1ra-313/2020 — art. 217/1 alin. 4 lit. d CP

1ra-313/2020 — art. 217/1 alin. 4 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-313/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Dumitru Mardari, Nicolae Craiu,

judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către avocatul

Dumitru Buliga în numele lui Alexei Uvarov și avocatul Ștefan Balmuș în numele

inculpatei Daria Balan, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 23 ianuarie 2019, în cauza penală, în privința lui

Uvarov Alexei XXXXX, născut la XXXXX, originar

din XXXXX

Balan Daria XXXXX, născută la XXXXX,

domiciliată XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță de la 26.02.2018 până la 04.07.2018;

Instanța de apel de la 02.08.2018 până la 23.01.2019;

Instanța de recurs de la 25.09.2019 până la 18.02.2020.

a c o n s t a t a t :

Uvarov fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.

(4) lit. d) din Codul penal, în conformitate cu prevederile art. 3641 alin. (8) din Codul

de procedură penală, stabilindu-i o pedeapsă de 7 ani și 6 luni închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita

funcții legate de gestionarea drogurilor pe un termen de 5 ani.

Prin aceiași sentință, Daria Balan a fost recunoscută vinovată de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) din Codul penal, în conformitate cu

prevederile art. 3641 alin. (8) Codul de procedură penală, stabilindu-i o pedeapsă de

5 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru

femei, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea drogurilor pe

un termen de 5 ani.

1

S-a dispus încasarea în mod solidar din contul inculpaților Alexei Uvarov și

Daria Balan, cheltuielile judiciare în mărime de 5 040 lei.

anului 2017, cet. Alexei Uvarov urmărind scopul comiterii circulației ilegale de

droguri, acționând de comun acord cu cet. Daria Balan, au procurat și comercializat

droguri, în proporții deosebit de mari, pe teritoriul mun. Chișinău, realizându-le

diferitor persoane, inclusiv cet. Stepan Spînu, Rodica Cuzmuța, Evghenii Matveev,

Serghei Vinițchi. În scopul realizării intențiilor infracționale Alexei Uvarov împreună

și de comun acord cu Daria Balan, pentru a camufla acțiunile sale, închiriau

apartamente temporare (pe termen de 3-5 zile), astfel fiind identificată adresa din str.

XXXXX, în care desfășurau activități ilegale de porționare a drogurilor, după care le

înstrăinau nemijlocit consumatorilor de droguri sau prin intermediul magazinelor

online de distribuire a drogurilor cu ajutorul diferitor aplicații de internet, inclusiv și

„Telegram”, transmițând eventualilor cumpărători locația prin telefoane GSM sau

alte aparate conectate la internet, primind în prealabil sume de bani în numerar sau

prin intermediul portmoneelor electronice. Documentând activitatea infracțională a

cet. Alexei Uvarov și Daria Balan s-a stabilit că, la 08 noiembrie 2017, cet. Stepan

Spînu, fiind consumator de droguri, a achiziționat pentru suma de 5 000 lei de la cet.

Alexei Uvarov o anumită cantitate de drog de tip PVP, numită condiționat între

consumatori „sare”.

Astfel, la 08 noiembrie 2017, pe traseul șoseaua Balcani, în apropierea

intersecției str. Doina din mun. Chișinău, a fost efectuată percheziția automobilului

de model „Chevrolet” cu numere de înmatriculare XXXXX, condus de cet. Sergiu

Cazacov, în care se deplasau în calitate de pasageri Alexei Uvarov și Stepan Spînu.

În rezultatul percheziției flagrante din automobilul dat au fost depistate și ridicate;

un pachețel de polietilenă de tip „Zip-lock” în care se afla o substanță cristalizată

solidă de culoare albastră-verzuiei, doua seringi medicale de capacitatea 2,5 ml cu

depuneri rămășițe a unui lichid culoare albastră; o seringa cu capacitatea de 1 ml.;

un tub de hârtie adaptat pentru inhalarea drogurilor, ce aparțineau lui Serghei Spînu,

droguri care le-a procurat anterior de la Alexei Uvarov. Conform raportului de

expertiza nr. 34/12/1-R-6444 din 06 decembrie 2017, substanța cu aspect de pulbere și

bulgari de culoare albastră, reprezintă PVP, ce se atribuie la categoria substanțelor

stupefiante incluse în Tabelul nr. 1 „Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope

neutilizate in scopuri medicale” aprobată prin Hotărârea Guvernului Republica

Moldova nr. 1088 din 5 octombrie 2004, iar cantitatea substanței stupefiante (PVP),

constituind în total 3,033 g. Tot la 08 noiembrie 2017, în același loc, în rezultatul

2

percheziției corporale a cet. Alexei Uvarov, în buzunarul hainelor cu care era

îmbrăcat, s-a depistat două pachețele cu un conținut de bulgări culoare albăstrie, care

conform raportului de expertiza nr. 34/12/1-R-6444 din 06 decembrie 2017, reprezintă

PVP, ce se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, iar cantitatea substanței

stupefiante (PVP), constituind 0,382 gr. (0,310 + 0,072 gr.).

