1re-57/2020 — art. 264/1 alin.4 CP

Dosarul nr.1re-57/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

25 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către

condamnatul Guțu Dumitru, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Cimișlia,

sediul Central din 14 august 2019 și deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel

Comrat din 26 noiembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Guțu Dumitru xxxx, născut la xxxx xxxx, originar și

domiciliat xxxx xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 30.05.2019 – 14.08.2019;

Instanța de apel: 07.10.2019 – 26.11.2019;

Instanța de recurs: 20.02.2020 – 25.03.2020.

Asupra recursului în anulare, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

în baza prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, Guțu Dumitru a fost recunoscut

vinovat și condamnat în baza art.2641 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub

formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe termen de 150 ore, cu anularea

dreptului de a conduce mijloace de transport.

certificatul de tractorist-mecanic seria xx nr.xxxx eliberat la 30.05.2018, la 7 mai 2019

aproximativ la ora 16.00, conducând mijlocul de transport tractorul de model ,,LSU-50”

cu numărul de înmatriculare xxxx pe str. xxxx s. xxxx raionul xxxx, ignorând și

încălcând flagrant prevederile p.14 lit. a) din Regulamentul Circulației Rutiere aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009, potrivit căruia ,,conducătorului de

1

vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate”, în timpul deplasării a

comis un accident de circulație și anume a tamponat în gardul domiciliului cet. Raducan

Claudia, amplasat pe str. xxxx s. xxxx raionul xxxx. În legătură cu săvârșirea de către

conducătorul mijlocului de transport Guțu Dumitru a accidentului rutier, care avea semne

vizibile că se află în stare de ebrietate, în conformitate cu prevederile p.6 lit. c) al

Regulamentului privind modul de testare alcoscopică si examinare medicală pentru

stabilirea stării de ebrietate si naturii ei aprobat prin Hotărârea Guvernului al RM nr.296

din 16.04.2009, colaboratorii de politie i-au propus să fie testat cu aparatul de testare

alcoscopică întru constatarea faptului consumului de alcool, fiindu-i explicată procedura

efectuării testării, Guțu Dumitru a fost testat cu analizatorul ,,Drager Alcotest”. În

rezultatul testării alcoolscopice la conducătorul Guțu Dumitru s-a depistat concentrația

vaporilor de alcool în aerul expirat în mărime de 0,91 mg/l, ceea ce conform prevederilor

art.134/12 alin.3 Cod penal, constituie stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art.2641 alin.(1) Cod penal, după

indicii calificativi: conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află

în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie

stabilită o pedeapsă cu aplicarea prevederilor art.79 Cod penal, fără aplicarea pedepsei

complementare – anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Recurentul a indicat că a solicitat examinarea cauzei în procedura prevăzută la

art.3641 Cod de procedură penală, circumstanțe ce urmează a fi apreciate ca excepționale

și care demonstrează că în privința lui nu este obligatorie aplicarea pedepsei

complementare – anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

La stabilirea pedepsei prima instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor

art.79 Cod penal, aplicând o pedeapsă greșit individualizată în raport cu prevederile legii

penale, ceea ce echivalează cu o eroare de drept.

recursul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe

prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției lui

Guțu Dumitru de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(1) Cod penal.

Totodată, instanța de recurs a remarcat, că în cadrul instanței de fond, inculpatul Guțu

Dumitru prin înscris autentic, a solicitat examinarea cauzei în ordinea procedurii stabilite

de art.3641 Cod procedură de penală, prin care a recunoscut vina în cele incriminate.

În contextul evaluării activității instanței de fond cu privire la aprecierea probelor

administrate în cauză, instanța de recurs a statuat că, nu există temei pentru a da o nouă

apreciere probelor, fiind solidară cu concluziile cuprinse în sentința, fiind motivate

temeinic și legal, sub aspectul că, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii

imputate este dovedită prin probatoriul administrat în cadrul procesului penal.

