiv la apărare; - procurorul nu a stabilit complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei, și nu a verificat legalitatea probelor administrate, prin prisma cerințelor de fapt și de drept, deși la caz s-a identificat admiterea mai multor încălcări de ordin procesual, care afectează legalitatea procesului penal desfășurat, iar în consecință, acestea duc la încetarea în parte a procesului penal, în legătură cu constatarea circumstanțelor care exclud sau condiționează tragerea inculpatului la răspundere penală pentru fapta incriminată; - instanța de apel urma să dea o apreciere erorilor de ordin procesual la etapa pornirii urmăririi penale, dar și nemijlocit desfășurării urmăririi penale, deoarece aceste încălcări atrag în cele din urmă încetarea procesului penal pornit la caz, în situația inadmisibilității probelor vizate prin prisma normelor Codului de procedură penală; - instanța de apel nu a respectat cerințele art. 101 Cod de procedură penală, și nu a dat o apreciere cuvenită fiecărei probe din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al colaborării lor, nerespectând prevederile legii.

Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Conducându-se de dispozițiile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz, Colegiul penal lărgit atestă că recurenții invocă temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, și anume că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, precum și încălcarea dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO. Verificând materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată că se confirmă incidența temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 2), 10), 12) Cod de procedură penală, prin prisma aspectelor că instanța nu a fost compusă potrivit 7 legii, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și s-a aplicat o pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. 5.1. Colegiul penal lărgit verificând materialele cauzei penale, atestă că potrivit fișei de repartizare a cauzei (f.d. 222, vol. I), cauza a fost repartizată aleatoriul pentru judecare judecătorului raportor Vrabii Silvia în complet cu judecătorii Pleșca Ion și Spoială Alexandru. Ulterior, conform procesului-verbal al ședinței de judecată din instanța de apel în ședința din 02 martie 2020 (f.d. 230-231, vol. I), în lipsa vreunei încheieri a președintelui instanței de schimbare a membrilor completului, cauza a fost judecată în completul format din judecătorii Vrabii Silvia, Dutca Ina și Spoială Alexandru. În continuare, potrivit procesului-verbal a ședinței din intstanța de apel din 03 iunie 2020 (f.d. 234, vol. I) în lipsa vreunei încheieri a președintelui instanței de schimbare a membrilor completului, cauza a fost judecată deja în completul format din judecătorii Vrabii Silvia, Cojocari Elena și Spoiala Alexandru. Prin încheierea din 22 iulie 2020 a președintelui interimar al Curții de Apel Chișinău, Bulgac Lidia, în legătură cu imposibilitatea judecătorului Pleșca Ion de a participa la examinarea cauzei, deoarece a fost eliberat din funcția de judecător, s- a format completul pentru examinarea cauzelor penale stabilite pentru 22 iulie 2020, în completul de judecată format din judecătorii Vrabii Silvia, Cojocari Elena și Spoială Alexandru. (f.d. 239, vol. I) Ulterior, prin încheierea din 29 iulie 2020 a președintelui interimar al Curții de Apel Chișinău, Bulgac Lidia, în legătură cu imposibilitatea judecătorului Pleșca Ion de a participa la examinarea cauzei, deoarece a fost eliberat din funcția de judecător, s-a format completul pentru examinarea cauzelor penale stabilite pentru 29 iulie 2020, în completul de judecată format din judecătorii Vrabii Silvia, Gafton Alexandru și Spoiala Alexandru. (f.d. 246, vol. I) 8 Totodată, Colegiul penal lărgit atestă că potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 29 iulie 2020 (f.d. 247, vol. I), a fost pronunțat dispozitivul deciziei instanței de apel de completul format din judecătorii Vrabii Silvia, Cojocari Elena și Spoială Alexandru, contrar încheierii din 29 iulie 2020 a președintelui interimar al Curții de Apel Chișinău, Bulgac Lidia, prin care s-a format completul pentru examinarea cauzelor penale stabilite pentru 29 iulie 2020, în completul de judecată format din judecătorii Vrabii Silvia, Gafton Alexandru și Spoiala Alexandru. (f.d. 246, vol. I). În acest sens, Colegiul penal lărgit invocă că potrivit prevederilor art. 31 alin. (1), (2), (3) Cod de procedură penală, completul de judecată format în condițiile art. 30 trebuie să rămână același în tot cursul judecării cauzei, cu excepția prevăzută în alin.(3). Dacă aceasta nu este posibil, completul poate fi schimbat până la începerea cercetării judecătorești. După începerea cercetării judecătorești, orice schimbare intervenită în completul de judecată impune reluarea de la început a cercetării judecătorești. În cazul în care cauza se judecă în fond de un complet format din 3 judecători și unul din aceștia nu poate participa în continuare la judecarea cauzei din motiv de boală îndelungată, deces sau din motivul eliberării din funcție în condițiile legii, acest judecător este înlocuit de un alt judecător și cauza se judecă în continuare. De asemenea, Colegiul penal lărgit notează că potrivit prevederilor art. 61 alin. (11) din Legea cu privire la organizarea judecătorească nr 514-XII din 06.07.1995, constituirea completelor de judecată și desemnarea președinților acestora se fac la începutul anului prin dispoziție a președintelui instanței. Schimbarea membrilor completului se face în cazuri excepționale, în baza unei încheieri motivate a președintelui instanței judecătorești și potrivit criteriilor obiective stabilite de regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. Încheierea motivată privind schimbarea membrilor completului se anexează la materialele dosarului. Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă că în prezenta speță, la formarea completului de judecată ce urma a examina cauza, de către instanța de apel nu au fost respectate prevederile legale enunțate supra, or dispozitivul deciziei și decizia instanței de apel au fost pronunțate într-un complet de judecată în componența - Vrabii Silvia, Cojocari Elena, Spoiala Alexandru, ce contravine dispoziției din încheierea din 29 iulie 2020 a președintelui interimar a Curții de Apel Chișinău, prin care pentru ședințele de judecată în cauzele penale stabilite pentru data de 29 iulie 2020 a fost format completul de judecată în componența - Vrabii Silvia, Gafton Alexandru și Spoiala Alexandru (f.d. 246, vol. I) și astfel este afectată legalitatea deciziei instanței de apel, ce conform art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală, atrage nulitatea actului procedural. 5.2. Totodată, Colegiul penal lărgit notează că din conținutul deciziei instanței de apel (f.d. 10, 18, 24, vol. II) rezultă că acțiunile inculpatului Coșneanu Dumitru au fost calificate de către instanța de apel în baza art. 322 alin. (1) Cod 9 penal, cu textul normei - încercarea de a transmite prin orice mijloace persoanelor deținute în penitenciare a drogurilor, acțiune săvârșită în proporții mari, fapte pasibile de răspundere penală. De asemenea, Colegiul penal lărgit indică că prin Legea pentru modificarea Codului penal al Republicii Moldova nr. 157 din 26.07.2018 în vigoare din 14.10.2018, textul din art. 322 alin. (1) Cod penal, a fost modificat cu următorul conținut "Transmiterea tăinuită de control prin orice mijloace persoanelor deținute în instituțiile penitenciare a obiectelor sau a substanțelor a căror transmitere ori păstrare este interzisă conform legislației privind executarea hotărârilor cu caracter penal", fiind exclusă acțiunea de - încercare de transmitere, prevăzută de textul componenței de infracțiune prevăzute de art. 322 alin. (1) Cod penal (red. Legii nr. 2017 din 07.11.2016). Prin urmare, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel la calificarea acțiunilor inculpatului Coșneanu Dumitru, urma să țină cont de această modificare a legislației penale, și să motiveze și să adopte o decizie legală, corespunzătoare noilor modificări operate și intrate în vigoare în art. 322 Cod penal. 5.3. Totodată, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel după individualizarea pedepsei stabilite și având în vedere faptul că anterior inculpatul Coșneanu Dumitru a mai fost condamnat "prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 29.05.2019 (f.d. 28 vol. II)" , aceasta greșit a stabilit pedeapsa definitivă pentru cumul de sentințe conform prevederilor art. 85 alin. (1) Cod penal, fără a ține cont de faptul că infracțiunea în prezenta speță a fost săvârșită de inculpat la 03.12.2016, iar sentința adoptată de Judecătoria Chișinău (sediul Centru) în privința lui a fost pronunțată ulterior la 29.05.2019. În acest sens, Colegiul penal lărgit notează că potrivit prevederilor art. 84 alin. (4) Cod penal, conform prevederilor alin.(1)–(3) se stabilește pedeapsa și în cazul în care, după pronunțarea sentinței, se constată că persoana condamnată este vinovată și de comiterea unei alte infracțiuni săvârșite înainte de pronunțarea sentinței în prima cauză. În acest caz, în termenul pedepsei se include durata pedepsei executate, complet sau parțial, în baza primei sentințe. Prin urmare, se atestă că inculpatul a săvârșit infracțiunea din prezenta speță până la pronunțarea sentinței în prima cauză, dar nu după pronunțarea acesteia cum prevede dispoziția art. 85 alin. (1) Cod penal, din care considerent în speță urma corect a fi aplicate prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal, ce duce la concluzia că instanța de apel a examinat apelul procurorului superficial, fără a aplica corect prevederile Codului penal și Codului de procedură penală, ce vorbește despre lipsa de responsabilitate și profesionalism. 5.3. În consecință, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel a adoptat o decizie de casare a sentinței primei instanțe și pronunțare a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, legalitatea căreia este afectată de erorile identificate, ce cad sub incidența temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 2), 10), 12) Cod de procedură penală, or completul care a 10 judecat cauza nu a fost compus potrivit legii, și totodată nu au fost clarificate aspectele ce țin de încadrarea juridică a faptei incriminate inculpatului în baza art. 322 alin. (1) Cod penal, pedeapsa definitivă a fost stabilită eronat prin aplicarea prevederilor art. 85 Cod penal, și astfel recursurile ordinare declarate urmează a fi admise, iar decizia instanței de apel casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de instanța de apel, în alt complet de judecată.

Astfel, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursurile declarate, nominalizate în prezenta decizie, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu și de practica relevantă a CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417, 418, 419 Cod de procedură penală.

Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina și de către avocatul Vuico Angela în numele inculpatului Coșneanu Dumitru, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iulie 2020, în cauza penală privindu-l pe Coșneanu Dumitru Xxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu este supusă căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 14 ianuarie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor 11