1ra-466/2020 — art. 264 alin. 1 CP

1ra-466/2020 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-466/2020

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

19 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Gonța Maxim în numele inculpatului, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Chișinău din 25 martie 2019 și a deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 05 iunie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Cresiun Ivan Xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în mun. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. xx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

inculpatul Cresiun Ivan a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 264 alin. (1) Cod penal, și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 1 (unu) an.

Conform art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei închisorii stabilite lui

Cresiun Ivan s-a suspendat condiționat pe un termen de probațiune de 1 (unu) an,

dispunându-se neexecutarea pedepsei aplicate, dacă în perioada de probațiune,

inculpatul nu va săvârși o nouă infracțiune și prin respectarea condițiilor probațiunii

va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

1

Acțiunea civilă înaintată de părțile civile Gavrilița Valeri și Gavrilița Maxim

privind încasarea din contul inculpatului Cresiun Ivan a prejudiciului moral cauzat

prin infracțiune în sumă de 50 000 lei și a cheltuielilor pentru asistență juridică în sumă

de 5 000 lei s-a admis parțial.

S-a dispus încasarea din contul inculpatului Cresiun Ivan în beneficiul părților

civile Gavrilița Valeri și Gavrilița Maxim prejudiciul moral cauzat prin infracțiune în

sumă de 20 000 (douăzeci mii) lei. În rest, pretenția privind încasarea prejudiciului

moral în suma restantă s-a respins ca neîntemeiată.

S-a dispus încasarea din contul inculpatului Cresiun Ivan în beneficiul părții

civile Gavrilița Valeri cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 5 000 (cinci mii)

lei.

S-a dispus încasarea din contul inculpatului Cresiun Ivan în beneficiul statului

cheltuielile de judecată în sumă de 320 (trei sute douăzeci) lei.

încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de

transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat

din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății, în

următoarele circumstanțe:

La data de 14.07.2018, aproximativ la ora 10:20, cet. Cresiun Ivan, aflându-se la

volanul autovehiculului microbuzului de model „Mercedes Sprinter”, cu n/î xxxxx, cu

ruta 134, se deplasa pe str. Calea Orheiului din direcția bd. Renașterii Naționale spre

str. Ceucari, mun. Chișinău. În timpul deplasării, conducătorul auto Cresiun Ivan n-a

manifestat prudența sporită la trafic, n-a apreciat corect situația rutieră în care se afla

autovehiculul la momentul respectiv, n-a luat în considerație starea lucrurilor în

traficul rutier ce reflectă gradul de protecție a participanților la el împotriva

accidentelor și consecinței acestora, n-a ținut permanent de totalitatea factorilor ce

caracterizează condițiile rutiere, existența unor obstacole pe sectoarele drumului,

intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier, prin ce a ignorat Hotărârea

Guvernului nr. 357 din 13.05.2009 cu privire la aprobarea Regulamentului Circulației

Rutiere (RCR), emisă în scopul executării prevederilor articolului 37 din Legea nr. 131-

XVI din 7 iunie 2007 „privind siguranța traficului rutier”, prevederile pct. 45 al RCR,

conform căruia 1) Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita

de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea

psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-

2

ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și

particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră. 2) în cazul în care în limita vizibilității

apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar

să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului și ca urmare în afara

trecerii pentru pietoni, la fel a ignorat cerințele pct. 39 alin. 1 al Regulamentului

Circulației Rutiere (RCR), care prevede că „înaintea începerii deplasării, reîncolonării

sau altei schimbări a direcției de mers, conducătorul de vehicul trebuie să se asigure

că această manevră va fi executată în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți

participanți la trafic”, la fel a ignorat pct. 80 alin. (1) lit. d) din RCR, care prevede că,

