1ra-777/20 — 264 alin. 4 și 266 CP

1ra-777/20 — 264 alin. 4 și 266 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-777/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul Melnic

Oxana, în numele inculpatului Chicaroș Ion, prin care se solicită casarea încheierii Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 16 octombrie 2019 și a deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 30 octombrie 2019, în cauza penală în privința lui

Chicaroș Ion XXXXX, născut la XXXXX, originar

și domiciliat în XXXXX

Termenul de examinare a cauzei:

Instanța de fond: 13.11.2017 – 19.12.2019;

Instanța de apel: 16.01.2019-30.10.2019

Instanța de recurs: 16.01.2020-26.02.2020

Asupra recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul Penal lărgit

c o n s t a t ă:

Chicaroș Ion XXXXX, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.

264 alin. (4) și art. 266 Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa:

- în baza art. 264 alin. (4) Cod penal – 6 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani;

- în baza art. 266 Cod penal – 2 ani închisoare.

În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor

aplicate, i s-a aplicat pedeapsa definitivă de 7 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis,

cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani.

S-a aplicat măsura preventivă sub formă de arest preventiv din momentul intrării în

vigoare a sentinței de condamnare.

Termenul ispășirii pedepsei a fi calculat din momentul reținerii.

În conformitate cu art. 88 Cod penal, s-a inclus în termenul ispășirii pedepsei, perioada

aflării sub arest la domiciliu de la 13.12.2015 până la 11.05.2016.

1

Acțiunea civilă a succesorului părții vătămate Rusu Valentina, a fost lăsată fără

examinare, explicându-i-se dreptul de a înainta o asemenea acțiune în ordinea procedurii

civile.

A fost respinsă cerința procurorului privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor de

judecată în sumă de 8250,67 lei.

Corpurile delicte:

- automobilul de model „Opel Kadett” cu n/î XXXXX, aflat la păstrare la IP Briceni, a

fi restituit proprietarului Chicaroș Ion;

- un pachet de polietilenă în care se află obiecte ridicate în cadrul cercetării la fața locului

din 13 decembrie 2015 și carcasa deteriorată a unui far anticeață, un far anticeață, care se

păstrează la Judecătoria Edineț, sediul Briceni, a le nimici.

În fapt, Chicaroș Ion, la 13.12.2015 pe la orele 17:00, fiind în stare de ebrietate,

conducând mijlocul de transport de model „Opel Kadett” cu n/î XXXXX, pe traseul L-26 spre

direcția s. Tabani, r. Briceni, încălcând regulile de securitate a circulației și de exploatare a

mijlocului de transport, prevăzute de art. 10 alin. (1) lit. b) RCR, care prevede că persoana,

care conduce un vehicul trebuie să posede cunoștințe și să execute cerințele RCR, precum și

să posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum; art. 14 lit. a)

RCR, a condus vehiculul în stare de ebrietate; art. 45 alin. (1) lit. b), d) al RCR, nu a ținut

cont de dexteritatea în conducere, care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase și

situația rutieră; art. 45 alin. (2) al RCR, care prevede că în cazul în care în limita vizibilității

apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să

oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului; art. 46 lit. a) RCR, care prevede

că conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudență sporită și, în caz de necesitate, să

reducă viteza până la limita, care i-ar asigura securitatea circulației sau chiar să oprească,

în cazurile în care se deplasează pe lângă persoane, a tamponat pietonul Russu Alexandr

XXXXX, în rezultatul căruia acesta, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 14-D

din 20.01.2016, a primit leziuni corporale sub formă de: hemoragie subarahnoidală, detașarea

coloanei vertebrale la nivel toracic, între vertebrele 3 și 4, cu lezarea completă a măduvei

spinării, fractura claviculei stângi, fractura bilaterală a coastelor pe 2 linii anatomice cu

deplasarea fragmentelor, lezarea plămânului stâng, însoțită cu hemoragie în cavitatea pleurală

pe stânga (500,0 sânge), hemoragii în țesuturile moi a cutiei toracice, excoriații și plăgi la

față, cutia toracică pe dreapta, genunchi, regiunea lombară centru și pe dreapta, produse prin

2

acțiunea traumatică a unui corp dur contondent, posibil în accident rutier – călcarea cu roțile

peste corp, victima aflându-se în poziție orizontală (culcat) și care se califică ca grave

periculoase pentru viață, declanșând decesul.

Tot Chicaroș Ion, la 13.12.2015 pe la orele 17:00, fiind în stare de ebrietate, conducând

mijlocul de transport de model „Opel Kadett”, cu n/î XXXXX, pe traseul L-26 spre direcția

s. Tabani, r. Briceni, încălcând Regulile de securitate a circulației și de exploatare a mijlocului

de transport, prevăzute de art. 10 alin. (1) lit. b) RCR, care prevede că persoana, care conduce

un vehicul trebuie să posede cunoștințe și să execute cerințele RCR, precum și să posede

dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum; art. 14 lit. a) RCR, a condus

vehiculul în stare de ebrietate; art. 45 alin. (1) lit. b), d) al RCR, nu a ținut cont de dexteritatea

în conducere, care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase și situația rutieră; art. 45 alin.

(2) al RCR, care prevede, că în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole, care pot fi

observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune

în pericol siguranța traficului; art. 46 lit. a) RCR, care prevede că conducătorul de vehicul

trebuie să manifeste prudență sporită și, în caz de necesitate, să reducă viteza până la limita,

care i-ar asigura securitatea circulației sau chiar să oprească, în cazurile în care se deplasează

pe lângă persoane, a tamponat pietonul Russu Alexandr XXXXX, care în rezultatul vătămării

corporale grave periculoase pentru viață, a decedat și încălcând regulile de securitate a

circulației și de exploatare a mijlocului de transport, prevăzute de art. 12 pct. 1) lit. a), b), c),

g) RCR, care prevede că conducătorul de vehicul implicat într-un accident în traficul rutier

este obligat să oprească imediat, să nu schimbe poziția vehiculului și a obiectelor de pe

carosabil provenite ca urmare a accidentului în traficul rutier cu excepția cazurilor prevăzute

în subpct. 1) lit. c), d) din prezentul punct; să acorde primul ajutor, să cheme ambulanța în

cazul în care în accident au fost cauzate traumatisme persoanelor, iar dacă acesta nu este

posibil sau în cazurile de urgenta – să asigure transportarea persoanei traumatizate la cea

mai apropiată unitate medicală cu un vehicul de ocazie ori cu propriul vehicul, să declare la

unitatea medicală identitatea sa, prezentând permisul de conducere sau alt act, precum și

certificatul de înmatriculare a vehiculului, ulterior să revină la locul accidentului; să anunțe

despre accident politia și să rămână pe loc până la sosirea polițiștilor, a părăsit locul

accidentului rutier.

În drept, aceste acțiuni ale inculpatului cad sub incidența prevederilor art. 264 alin. (4)

Cod penal – încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor

de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, acțiune care a provocat

3

decesul unei persoane, săvârșită în stare de ebrietate și ale art. 266 Cod penal – părăsirea

locului accidentului rutier de către persoana care conducea mijlocul de transport și care a

încălcat regulile de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport, dacă

aceasta a provocat urmările indicate la art. 264 alin. (3).

402 Cod de procedură penală, a fost contestată cu apel de către acuzatorul de stat Dumbrava

Valentin și avocatul Melnic Oxana, în numele inculpatului.

3.1. Acuzatorul de stat prin apelul declarat a solicitat casarea sentinței în partea

cheltuielilor judiciare, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care a dispune încasarea din contul lui Chicaroș Ion în beneficiul statului a

8250,67 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

În motivarea cerințelor apelului s-a invocat că instanța de fond în mod neîntemeiat a

refuzat în admiterea cerințelor de a încasa din contul inculpatului a cheltuielilor de judecată

ce au fost suportate în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale, care, în total, constituie

suma de 8250,67 lei: testarea alcoolscopică – 22 lei; bunuri materiale pentru testarea

alcoolscopică (muștiuc – 1 bucată) – 8 lei, raport de constatare medico-legală a cauzei

decesului nr. 257 din 16.12.2015 – 469 lei, raport de expertiză medico-legală nr. 14-D din

20.01.2016 – 57 lei, raportul de expertiză medico-legală nr. 451 din 16.12.2015 – 148 lei,

raportul de expertiză trasologică nr. 34/12/1-S-9028 din 13.10.2016 – 340 lei, raportul de

expertiză auto-tehnică a accidentelor rutiere nr. 34/12/1-R-7007 din 30.12.2016 – 380 lei,

raportul de expertiză trasologică nr. 34/12/1-R-7238 din 30.12.2016 – 340 lei, expertiza

medico-legală suplimentară/complexă nr. 354 din 02.06.2017 – 5120 lei, materiale

consumabile (hârtie) – 1366,67 lei, or art. 227, 229 Cod de procedură penală prevăd

modalitatea de obligare a inculpatului la achitarea cheltuielilor judiciare.

