ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 09.07.2020

1ra-1149/2020 — art. 264 alin. 3 lit. b CP

HOTĂRÂRE
09.07.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264 alin. 3 lit. b CP
Temei legal
art.427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-1149/2020 — art. 264 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1149/2020

Curtea Supremă de Justiție

03 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

reprezentantul succesorului părții vătămate, Scutari Ivan - Sardari Marin, prin care

se solicită casarea sentinței Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 23 iulie

2019 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 decembrie

2019, în cauza penală privind-o pe

Musteață Inna Xxxxx, născută la xxxxx,

originară și domiciliată în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

Musteață Inna a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

264 alin.(3) lit.b) Cod penal și în baza acestei legi, cu aplicarea prevederilor art.3641

alin.(8) Cod de procedură penală, i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis,

pentru femei, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

Conform art.90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii aplicate lui Musteață

Inna a fost suspendată condiționat, pe un termen de probă de 2 ani.

S-a încasat de la Musteață Inna în bugetul de stat cheltuielile de judecată în sumă

de 5 101 lei.

2018, la ora 19:50, conducând automobilul de model „Xxxxx”, cu numărul de

înmatriculare XXXXX, virînd la stînga, de pe str. N. Testimițianu pe str. Ștefan cel

1

Mare din or. Ștefan Vodă, a tamponat pe pietonul Scutari Valeriu, care dormea pe

carosabil, în urma traumelor primite Scutari Valeriu a decedat la fața locului.

Conform raportului de expertiză judiciară nr.201830C0124 din 05.11.2018, s-a

constatat că moartea lui Scutari Valeriu Xxxxx, a survenit în rezultatul traumei

vertebro-medulare cu fractura vertebrei C-3, sectorul cervical cu hemoragii în spațiul

epidural a canalului medular și măduva spinării.

Astfel, Musteață Inna a încălcat prevederile Regulamentului Circulației Rutiere,

aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, și anume pct. 45 alin. 1)

lit. b) și d), care prevede că „conducătorul trebuie să conducă vehiculul în

conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii

factori: dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase

și situația rutieră”.

Astfel, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Musteață

Inna a comis infracțiunea prevăzută de art. 264 alin.(3), lit.b) Cod penal,

individualizată prin „încălcarea regulilor de securitate a circulației de către

persoana care conducea mijlocul de transport, încălcare ce a provocat decesul unei

persoane”.

Marin, prin care a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă

din 23.07.2019, cu trimiterea cauzei penale la rejudecare în prima instanță, într-un

alt complet de judecată, pentru ca Scutari Ivan, să fie recunoscut în calitate de

succesor al părții vătămate și succesor al părții civile, pentru a-i oferi dreptul să

înainteze o acțiune civilă privind încasarea prejudiciului material și moral cauzat

prin decesul fratelui său Scutari Valeriu, parte vătămată, cu stabilirea unei pedepse

penale principale mai aspră față de inculpată și cu stabilirea unei pedepse penale

complementară, cu privarea de dreptul de a conduce mijlocul de transport pe un

termen de 5 ani.

În motivarea apelului, subsemnatul Sardari Marin, Vice-Președintele Centrului

Național Independent pentru Investigații și Apărarea Drepturilor Omului în RM,

Asociație Obștească, în calitate de reprezentant în bază de procură notarială de

reprezentare din 11.07.2019, a indicat că, cauza penală s-a examinat dintr-o singură

ședință la 04.07.2019, fără citarea succesorilor părții vătămate la caz pentru ca

succesorul părții vătămate - Scutari Valeriu Xxxxx, Scutari Ivan să fie recunoscut în

calitate de succesor al părții vătămate, Scutari Valeriu, în calitate de succesor al părții

civile Scutari Valeriu, pentru a-i oferi dreptul să înainteze o acțiune civilă privind

încasarea prejudiciului material și moral cauzat prin decesul fratelui său Scutari

Valeriu Xxxxx.

A mai indicat că prima instanță a stabilit inculpatei o pedeapsă penală principală

prea blîndă, deoarece la caz a decedat partea vătămată Scutari Valeriu, totodată,

inculpatei nu i s-a aplicat în genere pedeapsa penală complementară, deoarece norma

de la art. 264 alin. (2), lit. b) Cod penal prevede obligatoriu, pedeapsa penală

2

complementară, cu privarea de dreptul de a conduce mijlocul de transport pe un

termen de 5 ani de zile.