„Conducătorul vehiculului de rută este obligat să repună în mișcare vehiculul din

stație după ce a luat măsurile necesare de precauție pentru a evita accidentul în traficul

rutier” și art. 22 din Legea nr. 131-XVI din 07.06.2007 „privind siguranța traficului

rutier”, care în alin.(4) stipulează că: „Participanții la trafic sunt obligați să manifeste

un comportament care să asigure fluența și siguranța traficului, să nu pericliteze

siguranța unor alți participanți la trafic”, și ca rezultat, în preajma imobilului de pe

strada Calea Orheiului nr. 97, mun. Chișinău, ignorând cerințele actelor normative

expuse supra, după ce a debarcat pasagerii, a început manevra de deplasare și neluând

măsurile necesare de precauție, a călcat cu roata dreapta din spate a microbusului,

strivindu-i piciorul drept al pietonului - minorul Xxxxx Xxxxx, a.n. xxxxx. În rezultatul

tamponării, pietonului Xxxxx Xxxxx, conform raportului de expertiză judiciară nr.

xxxxx din 10.08.2018, i-au fost cauzate vătămări medii.

inculpatului Cresiun Ivan, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței,

cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță în

partea ce ține de stabilirea pedepsei complimentare, privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 1 (unu) an, precum și în partea ce ține de

soluționarea acțiunii civile privind încasarea prejudiciului moral, cu diminuarea

sumei de 20000 dispuse spre încasare, în valoare mai mică.

3.1. În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte:

- inculpatul a recunoscut pe deplin vinovăția în săvârșirea infracțiunii imputate,

a înaintat cerere privind examinarea cauzei în procedură simplificată, s-a căit sincer

de cele comise, a recuperat parțial prejudiciul cauzat prin infracțiune părții vătămate;

- la aplicarea pedepsei, instanța de fond i-a stabilit inculpatului o pedeapsă prea

aspră, aplicându-i inculpatului și pedeapsa complimentară cu privarea de dreptul de

3

a conduce mijloace de transport pe un termen de 1 (unu) an;

- totodată, instanța de fond a admis parțial prejudiciul moral înaintat de către

partea vătămată, stabilind cuantumul de 20000 (douăzeci mii) lei, cu care inculpatul

nu este de acord, deoarece acest cuantum stabilit de instanță nu este proporțional

veniturilor inculpatului Cresiun Ivan;

- astfel, potrivit materialelor dosarului penal, inculpatul Cresiun Ivan este

încadrat în grad de dizabilitate accentuat (f.d. 143), având și o pensie de dizabilitate în

mărime de 1065,45 lei, potrivit certificatului nr. xxxxx din 27.03.2019 eliberat de către

Casa Națională de Asigurări Sociale;

- la stabilirea mărimii prejudiciului moral, instanța de judecată nu a luat în

considerație circumstanțele producerii accidentului rutier, comportamentul

inculpatului în momentul producerii accidentului, cât și ulterior;

- ulterior producerii accidentului, inculpatul și-a manifestat grija prin faptul că a

contribuit prin ajutor bănesc și anume a recuperat parțial prejudiciul material la

ameliorarea situației părții vătămate;

- astfel, cuantumul prejudiciului moral stabilit de către instanță este considerabil

pentru inculpat, neconforme principiului echității, deoarece ultimul nu dispune de

alte mijloace financiare, decât se bucură de pensia de dizabilitate în mărime de 1065,45

lei, bani care nu îi ajung să se întrețină și va fi în imposibilitate financiară să achite

părții vătămate cuantumul prejudiciului moral stabilit de către instanta de fond;

- instanța de fond la emiterea sentinței a dat corect apreciere asupra faptei

săvârșite de către inculpat, dar i-a aplicat o pedeapsă neechitabilă aplicându-i

pedeapsa complimentară privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe

un termen de 1 (unu) an și calculându-i mărimea prejudiciului moral a sumei de 20000

(douăzeci mii) lei, pe care a considerat-o ca fiind neechitabil, deoarece nu este

proporțional veniturilor inculpatului.

fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către avocatul Maxim Gonța în numele

inculpatului Cresiun Ivan, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, instanța de

fond, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma

admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la

declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă

situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Cresiun Ivan încadrarea

4

juridică corespunzătoare, și anume art. 264 alin. (1) Cod penal - încălcarea regulilor de

securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport, de către persoana care

conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a

integrității corporale sau a sănătății.

Din textul apelului formulat de către avocatul Maxim Gonța în numele

inculpatului a rezultat că sentința primei instanțe este contestată sub aspectul

individualizării pedepsei penale și soluționării acțiunii civile în acest sens, partea

apărării solicitând admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță în partea ce ține de stabilirea

pedepsei complimentare - privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe

un termen de 1 (unu) an, precum și în partea ce ține de soluționarea acțiunii civile

privind încasarea prejudiciului moral, cu diminuarea sumei de 20000 dispuse spre

încasare, în valoare mai mică.

