ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 08.05.2020

1ra-616/2020 — art.264 alin. 1 CP

HOTĂRÂRE
08.05.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.264 alin. 1 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-616/2020 — art.264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-616/2020

Curtea Supremă de Justiție

25 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Bătrîncea Ion în numele inculpatului Romanciuc Ion, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 18 aprilie 2019 și a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 septembrie 2019, în cauza penală

privindu-l pe

Romanciuc Ion Xxxxx, născut la xxxxx, originar din

Xxxxx și domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

Romanciuc Ion a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute în art. 264

alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de

1 an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de

a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 ani.

În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu

închisoare stabilită lui Romanciuc Ion a fost suspendată condiționat, pe o perioadă de

probațiune de 3 ani.

În temeiul art. 90 alin. (6) Cod penal, Romanciuc Ion a fost obligat să nu-și

schimbe domiciliul fără consimțământul organului care va pune în executare sentința.

A fost admisă parțial acțiunea civilă depusă de reprezentantul legal al părții

vătămate minore, Grecu Nina cu încasarea din contul lui Romanciuc Ion în beneficiul

lui Grecu Nina prejudiciul material în mărime de 1556,30 lei și prejudiciul moral în

mărime de 35000 lei. În rest acțiunea civilă a fost respinsă.

Cheltuielile judiciare în mărime de 6760 lei, costul raporturilor de expertiză au

fost trecute în contul statului.

1

la ora 15:00, conducând automobilul de model „Xxxxx” cu n/î XXXXX, deținând

permis de conducere valabil pentru categoria mijlocului de transport pe care-1 ghida,

se deplasa pe timp de zi, pe traseul Sofia - Lăpușna, pe partea dreaptă a carosabilului.

În timpul deplasării pe strada principală din localitatea Sofia, r-nul Hâncești, în

apropiere de gospodăria cet. Sava Mihail, n-a ținut permanent seama de împrejurări, n-

a apreciat corect situația reală pe drum și care se afla vehiculul în momentul respectiv,

prin care a încălcat cerințele pct. 3, pct. 10 alin. (1) lit. b) și pct. 45 din regulamentul

Circulației Rutiere, manifestând neglijența criminală în circumstanțele expuse mai sus,

nu a acționat adecvat și ca rezultat a ieșit pe acostament, unde a comis tamponarea

minorei Xxxxx, a.n. Xxxxx, după care a fugit de la locul accidentului rutier. În

rezultatul impactului, minorei Xxxxx conform concluziei raportului de expertiză nr.

138-D din 14.12.2017, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumă cranio-

cerebrală închisă, manifestată prin hemoragie intraventriculară cerebrală cu dilatarea

triventriculară de grad moderat, compensată, plagă scalpată, excoriată a regiunii

inschiadice a bazinului pe stîngă, excoriație a regiunii fronto-parietală a capului pe

dreapta, multiple echimoze a membrilor superioare și inferioare, ce duc la dereglarea

sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămări corporale

medii.

inculpatului Ursu (Romanciuc) Ion, prin care a solicitat admiterea apelului și casarea

integrală a sentinței Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 18.04.2019, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, cu

achitarea inculpatului pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de către inculpat.

În argumentarea apelului declarat, avocatul Bătrîncea Ion a invocat că:

- sentința primei instanțe este neîntemeiată;

- a considerat că instanța a emis soluția dată ca fiind una pripită și nejustificată,

din probele prezentate de acuzare nu rezultă că anume Romanciuc Ion se face vinovat

de comiterea infracțiunii care i se impută, precum nemijlocit s-a aflat la volanul

mijlocului de transport la data indicată în rechizitoriu. La fel din probele acuzării nu

este cert că a fost prezent la data susținută de procuror în s. Sofia, r-nul Hâncești,

ultimul limitând-se doar la raportul Ofițerului de Investigație a SII a BCG a IP Hâncești

inspector principal Buruiană Igor din 21.12.2017 (f.d. 134) în viziunea căruia acesta a

concluzionat că nr. său de telefon la data de 27.05.2017 se afla în antenele de telefonie

mobilă ce acoperă satele Negrea, Sofia, Bălceana și Lăpușna, însă nu au fost prezentate

careva probe concrete acestea fiind luate în ansamblu;

- în corespundere cu art. 51, 52 și 57 Cod de procedură penală, organul de urmărire

penală este obligat să verifice toate versiunile, inclusiv, acesta era obligat să prezinte

instanței or să anexeze informații cu exactitate privind locația antenelor GSM din care

se poate de verificat de unde anume au fost transmise semnalele la care a făcut referire

acuzarea, ultimul bazând-se doar în linii generale, concluzionând că Romanciuc Ion s-

2

a aflat în raza localităților indicate însă acesta nu a dus cont de faptul că satele Bălceana

și Lăpușna se află lîngă satele Negrea și Sofia la o distanță de 3,1 km și respectiv 7 km,

ceia ce se concluzionează că la distanțele date urmau a fi examinate cu exactitate

antenele GSM care erau să redea concret locul aflării abonatului cu nr. de telefon

(Xxxxx);

- este de menționat, că în cazul verificării faptului dat în cadrul urmăririi penale

urma a fi stabilite circumstanțe din care expres redă cu exactitatea locul de aflare a cel

puțin a nr de telefon a abonatului, organul de urmărire penală limitând-se doar la cele

expuse în raport care era cu o aproximație, careva date concrete precum că la

27.05.2017, ora 15:00 Romanciuc Ion se afla cel puțin în apropierea antenei GSM din

s. Sofia și nu a altor localități cum au fost reținute în raportul din 21.12.2017;

- este evident, că sarcina organului de urmărire penală urma să verifice toate

probele în favoarea și defavoarea inculpatului, acțiuni care nu au fost exercitate de

urmărirea penală ultimii acumulând selectiv informații doar în defavoarea lui

Romanciuc Ion, ceia ce în viziunea apărării nu a fost respectat art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală, pentru a fi acordată posibilitatea de a fi examinată și apreciată fiecare

probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor;

- totodată, a considerat că prin refuzul instanței de judecată în emiterea încheierii

din 04.03.2019 de dispunerea unei expertize judiciare solicitate a fost îngrădit dreptul

lui Romanciuc (Ursu) Ion la accesul la justiție, precum și încălcat dreptul la un proces

echitabil prevăzut de art. 6 CEDO. Astfel, a intervenit cu solicitarea instanței

superioare de a atrage atenția la necesitatea stringentă a cererii privind dispunerea

efectuării unei expertize suplimentare, care în viziunea acestora urmau să elucideze

circumstanțe importante pentru stabilirea adevărului și atragerea celui vinovat la

răspunderea penală, sarcină care revine nemijlocit organului de urmărire penală;

- din procesul verbal de cercetare la fața locului, inițial a fost indicat de organul

de urmărire penală că au fost ridicate cioburi de sticlă, șlapi, ulterior completat cu

ridicarea și a bucăților de vopsea de culoare întunecată și două bucăți de masă plastică.