Avansarea cheltuielilor judiciare de către stat își are temeiul în necesitatea desfășurării

procesului penal din oficiu, pentru ca nici un infractor să nu rămână nepedepsit. În ceea ce

privește temeiul obligației de a suporta cheltuielile judiciare, distinge că inculpatul condamnat

va suporta aceste cheltuieli în baza vinovăției sale infracționale, deoarece fără săvârșirea

infracțiunii, astfel de cheltuieli nu s-ar fi făcut. Una din condițiile adoptării unei sentințe legale

este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate în ședința de judecată.

La întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală

și să soluționeze toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală.

4

Cheltuielile judiciare nu se pot confunda cu despăgubirile civile, acestea din urmă

putându-se acorda numai în măsura în care infracțiunea a produs pagube materiale. Cu atât

mai mult că cheltuielile judiciare există în orice proces penal, în timp ce despăgubirile civile

pot fi acordate numai dacă în procesul penal a fost înaintată o acțiune civilă. Cheltuielile

judiciare necesită a fi deosebite de cheltuielile legate de administrarea justiției în care se

includ sumele alocate pentru retribuirea muncii angajaților organelor de urmărire penală, a

procurorilor, judecătorilor, pentru întreținerea localurilor unde funcționează aceste organe, a

locurilor de detenție și întreținere a bănuiților, învinuiților și inculpaților deținuți preventiv.

În faza de urmărire penală au fost realizate acțiuni în vederea asigurării evaluării

cuantumului real al cheltuielilor judiciare suportate de către stat pentru desfășurarea

procesului penal, în special cele ce țin de efectuarea expertizelor, efectuarea nemijlocită a

acțiunilor procesual penale. Odată cu dispunerea și efectuarea acțiunilor procesuale s-a

solicitat informațiile scrise corespunzătoare cu privire la cheltuielile reale care au fost

suportate, cu anexarea informațiilor date la dosarul penal.

Astfel, este necesar de menționat că la materialele cauzei penale au fost anexate probe

certe, care dovedesc faptul suportării cheltuielilor judiciare în sumă de 8250,67 lei, însă

instanța nu a dat apreciere acestui fapt.

3.2. Avocatul Melnic Oxana în apelul declarat, în numele inculpatului, prin care

solicită casarea sentinței primei instanțe, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

prin care Chicaroș Ion să fie achitat.

Conform raportului de expertiză, decesul părții vătămate a survenit ca rezultat al acțiunii

de călcare cu roțile a automobilului peste corp. Raportul de expertiză medico-legală în comisie

la fel indică la traversarea corpului cu roțile automobilului, leziunile depistate formându-se

prin mecanism de compresiune, victima fiind în poziție orizontală. Astfel, ambele rapoarte de

expertiză indică la acțiunea de călcare peste partea vătămată Russu Alexandr, care s-a soldat

cu vătămarea gravă a integrității corporale și decesul acestuia, și nicidecum la acțiunea de

tamponare, acțiune ce stă la baza învinuirii lui Chicaroș Ion și care a fost constatată de prima

instanță.

Deci, că faptele constatate de instanță sunt lipsite de bază probantă, or probele la care se

face referire, de fapt, constată decesul părții vătămate ca rezultat al vătămărilor corporale

cauzate de un corp contondent, prin acțiunea de călcare cu roțile peste corp, victima aflându-

se deja în poziție orizontală, iar expertul judiciar tehnico-criminalist nu a dat răspuns la

întrebarea privind legătura cauzală dintre deteriorările depistate la automobilul inculpatului și

5

accident, precizând ca răspuns la întrebarea nr. 15, că deteriorările depistate la automobilul

„Opel Kadett” au putut fi provocate și în alte circumstanțe anterioare, ținând cont de uzura

automobilului.

Instanța este obligată să supună aprecierii proba cu martor din punct de vedere

pertinent, concludent, veridic și util, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, ea, însă, a lăsat fără apreciere declarațiile martorului expert potrivit cărora

automobilul supus examinării nu a fost implicat în tamponarea pietonului nici în picioare, nici

culcat, rezumându-se la enumerarea probelor cu preluarea poziției părții acuzării.

De asemenea, instanța nu s-a expus asupra plângerilor adresate în temeiul art. 299, 313

Cod de procedură penală asupra ordonanțelor din 20.11.2017 cu privire la excluderea de pe

cauza penală a raportului de expertiză nr. 321 efectuat de CEXIN și ordonanța din 20.10.2017

cu privire la anularea ordonanțelor din 12.10.2017 și din 19.10.2017 prin care s-au dispus

efectuarea expertizei în comisie repetate și admiterea demersului apărării și a procesului-

verbal cu privire la dispunerea expertizei și că, urma a fi numită expertiză repetată, ținând

cont de dreptul inculpatului la apărare cât și de garanțiile oferite în acest sens de art. 142 alin.

(2) Cod de procedură penală.

2019, apelurile procurorului și a avocatului, în numele inculpatului, au fost admise, din alte

motive decât cele invocate, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care s-a încetat procesul penal intentat în

baza art. 266 Cod penal, din motivul expirării termenului de prescripție pentru atragerea la

răspundere penală.

Chicaroș Ion a fost considerat condamnat în baza art. 264 alin. (4) Cod penal și în baza

acestei legi i s-a stabilit pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare, în penitenciar de tip deschis, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 (cinci) ani.

Termenul pedepsei a fost calculat din 30.10.2019, cu includerea în acest termen a

perioadei aflării lui în arest la domiciliu de la 13.12.2015 până la 11.05.2016, cu luarea

inculpatului sub strajă, din sala de ședințe.

În latura corpurilor delicte și a acțiunii civile au fost menținute dispozițiile sentinței

instanței de fond.

Concluziile despre vinovăția lui Chicaroș Ion în săvârșirea faptei incriminate lui și-au

găsit confirmare și că sentința în această parte, cât și încât privește soluționarea acțiunii civile

6

și a sorții corpurilor delicte se menține, instanța de apel intervenind doar în partea ce ține de

termenul de prescripție de tragere la răspundere penală pe capătul de acuzare adus în baza art.

266 Cod penal.

Făcând o apreciere obiectivă a aspectelor de fapt și de drept ale cauzei prin prisma

bazei probante administrate de către organul de urmărire penală, examinate și apreciate de

către prima instanță, suplimentar apreciate de către instanța de apel, s-a conchis că în temei

legal s-a ajuns la concluzia privind stabilirea vinovăției și încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului în baza art. 264 alin. (4) și art. art. 266 Cod penal.

Astfel, inculpatul pe întreg procesul penal, a avut o poziție duplicitară.

Fiind audiat în calitate de bănuit și învinuit, a făcut declarații incriminatoare,

recunoscând vina și arătând că a condus mijlocul de transport fiind în stare de ebrietate și că

în timpul deplasării a văzut un obstacol, a continuat deplasarea fără a se opri și că în timpul

virării spre stânga a simțit o vibrație în volan și cu roata din față dreaptă a trecut peste obstacol.

Nu a contenit viteza, a continuat deplasarea fără să verifice peste ce a trecut, crezând că a

călcat doar o cutie. Când a ajuns acasă nu a verificat starea automobilul.

În instanța de fond și de apel, el a revenit asupra acestor declarații și a arătat că nu

recunoaște vina în cele incriminate, în toate evenimentele fiind implicat Trestian Vasile și

primarul s. Tabani, r. Briceni.

În seara accidentului rutier a servit băuturi alcoolice și posibil să-i fi pus persoana pe

nume Ghena ceva în băutură, deoarece nu ține minte cum s-a deplasat la domiciliu, trezindu-

se în pat.

A fost asigurat de sora medicală și Spivacenco Ghenadie că totul o să fie bine, nefiind

vinovat în vreo ilegalitate.