Tot la 08 noiembrie 2017, fiind efectuată percheziția pe adresa XXXXX,

(apartamentul închiriat de către cet. Alexei Uvarov și Daria Balan), au fost depistate și

ridicate: cântar electronic la scară mică, trei capsule învelite în banda adezivă pe una

din care persista inscripția „L33”; trei pachețele de tip „Zip-lock” în care se afla o

substanță solidă culoare albastră, care conform raportului de expertiză nr.34/12/1-R-

6474 din 07 decembrie 2017, reprezintă PVP ce se referă la substanțele stupefiante,

cantitatea acestora constituind în total 0,788 gr (0,369 gr + 0,168 gr + 0,200 gr + 0,051

gr). Totodată, pe suprafața cântarului și a pachetelor deteriorate de tip „Zip-lock”

din polimer incolor precum și pe suprafața interioară a acestora pe suprafața

interioară având fixat un fragment de bandă izolantă de culoare albastră, ridicate în

aceleași circumstanțe, s-au depistat urme de PVP, care se referă la substanțe

stupefiante.

În aceeași zi, 08 noiembrie 2017, fiind efectuată percheziția la domiciliul cet.

Alexei Uvarov, pe adresa, XXXXXX, au fost depistate și ridicate: 3 cântare electronice

de scară mică, 12 pachețele de polietilenă cu un conținut de praf de culoare albastră,

care conform raportului de expertiză nr.34/12/l-R-6415 din 06 decembrie 2017, în

substanța cu aspect de praf de culcare albastră prezentată la examinare în patru

pachete de tip „Zip-lock”, s-a depistat PVP, ce se atribuie la substanțele stupefiante,

cantitatea substanței în care se conține (PVP- materie uscata) constituie în total 0,012

g, iar pe suprafața a zece pachete din polimer de tip zip-lock, cât și pe suprafața

balanțelor electronice, ridicate în circumstanțele de mai sus, s a depistat urme de

PVP.

Astfel, documentând activitatea criminală de înstrăinare a drogurilor pe

teritoriul mun. Chișinău a cet. Alexei Uvarov și Daria Balan, în total au fost depistate

și ridicate - 4,215 g droguri de tip PVP (pirrolidinovalerophenone) care se atribuie la

categoria substanțelor stupefiante, incluse în Tabelul 1. „Substanțele stupefiante și

substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicală”, aprobata prin Hotărârea

Guvernului Republica Moldova nr. 1088 din 5 octombrie 2004, iar această cantitate

în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006,

constituie proporții deosebit de mari.

3

Astfel, acțiunile inculpatului Alexei Uvarov au fost calificate după semnele -

circulația ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, adică, procurarea, păstrarea,

distribuirea și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în scop de înstrăinare, de două sau

mai multe persoane, cu utilizarea drogurilor sau a analogilor acestora a căror circulație în

scopuri medicinală este interzisă, în proporții deosebit de mari, adică infracțiunea

prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) Codul penal.

De asemenea, prima instanță a constatat că, pe parcursul anului 2017, cet.

Daria Balan, urmărind scopul comiterii circulației ilegale de droguri, acționând de

comun acord cu cet. Alexei Uvarov, au procurat și comercializat droguri, în proporții

deosebit de mari, pe teritoriul mun. Chișinău, realizându-le diferitor persoane,

inclusiv cet. Stepan Spînu, Rodica Cuzmuța, Evghenii Matveev, Serghei Vinițchi. În

scopul realizării intențiilor infracționale, Daria Balan împreună și de comun acord cu

Alexei Uvarov, pentru a camufla acțiunile sale, închiriau apartamente temporare (pe

termen de 3-5 zile), astfel fiind identificată adresa din str. XXXXX, în care desfășurau

activități ilegale de porționare a drogurilor, după care le înstrăinau nemijlocit

consumatorilor de droguri sau prin intermediul magazinelor online de distribuire a

drogurilor cu ajutorul diferitor aplicații de internet, inclusiv și „Telegram”,

transmițând eventualilor cumpărători locația prin telefoane GSM sau alte aparate

conectate la internet, primind în prealabil sume de bani în numerar sau prin

intermediul portmoneelor electronice. Documentând activitatea infracțională a cet.

Alexei Uvarov și Daria Balan s-a stabilit că, la 08 noiembrie 2017 cet. Stepan Spînu

fiind consumator de droguri, a achiziționat pentru suma de 5 000 lei de la cet. Alexei

Uvarov o anumită cantitate de drog de tip PVP, numită condiționat între

consumatori „sare”.

Astfel, la 08 noiembrie 2017, pe traseul șoseaua Balcani, în apropierea

intersecției str. Doina din mun. Chișinău, a fost efectuată percheziția automobilului

de model „Chevrolet” cu numere de înmatriculare XXXXX, condus de cet. Sergiu

Cazacov, în care se deplasau în calitate de pasageri Alexei Uvarov și Stepan Spînu.

În rezultatul percheziției flagrante din automobilul dat au fost depistate și ridicate;

un pachețel de polietilena de tip „Zip-lock” în care se afla o substanță cristalizată

solidă culoare albastra-verzuie; două seringi medicale de capacitatea 2,5 ml cu

depuneri rămășițe a unui lichid de culoare albastră; o seringă cu capacitatea de 1 ml;

un tub de hârtie adaptat pentru inhalarea drogurilor, ce aparțineau lui Stepan Spînu,

droguri, care le-a procurat anterior de la Alexei Uvarov. Conform raportului de

expertiză nr. 34/19/1 -R-6444 din 06 decembrie 2017 substanța cu aspect de pulbere și

bulgări de culoare albastră reprezintă PVP și se atribuie la categoria substanțelor

4

stupefiante incluse în Tabelul nr. 1 „Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope

neutilizate in scopuri medicale” aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii

Moldova nr. 1088 din 5 octombrie 2004: iar cantitatea substanței stupefiante (PVP),

constituind în total 3:033 gr. Tot la 08 noiembrie 2017, în același loc, în rezultatul

percheziției corporale a cet. Alexei Uvarov, în buzunarul hainelor cu care era

îmbrăcat, s-au depistat două pachețele cu un conținut de bulgări culoare albăstrie,

care conform raportului de expertiza nr. 34/12/1-R-6444 din 06 decembrie 2017,

reprezintă PVP, ce se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, iar cantitatea

substanței stupefiante (PVP), constituind 0,382 gr.(0:310 + 0,072 gr).

