ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 29.07.2021

1ra-637/2021 — art.217/1 alin.4 lit. d CP

HOTĂRÂRE
29.07.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.217/1 alin.4 lit. d CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.6,10 CPP
Citează această cauză
1ra-637/2021 — art.217/1 alin.4 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-637/2021

Curtea Supremă de Justiție

15 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Țurcan Anatolie, Timofti Vladimir, Cobzac Elena și Boico Victor

judecând, fără citarea părților, recursurilor ordinare declarate de către

procurorii în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina și Plîngău

Alexandru, precum și de către avocatul Buliga Dumitru în numele inculpatului

Uvarov Alexei, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 23 octombrie 2020, în cauza penală în privința lui

Uvarov Alexei XXXXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXX și domiciliat în mun.

Balan Daria XXXXX, născută la XXXXX,

originară și domiciliată în mun. XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanța: 26.02.2018 - 04.07.2018;

Instanța de apel: 02.08.2018 - 23.01.2019;

Instanța de recurs: 25.09.2019 - 18.02.2020;

Instanța de apel: 20.05.2020 - 23.10.2020;

Instanța de recurs:23.12.2020 - 15.06.2021.

baza probelor administrate la faza de urmărire penală, conform prevederilor art.

3641 Cod de procedură penală, au fost recunoscuți vinovați și condamnați:

Uvarov Alexei în baza art.2171 alin.(4) lit. d) din Codul penal, la 7 ani și 6

luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de

a exercita funcții legate de gestionarea drogurilor pe un termen de 5 ani.

Balan Daria în baza art.2171 alin.(4) lit. d) din Codul penal, la 5 ani și 6 luni

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru femei, cu

privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea drogurilor pe un

termen de 5 ani.

S-a dispus încasarea în mod solidar din contul inculpaților Uvarov Alexei și

1

Balan Daria, cheltuielile judiciare în mărime de 5 040 lei.

anului 2017, Uvarov Alexei urmărind scopul comiterii circulației ilegale de droguri,

acționând de comun acord cu cet. Daria Balan, au procurat și comercializat droguri,

în proporții deosebit de mari, pe teritoriul mun. Chișinău, realizându-le diferitor

persoane, inclusiv cet. Spînu Stepan, Cuzmuța Rodica, Matveev Evghenii, Vinițchi

Serghei. În scopul realizării intențiilor infracționale Uvarov Alexei împreună și de

comun acord cu Balan Daria, pentru a camufla acțiunile sale, închiriau apartamente

temporare (pe termen de 3-5 zile), astfel fiind identificată adresa din str. XXXXX,

mun. Chișinău, în care desfășurau activități ilegale de porționare a drogurilor, după

care le înstrăinau nemijlocit consumatorilor de droguri sau prin intermediul

magazinelor online de distribuire a drogurilor cu ajutorul diferitor aplicații de

internet, inclusiv și „Telegram”, transmițând eventualilor cumpărători locația prin

telefoane GSM sau alte aparate conectate la internet, primind în prealabil sume de

bani în numerar sau prin intermediul portmoneelor electronice. Documentând

activitatea infracțională a cet. Uvarov Alexei și Balan Daria s-a stabilit că, la 08

noiembrie 2017, cet. Spînu Stepan, fiind consumator de droguri, a achiziționat

pentru suma de 5 000 lei de la cet. Uvarov Alexei o anumită cantitate de drog de

tip PVP, numită condiționat între consumatori „sare”.

Astfel, la 08 noiembrie 2017, pe traseul șoseaua Balcani, în apropierea

intersecției str. Doina din mun. Chișinău, a fost efectuată percheziția automobilului

de model „Chevrolet” cu numere de înmatriculare XXXXX, condus de cet.

Cazacov Sergiu, în care se deplasau în calitate de pasageri Uvarov Alexei și Spînu

Stepan. În rezultatul percheziției flagrante din automobilul dat au fost depistate și

ridicate; un pachețel de polietilenă de tip „Zip-lock” în care se afla o substanță

cristalizată solidă de culoare albastră-verzuiei, doua seringi medicale de

capacitatea 2,5 ml cu depuneri rămășițe a unui lichid culoare albastră; o seringa cu

capacitatea de 1 ml.; un tub de hârtie adaptat pentru inhalarea drogurilor, ce

aparțineau lui Spînu Serghei, droguri care le-a procurat anterior de la Uvarov

Alexei. Conform raportului de expertiza nr. XXXXX din XXXXX, substanța cu

aspect de pulbere și bulgari de culoare albastră, reprezintă PVP, ce se atribuie la

categoria substanțelor stupefiante incluse în Tabelul nr. 1 „Substanțele stupefiante

și substanțele psihotrope neutilizate in scopuri medicale” aprobată prin Hotărârea

Guvernului Republica Moldova nr. 1088 din 5 octombrie 2004, iar cantitatea

substanței stupefiante (PVP), constituind în total 3,033 g. Tot la 08 noiembrie 2017,

în același loc, în rezultatul 3 percheziției corporale la cet. Uvarov Alexei, în

buzunarul hainelor cu care era îmbrăcat, s-a depistat două pachețele cu un conținut

de bulgări culoare albăstrie, care conform raportului de expertiza nr. 34/12/1-R-

6444 din 06 decembrie 2017, reprezintă PVP, ce se atribuie la categoria

substanțelor stupefiante, iar cantitatea substanței stupefiante (PVP), constituind

0,382 gr. (0,310 + 0,072 gr.).

Tot la 08 noiembrie 2017, fiind efectuată percheziția pe adresa mun.