Nu a solicitat să-i fie prelevate probe pentru a confirma bănuiala că i s-a pus ceva în

băutură.

Declarațiilor lui Chicaroș Ion date în calitate de inculpat au fost apreciate critic, ca

necorespunzând realității și ca fiind făcute în scopul exercitării libertății la autoincriminare,

iar cele de la urmărirea penală au fost invocate în susținerea învinuirii, motivându-se că ele

coroborează și completează în ansamblu cu materialul probator colectat și administrat de

acuzare și anume:

- declarațiile succesorului părții vătămate Russu Valentina potrivit cărora la 13

decembrie 2015 pe la ora 17:00 a fost telefonată de Chicaroș Raisa, comunicându-i-se că

Russu Alexandr a fost lovit de un automobil.

7

La locul accidentului rutier a mers soțul și fiica și, din spusele primului a aflat că fiul a

decedat în drum spre spital.

A doua zi, la morgă a văzut că Russu Alexandr avea leziuni la spate (două coaste s-au

rupt și au intrat în plămâni, formând o gaură), barbă și piciorul drept (oasele erau fărâmate).

La gaura din spate erau urme de parcă s-a trecut peste el cu roata.

Din partea inculpatului, au venit terți care i-au transmis suma de 21000 lei în două tranșe.

După înmormântare, Chicaroș Ion a venit la ea acasă, și-a cerut iertare și i-a spus că a

mers peste o cutie.

Colegii de lucru ai feciorului i-au comunicat că în ziua accidentului rutier acesta a servit

băuturi alcoolice.

- declarațiile martorului Zeablova Svetlana potrivit cărora la 13 decembrie 2015, în

intervalul de oră 17:00-18:00, Chicaroș Ion a venit acasă, fiind în stare de ebrietate. După o

perioadă de timp au venit și angajații MAI, comunicându-le că inculpatul a accidentat mortal

un om.

Când a fost luat automobilul, a observat că bara de protecție în partea din față era

deteriorată.

Inculpatul i-a comunicat că în timpul deplasării cu automobilul, a trecut peste o cutie.

- declarațiile martorului Buleu Vadim potrivit cărora la 13 decembrie 2015 Russu

Alexandr, care îi era coleg de serviciu, a servit băuturi alcoolice și împreună au pornit pe jos

spre casă. Ajungând la o stâncă, Russu Alexandr i-a spus că rămâne să se odihnească. În jurul

orei 17:15 a auzit în drum o lovitură și un zgomot de sticlă stricată.

Când a ieșit afară, a văzut lumini de girofaruri și a ieșit în drum. În drum l-a văzut jos

pe Russu Alexandr și două persoane. A întrebat ce s-a întâmplat și cei doi i-au spus că au văzut

acest om la pământ și s-au oprit să vadă ce-i cu el. S-a apropiat de Alexandr, l-a strigat pe

nume, el a ridicat capul și a văzut cum îi curgea sânge pe frunte.

Când a venit la fața locului, Russu Alexandr era cu fața în jos pe dreapta drumului

dinspre Briceni spre Tabani și era cu pieptul pe acostament. Lângă Alexandr erau niște cioburi

din plastic și pachetul său cu mâncare.

- declarațiile martorilor Groholschii Victor și Lavric Vadim potrivit cărora în luna

decembrie 2015 se deplasau cu automobilul de model „Dacia Logan” s. Tabani.

Pe lângă oloiniță, au văzut un om (Russu Alexandr) care era jos, cu capul pe asfalt și

corpul pe acostament, și au crezut că este băut. Acesta era viu și lângă el erau cioburi de plastic

și de sticlă.

8

La fața locului a venit Buleu Vadim și apoi s-au oprit mai multe mașini.

A fost chemată salvarea și poliția.

- declarațiile martorului Trestian Vasile potrivit cărora la 13 decembrie 2015 a dat o

petrecere la care a fost prezent și Chicaroș Ion. Inculpatul a servit băuturi alcoolice și în

intervalul de timp 14:00-15:00 acesta a plecat. Apoi a primit un apel telefonic de la un

colaborator de poliție, comunicându-i-se că la intrare în s. Tabani, s-a produs un accident

rutier cu deces și cu părăsirea locului accidentului. Împreună cu soția și cu Comendant

Ghenadie au mers la fața locului.

Acolo un membru a grupei operative a găsit un fragment din plastic pe care se afla un

număr și l-a scanat. În rezultatul scanării, s-a stabilit că posibil ca fragmentul din plastic să

aparțină mijlocului de transport de model „Opel Kadett”.

S-a deplasat la Chicaroș Ion, l-a chemat la poartă și acesta i-a spus că la marginea satului

a lovit o cutie de carton, care era pe asfalt.

Automobilul lui Chicaroș Ion era în ogradă aproape de poartă și avea deteriorări.

- declarațiile martorului Bolduma Igor potrivit cărora de la Chicaroș Lilian a aflat că a

avut loc un accident rutier. S-a deplasat la locul accidentului. Când a ajuns salvarea a plecat,

iar angajații MAI căutau urme ale infracțiunii.

Cociurca V. a găsit un detaliu de automobil cu un cod, și a telefonat la un mecanic din s.

Corjeuți și acela i-a comunicat că acest detaliu este de la automobilul de model „Opel”. S-au

început căutările automobilului de model „Opel Kadet”. Peste un timp s-a auzit, că așa model

de automobil este la Chicaroș Ion și toți s-au deplasat încolo.

Chicaroș Ion se afla în stare de ebrietate și a comunicat că nu cunoaște ce a lovit,

deoarece a ocolit o cutie.

Automobilul lui Chicaroș Ion era în ogradă și era deteriorat.

În acea seară, de la Chicaroș Ion în prezența lui Șova Victor a primit 21000 lei pe care

i-a transmis familiei lui Russu Alexandr.

- raportul R-2 nr. 3959 din 13.12.2015 din care urmează, că a parvenit comunicare

telefonică de la salvarea or. Briceni pe faptul cazului, că la 13.12.2015, ora 17:30 în s. Tabani

r. Briceni, șoferul unui automobil neidentificat a tamponat pietonul Russu Alexandr, care a

decedat, iar șoferul cu automobilul deplasându-se într-o direcție necunoscută (f.d. 6, vol. I).

- procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 13.12.2015, schița

accidentului rutier și planșa fotografică din care rezultă că pe acostamentul din partea dreaptă,

9

direcția s. Tabani au fost depistate cioburi de masă plastică, sticlă și un fragment de metal (f.d.

6-13, vol. I).

- tichetul cu rezultatul „Drager alcotester 8510 RO” din 13.12.2015, ora 19:29, în care

este indicat gradul de alcoolemie depistat în aerul expirat de Chicaroș Ion – 0,79 mg/l (f.d.

14, vol. I).

- procesul-verbal de ridicare din 13.12.2015, din care rezultă că au fost ridicate 2

eprubete cu sânge de la Chicaroș Ion (f.d. 18, vol. I).

- procesul-verbal nr. 140 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare

a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 13.12.2015, ora 20:10, în concluzia căruia s-a

constatat „stare de ebrietate” (f.d. 19-20, vol. I).

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 13.12.2015 și fototabelul anexă potrivit

căruia a fost efectuată examinarea cadavrului Russu Alexandr (f.d. 22-30, vol. I).

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 13.12.2015 și fototabelul anexă potrivit

căruia că a fost efectuată cercetarea automobilului de model „Opel Kadett” cu n/î XXXXX în

gospodăria lui Chicaroș Ion, amplasată în XXXXX (f.d. 31-36), cu planșă fotografică (f.d.

33-36, vol. I).

- raportul de constatare medico-legală nr. 257 din 16.12.2015, din care urmează, că a

fost efectuată expertiza medico-legală a cadavrului lui Russu Alexandr, în concluzia căruia s-

a constatat, că decesul acestuia a survenit în rezultatul șocului traumatic și hemoragic, care s-

a dezvoltat în urma traumatismului asociat grav, exprimat prin hemoragie subarahnoidală slab

pronunțată, detașarea coloanei vertebrale nivel toracic între vertebrele 3 și 4 cu lezarea

completă a măduvei spinării, fractura claviculei stângi, fractura bilaterală a coastelor pe 2 linii

anatomice cu deplasarea fragmentelor, lezarea plămânului stâng, însoțită de hemoragie în

cavitatea pleurală pe stânga, hemoragii în țesuturile moi a cutiei toracice, excoriații și plăgi la

față, cutia toracică pe dreapta, genunchi, regiunea lombară centru și pe dreapta. Vătămările

corporale au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp dur contondent, posibil în

rezultatul accidentului rutier din 13.12.2015, și se califică ca grave, periculoase pentru viață

(f.d. 70-71, vol. I și f.d. 13-14, vol. II).

