1re-95/2019 — art. 264/1 alin.4 CP

Dosarul nr.1re-95/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

20 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către

condamnatul Golubei Iurie, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Cimișlia,

sediul Central din 27 februarie 2019 și a deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel

Comrat din 25 iunie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Golubei Iurie xxxx, născut la xx xxxx xxxx, originar din

xxxx, domiciliat în xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 22.02.2018 – 27.02.2019;

Instanța de apel: 02.04.2019 – 25.06.2019;

Instanța de recurs: 30.09.2019 – 20.12.2019.

Asupra recursului în anulare, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

pronunțată în baza prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, Golubei Iurie a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2641 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe termen de 200

ore, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 3 ani.

S-a dispus încasarea de la Golubei Iurie în beneficiul statului a cheltuielilor

judiciare în mărime de 17.80 lei.

1

de 09.01.2018, în jurul orei 12.51, deținând permis de conducere de categoria „B”

conducea automobilul de model „Nissan Primera” cu numărul de înmatriculare xxxx

deplasându-se pe str. Independenței satul Abaclia r-nul Basarabeasca, unde a stopat de

colaboratorii de poliție, care în momentul verificării actelor și discuției, le-au apărut

suspecții că cet. Golubei Iurie este în stare de ebrietate alcoolică, după ce ultimul a fost

testat la întrebuințarea băuturilor alcoolice cu aparatul ”Drager 6810”, conform

rezultatelor efectuării procedurii de testare alcoolscopică, a fost stabilită la Golubei

Iurie concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,46 mg/l. Potrivit pct.4 a

Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinarea medicală pentru

stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din

16.04.2009 și art.13412 Cod penal, concentrația de alcool constatată la conducătorul

Golubei Iurie urmează a fi considerată – stare de ebrietate cu grad avansat.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art.2641 alin.(1) Cod penal, după

indicii calificativi: conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se

află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie

achitat, din motiv că fapta comisă nu întrunește elementele infracțiunii, indicând că, din

probatoriul administrat în cauză, nu rezultă vinovăția lui în săvârșirea faptei imputate.

Astfel, a invocat că, la materialele dosarului și în instanța de judecată, a prezentat

certificate precum că este unicul întreținător al fratelui său și, care suferă de o boală

incurabilă, fiindu-i atribuit gradul de invaliditate I, fără termen, iar aceasta presupune

frecvent deplasări cu transportul la medici, farmacie, cumpărături. Datorita diagnozei,

el nu poate rămâne de unul singur în casă, pentru că poate face acțiuni periculoase

inclusiv pentru el. Deținerea permisului de conducere este o necesitate stringentă mai

mult pentru el, care este bolnav de autism și asta nu ne permite să se deplaseze în

transport public, din aceste considerente, a rugat instanța să ia în vederea faptul dat și a

solicitat să fie aplicată în privința sa prevederile art.79 Cod penal și, să nu-i fie aplicată

pedeapsa complimentară - privarea de a conduce mijloace de transport.

Consideră că, instanța era obligată să motiveze, care sunt acele argumente că

această prevedere nu poate fi aplicată.

Mai mult, nejustificat a menționat că, în cazul său nu au fost stabilite circumstanțe

atenuante excepționale, indicând și faptul că nu a recunoscut vina. Constatare total

greșită atâta timp cât el, atât la fața locului, precum și în instanța de judecată a

recunoscut faptul că cu o zi înainte a consumat 4 pahare de vin.

La stabilirea pedepsei prima instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor

art.79 Cod penal, aplicând o pedeapsă greșit individualizată în raport cu prevederile

legii penale, ceea ce echivalează cu o eroare de drept.

recursul declarat a fost respins, cu menținerea sentinței fără modificări.

2

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe

prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției lui

Iu. Golubei de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(1) Cod penal.

Totodată, instanța de recurs a remarcat, că în cadrul instanței de fond, inculpatul

Golubei Iurie prin înscris autentic, a solicitat examinarea cauzei în ordinea procedurii

stabilite de art.3641 Cod procedură de penală, prin care a recunoscut vina în cele

incriminate.