Chișinău, str. XXXXX (apartamentul închiriat de către cet. Alexei Uvarov și

Daria Balan), au fost depistate și ridicate: cântar electronic la scară mică, trei

2

capsule învelite în banda adezivă pe una din care persista inscripția „L33”; trei

pachețele de tip „Zip-lock” în care se afla o substanță solidă culoare albastră, care

conform raportului de expertiză nr.XXXXX din XXXXX, reprezintă PVP ce se

referă la substanțele stupefiante, cantitatea acestora constituind în total 0,788 gr

(0,369 gr + 0,168 gr + 0,200 gr + 0,051 gr). Totodată, pe suprafața cântarului și a

pachetelor deteriorate de tip „Zip-lock” din polimer incolor precum și pe suprafața

interioară a acestora pe suprafața interioară având fixat un fragment de bandă

izolantă de culoare albastră, ridicate în aceleași circumstanțe, s-au depistat urme de

PVP, care se referă la substanțe stupefiante.

În aceeași zi, 08 noiembrie 2017, fiind efectuată percheziția la domiciliul cet.

Alexei Uvarov, pe adresa, mun. Chișinău XXXXXX, au fost depistate și ridicate:

3 cântare electronice de scară mică, 12 pachețele de polietilenă cu un conținut de

praf de culoare albastră, care conform raportului de expertiză nr.XXXXXX din

XXXXX, în substanța cu aspect de praf de culcare albastră prezentată la examinare

în patru pachete de tip „Zip-lock”, s-a depistat PVP, ce se atribuie la substanțele

stupefiante, cantitatea substanței în care se conține (PVP- materie uscata) constituie

în total 0,012 g, iar pe suprafața a zece pachete din polimer de tip zip-lock, cât și

pe suprafața balanțelor electronice, ridicate în circumstanțele de mai sus, s-a

depistat urme de PVP.

Astfel, documentând activitatea criminală de înstrăinare a drogurilor pe

teritoriul mun. Chișinău a cet. Uvarov Alexei și Balan Daria, în total au fost

depistate și ridicate - 4,215 g droguri de tip PVP (pirrolidinovalerophenone) care

se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, incluse în Tabelul 1. „Substanțele

stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicală”, aprobata prin

Hotărârea Guvernului Republica Moldova nr. 1088 din 5 octombrie 2004, iar

această cantitate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.79 din 23

ianuarie 2006, constituie proporții deosebit de mari.

Astfel, acțiunile inculpatului Uvarov Alexei au fost calificate după semnele -

circulația ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, adică, procurarea,

păstrarea, distribuirea și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în scop de

înstrăinare, de două sau mai multe persoane, cu utilizarea drogurilor sau a

analogilor acestora a căror circulație în scopuri medicinală este interzisă, în

proporții deosebit de mari, adică infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d)

Codul penal.

De asemenea, prima instanță a constatat că, pe parcursul anului 2017, cet.

Balan Daria, urmărind scopul comiterii circulației ilegale de droguri, acționând de

comun acord cu cet. Uvarov Alexei, au procurat și comercializat droguri, în

proporții deosebit de mari, pe teritoriul mun. Chișinău, realizându-le diferitor

persoane, inclusiv cet. Spînu Stepan, Cuzmuța Rodica, Matveev Evghenii, Vinițchi

Serghei. În scopul realizării intențiilor infracționale, Balan Daria împreună și de

comun acord cu Uvarov Alexei, pentru a camufla acțiunile sale, închiriau

apartamente temporare (pe termen de 3-5 zile), astfel fiind identificată adresa din

str. XXXXX, mun. Chișinău, în care desfășurau activități ilegale de porționare a

drogurilor, după care le înstrăinau nemijlocit consumatorilor de droguri sau prin

3

intermediul magazinelor online de distribuire a drogurilor cu ajutorul diferitor

aplicații de internet, inclusiv și „Telegram”, transmițând eventualilor cumpărători

locația prin telefoane GSM sau alte aparate conectate la internet, primind în

prealabil sume de bani în numerar sau prin intermediul portmoneelor electronice.

Documentând activitatea infracțională a cet. Uvarov Alexei și Balan Daria s-a

stabilit că, la 08 noiembrie 2017 cet. Spînu Stepan fiind consumator de droguri, a

achiziționat pentru suma de 5 000 lei de la cet. Uvarov Alexei o anumită cantitate

de drog de tip PVP, numită condiționat între consumatori „sare”.

Astfel, la 08 noiembrie 2017, pe traseul șoseaua Balcani, în apropierea

intersecției str. Doina din mun. Chișinău, a fost efectuată percheziția automobilului

de model „Chevrolet” cu numere de înmatriculare XXXXX, condus de cet.

Cazacov Sergiu, în care se deplasau în calitate de pasageri Alexei Uvarov și Stepan

Spînu. În rezultatul percheziției flagrante din automobilul dat au fost depistate și

ridicate; un pachețel de polietilena de tip „Zip-lock” în care se afla o substanță

cristalizată solidă culoare albastra-verzuie; două seringi medicale de capacitatea

2,5 ml cu depuneri rămășițe a unui lichid de culoare albastră; o seringă cu

capacitatea de 1 ml; un tub de hârtie adaptat pentru inhalarea drogurilor, ce

aparțineau lui Spînu Stepan, droguri, care le-a procurat anterior de la Uvarov

Alexei. Conform raportului de expertiză nr. XXXXX din XXXX substanța cu

aspect de pulbere și bulgări de culoare albastră reprezintă PVP și se atribuie la

categoria substanțelor 5 stupefiante incluse în Tabelul nr. 1 „Substanțele

stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate in scopuri medicale” aprobată prin

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 5 octombrie 2004: iar

cantitatea substanței stupefiante (PVP), constituind în total 3:033 gr. Tot la 08

noiembrie 2017, în același loc, în rezultatul percheziției corporale a cet. Uvarov

Alexei, în buzunarul hainelor cu care era îmbrăcat, s-au depistat două pachețele cu

un conținut de bulgări culoare albăstrie, care conform raportului de expertiza nr.

XXXXX din XXXXX, reprezintă PVP, ce se atribuie la categoria substanțelor

stupefiante, iar cantitatea substanței stupefiante (PVP), constituind 0,382 gr.(0:310

+ 0,072 gr).