Examinând foto-tabelul anexat la procesul verbal de cercetare la fața locului din

27.05.2017 nu rezultă că au fost fixate bucățile de vopsea și bucățile de masă plastică.

La fel, nu este clar din actul procedural întocmit dimensiunea bucăților de vopsea și a

celor de masă plastică ridicate de la fața locului pentru a conchide că acestea anume

sunt de la unitatea de transport ce aparține lui Romanciuc Ion. A considerat că prin

evitarea fixării la fața locului prin alte imagini foto sau video din care să se rețină că

bucățile de vopsea și cele de masa plastică nemijlocit la acea dată se afla la locul

producerii accidentului rutier, ridică mari semne de întrebare care în viziunea noastră

sunt interpretate în favoare lui Romanciuc Ion. Totodată, lipsesc procesele verbale de

examinare a obiectelor și anume bucata de vopsea și bucățile de masă plastică;

- a menționat că organul de urmărire penală din anumite circumstanțe necunoscute

a evitat să indice în schema anexată la procesul verbal de cercetare la fața locului unde

3

anume se afla bucata de vopsea și cele două bucăți de masă plastică care în viziunea

lor în acel moment se aflau la fața locului, cu toate acestea în actul procedural de

cercetare la fața locului au fost indicate;

- a considerat că au rămas mai multe locuri de interpretate și întrebări pe care

Filimon Vadim OUP, care a depus declarații în cadrul ședinței de judecată nu a avut

răspunsuri concrete cu toate cum a menționat acesta, el nemijlocit a dus urmărirea

penală. Tot martorul Filimon Vadim instanței a comunicat că în foto tabelul anexat la

procesul verbal de cercetare la fața locului în imaginile 3 și 5 sunt fixate cioburile de

masă plastică și bucata de vopsea, însă vizualizând conținutul acestora la imaginile cu

numere menționate sunt fixate numai cioburi de sticlă, iar la descriere este exhaustiv

indicat că au fost fotografiate doar cioburi de sticlă pe traseu. Astfel, consideră că din

declarațiile acestuia rezultă că investigarea și obținerea probelor în cadrul urmăriri

penale au avut loc cu abateri de către persoana care nemijlocit sa ocupat de cazul dat.

Consideră că declarațiile depuse de acesta nu sunt credibile și supuse criticii, or din

aceste explicațiile date de martorul dat sunt în linii generale cu toate că el a efectuat

urmărirea penală pe cazul dat, date concrete el nu a expus instanței;

- la fel, a solicitat de a atrage atenția că potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1

- R - 3689 din 10.07.2017, expertul a reținut că urmele prezentate spre examinare au

fost create nu de anvelopele roților automobilului de model Xxxxx cu n/î XXXXX;

- Romanciuc Ion nu a negat faptul că colectarea mostrelor de la automobile au

avut loc în prezența sa, însă pune la îndoială modul în care a avut loc și anume nu

imediata zi când a fost escortat la IP Hâncești, însă în altă zi, ceia ce concluzionează că

automobilul dat s-a aflat în custodia poliției, ca mai apoi au fost întocmite, ridicate și

cercetate mostre de vopsea și cioburi de sticlă, fapt cei pune mari semne de întrebare,

sau cum a fost expus mai sus lipsesc imagini fotografice de la fața locului, precum și

procesele verbale de examinare a obiectelor în care să fie descris în amănunt bucata de

vopsea și bucățile de masa plastică;

- de către organul de urmărire penală, sau acuzatorul de stat nu a fost verificată

versiunea expusă pe faptul că automobilul s-a tamponat într-o bordură și un gard în

luna decembrie 2016. Ceia ce se prezumă că ei urma să prezinte și să anexeze la cauza

penală informații din care să rezulte faptul că au verificat versiunea sa prin deplasarea

la locul unde a avut loc tamponarea în anul 2016. De a discuta cu proprietarul gardului

dat, sau de al audia pe proprietarul imobilului, acțiune care nu a fost realizată, cu toate

că organul de urmărire penală era obligat să verifice circumstanța dată;

- a atras atenția asupra faptului că prin procesul-verbal de examinare a obiectului

din 29.05.2017, s-a constat mai multe cioburi din sticlă cu diferite forme și dimensiuni

care se presupun că ar fi de la farul unui automobil, iar pe suprafața unor cioburi din

sticlă se observă linii orizontale adiacente în sticlă, iar pe două bucăți din sticlă se

observă imprimantă litera „H” împreună cu cifra „4” iar pe a doua bucată din sticlă

sunt imprimate literele „A” și litera care se presupune că este „E” (f.d.20). Deci în

cadrul urmăririi penale a fost ridicat de la automobilul de model Xxxxx cu n/î XXXXX

4

și farul din partea stângă fapt ce urma să fi fost cel puțin întocmirea unui proces verbal

de examinare a obiectului dat prin compararea inscripțiilor depistate cu cele de

examinare a obiectului din 29.05.2017 în care a verifica dacă literele depistate pe

cioburile de sticlă figurează inclusiv și pe sticlă de la farul care a fost ridicat din partea

stângă;