Tot la 08 noiembrie 2017, fiind efectuată percheziția pe adresa XXXXX

(apartamentul închiriat de către cet. Alexei Uvarov și Daria Balan), au fost depistate

și ridicate: cântar electronic la scară mică, trei capsule învelite în banda adezivă pe

una din care persista inscripția „L33”; trei pachețele de tip „zip-lock” în care se afla

o substanță solidă culoare albastră, care conform raportului de expertiză nr.34/12/1-

R- 6474 din 07 decembrie 2017, reprezintă PVP ce se referă la substanțele stupefiante,

cantitatea acestora constituind în total 0,788 gr (0,369 gr + 0,168 gr + 0,200 gr + 0,051

gr). Totodată, pe suprafața cântarului și a pachetelor deteriorate de tip „Zip-lock”

din polimer incolor precum și pe suprafața interioară a acestora pe suprafața

interioară având fixat un fragment de bandă izolantă de culoare albastră, ridicate în

aceleași circumstanțe, s-au depistat urme de PVP, care se referă la substanțe

stupefiante.

În aceeași zi, 08 noiembrie 2017, fiind efectuată percheziția la domiciliul cet.

Alexei Uvarov, pe adresa XXXXX, au fost depistate și ridicate - 3 cântare electronice

de scară mică, 12 pachețele de polietilenă cu un conținut de praf de culoare albastră,

care conform raportului de expertiză nr.34/12/l-R-6415 din 06 decembrie 2017, în

substanța cu aspect de praf de culoare albastra prezentata la examinare în 4 (patru)

pachete de tip „Zip-lock”, s-a depistat PVP, ce se atribuie la substanțele stupefiante,

cantitatea substanței în care se conține (PVP- materie uscata) constituie în total 0,012

g, iar pe suprafața a zece pachete din polimer de tip „Zip-lock”, cât și pe suprafața

balanțelor electronice, ridicate în circumstanțele de mai sus, s-a depistat urme de

PVP. Astfel, documentând activitatea criminală de înstrăinare a drogurilor pe

teritoriul mun. Chișinău a cet. Alexei Uvarov și Daria Balan, în total au fost depistate

și ridicate - 4,215 gr. droguri de tip PVP (pirrolidinovalerophenone) care se atribuie

la categoria substanțelor stupefiante, incluse în Tabelul 1 „Substanțele stupefiante și

substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale”, aprobată prin Hotărârea

Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 5 octombrie 2004, iar această cantitate

5

în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006, constituie

proporții deosebit de mari.

Astfel, acțiunile inculpatei Daria Balan au fost calificate după semnele -

circulația ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, adică, procurarea, păstrarea,

distribuirea și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în scop de înstrăinare, de două sau

mai multe persoane, cu utilizarea drogurilor sau a analogilor acestora a căror circulație în

scopuri medicinală este interzisă, în proporții deosebit de mari, adică infracțiunea

prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) Codul penal.

Russu în numele inculpatului Alexei Uvarov, a declarat apel prin care a solicitat

casarea sentinței cu emiterea unei noi decizii.

În susținerea celor solicitate, avocatul a menționat că, sentința instanței de

judecată este neîntemeiată și nefondată, lipsită de suport juridic, la momentul

emiterii sentinței judecătorești, instanța nu a examinat obiectiv și elucidat pe deplin

toate probele pertinente și concludente care au importanță nemijlocită pentru

examinarea obiectivă a litigiului, mai mult ca atât, nu a studiat profund esența

problemei, aplicând eronat normele materiale, cât și procedurale și internaționale.

3.1. De asemenea, nefiind de acord cu sentința a declarat apel avocatul Ștefan

Balmuș în numele inculpatei Daria Balan, prin care a solicitat repunerea în termen,

pe motivul că, copia sentinței nu a primit-o până în prezent, la pronunțarea sentinței

avocatul nu a fost prezent și o sentință tradusă în limba rusă accesibilă condamnatei

nu a primit; casarea integrală a sentinței, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri, potrivit modului stabilit prin care inculpata să fie liberată de răspundere

penală prin prisma art. 217 alin. (5) al Codului penal.

În susținerea celor solicitate, avocatul a menționat că, instanța incorect a statuat

că, recunoașterea vinovăției de către inculpată atrage incidența procedurii

simplificate, nu poate valorifica ca o circumstanță atenuantă judiciară prevăzută de

art. 76 alin. (1) lit. f) din Codul penal, deoarece ar însemna că aceleiași situații de

drept să i se acorde o dublă valență juridică, totodată indică expres că, careva

circumstanțe agravante în baza art. 77 din Codul penal la examinarea cauzei și la

stabilirea pedepsei inculpatei nu au fost stabilite.