Tot la 08 noiembrie 2017, fiind efectuată percheziția pe adresa mun.

Chișinău, XXXXX (apartamentul închiriat de către cet. Uvarov Alexei și Balan

Daria), au fost depistate și ridicate: cântar electronic la scară mică, trei capsule

învelite în banda adezivă pe una din care persista inscripția „L33”; trei pachețele de

tip „zip-lock” în care se afla o substanță solidă culoare albastră, care conform

raportului de expertiză nr.XXXXX din XXXXX, reprezintă PVP ce se referă la

substanțele stupefiante, cantitatea acestora constituind în total 0,788 gr (0,369 gr +

0,168 gr + 0,200 gr + 0,051 gr). Totodată, pe suprafața cântarului și a pachetelor

deteriorate de tip „Zip-lock” din polimer incolor precum și pe suprafața interioară a

acestora pe suprafața interioară având fixat un fragment de bandă izolantă de

culoare albastră, ridicate în aceleași circumstanțe, s-au depistat urme de PVP, care

se referă la substanțe stupefiante.

În aceeași zi, 08 noiembrie 2017, fiind efectuată percheziția la domiciliul cet.

Alexei Uvarov, pe adresa mun. Chișinău XXXXX, au fost depistate și ridicate - 3

4

cântare electronice de scară mică, 12 pachețele de polietilenă cu un conținut de

praf de culoare albastră, care conform raportului de expertiză nr.XXXXX din

XXXXX, în substanța cu aspect de praf de culoare albastra prezentata la examinare

în 4 (patru) pachete de tip „Zip-lock”, s-a depistat PVP, ce se atribuie la

substanțele stupefiante, cantitatea substanței în care se conține (PVP- materie

uscata) constituie în total 0,012 g, iar pe suprafața a zece pachete din polimer de tip

„Zip-lock”, cât și pe suprafața balanțelor electronice, ridicate în circumstanțele de

mai sus, s-a depistat urme de PVP. Astfel, documentând activitatea criminală de

înstrăinare a drogurilor pe teritoriul mun. Chișinău a cet. Uvarov Alexei și Balan

Daria, în total au fost depistate și ridicate - 4,215 gr. droguri de tip PVP

(pirrolidinovalerophenone) care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante,

incluse în Tabelul 1 „Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în

scopuri medicale”, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.

1088 din 5 octombrie 2004, iar această cantitate 6 în conformitate cu prevederile

Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006, constituie proporții deosebit de mari.

Astfel, acțiunile inculpatei Balan Daria au fost calificate după semnele -

circulația ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, adică, procurarea,

păstrarea, distribuirea și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în scop de

înstrăinare, de două sau mai multe persoane, cu utilizarea drogurilor sau a

analogilor acestora a căror circulație în scopuri medicinală este interzisă, în

proporții deosebit de mari, adică infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d)

Codul penal.

declarat apel prin care a solicitat casarea sentinței cu emiterea unei noi decizii.

În susținerea celor solicitate, avocatul a menționat că, sentința instanței de

judecată este neîntemeiată și nefondată, lipsită de suport juridic, la momentul

emiterii sentinței judecătorești, instanța nu a examinat obiectiv și elucidat pe deplin

toate probele pertinente și concludente care au importanță nemijlocită pentru

examinarea obiectivă a litigiului, mai mult ca atât, nu a studiat profund esența

problemei, aplicând eronat normele materiale, cât și procedurale și internaționale.

3.1. Avocatul Balmuș Ștefan în numele inculpatei Balan Daria, a declarat

apel prin care a solicitat repunerea în termen, pe motivul că, copia sentinței nu a

primit-o până în prezent, la pronunțarea sentinței avocatul nu a fost prezent și o

sentință tradusă în limba rusă accesibilă condamnatei nu a primit; casarea integrală

a sentinței, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit prin care inculpata să fie liberată de răspundere penală prin prisma art. 217

alin. (5) al Codului penal.

În susținerea celor solicitate, avocatul a menționat că, instanța incorect a

statuat că, recunoașterea vinovăției de către inculpată atrage incidența procedurii

simplificate, nu poate valorifica ca o circumstanță atenuantă judiciară prevăzută de

art.76 alin.(1) lit. f) din Codul penal, deoarece ar însemna că aceleiași situații de

drept să i se acorde o dublă valență juridică, totodată indică expres că, careva

circumstanțe agravante în baza art.77 din Codul penal la examinarea cauzei și la

stabilirea pedepsei inculpatei nu au fost stabilite.

5

Mai mult ca atât, inculpata Balan Daria, fiind audiată în instanța de fond

potrivit regulilor de audiere a martorului, prin expunere factologică ce nu

contravine acuzației formulate în rechizitoriu, sub jurământ, a recunoscut integral

vinovăția și a declarat aceleași fapte stabilite în cadrul urmăririi penale, ca urmare

a declarațiilor depuse de ea în calitate de învinuită.

Astfel, inculpata a relatat instanței că, recunoaște vina integral și se căiește

de cele comise, este de acord cu învinuirile înaintate de către procuror, menținând

declarațiile făcute la urmărirea penală.

A pledat pentru liberarea de răspundere penală, în temeiul art.217 alin.(5)

din Codul penal, invocând contribuirea la descoperirea infracțiunii, căința sinceră

și recunoașterea integrală a vinovăției.

Totodată, apărătorul a menționat că pedeapsa aplicată inculpatei este una

prea aspră, iar pentru a corespunde scopului pedepsei penale prevăzut de art.60 al

Codului penal, ar fi corect aplicare unei pedepse până la limita minimă de 4 ani și 8

luni.

3.2. Avocatul Balmuș Ștefan în numele inculpatei Balan Daria a depus

apel suplementar prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi

hotărâri.