- instanța de judecată la emiterea sentinței din 18.04.2019 urma să se expună

inclusiv asupra circumstanțelor date, sau însăși instanța prin sentința emisă a confirmat

că de către organul de urmărire penală au fost admise erori procesuale prin evitarea

fixării de la fața locului a imaginilor fotografice a bucăților de masă plastică și bucății

de vopsea, inclusiv indicarea acestora în schema (schița) de la fața locului, sau nu au

fost întocmite procese verbale de examinare a obiectelor date care joacă un rol

important în soluționarea justă a cauzei penale;

- la fel, a considerat că neîntemeiat instanța prin sentința din 18.04.2019 a dispus

păstrarea corpului delict: Pachetul nr. „/c/3362( 17)-3/5 ce conține farul din stânga al

automobilului de model Xxxxx cu n/î XXXXX, ca după definitivarea sentinței de

nimicit. Din art. 162 Cod de procedură penală este cert că farul din partea stângă care

a fost ridicat pentru a fi supus examinării, ulterior urma a fi restituit proprietarului, or

din sentința emisă sau dosar nu rezultă că mijlocul de transport de model Xxxxx cu n/î

XXXXX a fost recunoscut drept corp delict ceia ce se conchide ca farul dat ilegal și

neîntemeiat a fost supus nimicirii;

- totodată, instanța de judecată nu s-a expus asupra mijlocului de transport care în

prezent se află în custodia IP Hâncești, iar în lipsa unui act oficial nu poate în continuare

să dispună și folosească bunul mobil. Sau având la bază dispoziția art. 161 Cod de

procedură penală, până soluționarea cazului, automobilul urma a fi restituit

proprietarului sau posesorului;

- din motivul că Romanciuc Ion nu se consideră vinovat de comiterea infracțiunii

imputate, pe faptul că nu au fost elucidate toate circumstanțele care sunt importante

pentru soluționarea cauzei penale, acesta nu este de acord nici cu acțiunea civilă, sau

în cazul dat responsabil de recuperarea prejudiciului material și moral părții vătămate

urmează a fi încasat din contul persoanei vinovate de accidentarea minorei care

urmează a fi stabilită și identificată de către organele de resort din țară;

- prin derogare de la prevederile art. 126 coroborat art. 127,128,131 Cod de

procedură penală, mijloacele de probă nu au fost ridicate inițial de organul de urmărire

penală, nefiind întocmit nici procesual-verbal examinare a bucatei de vopsea și

bucăților de masă plastică (a se vedea inclusiv 118 alin. (4) Cod de procedură penală).

De la sine, având în vedere și dispozițiile art. 7 alin. (1), 95 alin. (1) Cod de procedură

penală, situația face ca mijloacele de probă să nu treacă testul admisibilității, ori acestea

nu au fost administrate în modul corespunzător, lipsind informația că ar fi fost

examinate toate obiectele respective;

- deci cu toate că din declarațiile martorilor acuzatorului de stat nu rezultă careva

circumstanțe concrete din care să se constate cu exactitatea cel puțin marca

5

automobilului, alte semne importante care să caracterizeze unitatea data de transport

pentru a putea fi coroborate cele expuse cu probele anexate la cauza penală, instanța a

apreciat ca fiind concludente probele acuzării, apreciind critic probele apărării cu toate

că au fost relatat circumstanțe concrete care cel puțin urma să apară anumite întrebări

sau dubii asupra probelor acuzării și probelor apărării care au explicat în ce

circumstanțe a fost deteriorate farul din partea dreaptă, bara de protecție și aripa din

dreapta a automobilului, cu atât mai mult că în data accidentului ora 15:00 Romanciuc

Ion se afla în apropierea localității date la o distanță dc aproximativ 7 km unde efectua

lucrări de construcții, ceia ce se deduce că ultimul fizic în s. Sofia nu avea cum să se

afle;

- concomitent, actul de învinuire se caracterizează prin imprecizii cu privire la

detalii esențiale ale situației de fapt. În așa mod, învinuirea adusă inculpatului

Romanciuc Ion contravine în mod evident dreptului garantat prin art. 6 par. 3 din

Convenție. Astfel, s-a încălcat și dreptul la apărare;

- reieșind din cele enunțate anterior și prin prisma altor lacune admise de organul

de urmărire penală, insistă asupra faptului că, pe tot parcursul procesului penal,

autoritățile statului nici nu au încercat să elucideze aspecte ce țin de existența sau lipsa

legăturii cauzale dintre fapta inculpatului și consecințele survenite.

2019, apelul avocatului în numele inculpatului Romanciuc Ion a fost respins ca

nefondat și menținută fără modificări sentința.

4.1. În motivarea soluției date, instanța de apel a reținut, că instanța de fond a

stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu

certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare

materialului probator administrat.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a menționat că cu toate că inculpatul nu recunoaște vina, vinovăția

inculpatului Romanciuc Ion în comiterea infracțiunii imputate se confirmă prin

următoarea sistemă de probe analizate și apreciate de instanța de apel prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, care sunt pertinente, concludente, utile

și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile reprezentantului legal al părții

vătămate minore Grecu Nina, martorului Grecu Ion, martorului Grecu Vasile.

De asemenea instanța de apel a cercetat suplimentar declarațiile următorilor

martori care au fost audiați la demersul apărării în cadrul ședinței primei instanțe: Ursu

Natalia, Buruiana Mihail, Filimon Vadim, expertul Nichifor Victor.