A susținut reprezentatul că sentința din 23.07.2019 este nemotivată și fără putere

de convingere, deoarece concluziile primei instanțe precum că inculpata trebuie să

conducă mijlocul de transport pentru a duce copii la grădiniță, este cu totul eronată

și neconvingătoare, deoarece inculpata este căsătorită cu Musteață Vitalie, care

poate să conducă mijlocul de transport și să ducă el copii la grădiniță, iar instanței

de fond nu i-au fost prezentate probe că conducerea mijlocului de transport de către

inculpată ar fi unica sursă de venit a familiei.

Astfel, instanța de fond, fără a verifica motivele de absolvire a inculpatei de

pedeapsa complementară - dreptul de a conduce mijlocul de transport, și temeiurile

de drept ce au servit motiv pentru această neprivare de dreptul de a conduce mijlocul

de transport, precum și, fără a argumenta motivat această soluție, pripit a

concluzionat ca inculpata poate și trebuie să conducă mijlocul de transport pentru a

duce copii la grădiniță, deoarece inculpata este căsătorită cu Musteață Vitalie, care

poate să conducă mijlocul de transport și să ducă el copii la grădiniță.

2019, a fost respins apelul reprezentantului lui Scutari Ivan - Sardari Marin, ca fiind

inadmisibil.

4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a reținut că prin cererea din

24.09.2018, Scutari Nicolai, fiul părții vătămate decedate, a depus către organul de

urmărire penală, o cerere privind recunoașterea în calitate de succesor al părții

vătămate.

Prin ordonanța ofițerului de urmărire penală al SUP a IP Ștefan Vodă, din

24.09.2018, a fost recunoscut în calitate de succesor al părții vătămate Scutari

Nicolai Valeriu, fiul părții vătămate decedate.

Astfel, în cadrul urmăririi penale, succesorul părții vătămate Scutari Nicolai a

declarat că, la data de 14.06.2018, el a venit din Washington, orașul Vancouver,

USA, unde locuiește permanent. La data de 21.09.2018, în jurul orelor 14:10 a fost

telefonat de către mama sa Scutari Ava, domiciliată în statul Oregon, orașul

Portland, USA, care i-a comunicat că, tatăl lui Scutari Valeriu, a fost lovit de o

mașină și a decedat. Despre circumstanțele cazului a aflat ceva detalii de la Musteață

Ion. Ultimul i-a declarat că, nora lui Musteață Inna, conducînd automobilul a

tamponat pe tatăl lui, care dormea pe carosabil. Totodată a declarat că, tatăl lui era

în haine rele și într-o stare rea. De aproximativ cu 2 ani în urmă, când a fost în ospeție

la tatăl, care locuia în or. Ștefan Vodă, împreună cu concubina, ei trăiau în condiții

mizerabile. Personal nu cunoaște, dar multe persoane i-au spus că, tatăl lui deseori

consuma băuturi alcoolice și ducea un mod de viață boschetar. Față de Musteață Ina,

careva pretenții nu are.

Instanța de apel a menționat că în conformitate cu art. 401 alin.(1) Cod de

procedură penală „Pot declara apel: 1) procurorul, în ce privește latura penală și

3

latura civilă; 2) inculpatul, în ce privește latura penală și latura civilă. Sentințele de

achitare sau de încetare a procesului penal pot fi atacate și în ce privește temeiurile

achitării sau încetării procesului penal; 3) partea vătămată, în ce privește latura

penală; 4) partea civilă și partea civilmente responsabilă, în ce privește latura civilă;

5) martorul, expertul, interpretul, traducătorul și apărătorul, în ce privește

cheltuielile judiciare cuvenite acestora; 6) orice persoană ale cărei interese legitime

au fost prejudiciate printr-o măsură sau printr-un act al instanței.”

Alin. (2), al aceleași norme indică că „Apelul poate fi declarat în numele

persoanelor menționate în alin.(1) pct.2)-4) și de către apărător sau reprezentantul

lor legal.”

Așadar, instanța de apel a reținut că la data de 31.07.2019, Sardari Marin, Vice-

președintele Centrului Național Independent pentru Investigații și Apărarea

Drepturilor Omului în RM, Asociație Obștească, în calitate de reprezentant a lui

Scutari Ivan, în bază de procură notarială de reprezentare din 11.07.2019, a declarat

apel împotriva sentinței Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 23.07.2019,

or, în acest sens, instanța de apel a menționat că, atît Sardari Marin cît și Scutari

Ivan, nu pot declara apel, în situația în care, Scutari Ivan, nu este succesorul părții

vătămate, deci aceștia nu întrunesc condițiile prevăzute la art. 401 Cod de procedură

penală privind depunerea apelului.