Mai mult ca atât, inculpata Daria Balan, fiind audiată în instanța de fond potrivit

regulilor de audiere a martorului, prin expunere factologică ce nu contravine

acuzației formulate în rechizitoriu, sub jurământ, a recunoscut integral vinovăția și a

declarat aceleași fapte stabilite în cadrul urmăririi penale, ca urmare a declarațiilor

depuse de ea în calitate de învinuită.

6

Astfel, inculpata a relatat instanței că, recunoaște vina integral și se căiește de

cele comise, este de acord cu învinuirile înaintate de către procuror, menținând

declarațiile făcute la urmărirea penală.

A pledat pentru liberarea de răspundere penală, în temeiul art. 217 alin. (5) din

Codul penal, invocând contribuirea la descoperirea infracțiunii, căința sinceră și

recunoașterea integrală a vinovăției.

Totodată, apărătorul a menționat că pedeapsa aplicată inculpatei este una prea

aspră, iar pentru a corespunde scopului pedepsei penale prevăzut de art. 60 al

Codului penal, ar fi corect aplicare unei pedepse până la limita minimă de 4 ani și 8

luni.

2019, a fost respins ca fiind nefondat apelul declarat de către avocatul Vitalie Russu

în numele inculpatului Alexei Uvarov și respins ca fiind declarat peste termen apelul

declarat de către avocatul Ștefan Balmuș în numele inculpatei Daria Balan, cu

menținerea sentinței fără modificări.

4.1. Astfel, necătând la faptul că inculpații vina au recunoscut-o, în cele

imputate, instanța de apel a menționat că, la materialele cauzei există un cumul de

probe ce confirmă indubitabil vinovăția acestora în cele imputate prin rechizitoriu și

anume: declarațiile martorilor Rodica Cuzmuța, Evghenii Matveev, Stepan Spînu, Sergiu

Cazacov, Serghei Vinițchii, Igor Postu; procesul-verbal de percheziție din 08 noiembrie 2017;

procesul-verbal de percheziție corporală din 08 noiembrie 2017; procesul-verbal de percheziție

din 08 noiembrie 2017 și procesul-verbal de percheziție din 08 noiembrie 2017; procesul-

verbal din 04 decembrie 2017; procesul-verbal din 16 decembrie 2017; procesul-verbal din 13

februarie 2018; raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-6444 din 06 decembrie 2017; raportul de

expertiză nr.34/12/1-R-6474 din 07.12.2017; raportul de expertiză chimică nr.34/12/1-R

6415 din 06.12.2017.

Instanța de apel analizând probele a constatat cu certitudine că, vinovăția

inculpaților este probată în afara oricărui dubiu rezonabil și într-un mod cert.

Totodată, cauza a fost examinată în baza probelor administrate la faza urmăririi

penale, ceea ce presupune faptul că inculpații au recunoscut vinovăția. Alte

circumstanțe ce ar determina casarea sentinței nu au fost relevate.

Cu referire la apelul declarat de către avocatul Ștefan Balmuș în numele

inculpatei Daria Balan, instanța de apel a constatat că, apelul declarat este depus în

afara termenului legal, fapt confirmat prin probele anexate la materialele dosarului.

În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că, sentința a fost

pronunțată la 04 iulie 2018. Prin procesul-verbal al ședinței de judecată (f.d.173-174)

7

se probează incontestabil faptul că, avocatul Ștefan Balmuș s-a prezentat la ședința

de judecată din 25 iunie 2018 și în prezența acestuia, a fost stabilită data pentru

pronunțarea sentinței. Astfel, ultimul cunoștea cu certitudine, data pronunțării

sentinței integrale emise în privința inculpatului. La caz, termenul de apel urmează

a fi calculat din data pronunțării sentinței și nu din data primirii copiei sentinței, în

aceasta și rezidă scopul modificărilor normelor juridice enunțate (art. 420 alin. (1) din

Codul de procedură penală).

Astfel, instanța de apel atestând tardivitatea apelului declarat de către avocatul

Ștefan Balmuș a indicat că, nu se va expune asupra fondului apelului depus de către

avocat, lăsând fără apreciere argumentele invocate de către ultimul în cererea de

apel, iar careva temeiuri de drept de a interveni asupra legalității și temeiniciei

sentinței, instanța de apel nu a constatat.

Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului, instanța de apel reieșind din

circumstanțele cauzei, având în vedere recunoașterea vinovăției de către inculpat, a

conchis că corectarea inculpatului este pasibilă cu aplicarea unei pedepse privative

de libertate sub formă de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar.

Totodată, instanța de apel a susținut poziția instanței de fond care la stabilirea

pedepsei pentru infracțiunea comisă, a luat în calcul toate circumstanțele în care

aceasta a fost săvârșită și anume: săvârșirea faptei prin intenție directă, modul,

condițiile și circumstanțele de săvârșire a infracțiunii și gravitatea urmărilor.

numele inculpatului Alexei Uvarov în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 4), 5), 6), 10),

11) și 16) din Codul de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul să fie liberat de

răspundere penală în temeiul art. 217 alin. (5) din Codul penal.

În susținerea celor solicitate apărătorul menționează că, judecata a avut loc în

lipsa inculpatului, astfel încălcându-i dreptul la un proces echitabil.

Un alt argument înaintat de către avocat este faptul că, instanța de apel a încălcat

prevederile art. 100-101 din Codul de procedură penală, or, ultima era obligată să

verifice probele, însă instanța doar a menționat că ,,nu se mai impune o reevaluare a

conținutului mijloacelor de probă, aceasta demonstrând cu prisosință soluția dată de prima

instanță”.