De asemenea, vinovăția inculpatului Romanciuc Ion se confirmă prin următoarele

materiale ale cauzei penale: conținutul raportului ofițerului de urmărire penală Filimon

Vadim din 28.05.2017, (f.d. 22, vol. I); conținutul informației telefonice 903 din

6

27.05.2017 (f.d. 24, vol. I); conținutul procesului-verbal de cercetare a locului

accidentului rutier din 27.05.2017 cu foto tabelul anexă, (f.d.25-29, vol. I); conținutul

procesului-verbal de examinare a obiectului din 29.05.2017, (f.d. 20, vol. I); conținutul

declarațiilor părții vătămate minore Xxxxx din 20.12.2017 (f.d. 35, vol. I); conținutul

raportului de expertiză judiciară nr. 138-D din 14.12.2017 (f.d. 55-57, vol. I);

conținutul raportului inspectorului principal al IP Hâncești, Pîntea Sergiu din

05.06.2017 (f.d. 60, vol. I); conținutul procesului-verbal de ridicare din 05.06.2017

conform căruia de la Ursu (Romanciuc) Ion a fost automobilul de model „Xxxxx” de

culoare vișinie cu n/î XXXXX care are farul din partea dreaptă deteriorat și astupat cu

bandă adezivă (f.d. 62, vol. I); conținutul procesului-verbal de examinare a obiectului

din 06.06.2017 conform căruia a fost examinat automobilul de model „Xxxxx” de

culoare vișinie cu n/î XXXXX ce aparține lui Romanciuc Natalia însă cu ea circula

soțul Ursu Ion cu planșa fotografică anexă (f.d. 68-70, vol. I); conținutul procesului-

verbal de colectare a mostrelor din 06.06.2017 în cadrul căruia au fost colectate de la

automobilul de model „Xxxxx” de culoare vișinie cu n/î XXXXX obiecte din plastic și

sticlă de la farul drept, precum și mostre de vopsea de pe aripa dreaptă față de culoare

vișinie și capotă cu anexa planșei fotografice (f.d. 71-74, vol. I); conținutul procesului

verbal de ridicare din 30.06.2017, conform căruia de la automobilul de model Xxxxx

de culoare vișinie cu n/î 735 Xxxxx au fost ridicate farurile din față și roata din partea

dreaptă (f.d. 76, vol. I); conținutul procesului-verbal de examinare a obiectului din

30.06.2017 din care se reține că au fost examinate farurile din față și roata din partea

dreaptă spate ale automobilului de model „Xxxxx” cu n/î XXXXX (f.d. 77, vol. I);

conținutul raportului de expertiză nr.34/12/1 - R - 3919 din 25.07.2017 (f.d. 81-85, vol.

I); conținutul raportului de expertiză nr. 34/12/1 - R -3689 din 10.07.2017 cu planșa

ilustrativă anexă, (f.d. 94-101, vol. I); conținutul Raportului Ofițerului de Investigație

a SII a BCG a IP Hâncești inspector principal Buruiană Igor din 21.12.2017 (f.d. 134,

vol. I).

Instanța de apel a considerat că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de

probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc fără echivoc

vinovăția inculpatului Romanciuc Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 264

alin. (1) Cod penal, potrivit elementelor constitutive: încălcarea regulilor de securitate

a circulației, de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a

cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale.

Verificând argumentele invocate în apelul depus, instanța de apel a concluzionat

că, acestea sunt nefondate fiind combătute de probele anexate și circumstanțele stabilite

în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și verificate în cadrul procedurii de

examinare a apelului.

Instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate a conchis că

poziția apărării privind emiterea unei sentințe de achitare în privința inculpatului,

urmează a fi respinsă, or la materialele cauzei penale au fost administrate suficient

7

probe pertinente și concludente prin care se atestă vinovăția lui Romanciuc Ion în

săvârșirea infracțiunii incriminate.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Romanciuc Ion, prin care

acesta nu recunoaște vinovăția, și le-a considerat ca o tendință a inculpatului de a se

eschiva de răspundere, deoarece ele se combat prin ansamblul mijloacelor de probă

cercetate în cadrul ședinței de judecată, nominalizate, declarațiile martorilor, părții

vătămate, rapoartelor de expertiză, procesului-verbal de cercetare la fața locului.

Astfel, instanța de apel a considerat că declarațiile inculpatului Romanciuc Ion

precum că dânsul n-ar fi comis fapta infracțională, nu corespund adevărului, sunt

mincinoase și sunt date de către inculpat în scopul de a se eschiva de la răspunderea

penală pentru faptele comise, deoarece ele se combat de întreaga sistemă de probe

analizate mai sus, și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală și care integral demonstrează vina lui în comiterea infracțiunii imputate.

Potrivit raportului inspectorului principal al IP Hâncești, Pîntea Sergiu din

05.06.2017 (...) „În urma discutării cu conducătorul auto conducătorul Ursu

(Romanciuc) Ion nu a avut o explicație în ce circumstanțe a fost accidentat automobilul,

inclusiv a observat la automobil că-i lipsea farul din partea dreaptă și cea de la

indicatorul de semnare din dreapta în locul lui era alipită cu bandă adezivă transparentă

care a fost aplicată nu cu mult timp în urmă. Totodată capota și aripa din față partea

dreapta au lipsuri de vopsea culoare vișinie, fapt pentru ce a fost escortat mijlocul de

transport la IP Hâncești pentru a fi examinat de organul de urmărire penală (f.d.60, vol.

I).

Ulterior, Romanciuc Ion a fost recunoscut în calitate de bănuit la 05.01.2018 (f.d.

237), adică exact peste 7 luni după ce a fost stopat la 05.06.2017 și nu avea nici o

versiune, ulterior în toată această perioadă ultimul a și format o versiune precum că în

anul 2014 peste unitatea de transport a căzut un gard, inclusiv s-a tamponat într-o

bordură din cauză că nu era pusă frâna de mână.

Astfel, instanța de apel a reținut ca justă concluzia primei instanțe potrivit căreia,

apreciază versiunea inculpatului fiind una necredibilă, or, are drept scop evitarea sau

eschivarea de la răspunderea penală.

Examinând în ansamblu cumulul de probe atât a părții acuzării cât și a părții

apărării, instanța de apel a constatat cu certitudine că fapta imputată inculpatului

Romanciuc Ion a avut loc la data de 27.05.2017, aproximativ la ora 15:00 pe traseul

Sofia - Lăpușna urmare ce a fost încălcat Regulamentul Circulației Rutiere ce a dus la

tamponarea unei persoane prin care i-au fost cauzate vătămări corporale medii, ulterior

conducătorul auto fără să se asigure sau să intereseze care sunt consecințele producerii

accidentului rutier, evitând să contribuie la acordarea primului ajutor medical, a părăsit

locul accidentului rutier.

Afirmațiile lui Romanciuc Ion precum că nu el se face vinovat de producerea

accidentului rutier din 27.05.2017, ultimul concretizând că acea zi nu a fost prin

apropierea locului dat, au fost combătute prin alte probe luate în ansamblu.