Or, în cadrul urmăririi penale, prin ordonanța din 24.09.2018, Scutari Nicolai,

fiul părții vătămate decedate, a fost recunoscut în calitate de succesor al părții

vătămate, prin urmare acesta avînd calitatea procesuală de succesor al victimei, este

în drept să declare apel împotriva sentinței Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă

din 23.07.2019, în caz cu dezacordul acesteia.

Cît privește faptul că Scutari Ivan ar avea careva pretenții privind repararea

prejudiciului cauzat prin infracțiuni, instanța de apel a considerat că acest lucru poate

fi soluționat în cadrul unui proces civil aparte prin înaintarea unei acțiuni civile, or

la etapa de urmărire penală, cît și examinarea cauzei în instanța de fond, Scutari Ivan

nu a depus vre-o cerere privind recunoașterea sa în calitate de parte civilă, deși acesta

cunoștea ori trebuia să cunoască, în virtutea faptului că a decedat fratele său în

accident rutier, despre existența cauzei penale.

Totodată, instanța de apel a atestat că, succesorul părții vătămate este persoana

care reprezintă interesele ultimei și nu ale sale proprii într-un proces penal, iar în

cazul în care acesta (succesorul părții vătămate) are careva pretenții proprii cu privire

la repararea unui eventual prejudiciu cauzat lui nemijlocit, acesta poate solicita

repararea acestui prejudiciu prin mecanismul prevăzut de legea procedurală, adică

înaintarea unei cereri privind recunoașterea în calitate de parte civilă în cadrul unui

proces penal, cu înaintarea unei acțiuni civile în procesul penal, lucru care nu a avut

loc în cazul lui Scutari Ivan, iar recunoașterea acestuia în calitate de parte civilă la

etapa examinării cauzei în ordine de apel în situația în care a fost examinată cauza

în procedură simplificată și fără recunoașterea acestuia în calitate de parte civilă la

4

etapele anterioare ale procesului penal, nu este posibilă urmare a scopului prevăzut

de legiuitor la examinarea în termeni restrînși a cauzei.

Astfel, instanța de apel a subliniat că verificarea corectitudinii sesizării instanței

de apel presupune ca instanța să verifice dacă sentința atacată este supusă apelului

potrivit legii.

În speță, s-a constatat că apelul declarat de Sardari Marin, reprezentant a lui

Scutari Ivan, în bază de procură notarială de reprezentare din 11.07.2019, împotriva

sentinței Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 23.07.2019, nu a fost înaintat

în conformitate cu legislația procesual penală, motiv pentru care instanța de apel l-a

considerat inadmisibil.

succesorului părții vătămate, Scutari Ivan - Sardari Marin, prin care indicînd temeiul

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea

totală a hotărîrilor atacate, cu trimiterea cauzei penale la rejudecare în prima instanță,

în Judecătoria Căușeni, sediul Central, într-un alt complet de judecată, pentru ca

succesorul părții vătămate, Scutari Valeriu Xxxxx, Scutari Ivan, să fie recunoscut în

calitate de succesor al părții vătămate, și parte civilă al lui Scutari Valeriu Xxxxx,

pentru a-i oferi dreptul să înainteze o acțiune civilă privind încasarea prejudiciului

material și moral cauzat prin decesul fratelui său Scutari Valeriu Xxxxx, parte

vătămată, cu stabilirea unei pedepse penale principale mai aspră față de inculpată și

cu stabilirea unei pedepse penale complementară, cu privarea de dreptul de a

conduce mijlocul de transport pe un termen de 5 (cinci) ani de zile.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat motive similare ca și în

cererea de apel (f.d. 146-153), suplimentar invocînd că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței – temei prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală;

- este vădit contradictorie decizia instanței de apel din 09.12.2019, de

respingere ca inadmisibil a apelului declarat de succesorul părții vătămate, prin

reprezentantul Sardari Marin, deoarece succesorul părții vătămate: Scutari Valeriu

Xxxxx (decedat), Scutari Ivan Xxxxx, este în temeiul art. 401 alin. (1), pct. 6) Cod

de procedură penală, anume acea - persoană ale cărei interese legitime au fost

prejudiciate printr-o măsură sau printr-o sentință a instanței de fond din 23.07.2019;

- or, succesorul părții vătămate: Scutari Valeriu Xxxxx (decedat), Scutari Ivan

Xxxxx, este fratele decedatului și are dreptul să-și recupereze prejudiciul moral

cauzat de inculpată, prin decesul-omorul fratelui său din imprudentă.

Cotovici Eugeniu au solicitat respingerea acestuia, ca inadmisibil, cu menținerea

hotărîrii atacate, care este una legală și întemeiată.