De asemenea, instanța de apel a pronunțat o deciziei nemotivată fără a da un

răspuns clar la fiecare argument indicat în cererea de apel de către partea apărării.

Totodată, instanța de apel urma să se pronunțe asupra instituției liberării de

răspundere penală prevăzută de art. 217 alin. (5) din Codul penal, or, inculpatul a

8

contribuit activ la descoperirea sau contracararea infracțiunii ce ține de circulația

ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, după caz, prin

autodenunțare, predare benevolă a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor

acestora, indicare a sursei de procurare a acestor substanțe, la divulgarea persoanelor

care au contribuit la săvârșirea infracțiunii, la indicarea mijloacelor bănești, a

bunurilor sau a veniturilor rezultate din infracțiuni.

Apărătorul susține că, la individualizarea pedepsei penale instanța de apel

eronat a luat în calcul antecedentele penale ale inculpatului care erau stinse.

5.1. Avocatul Ștefan Balmuș în numele inculpatei Daria Balan declară recurs

ordinar prin care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei

decizii prin care ultima să fie liberată de răspundere penală în temeiul art. 217 alin.

(5) din Codul penal.

În motivarea celor solicitate, avocatul susține că, instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra solicitării inculpatei de a fi liberată de răspundere penală conform

art. 217 alin. (5) din Codul penal, instanța a respins fără a argumenta poziția sa.

Totodată, remarcă că, instanța de apel a aplicat o pedeapsă prea aspră, or,

limitele minime și maxime de pedeapsă sub formă de închisoare prevăzută de

sancțiunea art. 2171 alin. (4) din Codul penal, este de la 4 ani și 8 luni la 10 ani, astfel

instanța îi putea stabili o pedeapsă de 4 ani și 8 luni.

lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) din Codul de procedură penală, judecând

recursul, instanța este în drept să admită recursul, cu casarea hotărârii atacate și să

dispună rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată, dacă

constată că eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) din Codul de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

din Codul de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

către recurent.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În prezenta cauză, Colegiul penal lărgit constată că și-a găsit confirmarea

temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) din Codul de procedură

penală, indicat de către părți, și anume cazul când instanța nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

9

se întemeiază soluția și a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței,

în legătură cu ce urmează a fi casată decizia instanței de apel, cu dispunerea

rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această eroare nu poate fi corectată

de către instanța de recurs.

Astfel, Colegiul penal lărgit amintește că, judecarea cauzei în primă instanță și

în instanța de apel are loc cu participarea inculpatului, însă legiuitorul prevede

excepții de la această regulă prevăzute în art. 321 din Codul de procedură penală.

Așadar, la alin. (21) al art. 321 din Codul de procedură penală, legiuitorul a

prevăzut că, ,,În cazul prevăzut la alin. (2) pct. 2) (când inculpatul, fiind în stare de arest,

refuză să fie adus în instanță pentru judecarea cauzei și refuzul lui este confirmat și de

apărătorul lui sau de administrația locului de detenție a acestuia), inculpatul poate fi supus

aducerii silite în instanța de judecată pentru a-și confirma refuzul de a participa la

judecarea cauzei”.

Reiterând dispozițiile legale indicate mai sus la prezenta cauză penală,

Colegiul penal lărgit indică că, la 23 ianuarie 2019, inculpatul printr-o cerere scrisă a

solicitat să nu fie escortat în ședința de judecată în cadrul Curții de Apel Chișinău

din motiv că, a fost la stomatolog și nu se simte bine (f.d.40, vol. V).

De asemenea, conform procesului-verbal din 23 ianuarie 2019, întocmit de

către directorul penitenciarului nr. 13 - Chișinău, se confirmă faptul că inculpatul a

refuzat deplasarea la ședința de judecată, înaintând și o cerere în acest sens și

indicând motivul (f.d. 39, vol. V).

Astfel, la 23 ianuarie 2019, în ședința de judecată în cadrul Curții de Apel

Chișinău, instanța de apel a pus în discuție cererea inculpatului Alexei Uvarov,

participanții la proces au indicat că este imposibil de a examina cauza în lipsa

acestuia (inculpata Daria Balan, avocatul inculpatei Ștefan Balmuș și avocatul inculpatului

Tatiana Lepădatu), iar procurorul a declarat că urmează să decidă instanța la discreția

acesteia. Deliberând pe loc, Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău a decis de a

examina cauza în lipsa inculpatului Alexei Uvarov (f.d. 43-verso, vol. V).

Mai mult decât atât, Colegiul penal lărgit remarcă că, ședința de judecată din

23 ianuarie 2019, a început cu informarea instanței de apel de către avocatul Dumitru

Buliga, apărătorul inculpatului Alexei Uvarov până în acel moment, despre faptul că

nu va mai participa la examinarea cauzei, deoarece contractul a fost încheiat cu

fratele inculpatului, doar pentru a studia materialele cauzei, nu și a-l reprezenta în

ședința de judecată, astfel urmează să încheie un alt contract pentru prestarea

serviciilor de asistență juridică.

10

În acest sens, Colegiul penal lărgit subliniază jurisprudența Curții de la

Strasbourg care a indicat în cauza Bogomic vs Portugalia din 07 octombrie 2008 că,

desemnarea unui avocat nu este de natură să asigure acuzatului, pin ea în însuși, o

asistență juridică efectivă.

