1ra-1336/20 — art. 217/1 alin. 3 lit. d CP

1ra-1336/20 — art. 217/1 alin. 3 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1336/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Victor Burduh și Nicolae Craiu,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Dorina Tăut și avocatul

Ghenadie Nicolaev în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 mai 2019, în cauza penală, în

privința lui

Lazarciuc Nicolai XXXXX, născut la XXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 13.09.2017 până la 19.03.2018;

Instanța de apel de la 27.04.2018 până la 12.06.2018;

Instanța de recurs de la 15.08.2018 până la 12.02.2019;

Instanța de apel de la 08.04.2019 până la 28.05.2019;

Instanța de recurs de la 15.08.2018 până la 13.10.2020.

a c o n s t a t a t :

Nicolai Lazarciuc a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute art.

2171 alin. (3) lit. d) și f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 3 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate legată de gestionarea

drogurilor pe un termen de 3 ani.

În baza art. 90 Cod penal a fost suspendată condiționat executarea pedepsei,

stabilindu-i o perioadă de probațiune de 1 an, și fiind obligat să nu-și schimbe

domiciliul fără consimțământul consilierului de probațiune.

S-a dispus încasarea de la Nicolai Lazarciuc în beneficiul statului cheltuielile

de judecată în sumă de 2 800 lei, suportate pentru efectuarea expertizei judiciare.

inculpatul Nicolai Lazarciuc la 27.06.2017, aproximativ la ora 16:00, activând în

funcția de șef filială în cadrul farmaciei „3M-Farm" SRL, amplasată pe str. Romană,

42, or. Ungheni, fiind responsabil în baza ordinului nr. 7 din 27.09.2016 eliberat de

1

„3M-Farm” SRL, de achiziționarea, păstrarea, evidența și livrarea medicamentelor

și substanțelor toxice, stupefiante, psihotrope și alcool etilic pentru depozitul

farmaceutic și de asigurare a respectării condițiilor de păstrare conform legislației,

în corespundere cu cerințele Legii nr.382-XIV din 06.05.1999 „Cu privire la circulația

substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor” și prevederile ordinului

Ministerului Sănătății al RM nr. 71 din 03.03.1999 „Cu privire la păstrarea, evidența

și eliberarea produselor și substanțelor stupefiante, toxice și psihotrope”, acționând

în mod intenționat, conștientizând caracterul ilegal al acțiunilor sale și al

consecințelor care pot surveni, la solicitarea lui Andrei Melniciuc, contra sumei de

400 lei MD, i-a eliberat ultimului, fără rețetă, în incinta farmaciei sus menționate, 9

casete a câte 10 pastile în fiecare „Zolomax", 4 casete a câte 10 pastile în fiecare

„Fasconal” și 6 casete a câte 10 pastile în fiecare „Antalgic". Astfel, 6 casete a câte 10

pastile în fiecare „Antalgic” au fost eliberate contrar prevederilor Regulilor de

eliberare a 1 medicamentelor din farmacii, Anexa nr. 4 la ordinul MS al RM nr.960

din 01.10.2012, deoarece nu sunt incluse în Lista OTC (pentru eliberarea din

farmacii fără prescripție medicală) și care puteau fi liberate doar în baza rețetei, în

care trebuie să fie prescrisă denumirea comună Internațională ale acesteia.

Conform raportului de expertiză nr. 34/12/2-R-1117 din 03.08.2017, în

componența preparatului medicamentos „Fasconal” și „Antalgic”, s-a depistat

substanța stupefiantă „Codein”. Conținutul total de Codeină în preparatul

medicamentos „Fasconal” alcătuiește (0,01x40=0,4 gr). Conținutul total de Codeină

în preparatul medicamentos „Antalgic" alcătuiește (0,04x60=2,4 gr).

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 2171 alin. (3) lit. d) și f)

Cod penal conform indicilor calificativi: circulația ilegală a drogurilor, adică

înstrăinarea ilegală a drogurilor, cu folosirea situației de serviciu în proporții mari.

apel suplimentar avocatul Ghenadie Nicolaev în numele inculpatului.

3.1. Inculpatul Nicolai Lazarciuc, a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță,

prin care să fie achitat de sub învinuirea imputată în baza art. 2171 alin. (3) lit. d) și

f) Cod penal, pe motiv că fapta sa nu întrunește elementele constitutive ale

componenței de infracțiune incriminate.