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 12.01.2016 cu planșă fotografică din

care rezultă că a fost examinat automobilul de model “Opel Kadett” cu n/î XXXXX, de

culoare albă (f.d. 72-77, vol. I).

- rezultatul testării automobilului de model „Opel Kadett” cu n/î XXXXX din

12.01.2016 (f.d. 79, vol. I).

10

- raportul de expertiză medico-legală nr. 14-D din 20.01.2016, din care rezultă că a fost

efectuată expertiza medico-legală pe documentele medicale ale cadavrului lui Russu

Alexandr, în concluzia căruia s-a constatat, că Russu Alexandr a primit leziuni corporale sub

formă de: hemoragie subarhnoidală, detașarea coloanei vertebrale nivel toracic între

vertebrele 3 și 4, cu lezarea completă a măduvei spinării, fractura claviculei stângi, fractura

bilaterală a coastelor pe 2 linii anatomice cu deplasarea fragmentelor, lezarea plămânului

stâng, însoțită cu hemoragie în cavitatea pleurală pe stânga (500,0 sânge), hemoragii în

țesuturile moi a cutiei toracice, excoriații și plăgi la față, cutia toracică pe dreapta, genunchi,

regiunea lombară centru și pe dreapta. Vătămările corporale depistate au fost produse prin

acțiunea traumatică a unui corp dur contondent, posibil în accident rutier – călcarea cu roțile

peste corp, victima aflându-se în poziție orizontală (culcat), care se califică ca grave

periculoase pentru viață și care au declanșat decesul persoanei. În proba de sânge a cadavrului

Russu Alexandr s-a depistat alcool etilic în cantitate de 3,49 % (f.d. 107, vol. I).

- raportul de expertiză medico-legală nr. 451 din 16.02.2015, din care rezultă că a fost

efectuată expertiza medico-legală a probei de sânge de la Chicaroș Ion, în concluzia căruia s-

a constatat, că în proba de sânge s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1,91 % echivalent

1,91 g/l. Din punct de vedere teoretic, Chicaroș Ion la 13.12.2015, ora 17:00, putea avea o

concentrație de alcool etilic în sânge de circa 2,24 %, echivalent a 2,24 g/l (f.d. 108-109, vol.

I).

- raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-5408 din 13.10.2016 și planșa ilustrativă, din care

rezultă, că au fost examinate două pachete în care se află cioburi de polimer, în concluzia

căruia s-a constatat, că:

1) 10 cioburi de polimer au constituit părți componente (fragmente) a unui tot

întreg (obiect unic), probabil a unui far auto anticeață. Nu a fost posibil de stabilit dacă

constituie un tot întreg cu părțile componente ale automobilului de model „Opel Kadet” cu

n/î XXXXX, deoarece nu a fost prezentat la examinare automobilul respectiv;

2) 19 cioburi din polimer au constituit părți componente (fragmente) a unui tot

întreg (obiect unic). Nu ține de competența expertului în domeniul trasologiei judiciare de a

stabili dacă cioburile date au fost deteriorare drept rezultat al accidentului rutier (f.d. 26-33,

vol. II).

- procesul-verbal de ridicare din 14.12.2016 din care rezultă că a fost efectuată ridicarea

de la automobilul de model „Opel Kadet” cu n/î XXXXX a farurilor anticeață, de pe bara de

protecție din față (f.d. 49, vol. II).

11

- raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-7007 din 30.12.2016 și planșa ilustrativă, din care

rezultă că au fost date răspunsurile la întrebările adresate, la întrebarea nr. 15 fiind dată

concluzia, că deteriorările depistate pe caroseria și piesele componente ale automobilului de

model „Opel Kadett” cu n/î XXXXX au putut fi provocate atât în rezultatul accidentului rutier

incriminat, cât și în alte circumstanțe anterioare, ținând cont de uzura automobilului (f.d. 54-

60, vol. II).

- raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-7238 din 30.12.2016 și planșa ilustrativă, din care

rezultă că au fost examinate două pachete în care se află cioburi de polimer, în concluzia

căruia s-a constatat, că suportul-microschemă ridicat în cadrul cercetării la fața locului la

13.12.2015 și fragmentul de cositor depistat la capătul unui fir extras din carcasa deteriorată

ridicată prin procesul-verbal din 14.12.2016 de la automobilul de model „Opel Kadet” cu n/î

XXXXX au format un tot întreg – far anticeață. Obiectele din polimer ridicate în cadrul

cercetării la fața locului sunt părți componente a unui far anticeață de același model cum este

farul anticeață ridicat prin procesul-verbal din14.12.2016 de la automobilul de model „Opel

Kadet” cu n/î XXXXX (f.d. 66-70, vol. II).

- raportul de expertiză judiciară nr. 354 din 02.06.2017 din care rezultă că a fost efectuată

expertiza medico-legală în comisie a documentelor medicale a lui Russu Alexandr, în

concluzia căruia s-a constatat:

1, 6. Conform Raportului de constatare medico-legală nr. 257 careva leziuni corporale,

ce ar indica faptul că victima, în faza primară a accidentului se afla în poziție verticală, nu au

fost depistate;

2, 3, 10, 11, 28, 31. Reieșind din localizarea și caracterul morfologic al leziunilor

depistate pe cadavru se poate constata, că fracturile de coaste bilateral cu hemoragii în

țesuturile moi, pe 2 linii anatomice, cu lezarea plămânului stâng, fractura claviculei stângi

sunt leziuni, care indică la traversarea corpului cu roțile automobilului, formându-se prin

mecanism de compresiune, victima fiind în poziție orizontală.

4, 5, 7, 9, 18, 30, 32. Toate leziunile depistate pe cadavru au caracter vital, au fost

produse într-o perioadă foarte scurtă de timp, sunt caracteristice unui accident rutier, însă

determinarea cărui vehicul concret nu ține de competența expertului medico-legal. De

menționat faptul că, în cazul dat, a fost implicat un autoturism, inclusiv și de model „Opel

Kadet”, se exclude implicarea unui autovehicul de mare tonaj (camion);

12

8, 12. Cu astfel de leziuni corporale, depistate la cadavrul Russu Alexandr decesul

survine într-un timp scurt, de la câteva minute până la 30 minute, fără posibilitatea victimei

de a se deplasa de sine stătător din acel loc;

lombară, atât separat cât și în ansamblu, nu puteau duce la decesul victimei;

Russu Alexandr se poate constata, că ele au fost produse de o singură unitate de transport;

19, 29. Plăgile din regiunea bărbiei pe dreapta și regiunea lombară pe centru au fost

produse prin mecanism de lovire, cu sau de un corp -uri dur-e contondent-e (asfalt, părțile

inferioare a unui automobil). Careva plăgi, ce ar fi fost produse prin tăiere, înjunghiere

(posibil cu un cuțit) la examinarea medico-legală a cadavrului nu au fost depistate;

(3,49%) corespunde intoxicației grave cu alcool etilic și nu se află în legătură cauzală directă

cu survenirea decesului (f.d. 100-104, vol. II).

Cu referire la învinuire adusă în baza art. 266 Cod penal s-a constatat intervenirea

circumstanțelor care condiționează încetarea procesului penal, expirând termenul de

prescripție de tragere la răspundere penală.

Conform art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală

dacă din ziua săvîrșirii infracțiunii ușoare a expirat termenul de 2 ani de la săvârșirea acesteia.

Sancțiunea art. 266 Cod penal, prevedea pedeapsa sub formă de amendă în mărime de

la 550 la 850 unități convenționale sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 200

la 240 de ore, sau închisoare de până la 2 ani.

Infracțiunea, prevăzută de art. 266 Cod penal, conform prevederilor art. 16 alin. (2)

Cod penal, se atribuie la categoria celor ușoare.

S-a reținut în sarcina inculpatului, că acesta a comis infracțiunea la 13.12.2015.

La momentul examinării cauzei, în instanța de apel, au expirat mai mult de 2 ani din

momentul săvârșirii acțiunilor infracționale de către inculpat.