8

Așadar, potrivit raportului de expertiză nr.34/12/1 - R - 3919 din 25.07.2017 în

care a fost concluzionat că particulele de vopsea ridicate la 27.05.2017 în rezultatul

cercetării locului accidentului rutier, la ieșirea din s. Sofia, r-nul Hâncești și mostra de

vopsea ridicate la 06.06.2017 de la automobilul de model „Xxxxx” cu n/î XXXXX,

sunt pelicule de vopsea formate în condiții casnice (după caracteristicele fizico-chimice

stabilite). Straturile exterioare ale particulelor de vopsea de culoare brun-roșietice,

ridicate la 27.05.2017 în rezultatul efectuării cercetării locului accidentului rutier, la

ieșirea din s. Sofia, r-nul Hâncești, au caracteristici fizico-chimice asemănătoare cu

cele ale mostrei de vopsea, ridicată la 06.06.2017 de la automobilul de model „Xxxxx”

cu n/î XXXXX. Fragmentele de polimer, ridicate la 27.05.2017 în rezultatul efectuării

cercetării locului accidentului rutier, la ieșirea din s. Sofia, r-nul Hâncești, au

caracteristici fizico-chimice asemănătoare cu ale mostrei de polirom, ridicate la

06.06.2017 de la automobilul de model „Xxxxx” cu n/î XXXXX, fiind anexat în acest

sens inclusiv planșa ilustrativă.

În sensul dat, din raportul menționat supra, este cert că anume la locul unde s-a

produs accidentul rutier din data de 27.05.2017 în s. Sofia, r-nul Hâncești a fost

implicată unitatea de transport ce aparține familiei Ursu (Romanciuc) și anume

automobilul de model Xxxxx cu n/î XXXXX, la volanul căreia se afla anume inculpatul

Romanciuc Ion.

Or, inculpatul Romanciuc Ion fiind audiat în cadrul ședinței primei instanțe,

declarații susținute pe deplin în cadrul ședinței instanței de apel a comunicat că pe data

de 27 mai 2017 (ziua producerii accidentului) nimeni nu a mai condus automobilul de

model Xxxxx cu n/î XXXXX.

Cu toate că inculpatul, instanței a relatat că nu are nici o tangență cu accidentul

rutier din data de 27.05.2017 având în vedere că nu se afla prin apropierea localității

date, acesta nu a putut explica cum vopseaua și sticla au ajuns la fața locului.

În același timp a dat declarații contradictorii înaintând diferite versiuni cu privire

la proveniența deteriorărilor în partea dreaptă din față a automobilului. Așadar, fiind

audiat în calitate de bănuit acesta a declarat că „(...) Aceste deteriorări la automobil au

apărut din cauză că automobilul s-a scos din viteză cu 6 luni înainte de a fi stopat în

timp ce staționa la poarta vecinului și s-a lovit într-o bară de beton, care era fundament

la gardul vecinului său Zubco Nicolae. Tot în cadrul aceleiași audieri a mai comunicat

că „(...) Cu aproximativ 3 zile înainte de a fi ridicat automobilul său, peste el și anume

partea dreaptă a căzut un gard de beton”.

Fiind audiat în cadrul ședinței primei instanțe inculpatul a declarat că „(...) În

momentul când a fost ridicat automobilul acesta era defectat și anume farul din partea

dreaptă era stricat din anul 2014 când s-a lovit într-un gard și bordură”.

Potrivit raportului de expertiză nr.34/12/1 - R -3689 din 10.07.2017 cu planșa

ilustrativă anexă, este adeverit contrariul celor expuse de Romanciuc Ion și anume,

expertul criminalistic a concluzionat că 53 cioburi de sticlă prezentate spre examinare

sunt, probabil, fragmente din geamul dispersat al farului unui mijloc de transport.

9

Ciobul de sticlă nr. 1 a constituit anterior un tot întreg cu ciobul de sticlă nr. 2. Ciobul

de sticlă nr.7 a constituit anterior un tot întreg cu un ciob de sticlă din grupul de treizeci

de cioburi. Ciobul de sticlă nr. 9 a constituit anterior un tot întreg cu ciobul de sticlă nr.

27.05.2017, au constituit anterior un tot întreg cu corpul farului din dreapta (deteriorat)

al automobilului de model „Xxxxx” cu n/î XXXXX și cu fragmentul de polimer fixat

cu un șurub în partea de jos a corpului farului.

În aceiași ordine de idei instanța a reținut și raportul Ofițerului de Investigație a

SII a BCG a IP Hîncești inspector principal Buruiană Igor din 21.12.2017 conform

căruia rezultă că în urma verificării informației cu privire la apelurile telefonice

efectuate de Romanciuc Ion precum și a locului aflării abonatului cu nr. de telefon

(Xxxxx) s-a stabilit că Romanciuc Ion la data de 27.05.2017 începând cu ora 08:00 se

afla în antenele de telefonie mobilă ce acoperă satele Negrea, Sofia, Bălceana și

Lăpușna unde a efectuat mai multe convorbiri telefonice cu nr. Xxxxx, Xxxxx, iar la

ora 14:00 cu nr. Xxxxx după care următoarea convorbire telefonică are loc în raza

antenelor de telefonie mobilă că acoperă s. Boghiceni (nr. Xxxxx), ceia ce a

concluzionat că la momentul accidentului la ora 15:00, Romanciuc Ion se afla în

regiunea s. Sofia unde a avut loc accidentul rutier.

Instanța de apel a respins ca nefondat argumentul apelantului potrivit căruia,

instanța a emis soluția dată ca fiind una pripită și nejustificată, din probele prezentate

de acuzare nu rezultă că anume Romanciuc Ion se face vinovat de comiterea infracțiunii

care i se impută, precum nemijlocit s-a aflat la volanul mijlocului de transport la data

indicată în rechizitoriu. La fel din probele acuzării nu este cert că a fost prezent la data

susținută de procuror în s. Sofia, r-nul Hâncești, ultimul limitând-se doar la raportul

Ofițerului de Investigație a SII a BCG a IP Hâncești, inspector principal Buruiană Igor

din 21.12.2017, în viziunea căruia acesta a concluzionat că nr. său de telefon la data de

27.05.2017 se afla în antenele de telefonie mobilă ce acoperă satele Negrea, Sofia,

Bălceana și Lăpușna, însă nu au fost prezentate careva probe concrete acestea fiind

luate în ansamblu.

