1re-24/2020 — art. 217 al. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217 al. 1 CP
- Temei legal
- art. 455 al. 2 pct. 7 CPP
1re-24/2020 — art. 217 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr.1re-24/2020
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e
D E C I Z I E
18 martie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte – Toma Nadejda
Judecători – Cobzac Elena și Țurcan Anatolie
examinând admisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Raducan
Irina în numele condamnatei Vetrovaia Inna, împotriva sentinței Judecătoriei Edineț
sediul Ocnița din 02 august 2019 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți
din 02 octombrie 2019, în cauza privind-o pe
Vetrovaia Inna xxxxx, născută la xxxxx,
domiciliată în xxxxx
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 13.03.2019 - 02.08.2019;
Instanța de recurs: 22.08.2019 - 02.10.2019.
4.Instanța de recurs în anulare:18.12.2019-18.03.2020.
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții
Supreme de Justiție
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Edineț sediul Ocnița din 02 august 2019, Vetrovaia
Inna a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.
(1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul
comunității în mărime de 80 ore.
A fost soluționată și soarta corpurilor delicte.
Pentru a pronunța hotărârea prima instanță a constatat că, Vetrovaia Inna, în
luna aprilie anului 2017, a semănat porumb pe lotul de pământ, ce îi aparține socrului
său decedat Vetrovoi Anatolie, situat în extravilanul xxxxx. Ultima, având scopul
practicării activității privind circulația ilegală a substanțelor narcotice, fără scop de
înstrăinare, printre semănăturile de porumb a semănat semințe de plante de cânepă,
dintre care au răsărit 41 de plante de cânepă. Odată cu creșterea plantelor de cânepă,
cet. Vetrovaia Inna le-a îngrijit și le-a prășit.
La 24.07.2017, angajații poliției a IP Ocnița în scopul combaterii consumului și
traficului ilicit de droguri în special de origine vegetală, depistării și nimicirii plantelor
cu conținut narcotic, precum și persoanelor care cultivă ilegal astfel de plante, în urma
verificării informației operative în xxxxx, pe lotul de pământ, de care temporar are grijă
cet. Vetrovaia Inna au fost depistate 41 plante verzi asemănătoare cu planta de cânepă,
care au fost ridicate și numărate, împachetate în saci din polietilenă și remiși pentru
constatarea tehnică științifică.
Conform raportului de constatare tehnico-științifică Nr: 34/12/2-R-l 139 din 07
august 2017- plantele în număr de 41, în stare verde de vegetație, care au fost depistate
și ridicate la 24.07.2017, în urma cercetării la fața locului a lotului de pământ ce
aparține cet. Vetrovoi Anatolie reprezintă planta cânepă (canabis), care conțin
componentul narcotic activ tetrohidrocannabinol, prin urmare se atribuie la substanțe
stupefiante. Planta cânepă este inclusă în „Lista substanțele narcotice, psihotrope și a
plantelor ce conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile
acestora”, unde se specifică că de la 6 până la 50 plante de cânepă (indiferent de faza
de vegetație) se consideră cantități mari.
Acțiunile lui Vetrovaia Inna au fost încadrate în conformitate cu prevederile
art.217 alin.(1) Cod penal.
Sentința a fost atacată cu recurs, de către avocatul Raducan Irina în interesele
inculpatului Vetrovaia Inna prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței
pe motivul ilegalității sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin
care Vetrovaia Inna să fie achitată, pe motivul lipsei faptei infracționale.
3.1 În motivarea recursului declarat, avocatul a indicat că, sentința este
neîntemeiată și nelegitimă deoarece instanța de fond nu a dorit să ia în considerație
motivele invocate de apărare, mai mult ca atât le-a respins ca nefondate apreciindu-le
critic.
Menționează apărarea că:
- învinuirea incriminată lui Vetrovaia Inna, are un caracter formal și abstract, și
contravine în mod evident dreptului garantat prin art. 6 paragraf 1 din Convenția
Europeană, dreptul la un proces echitabil.