Potrivit art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală în cazul în care, pe parcursul

judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5)-9), 285 alin.

(1) pct. 1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art. 53-60 Codul penal, instanța, prin

sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă.

La determinarea pedepsei pentru infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (4) Cod penal

instanța de fond a ținut cont de toate circumstanțele ce s-au stabilit pe cauză, în corespundere

13

cu prevederile art. 61, 75 Cod penal și a aplicat o pedeapsă corespunzătoare caracterului și

gradului de pericol social al faptei comise, infracțiunea făcând parte din categoria celor grave,

personalității inculpatului, care anterior a mai avut conflicte cu legea penală, săvârșind o

infracțiune din acela capital a Părții Speciale a Codului penal, precum și consecințelor

survenite ca rezultat al comiterii infracțiunii, corect concluzionându-se că corectarea

inculpatului este posibilă doar prin izolarea lui de societate.

Asupra argumentelor apelanților, s-a statuat că:

 nu sunt motive de inadmisibilitate a declarațiilor lui Chicaroș Ion de

recunoaștere a vinovăției în săvârșirea infracțiunilor imputate, acestea fiind confirmate prin

declarațiile martorilor Zeablova Svetlana, Trestian Vasile și Bolduma Igor potrivit cărora

inculpatul le-a comunicat că la marginea satului a trecut cu automobilul peste o cutie de

carton, ce s-a adeverit a fi corpul părții vătămate, acțiune prin care se exteriorizează

infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (4) Cod penal;

 argumentul că, fiind audiat în calitate de bănuit și învinuit, declarațiile semnate

de Chicaroș Ion nu i-au fost citite și nu i-au fost aduse la cunoștință ultimului, este nefondat,

or, după cum reiese din procesul-verbal de audiere a bănuitului din 14.12.2015, acesta a fost

scris personal de către ultimul, iar potrivit procesului-verbal de audiere a învinuitului din

15.12.2015, declarațiile au fost scrise de procuror din cuvintele lui Chicaroș Ion, fiind citite

acestuia în glas, ultimul obiecții nu a avut, fapt pentru care a contrasemnat procesul-verbal.

În cadrul audierii în calitate de bănuit și învinuit, Chicaroș Ion a fost asistat de avocat, care i-

a apărat drepturile și interesele sale, ceea ce denotă că recunoașterea vinovăției a fost

benevolă, ultimul nefiind influențat de nimeni la darea declarațiilor;

 versiunea că partea vătămată a fost înjunghiat de niște polițiști care au fost la

garajul martorului Trestian Vasile se exclude, deoarece rapoartele de expertiză confirmă că

vătămările corporale depistate la Russu Alexandr au fost produse prin acțiunea traumatică a

unui corp dur, contondent, posibil în accident rutier – călcarea cu roțile peste corp, toate

leziunile depistate fiind caracteristice unui accident rutier, fiind implicat un autoturism,

inclusiv și de model „Opel Kadett”, iar plăgi, ce ar fi fost produse prin tăiere, înjunghiere

(posibil cu un cuțit) nu au fost depistate. Mai mult, prin raportul de expertiză judiciară nr. 354

din 02.06.2017 s-a constatat că plăgile din regiunea bărbiei pe dreapta și regiunea lombară pe

centru au fost produse prin mecanism de lovire, cu sau de un corp-uri dur-e, contondent-e,

inclusiv și părțile inferioare a unui automobil. Concluziile date denotă în mod evident natura

apariției deteriorărilor depistate la automobilul „Opel Kadett” ce aparține inculpatului, acestea

14

fiind cauzate anume de tamponarea și trecerea cu automobilul peste corpul părții vătămate.

Circumstanțele date sunt dovedite și prin raportul de expertiză nr. 34/12/1- R-7007 din

30.12.2016, din care urmează, că au fost date răspunsurile la întrebările adresate, la întrebarea

nr. 15 fiind dată concluzia, că deteriorările depistate pe caroseria și piesele componente ale

automobilului de model „Opel Kadett” cu n/î XXXXX au putut fi provocate atât în rezultatul

accidentului rutier incriminat, cât și în alte circumstanțe anterioare, ținând cont de uzura

automobilului. În așa mod, raportul dat de expertiză nu exclude apariția deteriorărilor

depistate la automobil ca rezultat al cauzării accidentului rutier, iar coroborat cu celelalte

probe administrate, raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-7007 din 30.12.2016 confirmă

vinovăția inculpatului în comiterea accidentului rutier.

Martorii prezenți la accidentul rutier au confirmat, că la locul accidentului rutier au fost

depistate cioburi de plastic, care au fost ridicate în cadrul cercetării locului accidentului rutier.

Martorii Buleu Vadim, Groholschii Victor și Lavric Vadim au declarat că lângă partea

vătămată Russu Alexandr erau bucăți și cioburi din plastic. Martorul Trestian Vasile a indicat,

că la fața locului cineva din grupa operativă prin scaner a găsit un fragment din plastic pe care

se afla un număr. Scanând acest obiect prin intermediul telefoniei mobile s-a stabilit, că

mijlocul de transport posibil să fie de model „Opel Kadett”. Martorul Bolduma Igor la fel a

confirmat, că Cociurca V. a găsit un detaliu de la automobil cu un cod, și el a telefonat la un

mecanic din s. Corjeuți și acela comunicat, că acest detaliu este de la automobilul de model

„Opel”, și toți colaboratorii de poliție au început căutările automobilului de model „Opel

Kadett”.

Totodată, potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-5408 din 13.10.2016, s-a

constatat, că 10 cioburi de polimer au constituit părți componente (fragmente) a unui tot întreg

(obiect unic), probabil a unui far auto anticeață. Nu a fost posibil de stabilit dacă constituie

un tot întreg cu părțile componente ale automobilului de model ”Opel Kadet” cu n/î XXXXX,

deoarece nu a fost prezentat la examinare automobilul respectiv. Iar din raportul de expertiză

nr. 34/12/1-R-7238 din 30.12.2016 urmează, că suportul micro schemă ridicat în cadrul

cercetării la fața locului la 13.12.2015 și fragmentul de cositor depistat la capătul unui fir

extras din carcasa deteriorată ridicată prin procesul-verbal la data de 14.12.2016 de la

automobilul de model „Opel Kadet” cu n/î XXXXX au format un tot întreg – far anticeață.

Obiectele din polimer ridicate în cadrul cercetării la fața locului sunt părți componente a unui

far anticeață de același model cum este farul anticeață ridicat prin procesul-verbal la data de

14.12.2016 de la automobilul de model „Opel Kadet” cu n/î XXXXX.

15

Astfel, depistarea la locul comiterii accidentului rutier a fragmentelor de plastic de la

farul anticeață care a fost montat pe automobilul lui Chicaroș Ion confirmă în mod cert, că

farul anticeață a automobilului a fost deteriorat anume prin tamponarea părții vătămate Russu

Alexandr cu automobilul de model „Opel Kadett;

 argumentul privind lipsa legăturii cauzale dintre deteriorările depistate la

automobil și accidentul rutier produs este inadmisibil, cumulul de probe examinate

confirmând fără nici un dubiu, că accidentul rutier a fost cauzat anume de inculpatul Chicaroș

Ion, iar deteriorările depistate la automobilul acestuia sunt rezultatul tamponării părții

vătămate Russu Alexandr;

 argumentul că în învinuirea adusă se incriminează acțiunea de tamponare, în

timp ce potrivit rapoartelor de expertiză medico-legală a părții vătămate se conclude că

decesul ultimului a survenit ca rezultat al călcării cu roțile automobilului peste corp nu a fost

admis, or potrivit DEX-ului „a tampona” semnifică „a ciocni, a lovi, a izbi din mers”.