2019, a fost respins ca fiind nefondat apelul declarat de către avocatul Russu

Vitalie în numele inculpatului Uvarov Alexei și respins ca fiind declarat peste

termen apelul declarat de către avocatul Balmuș Ștefan în numele inculpatei Balan

Daria, cu menținerea sentinței fără modificări.

temeiurile art.427 alin. (1) pct. 4), 5), 6), 10), 11) și 16) din Codul de procedură

penală, a atacat cu recurs ordinar deciziei prin care a solicitat rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul să fie liberat de răspundere penală în

temeiul art.217 alin.(5) din Codul penal.

5.1. Avocatul Ștefan Balmuș în numele inculpatei Balan Daria a declarat

recurs ordinar prin care a solicitat casarea deciziei, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei decizii prin care ultima să fie liberată de răspundere penală în

temeiul art.217 alin.(5) din Codul penal.

februarie 2020, au fost admise recursurile, casată total decizia și dispusă

rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea soluției sale, instanța de recurs a indicat că, la 23 ianuarie 2019,

în ședința de judecată în cadrul Curții de Apel Chișinău, instanța de apel a pus în

discuție cererea inculpatului Uvarov Alexei, participanții la proces au indicat că

este imposibil de a examina cauza în lipsa acestuia. Deliberând pe loc, instanța de

apel a decis de a examina cauza în lipsa inculpatului Uvarov Alexei .

Din materialele cauzei penale instanța de apel a stabilit că inculpatul Uvarov

Alexei nu a beneficiat de un dreptul la apărare în sensul art.6 paragraful 3 lit. c) din

Convenția Europenală, or, instanța numindu-i inculpatului în aceiași ședință un

apărător din oficiu și continuând examinarea cauzei, nu a ținut cont de eficacitatea

6

unei apărări, or, avocatul Tatiana Lepădatu nu a reușit să facă cunoștință cu

materialele cauzei.

Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia că, instanța de apel fără a ține cont,

atât de jurisprudența CtEDO, cât și legislația națională, a examinat cauza în lipsa

unei apărări care urma să fie nu doar de ,,jure”, dar și de ,,facto”, ceia ce contravine

garanțiilor drepturilor omului.

În altă ordine de idei, Colegiul penal lărgit a indicat că, conform procesului-

verbal din 23 ianuarie 2019, instanța de apel în temeiul art.414 din Codul de

procedură penală, examinează următoarele probe și înscrisuri din materialele

cauzei cercetate: certificatul medicului narcolog (f.d., vol. I); certificatul medicului

psihiatru (f.d. 139, vol. I); caracteristica inculpatului Alexei Uvarov (f.d. 31, vol.

IV); cererile lui Balan Daria și Uvarov Alexei de examinarea cauzei în procedură

simplificată prevăzută de art. 3641 al Codului de procedură penală (f.d. 33-34, vol.

IV); sentința în privința inculpatului Uvarov Alexei din 16 martie 2010 (f.d. 57, vol.

I) și sentința din 2005 (f.d. 59, vol. I). Însă, în partea descriptivă a deciziei

pronunțate, instanța de apel include următoarele probe: declarațiile martorilor

Cuzmuța Rodica, Matveev Evghenii, Spînu Stepan, Cazacov Sergiu, Vinițchii

Serghei, Postu Igor; procesul-verbal de percheziție din 08 noiembrie 2017;

procesul-verbal de percheziție corporală din 08 noiembrie 2017; procesul-verbal de

percheziție din 08 noiembrie 2017; procesul-verbal de percheziție din 13 08

noiembrie 2017; procesul-verbal din 04 decembrie 2017; procesul verbal din 16

decembrie 2017; procesul-verbal din 13 februarie 2018; raportul de expertiză nr.

34/12/1 -R-6444 din 06 decembrie 2017; raportul de expertiză nr.XXXXX din

XXXXX; raportul de expertiză chimică nr.XXXXX din XXXXX, probe care nu au

fost cercetate, citite și semnate în procesul-verbal al ședinței de judecată în cadrul

instanței de apel.

Totodată, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel s-a pronunțat

insuficient asupra argumentelor părții apărării în privința aplicării prevederilor alin.

(5) al art.217 din Codul de procedură penală, or, în partea descriptivă a deciziei nu

este indicat un răspuns clar și motivat privind neîntrunirea condițiile de aplicare a

dispozițiilor art.217 alin.(5) din Codul penal, în privința inculpaților. Colegiul

penal lărgit remarcă că, aplicarea prevederilor art.217 alin.(5) din Codul penal, este

posibilă în cazul în care există una din două condiții, și anume: 1) predarea

benevolă de către persoană a drogurilor, etnobotanice sau analoagelor acestora sau

2) acțiunile active care contribuie la descoperirea sau curmarea infracțiunilor unor

astfel de substanțe, manifestate prin următoarele modalități alternative,

autodenunțare, divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii,

indicarea sursei de procurare a drogurilor, etnobotanice sau analoagelor acestora,

participarea la depistarea mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor

dobândite în rezultatul comiterii infracțiunii.

depus supliment la apel prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care inculpatul

Uvarov Alexei să fie eliberat de răspundere penală în temeiul art.217 alin.(5) Cod

7

penal sau să fie aplicată o pedeapsă mai blândă potrivit prevederilor art.3641 alin.(8)

Cod de procedură penală și în acord cu prevederile art.385 alin.(5) Cod de

procedură penală săi fie redusă pedeapsa penală cu 2 162 zile.

2020, au fost respinse ca peste termen apelul și apelul suplementar al apărătorului

Balmuș Ștefan în numele inculpatei Balan Daria și apelul suplimentar al

apărătorului Buliga Dumitru în numele inculpatului Uvarov Alexei.

S-a admis apelul apărătorului Russu Vitalie în numele inculpatului Uvarov

Alexei și s-a casat parțial sentința inclusiv și din oficiu în baza art.409 alin.(2) din

Codul de procedură penală, în partea individualizării pedepsei și s-a pronunțat în

această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după

cum urmează:

Uvarov Alexei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2171

alin.(4) lit. d) din Codul penal, la 6 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de

tip închis, iar în temeiul art.385 alin.(5) Codul de procedură penală, i-a fost redus

termenul pedepsei cu 238 zile.