Așadar, din materialele cauzei rezultă că inculpatul Alexei Uvarov nu a

beneficiat de un dreptul la apărare în sensul art. 6 paragraful 3 lit. c) di Convenția

Europenală, or, instanța numindu-i inculpatului în aceiași ședință un apărător din

oficiu și continuând examinarea cauzei, nu a ținut cont de eficacitatea unei apărări,

or, avocatul Tatiana Lepădatu nu a reușit să facă cunoștință cu materialele cauzei.

Astfel, Înalta Curte de la Strasbourg a menționat în acest sens în cauza Sannino

vs Iatlia din 27 aprilie 2006 că, instanța de judecată la desemnarea unui apărător din

oficiu urmează să dea o apreciere obiectivă a lucrului efectuat de către apărător, or,

instanța urmează să intervină pentru a asigura respectarea dreptului la apărare, în

caz contrar instanțele naționale nu pot fi exonerate de răspundere.

Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că, instanța de apel fără a ține cont,

atât de jurisprudența CtEDO, cât și legislația națională, a examinat cauza în lipsa

unei apărări care urma să fie nu doar de ,,jure”, dar și de ,,facto”, ceia ce contravine

garanțiilor drepturilor omului.

De asemenea, poziția instanței de apel de a examina cauza penală în lipsa

inculpatului Alexei Uvarov, Colegiul penal lărgit o apreciază drept una

neîntemeiată, or, ținând cont de jurisprudenței CEDO (cauza Colozza vs Italia, Comisia

Europeană a Drepturilor Omului, 12 februarie 1985, nr. 9024/80, art. 6 parag. 1) constată

că, ,,(…) resursele disponibile în dreptul intern trebuie să fie eficace și să demonstreze că o

persoană acuzată de o infracțiune, s-a sustras de la urmărire penală sau de la judecată”.

Subsecvent, Colegiul penal lărgit ținând cont de prevederile art. 321 alin. (21)

din Codul de procedură penală și jurisprudența CtEDO (cauza Colozza vs Italia),

conchide că, instanța de apel urma să utilizeze toate instrumentele legale naționale

pentru a asigura inculpatului dreptul la un proces echitabil.

Colegiul penal lărgit subliniază că, instanța de apel într-o singură ședință, fără

participarea inculpatului Alexei Uvarov la judecarea cauzei, stabilindu-i în aceiași zi

un alt avocat, care în opinia instanței de recurs ordinar nu a avut suficient timp de a

pregăti apărarea inculpatului, a examinat cauza pur formal, încălcându-i

inculpatului dreptul la un proces echitabil.

Mai mult decât atât, Colegiul penal lărgit atrage atenția că, instanța de apel nu

își motivează decizia privind examinarea cauzei în lipsa inculpatului, or, atât din

11

partea descriptivă a deciziei, cât și din procesul-verbal al ședinței de judecată nu este

clar pe ce se bazează decizia instanței de apel.

Este de menționat faptul că, hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic

inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu

prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica

corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu

numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni

generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare

astfel ca un viciu de procedură.

În consecință, instanța de apel a pronunțat o hotărâre contradictorie și

nemotivată, contrară prevederilor art. 6 al Convenției europene a drepturilor omului,

or, jurisprudența CtEDO indică faptul că, „(…) rolul unei decizii motivate este să

demonstreze părților că ele au fost auzite. Mai mult, o decizie motivată oferă părții

posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o

instanță de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public

al administrării justiției. Dreptul de a fi auzit, prin urmare, include nu doar posibilitatea de

a prezenta argumente instanței, dar de asemenea obligația corespunzătoare a instanței de a

arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau

respinse.” (cauza Fomin vs Moldovei din 11 octombrie 2011, nr. 36755/06).

De asemenea, Colegiul penal lărgit studiind materialele cauzei și decizia

recurată ajunge la concluzia că, instanța de apel eronat nu ținut cont de prevederile

art. 414 din Codul de procedură penală, care obligă instanța de apel să verifice

declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în

ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal.

Astfel, conform procesului-verbal din 23 ianuarie 2019, instanța de apel în

temeiul art. 414 din Codul de procedură penală, examinează următoarele probe și

înscrisuri din materialele cauzei cercetate: certificatul medicului narcolog (f.d., vol. I);

certificatul medicului psihiatru (f.d. 139, vol. I); caracteristica inculpatului Alexei Uvarov

(f.d. 31, vol. IV); cererile lui Daria Balan și Alexei Uvarov de examinarea cauzei în procedură

simplificată prevăzută de art. 3641 al Codului de procedură penală (f.d. 33-34, vol. IV);

sentința în privința inculpatului Alexei Uvarov din 16 martie 2010 (f.d. 57, vol. I) și sentința

din 2005 (f.d. 59, vol. I). Însă, în partea descriptivă a deciziei pronunțate, instanța de

apel include următoarele probe: declarațiile martorilor Rodica Cuzmuța, Evghenii

Matveev, Stepan Spînu, Sergiu Cazacov, Serghei Vinițchii, Igor Postu; procesul-verbal de

percheziție din 08 noiembrie 2017; procesul-verbal de percheziție corporală din 08 noiembrie

2017; procesul-verbal de percheziție din 08 noiembrie 2017; procesul-verbal de percheziție din

12

08 noiembrie 2017; procesul-verbal din 04 decembrie 2017; procesul verbal din 16 decembrie

2017; procesul-verbal din 13 februarie 2018; raportul de expertiză nr. 34/12/1 -R-6444 din

06 decembrie 2017; raportul de expertiză nr.34/12/1-R-6474 din 07.12.2017; raportul de

expertiză chimică nr.34/12/1-R 6415 din 06.12.2017, probe care nu au fost cercetate, citite

și semnate în procesul-verbal al ședinței de judecată în cadrul instanței de apel.