Călcarea cu roțile automobilului peste corp este precedată de o tamponare a corpului, chiar

dacă victima se afla în poziție orizontală, de aceea acțiunile inculpatului se încadrează în

noțiunea de tamponare;

 alegațiile că instanța de fond nu a luat în considerație declarațiile martorului

Hapatniucovschii Mihail și raportul de expertiză nr. 321 din 28.08.2019 au fost respinse,

probele administrate de partea apărării fiind apreciate critic, ele conținând date ce nu

corespund circumstanțelor de fapt stabilite precum și contravin ansamblului de probe

administrate în demonstrarea vinovăției. Faptul că pe automobilul inculpatului Chicaroș Ion

nu au fost depistate fragmente de haine ale părții vătămate, nu demonstrează că inculpatul nu

l-a tamponat pe Russu Alexandr. Or, prin mai multe rapoarte de expertiză se concluzionează,

că deteriorările la automobil au putut fi produse prin tamponarea în corpul părții vătămate, la

locul producerii accidentului fiind depistate și bucăți din plastic de la farul anticeață al

automobilului;

 neîntemeiate sunt și susținerile că martorii audiați nu sunt martori direcți sau

indirecți ai infracțiunilor comise, aceștia deși nu au fost martori oculari ai producerii

accidentului, au relatat fapte și circumstanțe relevante pentru cauză, care în cumul cu probele

scrise ce se conțin în materialele cauzei confirmă în afara oricăror dubii vina lui Chicaroș Ion

în săvârșirea faptelor indicate în actul de învinuire;

 referitor la faptul că au fost respinse demersurile părții apărării privind numirea

expertizei auto-tehnice suplimentare/repetate, s-a reținut că potrivit materialelor cauzei penale

16

și acțiunilor procesuale efectuate de prima instanță, se atestă că în instanța de fond avocatul a

înaintat două demersuri de numire a expertizei auto-tehnice, în care a invocat aceleași

întrebări care au fost formulate și în demersul înaintat instanței de apel. Demersurile date și

implicit întrebările formulate au constituit deja obiectul examinării în prima instanță, fiind

respinse de prima instanță prin încheierile din 09.11.2018 și 29.11.2018 (f.d. 165-167, 177-

179, vol. III).

Astfel, întrebarea cu nr. 17 a fost răspunsă prin raport de expertiză nr. 34/12/1-R-5408

din 13.10.2016, și raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-7238 din 30.12.2016 în care a stat la

bază același conținut al acestei întrebări.

Întrebarea cu nr. 16 în prezent nu va mai fi posibil de elucidat, pe motiv, că din momentul

producerii accidentului și până în prezent a trecut foarte mult timp și detaliile automobilului

sunt mai uzate, deoarece automobilul se păstrează sub cerul liber la parcarea IP Briceni.

Răspunsul la întrebările cu nr. 21, 22, 25, 27 se regăsește în raportul de expertiză nr.

34/12/1-R-7238 din 30.12.2016, astfel nu este necesar de a dispune o altă expertiză.

Întrebările cu nr. 23, 24, 26 nu țin de competența expertului, deoarece constituie întrebări

din Regulamentul circulației rutiere

Răspunsul la întrebările suplimentare indicate în demersul avocatului se găsesc în

rapoartele de expertiză și anume:

1) raportul de expertiză nr.34/12/1-R-7007 din 30.12.2016 (f.d. 54-60, vol. II);

2) raportul de expertiză nr.34/12/1-R-7238 din 30.12.2016 (f.d. 66-70,vol. II);

3) raportul de expertiză judiciară complexă nr. 354 din 02.06.2017 (f.d.100-104, vol. II);

4)raportul de constatare medico-legală nr.257 din 16.12.2015 (f.d.70-71,vol. I și f.d.13-

14, vol. II);

 plângerea, depusă în ordinea art. 313 Cod de procedură penală, prin care s-a

solicitat anularea ordonanțelor procurorului din 20.10.2017, este neîntemeiată, procurorul just

dispunând anularea ordonanțelor ofițerului de urmărire penală privind dispunerea unor

expertize în comisie repetate și anularea ordonanțelor ofițerului de urmărire penală de

admitere a cererilor parvenite de la avocatul Melnic Oxana, precum și a exclus din cauza

penală raportul de expertiză nr. 321 din 28.08.2017, efectuat la cererea învinuitului și

apărătorului acestuia de către experții independenți Melnicenco Nicolai și Hapatniucovschii

Mihail. Totodată, sunt nefondate argumentele apărării, precum că prima instanță nici nu s-a

expus pe marginea acestei plângeri, or de facto, prin respingerea demersurilor apărătorului

privind numirea expertizei tehnice, instanța s-a referit și la plângerea depusă, așa cum

17

plângerea este adresată împotriva ordonanței procurorului, prin care acesta a anulat

ordonanțele de numire a expertizelor în comisie;

 solicitarea privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor judiciare este

neîntemeiată.

În cauză au fost dispuse și efectuate un șir de expertize judiciare și constatări, pentru

efectuarea cărora au fost suportate cheltuieli judiciare în sumă de 6884 lei, și anume: testarea

alcoolscopică – 22 lei, bunuri materiale pentru testarea alcoolscopică (muștiuc – 1 buc.) – 8

lei, raport de constatare medico-legală a cauzei decesului nr. 257 din 16.12.2015 – 469 lei,

raport de expertiză medico-legală nr. 14-D din 20.01.2016 – 57 lei, raportul de expertiză

medico-legală nr. 451 din 16.12.2015 – 148 lei, raportul de expertiză trasologică nr. 34/12/1-

S-9028 din 13.10.2016 – 340 lei, raportul de expertiză auto-tehnică a accidentelor rutiere nr.

34/12/1-R-7007 din 30.12.2016 – 380 lei, raportul de expertiză trasologică nr. 34/12/1-R-7238

din 30.12.2016 – 340 lei, expertiza medico-legală suplimentară/complexă nr. 354 din

02.06.2017 – 5120 lei.

Art. 143 alin. (2) Cod de procedură penală a fost modificat la 09.02.2019, adică după ce

expertizele și constatările în cauză au fost ordonate spre efectuare.

În atare împrejurări solicitarea privind încasarea de la inculpatul Chicaroș Ion în contul

statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 6884 lei, suportate pentru efectuarea constatărilor

și expertizelor judiciare, nu poate fi admisă, or, aprecierea plătitorului se face la momentul

ordonării expertizei. De asemenea, este neîntemeiată și cererea privind încasarea din contul

inculpatului a cheltuielilor legate cu documentarea cazului penal compuse din cheltuieli

pentru materiale consumabile (hârtie) în sumă de 1366,67 lei, ele neîncadrându-se în

prevederile art. 227-229 Cod de procedură penală.

Oxana, în numele inculpatului, a depus recurs ordinar și solicită casarea hotărârilor adoptate,

cu remiterea cauzei la rejudecare și dispunerea eliberării lui Chicaroș Ion din arest preventiv.

În susținerea recursului s-a invocat că:

- prin respingerea cererilor de numire a expertizei judiciare auto-tehnice, cu includerea

experților independenți, s-a adus atingere dreptului la un proces echitabil prin prisma

principiului contradictorialității și egalității armelor, din moment ce a fost exclusă proba –

raportul de expertiză auto-tehnic efectuat de CEXIN;

- a fost încălcată prezumția de nevinovăție, la examinarea cauzei pornindu-se de la ideea

preconcepută că Chicaroș Ion a săvârșit infracțiunile incriminate și nu au fost рrесăutate alte

18

circumstanțe de prоduсеrе а accidentului rutier, inclusiv de сătrе alte mijloace de trаnsроrt,

or соnfоrm рrосеsului-vеrbаl de сеrсеtаrе а locului accidentului rutier (f.d. 6-7), schiței

accidentului rutier și рlаnșa fotografica (f.d. 13), рrосеsului-vеrbаl de сеrсеtаrе la fața locului

cu fototabel (f.d. 22-30) urme de anvelope lipsesc și la fața locului nu au fost depistate urme

de târâre, frаgmеntе de haine;

- probele acumulate demonstrează doar fapta de prоduсеrе а accidentului rutier, nu și

реrsоаnа саrе a comis acțiunea de tаmроnаrе;

- niciun rароrt de ехреrtiză judiciar nu arată la raportul de cauzalitate dintre deteriorările

depistate la automobilul lui Сhiсаrоș Ion și leziunile соrроrаlе depistate la partea vătămată;

- la caz nu se regăsesc acțiuni de ciocnire sau lovire а părții vătămate, or conform

соnfоrm rароrtului de expertiză auto-tehnic nr. З4/12/1-R-7007 din З0.12.2016 și рrосеsul-

verbal de ехаminаrе а automobilului „Opel Kadett”, dеtеriоrările automobilului au fost

depistate la nivelul inferior al barei de protecție, situație се exclude tаmроnаrеа pietonului de

сătrе automobilul lui Сhiсаrоș Ion, alte urme ре partea suреriоаră din față а automobilului nu

au fost depistate. Astfel, acțiunea de tаmроnаrе, în sensul DEX-ului, nu-și găsește соnfirmarе

prin рrоbе;

- declarațiile martorilor și ale reprezentantului părții vătămate urmau a fi apreciate din

punct de vedre al pertinenței, concludentei, veridicității și utilității, ei nefiind prezenți la

momentul săvârșirii infracțiunilor

În drept, recurentul își întemeiază cererea pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

11 ) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, pledând pentru inadmisibilitatea

acestuia, din motiv că este vădit neîntemeiat și argumentând că instanța de apel, rejudecând

cauza s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, just a constatat circumstanțele

de fapt și de drept ale cauzei, motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate,

corect a încadrat acțiunile făptuitorului, și a apreciat fiecare probă prin prisma art. 101 Cod

de procedură penală. Mai mult, din conținutul recursului se evidențiază că recurentul își

motivează contestația prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă acestea nu

reprezintă temeiuri de recurs, prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

materialelor din dosar și raportat la criticele recurentului, Colegiul Penal conchide asupra

inadmisibilității acestuia, pentru următoarele motive.