- declarațiile martorilor, urmau a fi apreciate obiectiv de către instanța de judecată,
deoarece prin depozițiile lor nu se poate confirma intenția lui Vetrovaia Inna de a
cultiva plante care conțin droguri.
- în urma cercetării judecătorești a probelor nominalizate, nu s-a constatat că în
careva acțiuni ale inculpatei se regăsește componența de infracțiune prevăzută de art.
217 alin.(1) Cod penal, a cărei latură subiectivă se caracterizează prin intenție directă,
iar scopul de a semăna sau cultiva ilegal plante care conțin droguri sau etnobotanice
este un element indispensabil pentru a califica acțiunile inculpatei în baza articolului
respectiv.
- pentru stabilirea prezenței scopului de a semăna sau a cultiva ilegal plantele care
conțin droguri sau etnobotanice este necesară identificarea tuturor acestor circumstanțe
în cumul și nu doar unele din ele, ceea ce la caz nu s-a realizat nefiind demonstrat că
inculpata a săvârșit infracțiunea incriminată.
- sentința emisă nu este bazată pe nici o probă pertinentă, concludentă și utilă,
fiind bazată doar pe declarațiile asemănătoare a martorilor și unele elemente de
investigație. Partea acuzării nu a demonstrat în cadrul ședinței de judecată existența
faptelor infracționale imputate inculpatei la art. 217 alin.(1) Cod penal, asta prin prisma
probelor cercetate. La fel nu a fost demonstrat faptul că, anume Vetrovaia Inna a
semănat printre culturile de porumb, semințe de plante de cânepă, pe care le-ar fi
îngrijit și le-a prășit. Martorul Bejenari Măria a afirmat că a văzut-o pe inculpată o
singură dată la prășit, în luna mai 2017. La fel din depozițiile aceluiași martor care
susține că a trecut de-a lungul cotei de teren, pe care o prășea inculpata și la fel nu a
văzut alte plante în afară de porumb. Lipsa scopului de cultivarea ilegală a plantelor
care conțin droguri sau etnobotanice, este probat și prin fototabelul anexat la procesul-
verbal de cercetare la fața locului (f.d.9), unde printre culturile de porumb creșteau și
alte buruieni, fapte confirmate și de martorii Lubeanețcaia Olga și Bejenari Măria, iar
alte probe care ar combate concluzia dată nu au fost prezentat de către acuzare.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 octombrie 2019 a
fost admis, din alte motive, recursul avocatului Raducan Irina în interesele inculpatei
Vetrovaia Inna Ivan, casată sentința, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit prin care
procesul penal în privința lui Vetrovaia Inna în baza art.217 alin.(1) Cod penal a fost
încetat în temeiul art. 332 alin.(1) Cod de procedură penală și art.60 Cod penal, în
legătură cu expirarea termenului de prescripției de tragere la răspunderea penală.
4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de recurs a menționat, că instanța de
fond corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatei Vetrovaia Inna în
comiterea infracțiunii incriminate, apreciind fiecare probă din punctul de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din
punctul de vedere al coroborării lor, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de
procedură penală și anume prin: - declarațiile martorului Bejenari Maria; - declrațiile
martorului Lebeanețcaia Olga; - procesul - verbal privind depistarea infracțiunii, depus
de către șeful de Post Alaiba A.; - procesul- verbal de cercetare la fața locului și
fototabelul din 24.07.2017 prin care se confirmă cultivarea plantelor de cânepă anume
pe terenul ce aparține lui Vetrovaia Inna; - raportul de constatare tehnico-științifică Nr:
34/12/2-R-l 1391 din 07 august 2017 prin care se stabilește faptul, că plantele ridicate
de pe terenul prelucrat de Vetrovaia Inna constituie cânepă.