Instanța de apel, verificând chestiunea individualizării pedepsei penale în

privința inculpatului Cresiun Ivan a constatat că instanța de fond a acordat deplină

eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia.

În acest sens, instanța de apel a notat că inculpatul Cresiun Ivan a recunoscut

vina integral, a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, s-a căit

sincer de cele comise.

Din materialele cauzei penale a rezultat că inculpatul Cresiun Ivan anterior a mai

fost atras la răspundere penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641

alin. (1) Cod penal, fiind încetată urmărirea penală conform art. 55 Cod penal, prin

ordonanța procurorului din 08.12.2011, cu tragerea lui Cresiun Ivan la răspundere

contravențională (f.d. 67).

Potrivit certificatului de salariu prezentat de inculpat, în perioada anilor 2016-

2018 acesta a activat la CP „Auto-Rapid” în funcția de conducător auto, având un

salariu anual de circa 8000 lei (f.d. 63).

Potrivit caracteristicii prezentate de inculpat, la locul de muncă la CP „Auto-

Rapid”, Cresiun Ivan se caracterizează pozitiv (f.d. 65).

La data de 16.11.2018 inculpatul a achitat cet. Gavrilița Valeri, reprezentantul

5

legal al părții vătămate minore Xxxxx Xxxxx suma de 2000 lei, în contul prejudiciului

material (f.d. 137).

În conformitate cu art. 76 Cod penal, instanța de fond a reținut în privința

inculpatului Cresiun Ivan circumstanțe atenuante - căința sinceră, caracteristica

pozitivă la locul de muncă, repararea benevolă parțială a prejudiciului.

Instanța de apel a reținut că acțiunile inculpatului Cresiun Ivan au fost încadrate

în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, pentru care legea penală, la data comiterii faptei,

prevedea pedeapsa penală sub formă de amendă în mărime de până la 650 unități

convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de

ore, sau cu închisoare de până la 3 ani cu (sau fără) privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de pînă la 2 ani.

Instanța de apel a notat că, pedeapsa complementară „privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport”, pentru componența de infracțiune prevăzută de art.

264 alin. (1) Cod penal, este o pedeapsă alternativă și nu obligatorie, încât legiuitorul

a indicat în sancțiunea normei penale incriminate „cu sau fără”.

Tot în acest context, s-a indicat faptul că, pedeapsa complementară prevăzută de

art. 264 alin. (1) Cod penal, se atribuie doar cazului stabilirii pedepsei cu închisoare.

Cu referire la argumentele apelantului privind excluderea pedepsei

complimentare - privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, instanța de

apel le-a apreciat ca fiind nefondate, or, în speță instanța de fond a statuat corect

asupra necesității aplicării pedepsei complimentare.

În acest sens, instanța de apel a remarcat că în cadrul ședinței de judecată în

instanța de fond inculpatul Cresiun Ivan nu a dorit să-i fie aplicată pedeapsa sub

formă de amendă, indicând că nu are bani nici pentru țigări.

Prin cererea de apel, avocatul M. Gonța în interesul inculpatului Cresiun Ivan

nu a contestat sentința în partea stabilirii pedepsei principale, ci doar în partea

pedepsei complimentare.

Conform construcției normative a art. 264 alin. (1) Cod penal, pedeapsa

complimentară are un caracter alternativ, fiind reglementată sintagma „cu (sau fără)

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de până la 2 ani”.

În speță, instanța de apel nu a stabilit nici un temei de a exclude pedeapsa

complimentară, stabilită de către instanța de fond - privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 1 (unu) an, or, în cadrul cercetării judecătorești

s-a stabilit că inculpatul Cresiun Ivan anterior a mai fost atras la răspundere penală

6

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, fiind încetată

urmărirea penală conform art. 55 Cod penal, prin ordonanța procurorului din

08.12.2011, cu tragerea lui Cresiun Ivan la răspundere contravențională.

În ceea ce privește dezacordul părții apărării cu stabilirea cuantumului

prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei, instanța de apel a indicat că conform art.