2

Instanța de recurs a verificat legalitatea pedepsei aplicate inculpatului Guțu Dumitru,

și a conchis că, prima instanță, a acordat deplină eficientă prevederilor din art.art.7, 61,

64 și 75 Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă echitabilă, legală și proporțională cu fapta

comisă, care în opinia instanței de recurs va atinge scopul pedepsei penale.

La fel instanța a stabilit că în speță nu sunt aplicabile prevederile art.79 Cod penal,

deoarece nu au fost stabilite careva circumstanțe excepționale iar faptul că inculpatul și-a

recunoscut vina, se căiește de cele comise, iar permisul de conducere este o necesitate

pentru a efectua deplasări cu automobilul la medici, farmacie și cumpărături nu pot fi

considerate ca fiind circumstanțe excepționale, după cum indică recurentul, acestea fiind

niște circumstanțe atenuante obișnuite și instanța de fond a ținut cont de ele la

individualizarea pedepsei.

În concluzie instanța de recurs a conchis că, pedeapsa stabilită lui Guțu Dumitru este

legală și întemeiată, proporțională atât faptelor comise, cât și circumstanțelor reale și

personale, corect constatate de către instanța de fond.

solicitat casarea acestora și dispunerea rejudecării cauzei, invocând aceleași motive, care

au fost expuse în cererea de recurs ordinar. (pct. 3 din prezenta decizie)

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art.456 alin.(1) și art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul

penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat, în cazul în care se constată că

acesta nu îndeplinește cerințele de conținut.

În textul art.455 alin.(2) Cod de procedură penală, se specifică căror cerințe trebuie să

corespundă cererea de recurs în anulare, în special conținutul acesteia.

Norma procesuală reglementează obligația recurentului de a aduce în textul

recursului argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute în

art.453 Cod de procedură penală.

În speță, din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că, recurentul solicită

casarea hotărârilor de condamnare adoptate în privința sa, pentru infracțiunea prevăzută

de art. 2641 alin.(1) Cod penal, deoarece sunt ilegale, însă nu a invocat nici un temei din

cele prevăzute de art.453 Cod de procedură penală.

Colegiul penal menționează că, dispoziția art.453 alin.(1) Cod de procedură penală,

stipulează expres care sunt temeiurile de declarare a recursului în anulare și anume.

Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare, în scopul reparării erorilor

de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a

Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii,

iar alin.(2) al aceluiași articol prevede că recursul în anulare este inadmisibil, dacă nu se

întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul articol sau este declarat repetat.

Potrivit art.6 pct.44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se consideră încălcarea esențială a

3

drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii

Moldova și de alte legi naționale.

Colegiul penal reține faptul că, criticile formulate de către recurent în recursul în

anulare declarat, au format obiect de examinare la judecarea cauzei penale în instanța de

fond, care, ulterior au fost verificate de către instanța de recurs, asupra cărora aceasta s-a

expus printr-o hotărâre motivată și argumentată, inclusiv asupra tuturor capetelor de

cerere invocate de recurent.

Raportând normele citate, la textul recursului declarat, Colegiul penal conchide că,

recurentul nu invocă circumstanțe concrete, considerate a fi relevante pentru dispunerea

rejudecării cauzei și nu motivează în ce constă viciul fundamental admis de instanțele

ierarhic inferioare la judecarea cauzei în privința lui, cu indicarea normelor legale care

prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate, denumirea acestor drepturi

și libertăți, esența încălcărilor respective raportată la normele procesual penale și la alte

legi naționale, convenții și tratate internaționale, modul și măsura în care încălcările

presupuse ar fi afectat hotărârea atacată, omițându-se integral argumentarea ilegalității

hotărârii contestate în acest sens.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că, recursul în anulare al

recurentului nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în alin.(1) art.453 Cod de procedură

penală, Colegiul penal conchide inadmisibilitatea acestuia, pe motiv că nu îndeplinește

cerințele de conținut.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Guțu Dumitru xxxx

împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 26 noiembrie 2019, în

propria cauză penală, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 25 martie 2020.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

4