Instanța de recurs a reținut că, infracțiunea prevăzută la art. 217 al. 1 Cod penal și
săvârșită de inculpată a fost depistată la data de 24.07.2017, de către angajații poliției
a IP Ocnița, care conform art. 16 Cod penal face parte din categoria infracțiunilor
ușoare, iar ținând cont de faptul că, la momentul examinării recursului în instanța de
recurs, a expirat termenul de 2 ani prevăzut de art.60 Cod penal, și Vetrovaia Inna nu
s-a sustras de la organul de urmărire penală și nici de la instanță, instanța de recurs în
temeiul art.332 alin.(1) Cod de procedură penală și art. 60 Cod penal, a dispus încetarea
procesului penal în legătură cu intervenirea termenului de prescripție.
Avocatul Raducan Irina în numele condamnatei Vetrovaia Inna, la data de 04
noiembrie 2019, a contestat cu recurs în anulare hotărârile pronunțate, prin care a
solicitat admiterea recursului, casarea integrală a sentinței judecătoriei Edineț, sediul
Ocnița din 02 august 2019 si a Deciziei Curții de Apel Bălți din data de 02 octombrie
2019, pronunțate în privința lui Vetrovaia Inna, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei
noi hotărâri de achitare din lipsa în acțiunile inculpatei Vetrovaia Inna a elementelor
constitutive ale infracțiunii.
5.1 În motivarea recursului avocatul a indicat că, instanța de recurs nu a dorit să
ia în considerare motivele invocate de apărare, mai mult ca atît, le-a respins ca
nefondate, și a apreciat ca inoportună solicitarea inculpatei de emitere a unei soluții de
achitare a sa.
Menționează recurentul că:
-învinuirea incriminată lui Vetrovaia Inna, are un caracter formal și abstract.
-pentru stabilirea prezenței scopului de a semăna sau a cultiva ilegal plantele care
conțin droguri sau etnobotanice este necesară identificarea tuturor acestor
circumstanțe în cumul și nu doar unele din ele, ceea ce la caz nu s-a realizat nefiind
demonstrat că prin fapta sa, inculpata a săvârșit infracțiunea incriminată la art. 217 alin.
(1) Cod Penal.
- în acțiunile lui Vetrovaia Inna lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii
prevăzute de art. 217 alin. (1) Cod Penal.
La recursul în anulare declarat de către avocatul Raducan Irina în numele
condamnatei Vetrovaia Inna, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct.11 Cod
de procedură penală, procurorul a depus referință, care a pledat pentru inadmisibilitatea
recursului în anulare, invocând că, alegațiile recurentului nu constituie un viciu
fundamental care a afectat hotărârile precedente și instanța de recurs s-a expus asupra
lor.
Conform prevederilor normelor legislației naționale și recomandările CEDO,
invocate supra, redeschiderea procesului și rejudecarea hotărârilor judecătorești
irevocabile poate fi efectuată doar în scopul corectării erorilor de drept și nicidecum
pentru a revizui aspectele de fapt.
Cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă conținutul și motivele recursului
în anulare, stipulate în art.455 alin.(2) pct.7) Cod de procedură penală cu menționarea
cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate, astfel
indică procurorul că, recursul nu îndeplinește cerințele legale de formă și conținut.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din
următoarele considerente.
Potrivit art. 456 alin. (1) și art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală,
Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat, în cazul în care
se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut.
În dispoziția art. 455 alin. (2) Cod de procedură penală, se specifică căror cerințe
trebuie să corespundă cererea de recurs în anulare, în special conținutul acesteia.
Norma procesuală reglementează obligația recurentului de a aduce în textul recursului
argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute în art. 453
Cod de procedură penală.
În speța supusă judecării, din conținutul recursului declarat, se constată că autorul
acestuia solicită casarea atât a sentinței primei instanțe cât și a deciziei instanței de
recurs ordinar adoptată la caz și dispunerea rejudecării deoarece consideră că nu a fost
confirmată vinovăția condamnatei în săvârșirea infracțiunii imputate, în cele din urmă
neinvocând nici un temei din cele prevăzute în art. 453 Cod de procedură penală.