Situația descrisă mai sus, nu poate fi corectată în instanța de recurs, deoarece

instanța de apel nu a soluționat fondul cauzei. Eroarea comisă nu oferă posibilitatea

instanței de recurs de a concluziona asupra corectitudinii aprecierii probelor și

încadrării juridice a acțiunilor inculpaților de către instanță, or, conform art. 419 din

Codul de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se

desfășoară potrivit regulilor pentru examinarea cauzelor în primă instanță.

În atare circumstanțe se consideră că, instanța de apel a comis erori de drept

prin încălcarea prevederilor art. 100, 101, 414 din Codul de procedură penală, iar

aceste abateri se cuprind în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) din Codul de

procedură penală, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

În aceste împrejurări, Colegiul penal lărgit consideră că, erorile comise de către

instanța de apel, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură,

deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond,

substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual

penale.

Totodată, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel s-a pronunțat

insuficient asupra argumentelor părții apărării în privința aplicării prevederilor alin.

(5) al art. 217 din Codul de procedură penală, or, în partea descriptivă a deciziei nu

este indicat un răspuns clar și motivat privind neîntrunirea condițiile de aplicare a

dispozițiilor art. 217 alin. (5) din Codul penal, în privința inculpaților. Colegiul penal

lărgit remarcă că, aplicarea prevederilor art. 217 alin. (5) din Codul penal, este

posibilă în cazul în care există una din două condiții, și anume: 1) predarea benevolă de

către persoană a drogurilor, etnobotanice sau analoagelor acestora sau 2) acțiunile active care

contribuie la descoperirea sau curmarea infracțiunilor unor astfel de substanțe, manifestate

prin următoarele modalități alternative, autodenunțare, divulgarea persoanelor care au

contribuit la săvârșirea infracțiunii, indicarea sursei de procurare a drogurilor, etnobotanice

sau analoagelor acestora, participarea la depistarea mijloacelor bănești, a bunurilor sau a

veniturilor dobândite în rezultatul comiterii infracțiunii.

13

Astfel, instanța de apel în motivarea deciziei nu motivează soluția adoptată în

corelație cu cele indicate mai sus și circumstanțele de fapt reținute în speța dată.

În acest sens, Colegiul penal lărgit amintește că, Curtea de la Strasbourg

menționează că instanțele naționale dispun de o mare libertate în alegerea

mijloacelor adecvate de natură să asigure respectarea tuturor imperativelor art. 6

paragraful 1 din Convenția Europeană a drepturilor omului, însă judecătorii trebuie

să indice cu suficientă claritate motivele pe care își întemeiază deciziile, căci doar în

acest fel părțile procesului de judecată pot exercita căile de atac prevăzute de

legislația națională (vezi cauza Hadjianastassiou vs Grecia din 16 decembrie 1992).

În acest sens, Colegiul penal lărgit conchide că, motivarea unei decizii judiciare

este strâns legată de preocupările privitoare la asigurarea desfășurării unui proces

echitabil, aceasta permițând respectarea dreptului la apărare.

Mai mult decât atât, motivarea este indispensabilă însăși calității actului de

justiție și constituie o pavăză împotriva arbitrarului.

Totodată, Colegiul penal ținând cont de prevederile art. 426 din Codul de

procedură penală, care prevede efectul extensiv al recursului și limitele lui, judecă

cauza prin extindere cu privire la Daria Balan, și conchide de a casa total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 ianuarie 2019, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată.

În susținerea judecării extensive în privința inculpatei Dara Balan, Colegiul

penal lărgit remarcă că, Alexei Uvarov și Daria Balan au fost puși sub învinuirea de

comitere a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) din Codul penal, prin

participație, fiindu-le imputată aceiași faptă.

Astfel, întru respectarea normelor procesual penale și principiilor Convenției

Europene și a evita judecarea selectivă, Colegiul penal lărgit dispune judecarea prin

extindere a recursurilor, asigurându-le accesul liber la justiție.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 414 din Codul de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și

limitele acesteia, totodată să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate

cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apeluri,

să verifice și să aprecieze profund probele administrate în instanța de fond și cea de

apel în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea aprecierea cuvenită cu

argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să

elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să analizeze la modul cuvenit

prezența condițiilor aplicării dispozițiilor art. 217 alin. (5) din Codul penal, ținând

14

cont de motivele expuse în pct. 6 al prezentei decizii, să pronunțe o hotărâre legală

și întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 din Codul de procedură

penală.