19

În lumina jurisprudenței CtEDO, motivarea unei hotărâri judecătorești are în mod

deosebit scopul de a demonstra părții că a fost ascultată și astfel să contribuie la o mai

bună acceptare a deciziei (hotărârea Taxquet versus Belgia), obligația instanțelor naționale

de a-și motiva deciziile, neputând fi înțeleasă ca impunând un răspuns detaliat la fiecare

argument, or numai întrebările cele mai importante pentru rezultatul procesului necesită

un răspuns special în hotărâre (hotărârea Van de Hurk versus Olanda).

Dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală prevede că instanța

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de

apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de

drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată

și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În motivarea recursului s-a invocat ca temei de casare a hotărârii contestate prevederile

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel în cazul când … hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția.

Raportând norma nominalizată la situația în cauză, Colegiul penal constată că temeiul

la care se referă autorul recursului nu este aplicabil din punct de vedere al prezentei erori de

drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârilor

judecătorești. Motivele recurentului nu și-au găsit confirmarea, or recursul apărătorului

conține invocări identice apelului declarat în numele inculpatului, care chiar dacă nu conține

o motivare detaliată, a fost completat prin susținerile verbale anexate la procesul-verbal al

ședinței de judecată, instanța de apel expunându-se în mod argumentat asupra acestora (vezi

în acest sens p. 5 a prezentei hotărâri), soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe

deplin și a cărei reluare nu se mai impune (hotărârea CtEDO García Ruiz versus Spania), or

noțiunea de proces echitabil cere ca instanța care și-a motivat succint decizia, fie prin

preluarea motivelor instanței inferioare, fie altfel, să examineze în mod real întrebările

esențiale care i-au fost adresate (hotărârea CtEDO Boldea versus România).

20

Potrivit prevederilor art. 389 alin. (1) Cod de procedură penală, sentința de condamnare

se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de

judecată.

Din lecturarea textului hotărârilor judecătorești recurate se constată, că acestea

corespund rigorilor enunțate supra și că, instanțele de fond, și-au argumentat poziția enunțată,

indicând la temeiurile de fapt și de drept ce permit concluzionarea că Chicaroș Ion se face

vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 264 alin. (4) și art. 266 Cod penal și că

inculpatul nu poate fi tras la răspundere penală în baza art. 266 Cod penal fiind expirat

termenul de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal și că nu este necesară

numirea unei expertize judiciare auto-tehnice.

Opinia recurentului că inculpatul nu se face vinovat de comiterea infracțiunilor

imputate, Colegiul o consideră ca neîntemeiată, concluzie ce rezultă din verificarea

probatoriul administrat.

Pe lângă cele constatate de instanțele de fond, Colegiul penal menționează și că:

În temei legal, instanțele de fond au reținut în demonstrarea vinovăției lui Chicaroș Ion

a declarațiilor depuse de acesta la urmărirea penală, or ele au fost făcute în prezența

apărătorului ales Șova Victor (f.d. 45, vol. I), intervenirea acestuia în proces fiind solicitată

prin cerere de către inculpat (f.d. 46, vol. I).

Declarațiile făcute în calitate de bănuit (f.d. 56-57, vol. I) au fost scrise personal de

către Chicaroș Ion, după explicarea drepturilor și obligațiilor, inclusiv a dreptului la tăcere și

a libertății la autoincriminare (f.d. 39, vol. I) și că conținutul acestora, au fost confirmate prin

înscris autentic de către Chicaroș Ion și apărătorul ales, iar mențiuni cu referire la influență

fizică sau psihică din partea autorităților, apărarea nu a înaintat, prezumându-se autenticitatea

celor declarate în raport cu cele înscrise în procesele-verbale de audiere și respectarea

procedurii de administrare și colectare a probei, cu atât mai mult că, la terminarea urmăririi

penale părții apărării i s-a acordat dreptul de a face cunoștință cu materialele cauzei penale și

obiecții referitor la modalitatea de administrare și colectare a probei – declarațiile bănuitului

și învinuitului, anexate la f.d. 56-57 și 61, vol. I, nu au fost înaintate.

Revenirea asupra declarațiilor incriminatoare nu a fost explicată plauzibil de către

inculpat și că versiunea că avocatul Șova Victor a acționat în detrimentul drepturilor și

libertăților clientului este declarativă, or Chicaroș Ion și ulteriorul apărător ales – Melnic

21

Oxana nu au sesizat organele competente referitor la o pretinsă încălcare și la un pretins

comportament neprofesional al avocatului Șova Victor în cadrul procesului penal.

În demonstrarea învinuirii aduse, se invocă și comportamentul lui Chicaroș Ion în

timpul imediat următor comiterii infracțiunilor, el contribuind benevol la achitarea unor

cheltuieli legate de înmormântarea lui Russu Alexandr), și înaintarea solicitării de a fi iertat

de rudele părții vătămate, acțiuni ce se confirmă în plus că inculpatul a conștientizat caracterul

prejudiciabil al acțiunii sale infracționale.

Condamnarea inculpatului în cele incriminate lui nu se bazează în exclusivitate pe

declarațiile incriminatoare ale acestuia, reținându-se că declarațiile făcute de Chicaroș Ion la

etapa urmăririi penale coroborează și completează declarațiile martorilor acuzării și a

concluziilor experților, expuse în rapoartele de expertiză, probe cercetate prin prisma

principiului contradictorialității și nemijlocirii.

Nu sunt motive de a nu admite în calitate de probe declarațiile martorilor audiați în

prezenta cauză penală, de vreme ce procedura de audiere a acestora a fost respectată (martorii

făcând declarații sub jurământ și avertizare de răspundere penală în baza art. 312-313 Cod

penal), nestabilindu-se circumstanțe ce ar confirma incriminarea pe nedrept a unei persoane

nevinovate (existența relațiilor ostile, conflicte anterioare apărute între inculpat și martori,

nefiind invocate și susținute de apărare).

Afirmația că proba cu martori urmează a fi exclusă, or martorii audiați nu sunt martori

direcți sau indirecți a accidentului rutier nu poate fi admisă, deoarece prin descrierile făcute

de persoanele audiate în calitate de martori a fost posibilă reconstituirea faptelor infracționale

petrecute la 13 decembrie 2015 și depistarea făptuitorului în persoana lui Chicaroș Ion.

Încălcarea dreptului la apărarea prin respingerea cererii de administrare a probei – raport

de expertiză auto-tehnică suplimentară – nu se constată.

Recurentul invocă că, chiar dacă au fost efectuate expertize, nici un raport de expertiză

nu arată la raportul de cauzalitate între leziunile corporale depistate la Russu Alexandr și

deteriorările automobilului inculpatului.

