ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 31.07.2020

1ra-1375/2020 — art. 264 al. 3 lit. b CP

HOTĂRÂRE
31.07.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264 al. 3 lit. b CP
Temei legal
art. 427 al. 1 pct. 10 CPP
Citează această cauză
1ra-1375/2020 — art. 264 al. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1375/2020

07 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență :

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena, Boico Victor, Catan Liliana, Guzun Ion

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Tetelea Eugeniu în numele inculpatului Marin Adrian, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 februarie 2020, în

cauza penală privindu-l pe

Marin Adrian Xxxx, născut la xxxxxx, originar și

domiciliat în r-nul xxxxx, s. xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra a recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură

penală, Marin Adrian a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 2 ani închisoare,

cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

În temeiul art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a

executării pedepsei cu închisoarea pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Marin Adrian la

28 decembrie 2018, aproximativ la ora 23:20 min., la intrarea în s. Vălcineț, raionul

Călărași, fiind deținător al permisului de conducere cu numărul xxxxxx, eliberat la

04.06.2018, de SEET Ungheni, care-i permite conducerea vehiculelor ce fac parte

din categoria „B", conducând automobilul de model Volksvagen Golf cu n/î

"xxxxxx" ignorând prevederile capitolului I pct. 3 din Regulamentul Circulației

Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului R. Moldova nr. 375 din 13.05.2009/M.O.

nr. 92-93, 2009/ intrat în vigoare la 24.05.2009, potrivit căruia participanții la trafic

sunt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de

semnalizare rutieră și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la

trafic și să nu-i expună pericolului și încălcând punctul 10, subpunctul 1), lit. b),

punctul 45 subpunctul 1) lit. a), b), c), d), și subpunctul 2) al aceluiași regulament,

care-1 obligă pe conducătorul de vehicul să posede cunoștințe și să execute cerințele

1

prezentului Regulament, precum și să posede dexternitatea necesară de a conduce în

siguranță vehiculul pe drum, să conducă în conformitate cu limita de viteză stabilită,

ținând permanent seama de următorii factori, starea psihofiziologică ce influențează

atenția și reacția, dexternitatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase, starea tehnică a vehiculului, particularitățile încărcăturii și situația

rutieră, iar în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate

de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în

pericol siguranța traficului, nefiind atent la trafic a tamponat frontal pietonul care a

încercat să stopeze autovehiculul Cojocari Elizaveta, a.n. xxxxx, cauzându-i

vătămări corporale grave sub formă de: traumă asociată, a toracelui, a membrului

superior drept și a membrilor inferioare; cu plăgi și excoriații pe față, fractura oaselor

nazale, fractura ilenară a bazei craniului, hemoragie subarahnoidală, fractura

claviculei drepte, fracturi ale coastelor I,II,III,IV,V,VI și VII pe dreapta, I și II pe

stânga, hemoragii pulmonare, fractura închisă a humerusului drept, ruptura parțială

a ligamentelor articulațiilor sacroiliace și fracturi deschise ale membrilor oase ale

ambelor gambe, care se califică ca vătămări corporale grave și se află în legătură

cauzală directă cu decesul, fapt confirmat prin raportul de expertiză judiciară

nr.201812C0126 din 11.02.2019.

Acțiunile lui Marin Adrian au fost calificate de prima instanță în baza art. 264

alin. (3) lit. b) Cod penal, adică încălcarea regulilor de securitate a circulației și de

exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de

transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane.

solicitat casarea parțială a acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Marin Adrian să fie

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod

penal și să-i fie aplicată pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 3 ani 6 luni, cu

executare în penitenciar de tip deschis, în rest sentința de menținut fără modificări.

În argumentarea apelului, procurorul a invocat că prima instanță a aplicat

inculpatului Marin Adrian o pedeapsă prea blândă, cu suspendarea condiționată a

executării acesteia, fără a ține cont de prevederile art. 75 Cod penal, de gravitatea

faptei săvârșite și consecințele survenite - decesul unei persoane, iar pedeapsa

aplicată este ineficientă, poartă un caracter formal și nu va atinge scopul prevăzut de

art. 2 Cod penal.