Colegiul penal menționează, că prevederile alin. (1) art. 453 Cod de procedură
penală, stipulează expres care sunt temeiurile de declarare a recursului în anulare și
anume, că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare, în scopul reparării
erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în
cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea
Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre
depunerea cererii, iar alineatul (2) al aceluiași articol prevede că recursul în anulare
este inadmisibil, dacă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul articol sau
este declarat repetat.
În același context, instanța de recurs în anulare specifică, că hotărârea
judecătorească irevocabilă împiedică redeschiderea procesului penal, cu excepția
cazurilor când fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul
procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată.
În conformitate cu art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în
cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată se consideră
încălcarea esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de
Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.
Raportând normele citate la textul recursului declarat, se constată că recurentul nu
invocă circumstanțe concrete, considerate a fi relevante pentru dispunerea rejudecării
cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a condamnatei de săvârșirea
infracțiunii imputate sau un viciu fundamental, cu indicarea normelor legale care
prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate, denumirea acestor
drepturi și libertăți, esența încălcărilor respective raportată la normele procesual penale
și la alte legi naționale, convenții și tratate internaționale, modul și măsura în care
încălcările presupuse ar fi afectat hotărârea atacată, omițându-se cu desăvârșire
argumentarea ilegalității hotărârii contestate în acest sens.
Deci, se constată că autorul recursului în anulare nu a respectat cerințele legale și
a neglijat prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală - cea mai
esențială cerință față de recurs, neinvocând concret unul din temeiurile prevăzute de
art. 453 Cod de procedură penală, conținutul acestuia și argumentarea din punct de
vedere nu a stării de fapt, ci a problemei de drept, ce este incidentă cauzei și dacă
aceasta are importanță pentru jurisprudență.
Prin urmare, Colegiul penal constată, că recursul în anulare declarat de către
avocatul Raducan Irina în numele condamnatei Vetrovaia Inna, nu semnalează careva
viciu fundamental, iar dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, nu constituie
temei pentru recurs în anulare, în sensul dispoziției stipulate la art. 453 Cod de
procedură penală. Astfel, recursul în anulare nu întrunește condițiile de conținut
prevăzute în articolele specificate, iar instanța de recurs în anulare nu este competentă
să completeze din oficiu recursul în anulare al condamnatului cu circumstanțe în fapt
și în drept, ce le-ar justifica sub acest aspect, întrucât, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de
procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se
manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele
legii.
La fel, Colegiul penal remarcă acel fapt, că competența de rejudecare a hotărârilor
judecătorești irevocabile poate fi exercitată pentru a corecta erorile de drept, și nu
pentru o revizuire a aspectelor de fapt. Punerea la îndoială a modului de administrare
a probelor și reapreciere a acestora la etapa recursului în anulare, după cum solicită
recurentul, nu se încadrează în art. 453 Cod de procedură penală.
Învederând cele menționate, Colegiul penal consideră, că argumentul invocat de
avocatul Raducan Irina în numele condamnatei Vetrovaia Inna în recursul în anulare,
în partea admisibilității, legalității și aprecierii probelor, a constituit obiect de discuție
în instanțele de fond și recurs, și asupra cărora aceste instanțe judecătorești s-au expus
corect și argumentat, iar critica invocată la aceste aspecte nu se circumscrie temeiurilor
de declarare a recursului în anulare, prevăzute de art. 453 Cod de procedură penală.
În temeiul celor expuse și întrucât recurentul a formulat recursul în anulare cu
încălcarea prevederilor art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, se va impune
inadmisibilitatea acestuia, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.
Conducându-se de prevederile art. 456, 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Raducan Irina în
numele condamnatei Vetrovaia Inna, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Bălți din 02 octombrie 2019, în cauza penală privind-o pe Vetrovaia Inna xxxxx,
deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute la art. 455 Cod de procedură
penală.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 18 martie 2020.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Cobzac Elena
Țurcan Anatolie