Acest argument este nefundat, reieșind din faptul că prin coroborarea în ansamblu a

declarațiilor martorilor, proceselor-verbale de cercetare la fața locului, proceselor-verbale de

ridicare a obiectelor de la fața locului cât și a rapoartelor de expertiză medico-legală și auto-

tehnice, efectuate de experți acreditați, unii fiind și cu gradul de calificare „categorie

superioară”, informați despre drepturi și obligații, prevăzute la art. 88 Cod de procedură

22

penală, și preîntâmpinați de răspundere penală în baza art. 312 și 315 Cod penal, s-a stabilit

că:

- decesul lui Russu Alexandr a survenit în urma unui accident rutier soldat cu cauzării

de leziuni corporale, obținute în urma traversării corpului acestuia cu roțile unui automobil,

inclusiv de model „Opel Kadett”, într-o perioadă foarte scurtă de timp, excluzându-se

implicarea unui autovehicul de mare tonaj sau a mai multor unității de transport precum și

existența plăgilor prin tăiere sau înjunghiere;

- obiectele ridicate de la locul infracțiunii sunt parte componentă a automobilului de

model „Opel Kadett” cu n/î XXXXX;

- deteriorările depistate pe caroseria și piesele componente ale automobilului de model

„Opel Kadett” cu n/ XXXXX se datorează accidentului rutier.

Dubiul descris în concluzia raportului de expertiză 34/12/1-R-7007 „cât și în alte

circumstanțe anterioare” (f.d. 56, vol. II) nu poate fi reținut în favoarea inculpatului, or

experții nu au avut acces la declarațiile martorilor și ulterior, în vederea înlăturării dubiul

judiciar, a fost dispusă o expertiză judiciară suplimentară complexă, conținutul căruia a fost

comunicat părții apărării (f.d. 118, vol. II), concluziile ultimei producând efecte juridice.

Chiar dacă apărarea la 19.10.2017 a depus o cerere cu solicitarea de a introduce noi

întrebări în fața experților, aceasta a fost respinsă prin ordonanța din 06.11.2017 (f.d. 202-

204, vol. II) și ordonanța procurorului-ierarhic superior (f.d. 210-212, vol. II), acte ce au

căpătat autoritatea lucrului judecat prin necontestare la judecătorul de instrucție, în ordinea

art. 313 Cod de procedură penală, afirmație ce rezultă din neprezentarea de către apărare a

probelor confirmătoare în acest sens.

Este adevărat că legea procesul penală prevede dreptul părții la efectuarea de expertize

repetate, inclusiv în comisie, cu condiția ca raportul expertului să nu fie complet și să necesite

explicații sau completări ori dacă au apărut întrebări noi referitoare la circumstanțele

examinate și, în toate cazurile, răspunsurile nu pot fi obținute prin audierea expertului (art.

148 Cod de procedură penală).

Însă în speță, nu se constată o cerere a apărării de a fi audiat expertul în legătură cu

faptul că ar fi apărut întrebări noi referitoare la circumstanțele examinate sau că raportul

expertului nu este complet și necesită explicații sau completări, deoarece prin raportul de

expertiză 34/12/1-R-5408 s-a răspuns la întrebările rămase fără soluționare în raportul de

expertiză auto-tehnică 34/12/1-R/7007, în raportul 34/12/1-R/7238 și în raportul de expertiză

23

judiciară suplimentară complexă 354 din 02.06.2017, deci, lipsește un temei legal în vederea

declanșării procedurii de numire a unei expertize judiciare, în comisie, repetată.

Mai mult ca atât, prin cererile depuse de apărare ca motiv de numire a unei expertize

auto-tehnice suplimentare nu se invocă cele două condiții menționate în prevederile art. 148

alin. (1) Cod de procedură penală și nu se motivează plauzibil existența temeiurilor ce ar face

posibilă concluzionarea lipsei independenței sau prezența incompetenței experților, ci doar se

solicită de a include experți independenți.

Excluderea raportului de expertiză auto-tehnic efectuat de CEXIN (f.d. 133-143, vol.

II), la etapă urmăririi penale, s-a făcut în temei legal, corect apreciindu-se că proba a fost

administrată cu derogări de la prevederile legale, fiind prezente cazurile expuse în art. 94 alin.

(1) p. 4) și 8) Cod de procedură penală (f.d. 177-181, vol. II).

Declarațiilor lui Hapatniucovschii Mihail (expert auto-tehnic), audiat în calitate de

martor a apărării, corect au fost apreciate critic deoarece cele relatate de el vin în contradicție

cu cele concluzionate în rapoartele de expertiză, bazate pe date obținute în perioada imediat

următoare comiterii faptelor infracționale. Mai mult ca atât, martorul a făcut declarații

categorice de inexistență a legăturii de cauzalitate între decesul lui Russu Alexandr și

deteriorările depistate la automobilul „Opel Kadett” cu n/î XXXXX, și tot el a indicat la faptul

că de la momentul accidentului rutier până la momentul expertizării automobilului

inculpatului trecuse aproape 2 ani, perioada în care probele au putut fi alterate.

Lipsa urmelor biologice ce ar aparține părții vătămate pe automobilul inculpatului, nu

face posibilă concluzionarea nevinovăției lui Chicaroș Ion, or, așa cum s-a stabilit, ultimul în

timpul conducerii automobilului de model „Opel Kadett” cu n/î XXXXX, a încălcat

prevederile art. 10 alin. (1) lit. b), art. 14 lit. a), art. 45 alin. (1) lit. b), d) și alin. (2), art. 46 lit.

a) din Regulamentul Circulației Rutiere, și a izbit din mers (tamponat), călcându-l cu roțile

peste corp, pe Russu Alexandr, cauzându-i leziuni corporale incompatibile cu viață, motiv

pentru care aceasta a decedat, părăsind locul accidentului rutier, experții judiciari

concluzionând la legătura cauzală între acțiunile de tamponare și deces.

Recurentul invocă că au rămas fără apreciere argumentele de a numi expertiză auto-

tehnică suplimentară, afirmației ce nu se confirmă.

În instanța de fond avocatul a înaintat 2 cereri de numire a expertizei auto-tehnice

suplimentare, cu includerea experților independenți, cererile fiind respinse prin încheierile din

09.11.2018 și 29.11.2018 (f.d. 165-167 și 177-179, vol. III).

24

Conform legislației procesual-penale (art. 400 alin. (2) Cod de procedură penală)

încheierile instanței de fond cu privire la numirea expertizei se contestă odată cu fondul

cauzei.

Din textul apelului nemotivat (f.d. 10-104, vol. IV) cât și din cel al susținerilor verbale

(f.d. 154-165, vol. IV) rezultă că apărarea nu a înaintat cerință de casarea a încheierilor din

09.11.2018 și 29.11.2018 (f.d. 165-167 și 177-179, vol. III), deci, ele au căpătat autoritatea

lucrului judecat.

În instanța de apel, apărarea a depus o nouă cerere de numire a expertizei judiciare auto-

tehnice suplimentare, cu includerea experților independenți (f.d. 141-143, vol. IV).

Prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16.10.2019 a fost respinsă

cererea apărătorului de numire a expertizei auto-tehnice suplimentare, cu includerea

experților independenți, motivându-se că noua cerere este identică cu cele făcute în prima

instanță și respinse prin încheierile din 09.11.2018 și 29.11.2018 (f.d. 165-167 și 177-179,

vol. III), preluându-se concluziile din încheierile menționate supra potrivit cărora în rapoartele

de expertiză efectuate în cauza penală, la demersul acuzării, se conțin răspunsuri la întrebările

formulate de apărare și că de la momentul comiterii infracțiunilor până la data examinării

cererii a trecut mult timp, iar urme ale infracțiunilor pe corpul delict – mijlocul de transport –

nu se mai conțin, or el a fost păstrat în condiții ce nu au conservat urme.

Astfel, cele indicate în recurs nu se adeveresc, instanța de apel examinând și expunându-

se detaliat asupra temeiurilor ce au făcut posibilă concluzionarea respingerii cererii

apărătorului de numire a expertizei auto-tehnice suplimentare, cu includerea experților

independenți.

În concluzie, Colegiul constată că în prezenta cauză nu se întrevăd erori de drept

prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și ca urmare hotărîrea atacată

este legală și întemeiată, instanța de apel la adoptarea soluției a examinat multilateral probele

administrate și le-a dat o apreciere corectă.

În urma celor expuse, Colegiul penal nu a constatat prezența erorii de drept invocată de

recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, iar solicitările acestuia nu

au suport legal, prin urmare soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată, iar

recursul declarat este inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal,

d e c i d e:

25

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Melnic Oxana, în numele

inculpatului Chicaroș Ion, împotriva încheierii Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16

octombrie 2019 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 octombrie 2019,

în cauza penală în privința lui Chicaroș Ion XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 26 martie 2020.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

26