1422 Cod Civil al RM, (1) în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral

(suferințe fizice și psihice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale

nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată

are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent

bănesc. (2) Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea

prejudiciului patrimonial. (3) Reparația prejudiciului moral se face și în lipsa

vinovăției autorului faptei ilicite în cazul în care prejudiciul este cauzat prin

condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a arestului

preventiv sau a declarației scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea în calitate de

sancțiune administrativă a arestului sau a muncii corecționale și în alte cazuri

prevăzute de lege.

În cadrul ședinței de judecată reprezentantul legal al părții vătămate minore

Gavrilița Valeri a înaintat acțiune civilă împotriva inculpatului prin care a solicitat

încasarea din contul inculpatului în beneficiul acestuia a prejudiciului moral cauzat

prin infracțiune în mărime de 50 000 lei.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. xxxxx din 10.08.2018, pietonului

Xxxxx Xxxxx, i-au fost cauzate: fractura închisă în treimea medie a ambelor oase a

gambei pe dreapta cu deplasarea fragmentelor cu edem al țesuturilor moi la acest

nivel, excoriații la nivelul genunchiului stâng, care au fost cauzate în rezultatul

acțiunii traumatice a unui corp contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele

indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu,

se califică ca vătămare medie.

Potrivit certificatului de salariu prezentat de inculpat, în perioada anilor 2016-

2018 acesta a activat la CP „Auto-Rapid” în funcția de conducător auto, având un

salariu anual de circa 8000 lei (f.d. 63).

La data de 16.11.2018 inculpatul a achitat cet. Gavrilița Valeri, reprezentantul

legal al părții vătămate minore Xxxxx Xxxxx suma de 2000 lei, în contul prejudiciului

material (f.d. 137).

Instanța de apel cercetând materialele cauzei a respins solicitarea părții apărării

7

privind reducerea cuantumului prejudiciului moral stabilit de către prima instanță,

or, la evaluarea daunelor morale, instanța de fond a ținut cont de faptul că părții

vătămate minore Xxxxx Xxxxx, care avea vârsta de 4 ani la data accidentului rutier, i-

au fost cauzate prin infracțiune vătămări medii, copilul urmând un tratament

spitalicesc și recuperare de lungă durată, fizioterapie și masaj, suferind o traumă

psihologică, având nevoie de consultațiile psihologului și logopedului pentru a trata

fobia față de transport, dereglările în comportament, deficitul de atenție,

hiperactivitatea (fapt ce se confirmă prin actele medicale prezentate), precum și de

faptul că de pe urma infracțiunii au avut de suferit un stres psiho- emoțional și părinții

copilului, mama acestuia fiind însărcinată, astfel că tatăl Gavrilița Valeri a fost supus

unui stres psihologic continuu în legătură cu sănătatea membrilor familiei.

Totodată, instanța de apel a reținut că la stabilirea cuantumului despăgubirilor

morale, instanța de fond a ținut cont de faptul că inculpatul este încadrat în grad de

dizabilitate accentuat (f.d. 143), având o pensie de 968 lei (f.d. 142) și nu este angajat

în câmpul muncii.

Astfel, instanța de apel a menținut soluția instanței de fond privind încasarea din

contul inculpatului Cresiun Ivan în beneficiul părților civile Gavrilița Valeri și Xxxxx

Xxxxx prejudiciul moral cauzat prin infracțiune în sumă de 20 000 (douăzeci mii) lei,

ceea ce reprezintă o justă și echitabilă satisfacție a prejudiciului moral suferit de

reclamant, în coraport cu suferințele fizice și psihice la care a fost supus și consecințele

survenite, precum și cu poziția socială și economică a inculpatului.

În cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, cât și în apel drepturile și

interesele reprezentantului legai al părții vătămate minore Xxxxx Xxxxx - Gavrilița

Valeri au fost reprezentante de avocatul Tatiana Iovu.

Prin sentință, instanța de fond a dispus încasarea din contul inculpatului Cresiun

Ivan în beneficiul părții civile Gavrilița Valeri cheltuielile pentru asistență juridică în

sumă de 5 000 (cinci mii) lei.

În cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, reprezentantul legal al părții

vătămate minore Gavrilița Valeri a prezentat bonul de plată seria QL, nr. 214505 prin

care s-a atestat că pentru reprezentarea intereselor părții civile Gavrilița Valeri în

instanța de apel de către avocatul Tatiana Iovu, ultimul a achitat suma de 3000 (trei

mii) lei.

Conform art. 229 alin. (1) Cod procedură penală, (1) Cheltuielile judiciare sânt

suportate de condamnat sau sînt trecute în contul statului.

8

Totodată, în conformitate cu art. 90 Cod de procedură civilă, din cheltuielile de

judecare a cauzei fac parte: i) cheltuielile de asistență juridică.

Potrivit art. 96 alin. (1) Cod de procedură civilă, (1) Instanța judecătorească

obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut cîștig de cauză

cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și

rezonabile.

În contextul circumstanțelor de fapt și normelor de drept indicate supra, instanța

de apel a conchis asupra necesității de a încasa de la inculpatul Cresiun Ivan în

beneficiul reprezentantului legal al părții vătămate minore Gavrilița Valeri suma de 3

000 (trei mii) lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică prestată de avocatul

Tatiana Iovu în instanța de apel.

inculpatului, Gonța Maxim, prin care solicită casarea parțială a hotărârilor

judecătorești, în partea ce ține de stabilirea pedepsei complementare – privarea de a

conduce mijloace de transport pe un termen 1 (unu) an, precum și în partea ce ține de

soluționarea acțiunii civile privind încasarea prejudiciului moral, cu diminuarea

sumei de 20 000 lei dispuse spre încasare din contul inculpatului, în valoare mai mică.

În motivarea recursului invocă următoarele:

- instanțele de judecată inferioare au admis o inacțiune în sensul alegațiilor părții

apărării, atât în cadrul examinării în instanța de fond, cât și în cadrul examinării cauzei

în instanța de apel, în sensul individualizării incorecte a pedepsei aplicate

inculpatului, ori, ambele instanțe au pledat pentru stabilirea unei pedepse prea aspre

în coraport cu situația reală în care se află inculpatul.

Astfel, potrivit sentinței din 25.03.2019, instanța corect a stabilit și constatat

circumstanțele de fapt, însă la aplicarea pedepsei i-a stabilit o pedeapsă prea aspră,

aplicându-i inculpatului Cresiun Ivan și o pedeapsă complimentară cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 1 an pe care o considerăm

a fi ilegală;

- totodată, instanțele inferioare au admis parțial pretențiile părților vătămate în

sensul prejudiciului moral stabilind cuantumul de 20 000 lei cu care inculpatul nu este

deacord, deoarece acest cuantum stabilit de instanțe nu este proporțional veniturilor

inculpatului Cresiun Ivan.

Astfel, potrivit materialelor dosarului penal, inculpatul este încadrat în gradul

de dizabilitate accentuat, având și o pensie de dizabilitateîn mărime de 1065,45 lei,

9

fapt adeverit de certificatul nr. xxxxx din 27.03.2019 eliberat de către CNAS;

- instanțele inferioare nu au luat în considerație argumentele și probele reflectate

supra, admițând în acest fel stabilirea unei pedepse prea aspre în raport cu veniturile

inculpatului în sensul achitării sumei adjudecate în calitate de prejudiciu moral suferit

de către părțile vătămate, ori, inculpatul pur și simplu nu este în stare să achite acești

bani, și drept consecință nici scopul educativ dar și reparativ al legii penale în raport

cu părțile vătămate nu v-a fi atins anume din considerentul că inculpatul nu are

această sumă de bani pentru a fi achitată;

- un alt aspect la fel de important de care nu au ținut cont instanțele inferioare,

este faptul că o dată ce s-a admis spre încasare din contul inculpatului a unei astfel de

sume de bani în favoarea părților vătămate, urma să fie dispusă aplicarea pedepsei

închisorii pentru o perioadă de 6 luni cu suspendarea executării acesteia conform art.

90 Cod penal, fără a mai stabili și aplica pedeapsa complementară de privare de

dreptul de a conduce autovehicule pe un termen de 1 an din simplul considerent că

inculpatul are ocupația de șofer, activitate din care rezultă toate veniturile acestuia;

- odată ce instanțele nu aplicau pedeapsa complementară, inculpatul urma să

activeze în calitatea sa de șofer, în acest fel câștigând bani inclusiv pentru achitarea

către părțile vătămate a prejudiciului moral adjudecat prin hotărârile instanțelor.