În motivarea apelului a invocat că, instanța de judecată a ignorat prevederile

art. 101 Cod de procedură penală, deoarece la examinarea cauzei și pronunțarea

sentinței nu a dat o apreciere cuvenită probelor administrate la dosar din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. În această ordine de idei,

2

inculpatul apelant a menționat că, analizând doar declarațiile martorului principal

al acuzării - Andrei Melniciuc, căruia i s-au eliberat medicamentele, atunci, conform

informației scrise furnizate de Centrul de Sănătate Ungheni, prezentate de apărare

instanței, ultimul se află la evidența medicului narcolog cu diagnoza: utilizare

nocivă pentru sănătate de substanțe opiacee și se află la tratament de substanțe cu

metadonă, precum în stările de boală a pacientului pot fi indicate următoarele

preparate: Fasconal, Antalgic, Zolomax.

Totodată, a remarcat faptul că din declarațiile făcute de acest martor principal,

în ședința de judecată, rezultă clar, că pe caz, a fost organizată și petrecută de către

colaboratorii de poliție o provocare, versiune, care deși persistă pe dosar încă de la

faza de urmărire penală, dar care, n-a fost nici cercetată la faza respectivă și nici

supusă examinării în instanța de judecată, deși, instanța, era obligată să o facă. La

fel, apelantul a menționat că, prima instanță, pune la îndoială faptul existenței în

general a rețetei, potrivit căreia lui A. Melniciuc i-au fost eliberate medicamentele

și respectiv a distrugerii acesteia. Ori, probarea tuturor circumstanțelor care au

importantă pentru învinuire este obligațiunea statului în persoana organelor

competente: IP, Procuratură, iar judecata în baza acelor probe administrate la faza

de UP, urmează doar să-și motiveze, argumenteze soluția luată, sentința adoptată

și pronunțată, ceia ce nu a avut loc și în cazul său. Învinuitul, inculpatul nu este

obligat să-și demonstreze nevinovăția, ci lui trebuie să-i fie dovedită această

vinovăție.

Inculpatul a menționat dezacordul cu aprecierea probelor dată de către

instanța de fond, dar și lipsa în acțiunile acestuia a elementelor infracțiunii

imputate.

De asemenea, apelantul și-a expus dezacordul cu soluția instanței de fond

privind încasarea cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizei din contul său

în beneficiul statului, or, prevederilor art. 143, 227, 228 Cod de procedură penală, în

esența sa, prevăd contrariul și anume că, statul suportă cheltuielile de probare în

procesul penal, cu unele excepții prevăzute expres de normele, la care, s-a referit

instanța, dar care, însă, nu prevăd posibilitatea încasării acestora de la inculpat, în

condițiile, când efectuarea expertizei a fost dispusă de procuror pentru probarea

acuzării aduse învinuitului și care nicidecum, expertiza nu s-a petrecut la solicitarea

lui Nicolai Lazarciuc.

3.2. La 04 iunie 2018 a înaintat apel suplimentar avocatul Ghenadie Nicolaev

în numele inculpatului, solicitând casarea sentinței, prin care Nicolai Lazarciuc a

fost recunoscut vinovat și condamnat în temeiul art. 2171 alin. (3) lit. d) și f) Cod

3

penal, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, pe motiv că fapta inculpatului

nu întrunește elementele infracțiunii incriminate.

În motivarea apelului a invocat că din materialele cauzei reiese că Andrei

Melniciuc a fost interogat în calitate de bănuit, conform procesului-verbal de

audiere a bănuitului pe data de 20.04.2017. Audierea a început la ora 11.30 și s-a

încheiat la ora 12.00. Audierea a fost efectuată de către ofițerul de urmărire penală

St. Moraru în prezența avocatului. Interogarea s-a efectuat în lipsa traducătorului

în procesul verbal, fiind indicată mențiunea că bănuitul Andrei Melniciuc dorește

să facă declarații în limba de stat, pe care o cunoaște bine, contra semnăturii (Vol. I,

f.d. 25).

Tot, la 20.04.2017, ora 15.30 se întocmește procesul-verbal de autodenunțare

făcută de către Andrei Melniciuc (Vol. I, f.d. 17) în care ultimul declară, precum că

la data de 15.02.2017 contra sumei de 500 lei a procurat pastile care conțin substanțe

narcotice de la Lazarciuc Nicolai, care activează în calitate de farmacist la farmacia

„Orient”. În procesul-verbal, fiind indicată mențiunea că Andrei Melniciuc dorește

să facă declarații în limba de stat, pe care o cunoaște bine, contra semnăturii. Tot, în

aceiași zi, pe data de 20.04.2017 a fost interogat în calitate de martor și conform

procesului-verbal de audierea martorului (Vol. I, f.d. 18) audierea a început la orele

16.00 și s-a încheiat la orele 16.30, fiind indicată mențiunea că martorul Andrei