Rezumând cele menționate, încălcările enunțate determină incontestabil

Colegiul penal lărgit să concluzioneze asupra necesității de a casa decizia instanței

de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de

judecată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Dumitru Buliga în

numele lui Alexei Uvarov și avocatul Ștefan Balmuș în numele inculpatei Daria

Balan, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23

ianuarie 2019, în cauza penală în privința inculpaților Uvarov Alexei XXXXX și

Balan Daria XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac, pronunțată integral la 18 martie 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

O P I N I E S E P A R ATĂ

15

a judecătorului Dumitru Mardari

(Conform art. 340 alin. (3) Cod de procedură penală, pe cauza penală în privința

inculpaților Alexei Uvarov și Daria Balan)

18 februarie 2020 mun. Chișinău

și Daria Balan au fost recunoscuși vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171

alin. (4) lit. d) din Codul penal, cauza fiind examinată conform prevederilor art. 3641 alin. (8)

Codul de procedură penală.

fost respins ca fiind nefondat apelul declarat de către avocatul Vitalie Russu în numele

inculpatului Alexei Uvarov și respins ca fiind declarat peste termen apelul declarat de către

avocatul Ștefan Balmuș în numele inculpatei Daria Balan, cu menținerea sentinței fără

modificări.

inculpatului Alexei Uvarov în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 4), 5), 6), 10), 11) și 16) din

Codul de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul să fie liberat de răspundere penală în temeiul

art. 217 alin. (5) din Codul penal.

De asemenea, declară recurs ordinar avocatul Ștefan Balmuș în numele inculpatei Daria

Balan declară recurs ordinar prin care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei decizii prin care ultima să fie liberată de răspundere penală în temeiul art.

217 alin. (5) din Codul penal.

2020, au fost admise recursurile ordinare, casată decizia cu remiterea cauzei spre judecare de

către aceiași instanță, într-un alt complet de judecată.

adoptată, am o altă opinie asupra soluționării recursului ordinar declarat. Consider

necesar de a formula prezenta opinie separată din următoarele considerente:

Colegiul penal a examinat cauza în ordine de apel în lipsa inculpatului care a refuzat să

fie escortat.

Conform concluziei medicale, inculpatului era apt din punct de vedere medical de a

participa la ședința de judecată.

Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003

(republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.248–251, art.699), cu

modificările ulterioare, a fost modificat și completat după cum urmează: Articolul 321: La

alineatul (2) punctul 2) după sintagma „ apărătorul lui” se completează cu sintagma ,,sau a

administratiei instituției de detenție a acestuia”.

Articolul 321 alin. (2) pct. 2) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova,

prevede posibilitatea judecării cauzei în lipsa inculpatului aflat în arest, în prezența

cumulativă a două condiții: refuzului inculpatului și confirmarea acestui refuz de apărătorul

său. În practică, adeseori inculpații aflați în stare de arest refuză să fie aduși în instanță, iar

refuzul lor nu este confirmat de către apărători. Situația se agravează în cazurile penale cu

mai mulți inculpați care, de obicei, sunt învinuiți de infracțiuni deosebit de grave sau

16

excepțional de grave, când fiecare inculpat recurge repetat la astfel de tertipuri. Acest fapt

duce la amânarea judecării cauzei, tergiversându-se, în așa fel, procesul penal.

Din art. 5 paragr. 1 lit. c) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, se desprinde

ideea că arestarea preventivă are un scop precis – aducerea în fața autorității judiciare

competente. Or, procesul penal, în ansamblu, trebuie să se desfășoare cu celeritate, iar

termenul rezonabil al procesului penal reprezintă un element al dreptului la un proces

echitabil, conform art. 6 paragr.1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Conform Directivei Uniunii Europene 2016/343 din 09.03.2016 privind consolidarea

anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăției și a dreptului de a fi prezent la proces în

cadrul procedurii penala, în art. 8 alin. 2 prevede că statele membre pot să prevadă că un

proces care poate duce la o hotărîre privind vinovăția sau nevinovăția persoanei suspectate

sau acuzate poate avea loc în absența persoanei în cauză, cu condiția ca: persoana suspectată

sau acuzată să fi fost informată în timp util cu privire la proces și la consecințele neprezentării;

sau persoana suspectată sau acuzată care a fost informată cu privire la proces să fie

reprezentată de un avocat mandatat, care a fost numit fie de către persoana suspectată sau

acuzată, fie de către stat.

Totodată, în Directiva menționată mai sus, s-a statuat că „dreptul persoanelor

suspectate și acuzate de a fi prezente la proces nu este absolut.

În anumite condiții, persoanele suspectate și acuzate ar trebui să aibă posibilitatea de a

renunța la acest drept, în mod expres sau tacit, dar neechivoc”.

Reieșind din cele expuse mai sus, au fost propuse modificările respective în Codul de

procedură penală al Republicii Moldova.

Astfel, constat că instanța de apel a procedat în corespundere cu normele interne și

internaționale și a examinat cauza în lipsa inculpatului, fiind prezente toate condițiile

necesare.

Procedura de examinare a cauzei în baza probelor administrate la faza de urmărire

penală este o procedură simplificată și presupune că există doar probele stabilite în

rechizitoriu, probele respective sînt cunoscute tuturor părților și nici o parte nu contestă

probele stabilite în rechizitoriu.

Prin urmare, nu este necesar de a cerceta probele care sînt cunoscute părților, care nu

sînt contestate de părți și cercul probelor nu poate fi modificat. În asemenea situație este logică

situația în care nu sînt cercetate probele care probează vinovăția. Nu are sens să cercetezi ceea

cu ce toate părțile sînt de-acord.

Cu atît mai mult, partea apărării nu contestă aceste probe și nu contest vinovăția stabilită

în baza acestor probe.

Odată ce inculpatul acceptă o procedurră simplificată, acceptă atît privilegiile respective

cît și unele limitări ale drepturilor procedurale.

Astfel, instanța de apel corect a cercetat doar probele care se referă la aspectele

contestate, adică la pedeapsa stabilită.

Judecător Dumitru Mardari

17