Considerăm că doar astfel, efectul legii penale urma să atingă efecte maxime, atât

în privința reeducării inculpatului, cât și în sensul satisfacerii prejudiciilor suferite de

către părțile vătămate în urma accidentului rutier.

Aceste circumstanțe instanțele inferioare aveau posibilitatea de a le analiza, cu

atît mai mult că prevederile codului penal la art 264 alin. (1) permit instanței de a

aplica „...închisoare de până la 3 ani cu (sau fără) privarea de a conduce mijloace de

transport pe un termen de până la 2 ani. ”

Aceste argumente capătă un plus valoare reieșind inclusiv din faptul că

inculpatul și-a recunoscut vina, s-a căit sincer, și mai ales, acțiunile ultimului imediat

după producerea accidentului rutier indică asupra faptului că inculpatul poate fi

reeducat prin aplicarea unei pedepse mai blânde decât cea aplicată de către instanțele

de judecată inferioare prin hotărârile emise.

conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus

referință procurorul, prin care a manifestat dezacordul cu recursul declarat, motivând

prin faptul că instanța de apel a constatat just circumstanțele de drept și de fapt ale

10

cauzei și corect a încadrat acțiunile inculpatului.

pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

această instanță, inclusiv și în temeiul când instanța de apel nu s-a expus asupra

tuturor motivelor invocate în cererea de apel, când hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, când s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu respectivele circumstanțe invocate în recursul

ordinar al avocatului inculpatului, Gonța M. (pct. 5. din decizie), se atestă că

împrejurările menționate în partea descriptivă a deciziei contestate, inclusiv cele

reproduse în pct. 4.1. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de

apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura

pedepsei aplicate inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de

procedură penală și prescripțiilor de drept material, just și argumentat a ținut cont de

prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, conform căror la aplicarea legii penale se ține cont

de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat

și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.

Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și

a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se

aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Conform art. 264 alin (1) Cod penal, persoana care a comis încălcarea regulilor

de securitate a circulației, ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității

11

corporale sau a sănătății, este pasibilă de pedeapsă penală sub formă de amendă în

mărime de până la 650 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul

comunității de la 180 la 240 de ore sau cu închisoare de până la 3 ani cu (sau fără)

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de până la 2 ani,

aplicarea pedepsei complementare față de inculpat fiind obligatorie de fapt și de

drept, având în vedere necesitatea atingerii scopului pedepsei penale privind

corectarea și reeducarea acestuia, dar și neadmiterea de încălcări pe viitor.

Prin urmare, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpatului în corespundere cu prevederile legale (pct. 4.1. din decizie).

Pe lângă aceasta, instanța de apel corect a constatat și apreciat circumstanțele de

fapt și de drept privind mărimea prejudiciului moral cauzat părții vătămate.

Or, conform art. 219 alin. (4), 220 alin. (3), 387 alin. (1) Cod de procedură penală,

art. 1423 Cod civil, la evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale

prejudiciului moral, instanța de judecată ia în considerare suferințele fizice ale

victimei, etc. Hotărârea privind acțiunea civilă se adoptă în conformitate cu normele

dreptului civil. Odată cu sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă

sunt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea

civilă, în tot sau în parte, ori o respinge. Mărimea compensației pentru prejudiciu

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al

autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în

care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și

gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în

considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social

al persoanei vătămate.

În același timp, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în

pct. 5. din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe critica modului în care instanța de

apel a apreciat circumstanțele cauzei în latura pedepsei, cât și în latura civilă.

Mai mult, motivele invocate în recurs au constituit deja obiect de examinare în

instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 4.1. – 5. din

decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse

la baza sentinței, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus

Moldova).

12

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis

erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că decizia contestată conține

motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că instanța de apel s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, că inculpatului i s-au aplicat pedepse

individualizate conform prevederilor legale, și că recursul ordinar este vădit

neîntemeiat.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Astfel, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, acesta urmează a fi

declarat inadmisibil.

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Gonța Maxim în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 05 iunie 2019, în cauza penală privindu-l pe Cresiun Ivan Xxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 19 martie 2020.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

13