1re-57/2020 — Art. 264/1 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Central din 14 august 2019, pronunțată în baza prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, Guțu Dumitru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2641 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe termen de 150 ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat, că Guțu Dumitru deținând certificatul de tractorist-mecanic seria xx nr.xxxx eliberat la 30.05.2018, la 7 mai 2019 aproximativ la ora 16.00, conducând mijlocul de transport tractorul de model ,,LSU-50” cu numărul de înmatriculare xxxx pe str. xxxx s. xxxx raionul xxxx, ignorând și încălcând flagrant prevederile p.14 lit. a) din Regulamentul Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009, potrivit căruia ,,conducătorului de 1 vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate”, în timpul deplasării a comis un accident de circulație și anume a tamponat în gardul domiciliului cet. Raducan Claudia, amplasat pe str. xxxx s. xxxx raionul xxxx. În legătură cu săvârșirea de către conducătorul mijlocului de transport Guțu Dumitru a accidentului rutier, care avea semne vizibile că se află în stare de ebrietate, în conformitate cu prevederile p.6 lit. c) al Regulamentului privind modul de testare alcoscopică si examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate si naturii ei aprobat prin Hotărârea Guvernului al RM nr.296 din 16.04.2009, colaboratorii de politie i-au propus să fie testat cu aparatul de testare alcoscopică întru constatarea faptului consumului de alcool, fiindu-i explicată procedura efectuării testării, Guțu Dumitru a fost testat cu analizatorul ,,Drager Alcotest”. În rezultatul testării alcoolscopice la conducătorul Guțu Dumitru s-a depistat concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat în mărime de 0,91 mg/l, ceea ce conform prevederilor art.134/12 alin.3 Cod penal, constituie stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art.2641 alin.(1) Cod penal, după indicii calificativi: conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, inculpatul a contestat-o cu recurs, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă cu aplicarea prevederilor art.79 Cod penal, fără aplicarea pedepsei complementare – anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Recurentul a indicat că a solicitat examinarea cauzei în procedura prevăzută la art.3641 Cod de procedură penală, circumstanțe ce urmează a fi apreciate ca excepționale și care demonstrează că în privința lui nu este obligatorie aplicarea pedepsei complementare – anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. La stabilirea pedepsei prima instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.79 Cod penal, aplicând o pedeapsă greșit individualizată în raport cu prevederile legii penale, ceea ce echivalează cu o eroare de drept.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 26 noiembrie 2019, recursul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

În motivarea soluției adoptate instanța de recurs a reținut că, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției lui Guțu Dumitru de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(1) Cod penal. Totodată, instanța de recurs a remarcat, că în cadrul instanței de fond, inculpatul Guțu Dumitru prin înscris autentic, a solicitat examinarea cauzei în ordinea procedurii stabilite de art.3641 Cod procedură de penală, prin care a recunoscut vina în cele incriminate. În contextul evaluării activității instanței de fond cu privire la aprecierea probelor administrate în cauză, instanța de recurs a statuat că, nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor, fiind solidară cu concluziile cuprinse în sentința, fiind motivate temeinic și legal, sub aspectul că, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate este dovedită prin probatoriul administrat în cadrul procesului penal. 2 Instanța de recurs a verificat legalitatea pedepsei aplicate inculpatului Guțu Dumitru, și a conchis că, prima instanță, a acordat deplină eficientă prevederilor din art.art.7, 61, 64 și 75 Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă echitabilă, legală și proporțională cu fapta comisă, care în opinia instanței de recurs va atinge scopul pedepsei penale. La fel instanța a stabilit că în speță nu sunt aplicabile prevederile art.79 Cod penal, deoarece nu au fost stabilite careva circumstanțe excepționale iar faptul că inculpatul și-a recunoscut vina, se căiește de cele comise, iar permisul de conducere este o necesitate pentru a efectua deplasări cu automobilul la medici, farmacie și cumpărături nu pot fi considerate ca fiind circumstanțe excepționale, după cum indică recurentul, acestea fiind niște circumstanțe atenuante obișnuite și instanța de fond a ținut cont de ele la individualizarea pedepsei. În concluzie instanța de recurs a conchis că, pedeapsa stabilită lui Guțu Dumitru este legală și întemeiată, proporțională atât faptelor comise, cât și circumstanțelor reale și personale, corect constatate de către instanța de fond.

Împotriva hotărârilor judecătorești a declarat recurs în anulare condamnatul, care a solicitat casarea acestora și dispunerea rejudecării cauzei, invocând aceleași motive, care au fost expuse în cererea de recurs ordinar. (pct. 3 din prezenta decizie)

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art.456 alin.(1) și art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat, în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut. În textul art.455 alin.(2) Cod de procedură penală, se specifică căror cerințe trebuie să corespundă cererea de recurs în anulare, în special conținutul acesteia. Norma procesuală reglementează obligația recurentului de a aduce în textul recursului argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute în art.453 Cod de procedură penală. În speță, din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că, recurentul solicită casarea hotărârilor de condamnare adoptate în privința sa, pentru infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin.(1) Cod penal, deoarece sunt ilegale, însă nu a invocat nici un temei din cele prevăzute de art.453 Cod de procedură penală. Colegiul penal menționează că, dispoziția art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, stipulează expres care sunt temeiurile de declarare a recursului în anulare și anume. Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare, în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii, iar alin.(2) al aceluiași articol prevede că recursul în anulare este inadmisibil, dacă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul articol sau este declarat repetat. Potrivit art.6 pct.44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se consideră încălcarea esențială a 3 drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Colegiul penal reține faptul că, criticile formulate de către recurent în recursul în anulare declarat, au format obiect de examinare la judecarea cauzei penale în instanța de fond, care, ulterior au fost verificate de către instanța de recurs, asupra cărora aceasta s-a expus printr-o hotărâre motivată și argumentată, inclusiv asupra tuturor capetelor de cerere invocate de recurent. Raportând normele citate, la textul recursului declarat, Colegiul penal conchide că, recurentul nu invocă circumstanțe concrete, considerate a fi relevante pentru dispunerea rejudecării cauzei și nu motivează în ce constă viciul fundamental admis de instanțele ierarhic inferioare la judecarea cauzei în privința lui, cu indicarea normelor legale care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate, denumirea acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor respective raportată la normele procesual penale și la alte legi naționale, convenții și tratate internaționale, modul și măsura în care încălcările presupuse ar fi afectat hotărârea atacată, omițându-se integral argumentarea ilegalității hotărârii contestate în acest sens. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că, recursul în anulare al recurentului nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în alin.(1) art.453 Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide inadmisibilitatea acestuia, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

În conformitate cu prevederile art.art.456, art.432 alin.(2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Guțu Dumitru xxxx împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 26 noiembrie 2019, în propria cauză penală, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 25 martie 2020. Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Elena Cobzac 4