Or, din raportul dat este concluzionat că Romanciuc Ion a fost nemijlocit în

apropierea localităților s. Negrea, Sofia, Bălceana și Lăpușna unde efectuează mai

multe convorbiri telefonice, iar din concluzia acestuia reiese că la data de 27.05.2017,

ora 15:00, inculpatul se afla în regiunea s. Sofia unde a avut loc accidentul rutier.

Raportul fiind întocmit în baza descifrărilor convorbirilor telefonice anexate la

materialele cauzei (f.d. 116-133, vol. I), și care vine în coroborare cu cumulul de probe

anexate la materialele cauzei și cercetate în modul corespunzător.

Instanța de apel a reținut ca plauzibilă concluzia primei instanțe potrivit căreia,

analizând și apreciind declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate minore,

martorilor Grecu Ion, Grecu Vasile și Filimon Vadim prin prisma prevederilor art. 101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții și utilității

lor, a considerat că de fapt, mențiunile acestora luate în ansamblu relevă stările de fapt

10

care au avut loc la data comiterii infracțiunii imputate lui Romanciuc Ion comise la

27.05.2017 în s. Sofia, r-nul Hâncești, ce au constituit temei de pornire a cauzei penale,

inclusiv din aceste declarații și probe anexate la cauza penală rezultă că inculpatul a

comis infracțiunea de încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere prin care a

condus mijlocul de transport.

Or, anume aceste persoane au fost nemijlocit la locul sau în aproprierea comiterii

accidentului și au dat detalii importante care au contribuit la descoperirea infractorului.

În același timp, prima instanță întemeiat a apreciat critic declarațiile martorilor

Ursu Natalia și Buruiana Mihail.

Reiterând cele expuse mai sus, instanța de apel a menționat că este cert că la baza

emiterii sentinței în prezenta cauză penală, declarațiile martorilor Ursu Natalia și

Buruiana Mihail nu pot fi luate în considerație ca fiind veridice cu toate că aceștia au

fost avertizați de răspunderea penală pe care o poartă. Or, în viziunea instanței acestea

au fost depuse în scopul contribuirii la ameliorarea situației inculpatului, care în opinia

acestora ar duce la achitarea inculpatului.

Instanța de apel a precizat că nu poate fi reținut ca plauzibil nici argumentul

avocatului potrivit căruia, prin refuzul instanței de judecată în emiterea încheierii din

04.03.2019 de dispunerea unei expertize judiciare solicitate a fost îngrădit dreptul lui

Romanciuc (Ursu) Ion la accesul la justiție, precum și încălcat dreptul la un proces

echitabil prevăzut de art. 6 CEDO.

Instanța de apel a menționat că prin încheierea din 09.09.2019 s-a expus asupra

cererii apărătorului Bătrîncea Ion și a inculpatului Romanciuc Ion privind dispunerea

efectuării unei expertize judiciare suplimentare, prin care a fost respinsă cererea

menționată luând în considerare că toate circumstanțele care ar avea importanță

probatorie pentru prezenta cauză penală au fost elucidate prin raportul de expertiză nr.

34/12/1-R-3689 din 10.07.2017 și nu apare necesitatea de a fi dispusă efectuarea unei

expertize judiciare suplimentare.

Instanța de apel a menționat că vinovăția inculpatului Romanciuc Ion în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal a fost dovedită pe deplin în baza

probelor prezentate la cauza penală care demonstrează vinovăția inculpatului în afara

oricărui dubiu rezonabil.

Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că instanța de fond

la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate

cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului.

Conform art. 16 Cod penal, infracțiunea săvârșită de către Romanciuc Ion, se

atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave.

La stabilirea și individualizarea pedepsei în temeiul art. 75 alin. (1) Cod penal,

instanța de fond nu a stabilit prezența circumstanțelor atenuante și agravante. Ținând

11

cont de personalitatea inculpatului, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se

află, are la întreținere doi copii minori, anterior nu a fost atras la răspundere penală, nu

are antecedente penale, a fost atras la răspundere contravențională, nu a conștientizat

gravitatea faptei comise, la moment prezintă un pericol social, nu și-a recunoscut vina

în comiterea infracțiunii, instanța de fond a ajuns la concluzia că, corectarea și

reeducarea inculpatului este posibilă cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare

în limitele sancțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea pedepsei

complementare.

În același timp, instanța de apel a menționat că luând în considerație că careva

interdicții de aplicare în privința acestuia a prevederilor art. 90 Cod penal nu au fost

constatate, ca urmare executarea pedepsei urmând a fi suspendată condiționat, pe un

termen de probă, cu obligarea inculpatului de a nu-și schimba domiciliul fără

consimțământul organului competent.

Ținând cont că, inculpatul Romanciuc Ion anterior nu a fost judecat, la evidența

medicului narcolog și psihiatru nu se află, are la întreținere doi copii minori, a fost atras

la răspundere contravențională, nu a conștientizat gravitatea faptei comise, nu și-a cerut

scuze de rigoare de la reprezentantul legal al părții vătămate precum și nu a recuperat

prejudiciul material și moral cauzat, reprezentantul părții vătămate având pretenții față

de inculpat, precum și, toate circumstanțele cauzei și caracteristicile inculpatului

expuse de către prima instanță în conținutul sentinței, instanța de apel a concluzionat

că, realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale, corectarea și

reeducarea inculpatului, precum și, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea inculpatului, cât și a altor persoane, este posibilă numindu-i o pedeapsă în

limitele prevăzute de norma legală, care este non privativă de libertate.

Instanța de apel a concluzionat că, soluția adoptată de către prima instanță își va

atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, or, aplicarea unei pedepse penale

sub formă de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, ar duce la

conștientizarea de către inculpat a celor comise, cu atragerea unor concluzii corecte ce

țin de comportamentul în traficul rutier și securitatea participanților la traficul rutier.