În contextul evaluării activității instanței de fond cu privire la aprecierea probelor

administrate în cauză, instanța de recurs a reliefat că, nu există temei pentru a da o nouă

apreciere probelor, fiind solidară cu concluziile cuprinse în sentința, fiind motivate

temeinic și legal, sub aspectul că, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii

imputate este dovedită prin probatoriul administrat în cadrul procesului penal.

Instanța de recurs a verificat legalitatea pedepsei aplicate inculpatului Golubei Iurie,

și a conchis că, prima instanță, a acordat deplină eficientă prevederilor din art.art.7, 61,

64 și 75 Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă echitabilă, legală și proporțională cu fapta

comisă, care în opinia instanței de recurs va atinge scopul pedepsei penale.

La fel instanța a stabilit că în speță nu sunt aplicabile prevederile art.79 Cod penal,

deoarece nu au fost stabilite careva circumstanțe excepționale iar faptul că inculpatul

și-a recunoscut vina, se căiește de cele comise, iar permisul de conducere este o

necesitate pentru a efectua deplasări cu automobilul la medici, farmacie și cumpărături

nu pot fi considerate ca fiind circumstanțe excepționale, după cum indică recurentul,

acestea fiind niște circumstanțe atenuante obișnuite, și instanța de fond a ținut cont de

ele la individualizarea pedepsei.

În concluzie instanța de recurs a conchis că, pedeapsa stabilită lui Golubei Iurie este

legală și întemeiată, proporțională atât faptelor comise, cât și circumstanțelor reale și

personale, corect constatate de către instanța de fond.

a solicitat casarea acestora și dispunerea rejudecării cauzei, invocând aceleași motive,

care au fost expuse în cererea de recurs.

cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art.456 alin.(1) și art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul

penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat, în cazul în care se constată

că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut.

În textul art.455 alin.(2) Cod de procedură penală, se specifică căror cerințe trebuie

să corespundă cererea de recurs în anulare, în special conținutul acesteia.

Norma procesuală reglementează obligația recurentului de a aduce în textul

3

recursului argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute

în art.453 Cod de procedură penală.

În speță, din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că, recurentul

solicită casarea hotărârilor de condamnare adoptate în privința sa, pentru infracțiunea

prevăzută de art. 2641 alin.(1) Cod penal, deoarece sunt ilegale, însă nu a invocat nici

un temei din cele prevăzute de art.453 Cod de procedură penală.

Colegiul penal menționează că, dispoziția art.453 alin.(1) Cod de procedură penală,

stipulează expres care sunt temeiurile de declarare a recursului în anulare și anume.

Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare, în scopul reparării erorilor

de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a

Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii,

iar alin.(2) al aceluiași articol prevede că recursul în anulare este inadmisibil, dacă nu

se întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul articol sau este declarat repetat.

Potrivit art.6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se consideră încălcarea

esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția

Republicii Moldova și de alte legi naționale.

Colegiul penal reține faptul că, criticile formulate de către recurent în recursul în

anulare declarat, au format obiect de examinare la judecarea cauzei penale în instanța

de fond, care, ulterior au fost verificate de către instanța de recurs, asupra cărora aceasta

s-a expus printr-o hotărâre motivată și argumentată, inclusiv asupra tuturor capetelor de

cerere invocate de recurent.

Raportând normele citate, la textul recursului declarat, Colegiul penal conchide că,

recurentul nu invocă circumstanțe concrete, considerate a fi relevante pentru dispunerea

rejudecării cauzei și nu motivează în ce constă viciul fundamental admis de instanțele

ierarhic inferioare la judecarea cauzei în privința lui, cu indicarea normelor legale care

prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate, denumirea acestor drepturi

și libertăți, esența încălcărilor respective raportată la normele procesual penale și la alte

legi naționale, convenții și tratate internaționale, modul și măsura în care încălcările

presupuse ar fi afectat hotărârea atacată, omițându-se integral argumentarea ilegalității

hotărârii contestate în acest sens.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că, recursul în anulare al

recurentului nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în alin.(1) art.453 Cod de

procedură penală, Colegiul penal conchide inadmisibilitatea acestuia, pe motiv că nu

îndeplinește cerințele de conținut.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

4

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Golubei Iurie xxxx

împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 25 iunie 2019, în

propria cauză penală, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 20 decembrie 2019.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

5