5

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță,

doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai

în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul se depune de

persoanele menționate în art. 421 și trebuie să fie motivat.

Dispozițiile art. 421 Cod de procedură penală, stabilesc expres că, pot declara

recurs procurorul și persoanele indicate în art. 401.

Astfel, în corespundere cu art. 401 Cod de procedură penală, (1) pot declara

apel:

1) procurorul, în ce privește latura penală și latura civilă;

2) inculpatul, în ce privește latura penală și latura civilă. Sentințele de achitare

sau de încetare a procesului penal pot fi atacate și în ce privește temeiurile achitării

sau încetării procesului penal;

3) partea vătămată, în ce privește latura penală;

4) partea civilă și partea civilmente responsabilă, în ce privește latura civilă;

5) martorul, expertul, interpretul, traducătorul și apărătorul, în ce privește

cheltuielile judiciare cuvenite acestora;

6) orice persoană ale cărei interese legitime au fost prejudiciate printr-o măsură

sau printr-un act al instanței.

(2) Apelul poate fi declarat în numele persoanelor menționate în alin.(1) pct.2)-

4) și de către apărător sau reprezentantul lor legal.

Prin urmare, Colegiul penal constată că recurentul nu face parte din categoria

persoanelor indicate la art. 401 Cod de procedură penală, care pot declara recurs.

Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu întrunește condițiile

legale de conținut, instanța de recurs nefiind competentă să completeze din oficiu

recursul ordinar cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se expună,

apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent, or, conform prevederilor

art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de

urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă

alte interese decât interesele legii.

Colegiul penal menționează că Scutari Ivan (fratele victimei Scutari Valeriu),

reprezentat de către Sardari Marin, nu are, nu a solicitat și nici nu i-a fost oferită

calitatea de succesor al părții vătămate atît pe perioada urmăririi penele cît și a

cercetării judecătorești în fond.

6

Aceasta calitate la cererea sa (f.d. 40) a fost oferită prin ordonanța organului de

urmărire penală din data de 24.09.2018, (f.d. 41) fiului victimei Scutari Nicolai

Valeriu, care fiind audiat în calitatea procesuală dată a comunicat că careva relații,

ultimii ani, cu tatăl său nu a menținut, ultimul ducea un mod de viață în condiții

mizerabile și boschetare, careva pretenții față de inculpata Musteață Inna nu are (f.d.

43).

Din materialele cauzei penale reiese că, Scutari Nicolai Xxxxx, succesor al

părții vătămate decedate, nu a acordat careva împuterniciri de reprezentare

apelantului în ordinea de apel sau recurs, la moment recurentului Sardari Marin –

care este reprezentantul lui Scutari Ivan.

La fel, în materialele cauzei lipsesc careva acte ce ar confirma că partea

vătămată decedată Scutari Valeriu se afla sub tutela sau curatela fratelui său Scutari

Ivan, care este domiciliat în satul Prajila r-nul Florești, iar fratele său Scutari Valeriu,

a avut domiciliu în or. Ștefan Vodă.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că instanța de apel prin decizia din 09

decembrie 2019, just a respins ca fiind inadmisibil apelul reprezentantului lui Scutari

Ivan – Sardari Marin, întemeiat a aplicat prevederile art. 401 Cod de procedură

penală.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu

îndeplinește cerințele de formă și conținut.

Astfel, odată ce recursul de pe rol nu îndeplinește cerințele de formă și conținut,

el urmează a fi declarat inadmisibil.

penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către reprezentantul

succesorului părții vătămate, Scutari Ivan - Sardari Marin, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 decembrie 2019, în cauza penală

privind-o pe Musteață Inna Xxxxx, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și

de conținut.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 09 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-12-09
0,95
1ra-1516/2021 — art. 264 al. 3 lit. a, b CP
Dosarul nr. 1ra-1516/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 03 noiembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir Judecători – Cobzac Elena, Ţurcan Anatolie a examin
CSJ 2019-07-16
0,95
1ra-1027/2019 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1027/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 18 iunie 2019 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit în componenţa: preşedinte Diaconu Iurie judecători Catan Liliana Guzun Ion Ghervas Maria Mardari Dumitru
CSJ 2020-07-31
0,95
1ra-1375/2020 — art. 264 al. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1375/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 07 iulie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă : Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Elena,
CSJ 2020-05-27
0,95
1ra-897/2020 — art. 264 alin. 4 CP
Dosarul nr.1ra-897/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 27 mai 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Elena Cobzac ex
CSJ 2019-01-24
0,95
1ra-2079/2018 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-2079/2018 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 12 decembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Elena şi Ţurcan Anatolie a examinat
Sursă