2020, a fost admis apelul declarat, casată sentința primei instanțe în partea stabilirii

pedepsei și pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care lui Marin Adrian recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, i-a fost stabilită o

pedeapsă de 2 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis. În rest,

sentința a fost menținută fără modificări.

2

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că deși prima instanță

a reiterat prevederile art. art. 6, 7, 61, 75 - 78 Cod penal, nu le-a aplicat

corespunzător.

Instanța de apel a notat că la individualizarea, stabilirea categoriei și

termenului pedepsei inculpatului, ține cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal

și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea

celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

condițiile de viață ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului.

În continuare, intanța de apel a indicat că infracțiunea săvârșită este una gravă,

lipsesc circumstanțe agravante, cauza penală a fost examinată în procedura

simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul nu are

antecedente penale, se caracterizează pozitiv, la evidența medicului narcolog sau

psihiatru nu se află, anterior nu a fost judecat și a considerat că în privința

inculpatului poate fi aplicată pedeapsa de 2 ani închsioare, cu anularea dreptului de

a conduce mijloace de transport, or doar astfel va fi atins scopul pedepsei penale

prevăzut de art. 61 Cod penal.

Totodată, instanța de apel a menționat că prima instanță nejustificat a aplicat

prevederile art. 90 Cod penal, ce nu va duce la realizarea scopului pedepsei penale

prevăzut de art. 61 Cod penal, or din materialele cauzei rezultă că suspendarea

condiționată a executării pedepsei cu închisoarea, îl va favoriza pe inculpat să

săvârșească pe viitor infracțiuni similare, iar de către alte persoane va fi apreciată ca

o atitudine tolerantă din partea statului a comportamentului prejudiciabil și va

diminua încrederea societății în eficacitatea și echitatea sistemului de justiție, iar în

rezultatul acțiunilor inculpatului a survenit decesul unei persoane.

Tetelea Eugeniu în numele inculpatului Marin Adrian, care indică temeiul de recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală și solicită casarea

deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței primei instanțe.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

- instanța de apel nu a dispus de alte circumstanțe decât cele stabilite în prima

instanță și, respectiv, în lipsa de careva motive legale, pe care, se întemeiază soluția,

greșit a admis apelul acuzatorului de stat, a casat sentința primei instanțe, cu

adoptarea hotărârii de condamnare a inculpatului Marin Adrian la o pedeapsă mai

aspră decât cea stabilită de prima instanță;

- la stabilirea pedepsei, instanța de apel spre deosebire de prima instanță nu

și-a argumentat suficient soluția sa și nu a ținut cont în deplină măsură de dispozițiile

art. 7, 61, 75, 90 Cod penal și 3641 Cod de procedură penală;

- rigorile de aplicare a art. 90 Cod penal, se regăsesc în sentința primei instanțe

și nu se regăsesc în măsură clară și deplină în decizia instanței de apel;

3

- instituția suspendării condiționate a pedepsei nu trebuie privită ca un avantaj

acordat de lege infractorilor, ci trebuie apreciată ca un mijloc preventiv de apărare

socială, care derivă din organizarea unei politici penale adaptate la realitatea socială

concretă, în condițiile, când la etapa actuală, se pune accentul pe căi de reeducare a

persoanelor condamnate nu prin privare de libertate, dar prin cele neprivative de

libertate, care, ar fi mai eficiente;

- instanța de apel, n-a luat în deplină măsură în considerare circumstanțele

reale ale cazului accidentului rutier a avut loc la 28 decembrie 2018, aproximativ la

ora 23:20 în afara localității, în apropierea satului Vălcineț, raionul Călărași, și

respectiv, și circumstanțele atenuante existente pe dosar, personalitatea, vârsta

inculpatului, poziția susccesorului părții vătămate avută pe dosar la organul de

urmărire penală și în instanța de judecată, care n-a formulat față de inculpat nici un

fel de pretenții, deoarece, inculpatul și rudele apropiate a acestuia, familia, au

despăgubit deplin familia victimei accidentului rutier.

pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, menționând că prin soluția

instanței de apel referitor la mărimea, categoria și modul de executare a pedepsei, s-

a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal.