Balan Daria a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.2171

alin.(4) lit. d) din Codul penal, la 4 ani și 9 luni închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip închis, iar în temeiul art.385 alin.(5) Codul de procedură penală,

i-a fost redusă termenul pedepsei cu 238 zile.

În rest sentința s-a menținut fără modificări.

În motivarea soluției sale, instanța de recurs a indicat că, că apelul declarat

de către apelul apărătorul Ștefan Balmuș în interesele inculpatei Bălan Daria,

apelul suplimentar al apărătorului Ștefan Balmuș în interesele inculpatei Bălan

Daria și apelul suplimentar al apărătorului Dumitru Buliga în interesele

inculpatului Uvarov Alexei, nu pot fi repuse în termen, mai mult, nu au fost

elucidate careva motivele întemeiate exhaustiv prevăzute de legiuitor la art.403

Cod de procedură penală.

Prin urmare, instanța de apel a atestat tardivitatea apelurilor sus enunțate și a

lăsat fără apreciere argumentele invocate de către apărători în cererile de apel

depuse inițial, dar și în cele suplimentare.

În continuare instanța de apel s-a expus asupra apelul depus de către

apărătorului Russu Vitalie în numele inculpatului Uvarov Alexei și în baza art.409

alin.(2) din Codul de procedură penală în privința inculpatei Balan Daria.

La aprecierea stări de fapt și de drept instanța de apel a indicat că fiind

analizat și apreciat sistemul de acte și documente acumulate și administrate în

cadrul urmăririi penale prin prisma prevederilor art.101 din Codul de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludentei și utilității lor le apreciază

ca fiind dobândite cu respectarea normelor de procedură, fiind pertinente,

concludente și utile, care coroborează între ele și indică indubitabil că inculpații au

comis circulația ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, adică, procurarea,

păstrarea, distribuirea și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în scop de

înstrăinare, de două sau mai multe persoane, cu utilizarea drogurilor sau a

analogilor acestora a căror circulație în scopuri medicinală este interzisă, în

8

proporții deosebit de mari, adică infracțiunea prevăzută de art.2171 alin.(4) lit. d)

din Codul penal.

Referitor la cele solicitate în apel de către inculpatul Uvarov Alexei, dar și

referitor la solicitările inculpaților expuse în ședința de apel privind aplicarea unei

pedepsei mai blânde, dar și aplicarea art.385 din Codul de procedură penală,

instanța de apel a relevat că la numirea tipului și măsurii de pedeapsă inculpaților

Uvarov Alexei și Bălan Daria, instanța de fond a reiterat prevederile art.art.6, 7, 61,

75 Cod penal, dar și art.3641 alin.(8) din Codul de procedură penală, nu le-a aplicat

corespunzător.

Ținând cont de sancțiunea art.2171 alin.(4) din Codul penal, raportată la

prevederile art.art.75 -77 din Codul penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8)

din Codul de procedură penală, instanța de apel a aplicat în privința inculpatului

Uvarov Alexei pedeapsă de 6 ani, iar în privința inculpatei Bălan Daria, pedeapsă

sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 9 luni.

Totodată, instanța de apel a reținut că în ședința instanței de apel, apărătorii

și inculpații au solicitat ca termenul de arest preventiv să fie raportat la prevederile

art.385 alin.(5) Cod de procedură penală și ca rezultat să îi fie redusă inculpaților

pedeapsa, solicitare care a fost reținută de instanța de apel, or durata aflării

inculpaților în arest poate fi raportată la analiza privind încălcarea drepturilor

privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea

drepturilor omului și libertăților fundamentale. Astfel, ținând cont de faptul că

potrivit dosarului inculpatul Uvarov Alexei s-a aflat în stare de arest preventiv 238

de zile, termenul închisorii urmează a redus cu 238 de zile.

De asemenea, inculpata Bălan Daria s-a aflat în stare de arest preventiv pe

un termen 238 de zile, respectiv, termenul închisorii a fost redus cu 238 de zile.

ordinar decizia, solicitând casarea parțială a acesteia în partea admiterii apelului

declarat de către avocatul Russu Vitalie în numele inculpatului Uvarov Alexei, cu

restituirea cauzei la o nouă rejudecare în instanța de apel, din motiv că eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În susținerea celor solicitate, procurori au menționat că, instanța de apel a

fost sesizată referitor la verificarea legalități sentinței doar în privința inculpatului

Uvarov Alexei, deoarece în condițiile în care caracterul tardiv al apelurilor

declarate în numele inculpatei Bălan Daria echivalează cu nesesizarea instanței de

apel, instanța de apel a decis casarea sentinței și în privința inculpatei Balan Daria.

Altfel, în condițiile respingerii ca depuse peste termen a apelurilor declarate

în numele inculpatei Bălan Daria și lipsei unor alte declarații de apel care s-ar

referi la persoana acesteia, instanța de apel era obligată în temeiul legii să se

expună numai în aport cu calitatea procesuală a inculpatului Uvarov Alexei.

Referitor la individualizarea pedepsei penale procurorii au opinat că, instanța

de apel, judecând în fapt și în drept cererea de apel a apărătorului Vitalie Russu în

interesele inculpatului Uvarov Alexei, greșit a numit în sarcina inculpatului Uvarov

Alexei pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, diminuând

cuantumul pedepsei numite de către instanța de fond.

9

Totodată, instanța de apel, respingând ca depuse peste termen, apelul

apărătorului Balmuș Ștefan în interesele inculpatei Bălan Daria, apelul suplimentar

al apărătorului Balmuș Ștefan în interesele inculpatei Bălan Daria, greșit a numit în

sarcina inculpatei Bălan Daria pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4

ani și 9 luni, diminuând cuantumul pedepsei numite de către instanța de fond.