Instanța de apel nu a reținut ca justificată solicitarea acuzatorului de stat cu privire

la încetarea procesului penal de învinuire a lui Romanciuc Ion pe motivul expirării

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Sancțiunea prevăzută pentru art. 264 alin. (1) Cod penal, califică infracțiunea în

temeiul prevederilor art. 16 alin. (3) Cod penal, drept una mai puțin gravă, iar potrivit

dispoziției art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală,

dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai

puțin grave.

Luând în considerare că fapta infracțională a fost comisă de către inculpatul

Romanciuc Ion la data de 27.05.2017, instanța de apel a constatat că nu a expirat

termenul de prescripție de tragere la răspundere penală.

12

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate instanța de apel a remarcat

că, prima instanță a soluționat just acțiunea civilă și a dispus admiterea parțială a

acțiunii civile, cu încasarea din contul lui Romanciuc Ion în beneficiul lui Grecu Nina

prejudiciul material în mărime de 1556,30 lei și prejudiciul moral în mărime de 35000

lei. În rest acțiunea civilă a fost respinsă. Concluzii pe care instanța de apel le-a însușit,

din motivul temeiniciei acestora, fiind inoportună repetarea acestora.

În altă ordine de idei, instanța de apel a menționat că prima instanță întemeiat a

soluționat soarta corpurilor delicte în conformitate cu prevederile art. 162 Cod de

procedură penală.

Ion în numele inculpatului Romanciuc Ion, în termen, prin care indicînd temeiul

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea

hotărîrilor atacate, cu pronunțarea unei noi decizii, potrivit modului stabilit, pentru

prima instanță, cu achitarea lui Romanciuc Ion, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de

acesta.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

- instanța de apel prin decizia din 03.09.2019 nu s-a expus asupra tuturor

motivelor care au fost relatate în cererea de apel și anume a fost evitat să se expună că:

- din probele prezentate de acuzare nu rezultă că anume Romanciuc Ion se face

vinovat de comiterea infracțiunii care se impută, precum nemijlocit el a fost cel care s-

a aflat la volanul mijlocului de transport la data indicată în rechizitoriu;

- la fel instanța de apel nu s-a expus asupra faptului precum că Ursu (Romanciuc)

Ion a fost prezent la data susținută de procuror în s.Sofia, r-nul Hîncești;

- instanța de apel nu s-a expus asupra faptului că OUP nu a verificat toate

versiunile, inclusiv, nu au fost prezentate instanței informații cu exactitate privind

locația antenelor GSM din care se poate de verificat de unde anume au fost transmise

semnalele la care a făcut referire acuzarea, fiind redat în linii generale și anume precum

că Romanciuc Ion se afla în aproprierea s.Sofia, Hîncești;

- nu a fost motivate faptul precum că acuzarea a acumulat probe selective doar

cele care au fost în defavoarea lui Romanciuc, prin care s-a încălcat art. 101 Cod de

procedură penală;

- s-a evitat să se expună instanța de apel asupra procesului verbal de cercetare la

fața locului, inițial a fost indicat de organul de urmărire penală că au fost ridicate

cioburi de sticlă, șlapi, ulterior completat cu ridicarea și a bucăților de vopsea de

culoare întunecată și două bucăți de masă plastic;

- la fel, instanța nu s-a expus asupra motivului relatat în apel că, din fototabelul

anexat la procesul verbal de cercetare la fața locului din care nu rezultă că au fost fixate

bucățile de vopsea și bucățile de masă plastic, circumstanță care la fel este importantă

pentru soluționarea cazului penal;

13

- nu s-a motivat de instanța de apel care este motivul lipsei actului în care au fost

fixate dimensiunea bucății de vopsea și a celor de masă plastic ridicate de la fața locului

pentru;

- în motivarea apelului depus, instanța de apel nu s-a expus asupra lipsei

procesului verbal de examinare a obiectelor și anume bucata de vopsea și bucățile de

masă plastic;

- la fel a mai fost relatat că din explicațiile martorului Filimon Vadim care a

efectuat urmărirea penală, cu toate că el a fost cel care a condus urmărirea penală,

ultimul nu a avut răspunsuri concrete și certe;

- inclusiv a fost solicitat să fie dată o interpretare la explicațiile depuse de Filimon

Vadim în calitate de martor care a relatat că în fototabelul anexat la procesul verbal de

cercetare la fața locului în imaginile 3 și 5 sunt fixate cioburile de masă plastică și

bucata de vopsea, însă vizualizînd conținutul acestora la imaginile cu numere

menționate sunt fixate numai cioburi de sticlă, iar la descriere este exhaustiv indicat că

au fost fotografiate doar cioburi de sticlă pe traseu, lipsind careva informații privind

bucăți de masa plastic;

- sau nu a fost expus de instanța de apel asupra raportului de expertiză nr.34/12/1

- R -3689 din 10.07.2017, în care expertul a reținut că urmele prezentate spre examinare

au fost create nu de anvelopele roților automobilului de model Xxxxx cu n/î XXXXX;

- nu a fost motivate dacă corect a avut loc colectate monstrelor de la automobil și

anume nu imediata zi data de 06.06.2017, nu cînd a fost escortat la IP Hîncești

05.06.2017;

- recurentul consideră că prin decizia emisă de instanța de apel la 03.09.2019, nu

au fost examinate și expus asupra tuturor motivele care au fost relatate în cererea de

apel din 02.05.2019, sau Curtea de Apel prin decizia din 03.09.2019 a examinat doar

probele acuzării și relatat doar circumstanțele care au fost relatate în sentință de instanța

de fond fără a da o apreciere motivelor care au fost invocate;

- recurentul invocă prevederile art.427 alin.(l) pct.6) Cod de procedură penală și

anume instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

recursului, ca fiind vădit neîntemeiat pe motiv că, argumentele aduse de recurent au

fost obiect de judecare în instanța de apel și instanța după cum s-a constatat le-a

examinat detaliat și minuțios, apreciind toate probele din dosar conform art. 414 alin.