Astfel, constată că instanța de apel și-a argumentat suficient soluția, a ținut

cont pe deplin de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile

generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează

ori agravează răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, iar în final a stabilit

o pedeapsă echitabilă.

constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze total

sau parțial hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei instanțe, când apelul a

fost greșit admis.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent,

fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

4

În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de

procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează că hotărârile pronunțate

de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în vedere că nu

numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea superficială sau motivarea în termeni

vagi-evazivi, reprezintă motiv de casare.

Colegiul penal lărgit reține că recurentul, drept temei pentru declararea

recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală,

și anume că a fost aplicată o pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține

că temeiul de recurs și alegațiile recurentului invocate în cererea de recurs s-au

confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, din următoarele considerente.

Astfel, Colegiul penal lărgit notează că prima instanță a apreciat obiectiv

cumulul de probe administrat la urmărirea penală și examinat în ședința de judecată

a primei instanțe, descrise și în sentință, prin prisma art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării

lor, și corect a adoptat soluția de condamnare a lui Marin Adrian în baza art. 264

alin. (3) lit. b) Cod penal, conform indicilor calificativi - încălcarea regulilor de

securitate a circulației și de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana

care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul

unei persoane, cu stabilirea în baza acestui articol, a unei pedepse echitabile sub

formă de 2 ani închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport,

executarea pedepsei cu închisoarea fiind suspendată condiționat în temeiul art. 90

Cod penal, pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

Totodată, se reține că instanța de apel la soluția sa de admitere a apelului

declarat de procuror și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care a stabilit inculpatului Marin Adrian o pedeapsă de 2 ani

închisoare cu executare în penitenciar de tip deschis, greșit a exclus aplicarea

suspendării condiționate a executării pedepsei cu închisoarea, stabilită în temeiul art.

90 Cod penal de către prima instanță, fără a ține cont pe deplin de circumstanțele

cauzei enunțate supra și persoana celui vinovat.

În acest sens, Colegiul penal lărgit stabilește că instanța de apel la adoptarea

acestei soluții, nejustificat nu a ținut cont de faptul că inculpatul Marin Adrian se

caracterizează pozitiv, este de vârstă tânără, la evidența medicului narcolog și

psihiatru nu se află, anterior nu a fost atras la răspundere penală, a recuperat benevol

prejudiciul material și moral cauzat succesorului părții vătămate, care nu are pretenții

5

față de inculpat (f.d. 113), precum și că accidentul rutier s-a produs inclusiv din vina

părții vătămate care la 28 decembrie 2018, pe timp de noapte la ora 23:20, în afara

localității, a ieșit spontan pe carosabil pentru a stopa automobilul inculpatului (f.d.

15), totodată aceasta fiind și în stare de ebrietate alcoolică - 1,93% alcool în sânge

(constatată prin raportul de expertiză medico-legală nr. 201812C0126 din 11

februarie 2019 (f.d. 31-34), iar circumstanțe agravante în speță nu au fost constatate.

În aceste condiții, se atestă că instanța de apel greșit a admis apelul declarat

de procuror și a exclus eronat aplicarea prevederilor art. 90 în privința inculpatului

Marin Adrian, motive din care, instanța de recurs ordinar remarcă că decizia instanței

de apel nu poate fi menținută, or prima instanță a pronunțat o sentință legală și

întemeiată, stabilindu-i inculpatului Marin Adrian o pedeapsă echitabilă, cu

suspendarea corectă a executării pedepsei cu închisoarea, care își va atinge scopurile

pedepsei penale, or o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de

nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe

contrare scopului urmărit.

Mai mult, e de reținut că instituția suspendării condiționate a pedepsei nu

trebuie privită ca un avantaj acordat de lege infractorilor, ci trebuie apreciată ca un

mijloc preventiv de apărare socială, care derivă din organizarea unei politici penale

adaptate la realitatea socială concretă, în condițiile, când la etapa actuală, se pune

accentul pe căi de reeducare a persoanelor condamnate nu prin privare de libertate,

dar prin cele neprivative de libertate, care, ar fi mai eficiente.