Acuzarea a considerat că pedeapsa aplicată de prima instanță este una

echitabilă raport cu fapta comisă și va atinge scopul educativ și preventiv stabilit la

art.61 alin.(2) Cod penal. Totodată, prima instanță, la stabilirea pedepsei pentru

infracțiunea comisă, a luat considerație toate circumstanțele în care aceasta a fost

săvârșita: tipul intenției - cu intenție directă, modul, condițiile și circumstanțele de

săvârșire a infracțiunii și gravitatea urmărilor.

În condițiile precizate, acuzatorii de stat a notat că instanța de apel urma să

se solidarizeze cu concluzia instanței de fond pe dimensiunea individualizării

pedepsei penale numite în sarcina inculpaților Uvarov Alexei și Bălan Daria și să

mențină în privința acestora pedeapsa penală principală sub formă de 7 ani și 6 luni

închisoare și respectiv 5 ani și 6 luni închisoare.

La fel, procurori au notat că, instanța de apel eronat a aplicat la caz

mecanismul compensatoriu prevăzut la art.385 alin.(5) Cod penal și a redus

pedeapsa principală sub formă de închisoare numită inculpaților Uvarov Alexei și

Bălan Daria pentru pretinse călcării a drepturilor inculpaților privind condițiile de

detenție, garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului.

Astfel, din actele cauzei penale nu rezultă că în timpul aflării inculpaților

Uvarov Alexei și Bălan Daria în stare de arest preventiv li s-ar fi încălcat careva

drepturi și libertăți ocrotite de lege. Așa cum pare să rezulte din conținutul deciziei

recurate, instanța de apel a stabilit o singură încălcare a drepturilor inculpaților

numiți la alineatul supra și anume, deținerea acestora în condiții în care nu se

respectă norma spațiului locativ de 4 m2 prevăzută de Codul de executare.

temeiurile art.427 alin.(1) pct. 6), 10), 11) și 16) din Codul de procedură penală, a

contestat cu recurs hotărârile adoptate, solicitând casarea parțială a acestora,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie eliberat de

răspundere penală în temeiul art.217 alin.(5) Cod penal sau să fie aplicată o

pedeapsă mai blândă potrivit prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală

și în acord cu prevederile art.385 alin.(5) Cod de procedură penală săi fie redusă

pedeapsa penală cu 2 162 zile.

În susținerea celor solicitate, avocatul a menționat că, instanța de apel

contrar statuărilor Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, la

rejudecare cauzei nu a respectat prevederile art.414 din Codul de procedură penală

și nu a analizat deloc prezența condițiilor aplicării dispozițiilor art.217 alin.(5) Cod

penal.

Referitor la individualizarea pedepsei penale, avocatul a menționat că,

instanța de apel urma să aplice corespunzător prevederile art.3641 alin.(8) Cod de

10

procedură penală, potrivit căruia pedeapsa închisorii prevăzută de art.217 alin.(4)

Cod penal, urma să coboare între limitele minime 4 ani și 8 luni și limitele maxime

10 ani, iar conform art.78 alin.(1) lit. a) Cod penal, pedeapsa închisorii urma a fi

redusă până la 4 ani și 8 luni, în condițiile în care ar fi inaplicabile instituția

liberării de pedeapsă penală a inculpatului Uvarov Alexei conform art.217 alin.(5)

Cod penal.

În continuare avocatul inculpatului s-a referit la aplicare prevederilor art.

385 alin.(5) Cod de procedură penală în privința inculpatului indicând că de și în

speță instanța de apel a făcut referire la această normă, care prevede că, în cazul

constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție , grantate de art.3

din Convenție pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor omului, reducerea pedepsei

se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv,

cu totul eronat a aplicat această normă, reducând pedeapsa închisorii aplicate

inculpatului Uvarov Alexei cu 238 zile pentru 238 zile de arest preventiv, deci cu o

zi de închisoare pentru o zi de arest preventiv, deși la art.385 alin.(5) Cod de

procedură penală este prevăzut imperativ că reducerea pedepsei închisorii se va

calcula două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv.

Mai mult ca atât, recurentul a menționat că perioada de arest a inculpatului

urmează de a fi calculată în perioada 08.11.2017 până la 23.10.2020 (data

pronunțării deciziei definitive de către instanța de apel), în total 1 081 zile, având

calitate de prevenit.

Astfel, avocatul a notat că, în temeiul art.385 alin.(5) Cod de procedură

penală, pentru 1 081 zile de detenție în arest preventiv a lui Uvarov Alexei cu

statut de prevenit în perioada 08.11.2017 până la 23.10.2020, calculând două zile

de închisoare pentru o zi de arest preventiv, pedeapsa inculpatului urmează a fi

redusă cu un termen de 2 162 zile.

Inter alia recurentul a învederat că, instanța de apel nu doar că nu a

argumentat motivele pentru care aspectele invocate de apărare au fost respinse, dar

nici măcar nu le-a enumerat în decizia adoptată, fapt ce duce la concluzia că partea

apărării nici măcar nu a fost auzită de instanța de apel.

cu motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi

admise, din următoarele considerente.

Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Colegiul penal reține că, în susținerea recursurilor s-au invocat pct. 6), 10),

11) și 16 alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, însă, reieșind din cerințele

acestora sunt coprinse pct.6) și 10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care

11

prevăd că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

În sensul cerințelor art.414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt

asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin

apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai

imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în

ce împrejurări a fost comisă; în ce constă participația, contribuția materială a

fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele

corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță

prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art.101 Cod de

procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost

corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele

de drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate.

În acest context Colegiul penal lărgit ține să menționeze următoarele.

În primul rând, conform art.436 alin.(2) Cod de procedură penală, pentru

instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în

care situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului.