(3) Cod de procedură penală, pronunțîndu-se argumentat și detaliat asupra lor.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente:

Potrivit prevederilor art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

14

Potrivit art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal de asemenea menționează că, temeiurile pentru recurs pot fi

invocate doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în

instanța de apel, fapt stipulat de alin.(2) art.427 Cod de procedură penală.

Instanța de recurs subliniază că, potrivit practicii judiciare constante, erorile de

drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit conținutului recursului, recurentul invocă temei de drept pct.6) alin.(1)

art.427 Cod de procedură penală, care prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel atunci când: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Colegiul penal raportînd temeiul invocat de recurent în recurs cu textul deciziei

instanței de apel consideră că în speța examinată de către instanța de apel n-au fost

admise erorile de drept sub aspectele invocate de recurent, care ar servi drept temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece decizia

instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind

legală și întemeiată, decizia atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul avocatului

Bătrîncea Ion în numele inculpatului, fără a fi identificate neclaritățile specificate de

recurent, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală.

După cum rezultă din conținutul recursului, autorul acestuia nu este de acord cu

condamnarea lui Romanciuc Ion în baza art.264 alin.(1) Cod penal, considerînd că

lipsesc probe certe ce ar confirma vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii

imputate.

La acest capitol, Colegiul constată că prima instanță, conform prevederilor art.314

Cod de procedură penală, judecînd cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele

probele prezentate de părți, a audiat inculpatul Romanciuc Ion, reprezentantul legal al

părții vătămate minore Grecu Nina, martorii Grecu Ion, Grecu Vasile, a cercetat actele

cauzei, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, argumentînd clar de ce au fost considerate

veridice declarațiile acestor participanți care, coroborate una cu alta, au format

convingerea instanței că vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art.264 alin.(1) Cod penal, referitor la existența elementelor constitutive ale

infracțiunii, a fost dovedită.

15

Instanța de apel, respectînd prevederile art.414, 417 alin.(1) pct.7), 8) Cod de

procedură penală, a supus unei verificări minuțioase toate probele administrate și a

conchis asupra temeiniciei soluției pronunțate de prima instanță, expusă mai sus,

deoarece argumentele apărării nu și-au găsit confirmare în ședința de judecată.

Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanțelor de fond, pe care

și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra existenței

faptei și vinovăției inculpatului Romanciuc Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.264 alin.(1) Cod penal, fiind stabilite în acțiunile acestuia toate elementele

constitutive ale încălcării regulilor de securitate a circulației, de către persoana care

conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie

a integrității corporale. Instanțele, reieșind din probele administrate în cauză, și anume

declarațiile martorilor sus menționați, cît și din declarațiile reprezentantului părții

vătămate, cert au constatat că, inculpatul a comis infracțiunea imputată, părțile dînd

declarații în condițiile libertății de voință și conștiință, acestea reflectă adevărul

cunoscut de ei și nu au fost date în sensul de a-l acuza pe inculpat pe nedrept.

Astfel, atît prima instanță, cît și instanța de apel s-au pronunțat asupra

circumstanțelor de fapt și și-au motivat concluzia prin cumulul de probe administrate

în cauză, cărora le-au dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității,

veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și

de drept, inclusiv vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii imputate.

Colegiul penal constată că decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și

temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului în partea ce ține de

nevinovăția inculpatului, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează

în prevederile art.417 Cod de procedură penală, reieșind și din faptul că procedura de

apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei și care deja a fost efectuată de ambele

instanțe de fond.

Faptul că instanța de apel nu a apreciat probele în modul solicitat de autorii

recursului, nu constituie motiv de a afirma că instanța de apel a pronunțat o hotărâre

nemotivată. Mai mult, în scopul evitării repetării inutile a alegațiilor instanței, Colegiul

își însușește argumentele enumerate în decizia instanței de apel, fapt ce este în deplină

concordanță cu jurisprudența și practica Curții Europene pentru Drepturile Omului,

care în cauza Albert vs România din 16.02.2010, a statuat în pct.37 că art.6§1 CtEDO,

deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând

un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19.04.1994,

pct.61). Cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie

prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Complementar, Colegiul menționează că temeiul invocat de recurent, privind

modul de apreciere a probelor, nu se încadrează în cele prevăzute de art.427 alin.(1)

Cod de procedură penală. Aprecierea probelor de către instanțele de fond poate să fie

16

recunoscută ca o eroare gravă de fapt și reținută de instanța de recurs, doar în cazul

unor expuneri denaturate - ce nu corespund conținutului faptic a probelor, sau neluarea

în considerare a acestora.

Argumentul recurentului precum că „instanța de apel a evitat să se expună asupra

procesului verbal de cercetare la fața locului, inițial a fost indicat de organul de

urmărire penală că au fost ridicate cioburi de sticlă, șlapi, ulterior completat cu

ridicarea și a bucăților de vopsea de culoare întunecată și două bucăți de masă

plastic”, Colegiul penal îl consideră neîntemeiat și menționează în acest sens că

avocatul inculpatului cît și inculpatul Romanciuc Ion nu au invocat în cadrul urmăririi

penale nulitatea sau falsificarea procesului-verbal menționat.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de

recurent prevăzut la art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, nu și-a găsit

confirmare la examinarea recursului. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-

au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează

a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Bătrîncea Ion în

numele inculpatului Romanciuc Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 03 septembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Romanciuc Ion

Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 08 mai 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

17

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-03-19
0,96
1ra-466/2020 — art. 264 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-466/2020 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 19 februarie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, a examinat admisibilitatea în principi
CSJ 2019-11-01
0,95
1ra-1315/2019 — art. 264 al. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1315/2019 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 01 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Mardari Dumitru şi Ghervas Maria
CSJ 2019-03-28
0,95
1ra-302/2019 — art. 264 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-302/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 27 februarie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, a examinat
CSJ 2020-05-27
0,95
1ra-897/2020 — art. 264 alin. 4 CP
Dosarul nr.1ra-897/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 27 mai 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Elena Cobzac ex
CSJ 2019-01-24
0,95
1ra-2079/2018 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-2079/2018 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 12 decembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Elena şi Ţurcan Anatolie a examinat
Sursă