Totodată, Colegiul penal lărgit mai menționează că Curtea Europeană în

jurisprudența sa, s-a pronunțat în favoarea folosirii măsurilor neprivative de libertate

(cauza Varga și alții v. Ungaria, hotărârea din 10 martie 2015, § 104; cauza Norbert

Sikorski v. Polonia, hotărârea din 22 octombrie 2009, §158), statuând că trebuie să

se ia în considerare alternativele disponibile detenției, și nu aplicarea automată a

pedepsei închisorii (cauza Kyprianou v. Cipru, hotărârea din 15 decembrie 2005,

săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă,

din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Mai mult, Colegiul penal lărgit atestă caracterul contradictoriu a deciziei

instanței de apel, or din conținutul părții discriptive (f.d. 162-165) și a dispozitivului

(f.d. 165) deciziei instanței de apel, se observă că deși instanța de apel indică că

casează în partea stabilirii pedepsei sentința primei instanțe, din ce rezultă că în acest

mod se referă atât la pedeapsa principală cu închisoare cât și la cea complementară

- cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, aceasta în dispozitiv,

neclar indică doar că "Lui Marin Adrian, recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, i se aplică pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei. Termenul

executării pedepsei inculpatului Marin Adrian de calculat din momentul reținerii.

În rest, sentința se menține fără modificări", fără a face vreo referire la pedeapsa

6

complementară, contrar prevederilor art. 395, 417 Cod de procedură penală. Astfel,

Colegiul penal lărgit consideră că acest fapt creează incertitudine și neclaritate la

înțelegerea corectă a prevederilor deciziei instanței de apel, și nu poate fi acceptat

de instanța de recurs ordinar, în condițiile în care se identifică și incidența temeiului

de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii care este expus neclar.

fi admis, cu casarea parțială a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 12 februarie 2020 în privința lui Marin Adrian în partea stabilirii pedepsei, cu

menținerea în această parte a sentinței primei instanțe, fiindcă s-au confirmat

temeiurile pentru recurs, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură

penală, în sensul că s-a motivat și aplicat o pedeapsă inechitabilă, individualizată

contrar prevederilor legale și că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii

care este expus neclar.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Tetelea Eugeniu în numele

inculpatului Marin Adrian, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 12 februarie 2020 în cauza penală privindu-l pe Marin Adrian Xxxxx,

în partea stabilirii pedepsei, cu menținerea în această parte a sentinței Judecătoriei

Strășeni (sediul Călărași) din 24 iunie 2019, prin care s-a stabilit pedeapsa de 2 (doi)

ani închisoare cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În temeiul

art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei cu

închisoarea pe o perioadă de probațiune de 2 (doi) ani.

În rest se mențin, prevederile deciziei atacate.

Inculpatul Marin Adrian Xxxxxx urmează a fi eliberat imediat din

penitenciar dacă nu are de executat arest preventiv sau pedeapsa închisorii în baza

altor hotărâri judecătorești.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 31 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Boico Victor

Catan Liliana

Guzun Ion

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-01-10
0,96
1ra-2196/19 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-2196/2019 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 10 decembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență: Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Liliana Catan, Ion Guzun,
CSJ 2021-06-30
0,96
1ra-1077/2021 — art. 264 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1077/2021 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 09 iunie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte –Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, a examinat admisibilitatea în principiu a
CSJ 2019-11-01
0,95
1ra-1315/2019 — art. 264 al. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1315/2019 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 01 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Mardari Dumitru şi Ghervas Maria
CSJ 2019-01-24
0,95
1ra-2079/2018 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-2079/2018 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 12 decembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Elena şi Ţurcan Anatolie a examinat
CSJ 2019-08-15
0,95
1ra-1004/2019 — art. 264 alin. 3 lit. a CP
Dosarul nr.1ra-1004/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 16 iulie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Ţu
Sursă