Astfel, instanța de recurs reține că prin decizia Colegiului penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție din 18 februarie 2020, au fost admise recursurile

ordinare declarate de către avocatul Buliga Dumitru în numele inculpatului Uvarov

Alexei și avocatul Balmuș Ștefan în numele inculpatei Balan Daria, casată total

decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în

alt complet de judecată, fiind indicată ca eroare admisă de instanța de apel, faptul

că ,, instanța de apel s-a pronunțat insuficient asupra argumentelor în privința

aplicării prevederilor alin.(5) al art.217 din Codul de procedură penală, or, în

partea descriptivă a deciziei nu este indicat un răspuns clar și motivat privind

neîntrunirea condițiilor de aplicare a dispozițiilor art. 217 alin.(5) din Codul

penal, în privința inculpaților. Colegiul penal lărgit a remarcat că, aplicarea

prevederilor art.217 alin.(5) din Codul penal, este posibilă în cazul în care există

una din două condiții, și anume: 1) predarea benevolă de către persoană a

drogurilor, etnobotanice sau analoagelor acestora sau 2) acțiunile active care

contribuie la descoperirea sau curmarea infracțiunilor unor astfel de substanțe,

manifestate prin următoarele modalități alternative, autodenunțare, divulgarea

persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii, indicarea sursei de

procurare a drogurilor, etnobotanice sau analoagelor acestora, participarea la

depistarea mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor dobândite în

rezultatul comiterii infracțiunii…”. însă instanța de apel a trecut cu vederea acest

fapt.

Mai mult, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată din 23 octombrie

2020 (f.d.14 vol.VI) avocatul Buliga Dumitru și inculpatul Uvarov Alexei au cerut

12

instanței de apel să se pronunțe asupra aplicări prevederilor art.217 alin.(5 ) Cod

penal.

Din textul deciziei, Colegiul penal lărgit constată că argumentul privind

aplicarea prevederilor art.217 alin.(5) din Codul penal, în privința inculpaților a

rămas fără răspuns în partea motivatoare a hotărârii instanței de apel. În opinia

Colegiului penal lărgit, argumentul enunțat mai sus constituie fondul apelului și

asupra căruia instanța de apel era obligată să se pronunțe motivat, deoarece în

viziunea avocatului, acest motiv ar putea răsturna soluția adoptată de prima

instanță și afecta temeinicia acestei hotărâri.

Instanța de recurs reiterează că, obligația instanței de ași motiva hotărârea

face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil, iar

potrivit considerentelor CtEDO, expuse în cazurile aplicării art.6 al Convenției, s-a

conchis că o hotărâre motivată demonstrează că pârțile au fost auzite în cadrul

procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) § 37, Kuznețov și alții c. Rusiei

(2007) § 85).

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit notează că, pentru a

demonstra că pârțile au fost auzite în prezenta cauză, instanța de apel urma să dea

răspunsuri asupra motivelor decisive invocate de apelant, prin prisma criticilor

invocate de părți, care în viziunea lor ar putea afecta într-o măsură oarecare

legalitatea soluției adoptate la caz.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel a repetat erorile

admise de instanța de apel anterioară, nefiind astfel respectate prevederile art.436

alin.(2) Cod de procedură penală.

În al doilea rând, Colegiul penal lărgit notează că, în condițiile respingerii ca

depuse peste termen a apelurilor declarate în interesele inculpatei Bălan Daria și

lipsei unor alte declarații de apel care s-ar referi la persoana acesteia, instanța de

apel era obligată în temeiul legii să se expună numai în coraport cu calitatea

procesuală a inculpatului Uvarov Alexei.

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel poate exceda

limitele judecării apelului doar că pentru a proceda astfel este necesar de a fi

întemeiată decizia pe prevederile legii procesuale penale care permite excedarea.

Potrivit deciziei recurate rezultă că, instanța de apel a aplicat efectiv la caz

regulile efectului extensiv al apelului, intervenind din oficiu în vederea casării

parțiale a sentinței în privința inculpatei Bălan Daria, fără a face referire la

prevederile art.411 Cod procedură penală(efectul extensiv al apelului).

În acest context, Colegiul penal lărgit subliniază că, instanța de apel la

aplicarea efectului extensiv în privința inculpatei Bălan Daria greșit a făcut

trimitere la prevederile art.409 Cod de procedură penală, (efectul devolutiv)

deoarece efectul devolutiv al apelului și limitele lui se aplică de instanță numai la

judecarea apelului cu privare la persoana la care se referă declarația de apel și

numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces, la caz numai în privința

inculpatului Uvarov Alexei.

În circumstanțele indicate supra, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că,

la adoptarea unei hotărâri instanța de apel trebuie să aplice corect normele de drept

13

procesual penal, în caz contrar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată,

cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de

instanța de recurs.

Deci, statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate,

Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel la adoptarea soluției expuse pe

larg în pct. 4. al prezentei decizii, nu a respectat întocmai prevederile legale

enunțate supra, interpretând eronat prevederile legii procesual penale.

În al treilea rând, instanța de recurs evidențiază că potrivit sentinței, cauza

fiind examinată pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, conform

prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, Uvarov Alexei a fost recunoscut

vinovat și condamnat în baza art.2171 alin.(4) lit. d) din Codul penal, la 7 ani și 6

luni închisoare și Balan Daria în baza art.2171 alin.(4) lit. d) din Codul penal, la 5

ani și 6 luni închisoare.

Ulterior, instanța de apel, rejudecând cauza și casând parțial sentința inclusiv

din oficiu în baza art.409 Cod de procedură penală în partea individualizări

pedepsei a reținut încadrare juridică a faptelor imputate inculpaților, dar a dispus

condamnarea inculpatului Uvarov Alexei la 6 ani închisoare și a inculpatei Balan

Daria la 4 ani și 9 luni închisoare.

Instanța de recurs notează că, instanța de apel la individualizarea pedepsei în

privința inculpaților a stabilit aceleași circumstanțe de fapt ca și prima instanță,

însă a aplicat în privința acestora pedepse reduse motivând în pct.51 din decizia

recurată că instanța de fond a reiterat prevederile art.art.6,7,61,75-78 Cod penal,

precum și art.3641 Cod de procedură penală, dar nu le-a aplicat corespunzător.

Analizând textul deciziei contestate instanța de recurs constată că, instanța

de apel doar a reprodus prevederile legale limitându-se la termeni vagi și noțiuni

generale precum că practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră

generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire înrăire și neîncredere în

lege, fapt ce duce la consecințe contrare scopului urmărit, fără a indica care sunt

erorile de drept care au fost comise de prima instanță prin neaplicarea

corespunzătoare a prevederilor legale în partea individualizări pedepsei.

Prin urmare, motivarea deciziei instanței de apel sub aspectul

individualizării pedepsei penale aplicate inculpatului nu conține argumente

convingătoare pe care se întemeiază soluția pronunțată.

În al patrulea rând Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel eronat a

aplicat la caz mecanismul compensator prevăzut de art.385 alin.(5) Cod de

procedură penală și a redus pedeapsa principală sub formă de închisoare aplicată

inculpaților Uvarov Alexei și Balan Daria pentru pretinse încălcării a dreptul

inculpaților privind condițiile de detenție, garantate de ar.3 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței

Curții Europene a Drepturilor Omului.

Astfel, din actele cauzei penale rezultă că, în timpul aflări inculpaților

Uvarov Alexei și Balan Daria în stare de arest preventiv li s-ar fi încălcat careva

drepturi și libertăți ocrotite de lege. Lecturând decizia recurată, Colegiul penal

lărgit menționează că, instanța de apel a constat o singură încălcare a drepturilor

14

inculpaților și anume că nu s-a respectă spațiul locativ de 4 m2 prevăzut de Codul

de executare.

Este important pe această dimensiune să se rețină că deși instanța de apel

invocă mai multe împrejurări/circumstanțe care pot fi calificate ca încălcare a

drepturilor, libertăților și intereselor ocrotite de lege ale preveniților, nu constată

incidența acestor circumstanțe și în prezenta speță.

În opinia, Colegiul penal lărgit, instanța de apel nu a ținut cont de alin.2 lit. a)

a Hotărârii Curții Constituționale nr.3 din 23.02.2016, care prevede că, arestul

preventiv poate fi aplicat pentru o perioadă totală de cel mult 12 luni, care include

atât etapa urmării penale, cât și etapa judiciară, până la emiterea încheierii

judecătorești prin care persoana este eliberată din arest sau momentul

pronunțării sentinței de condamnare de către instanța de fond.

Reieșind din cele sus expuse, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de

apel neîntemeiat a constatat că inculpații Uvarov Alexei și Bălan Daria s-au aflat în

arest preventiv de la 08.11.2017 până la data pronunțării deciziei - 23.10.2020, din

moment în care la 04 iulie 2018 în privința inculpaților Uvarov Alexei și Bălan

Daria a fost pronunțată o sentință de condamnare, respectiv din data de 04 iulie

2018, inculpații ispășeau pedeapsa stabilită prin sentință, iar termenul de reducerea

pedepsei în temeiul art.385 Cod de procedură penală, urma a fi calculat de către

instanța de apel până la 04 iulie 2018.

În acest context se reține că, instanța de apel neîntemeiat a aplicat

inculpaților Uvarov Alexei și Bălan Daria mecanismul compensatoriu prevăzut la

art.385 alin.(5) Cod de procedură penală pentru perioada de după pronunțarea

sentinței de condamnare a acestora, în condițiile în care începând cu data de 04

iulie 2018 inculpații nu se mai aflau în stare de arest preventiv, ei începând a

executa plenar pedeapsa numită prin sentința de condamnare.

În sinteza celor expuse, Colegiul penal lărgit consideră că, aplicarea

mecanismului compensatoriu pentru perioada deținerii inculpaților Uvarov Alexei

și Bălan Daria după data pronunțării sentinței ținea de competența judecătorului

delegat cu atribuții ale judecătorului de instrucție.

Reieșind din cele sus menționate, Colegiul penal lărgit conchide că, erorile

de drept constatate supra se încadrează în cele prescrise de pct.6) și 10) alin.(1)

art.427 Cod de procedură penală, deoarece, instanța de apel nu a respectat

prevederile art.414 Cod de procedură penală și ținând cont de faptul că, erorile

comise de către instanță de apel, nu pot fi reparate în instanța de recurs, decizia

atacată urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanță de apel urmează să se conducă de prevederile

art.436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia: să înlăture erorile constatate mai sus, ținând cont de motivele casării

deciziei atacate și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu

prevederile art.417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit,

15

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorii în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Tăut Dorina și Plîngău Alexandru, precum și de către

avocatul Buliga Dumitru în numele inculpatului Uvarov Alexei, casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 octombrie 2020, în

cauza penală în privința inculpaților Uvarov Alexei XXXXX și Balan Daria XXXXX,

dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată integral la 29 iulie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Țurcan Anatolie

Timofti Vladimir

Cobzac Elena

Boico Victor

16

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-03-18
0,98
1ra-313/2020 — art. 217/1 alin. 4 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-313/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 18 februarie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Dumitru Mardari, Nicolae Cr
CSJ 2022-02-03
0,95
1ra-2082/2021 — art. 217 alin. 3 lit. c, e CP
Dosarul nr. 1ra-2082/2021 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 15 decembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Elena şi Plămădeală Ghenadie a exami
CSJ 2021-06-04
0,94
1ra-775/21 — art. 42 alin. 2, 3, 217-1 alin. 4 lit. b, d, 42 alin. 5, 46, 248 alin. 5 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-775/21 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 14 aprilie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Țurcan Anatolie examinând admisibilitatea în princip
CSJ 2021-03-04
0,94
1ra-1802/20 — art. 217-1 al. 3 lit. b, f CP
Dosarul nr. 1ra-180/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 02 februarie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Timofti Vladimir Judecători - Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurc
CSJ 2021-03-11
0,94
1ra-594/2021 — art. 217-1 alin. 4 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-594/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 09 februarie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă : Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejd
Sursă