Melniciuc dorește să facă declarații în limba de stat, pe care o cunoaște bine, contra

semnăturii. Ofițerul de urmărire penală a întocmit procesul verbal de consemnare

a faptelor din 20.04.2017, în care a indicat că în gestionarea lui se află cauza penală

cu nr. 2017360198 în cadrul căreia s-a stabilit că o persoană comercializează ilegal

pastile, care conțin substanțe psihotronice și narcotice (Vol. I, f.d. 16). Pe data de

24.04.2017 a fost pornită urmărirea penală în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 217 alin. (3) lit. d) și f) Cod penal. Pe data de 20.06.2017 Andrei Melniciuc

semnează un acord (Vol. I, f.d. 40) cu organul de urmărire penală, în care își dă

consimțământul de a colabora cu organele de drept în cadrul cauzei penale cu nr.

bancnote cu nominalul de 50 lei (Vol. I, f.d. 31). Tot pe data de 27.06.2017 în baza

ordonanței în incinta IP Ungheni de la Andrei Melniciuc au fost ridicate 9 casete a

câte 10 pastile „Zolonax”, 6 casete a câte 10 pastile „Antalgic” și 4 casete a câte 10

pastile „Fasconal” (Vol. I, f.d. 42). După efectuarea pe data de 27.06.2017 a măsurii

speciale de investigație și anume achiziției de control, Andrei Melniciuc în cadrul

urmăririi penale nu a fost audiat referitor la faptul în ce circumstanțe a avut loc

achiziția de control. La 05.02.2018, la solicitarea procurorului, martorul acuzării

Andrei Melniciuc a fost audiat în ședința de judecată de către prima instanță

4

referitor la fapta încriminată lui Nicolai Lazarciuc (Vol. II, f.d. 80-81), care a declarat

că pe data de 27.06.2017 a primit de la colaboratorul de poliție 500 lei, care i-a propus

să procure de la inculpatul Nicolai Lazarciuc medicamente, și anume, analgezice și

somnifere. Cu persoana care i-a dat banii a făcut cunoștință aproximativ cu o lună

înainte. A aflat că persoana dată este colaborator de poliție după ce a procurat

medicamente de la Nicolai Lazarciuc, or, colaboratorul de poliție cunoștea că este

bolnav de cancer. Tot atunci a intrat în farmacie și a solicitat ajutor de la farmacistul

Nicolai Lazarciuc, comunicându-i că este bolnav și a efectuat anterior un tratament

pe programa „Metadon”, îl doare tare capul, coloana vertebrală și picioarele și a

solicitat somnifere și analgezice, comunicând că nu se acordă ajutor la spital. Careva

cereri la poliție privind faptul că farmacistul Nicolai Lazarciuc vinde medicamente

din substanțe narcotice nu a depus. Pe data de 20.04.2017 nu a făcut autodenunț și

n-a depus careva declarații. A semnat careva documente fără a cunoaște conținutul

lor, fiindcă ele erau întocmite în limba de stat (română) pe care el nu o cunoaște,

traducător nu a fost prezent și înainte de a semna actele la care face referire

acuzatorul de stat nu i-au fost traduse. A semnat aceste acte fără a înțelege

conținutul lor, deoarece nu a avut încotro, fiind reținut pentru comiterea unei

infracțiuni. Deși, în prezenta cauză prima instanță a avut motive serioase să

bănuiască că a avut loc o înscenare, ea nu a analizat elementele factuale și legale

relevante care ar fi ajutat să facă diferența între înscenare și activitatea legitimă de

investigație. Analizând procesul-verbal de autodenunțare din 20.04.2016 și

procesul-verbal de interogare a martorului Andrei Melniciuc din20.04.2017, se

constată că aceste acte procedurale au fost întocmite cu încălcarea prevederilor

procesual penale și trezesc mari dubii privind veridicitatea declarațiilor expuse în

actele menționate, or, aceste acte au fost dactilografiate la calculator și potrivit

acestora Andrei Melniciuc și-a exprimat dorința de a face declarații în limba de stat,

pe care o cunoaște bine, iar pe versoul actelor (f.d. 17, 20, Vol. I) este indicat, precum

că a participat un traducător, inscripția „Traducător” este efectuată manual. Astfel

că, în opinia părții apărării, în ambele cazuri organul de urmărire penală a încălcat

grav prevederile art. 85 alin. (3) Cod de procedură penală (Vol. II, f. d. 81).

La fel, apărătorul a menționat că, actele procedurale indicate mai sus au fost

întocmite după ce Andrei Melniciuc a fost interogat în calitate de bănuit tot pe data

de 20.04.2017 ora 11.30 - 12.00 în lipsa traducătorului (Vol. I f.d. 25), din care se poate

constata că Andrei Melniciuc a făcut autodenunț (Vol. I, f.d. 17) și a fost interogat

în calitate de martor (Vol. I, f.d. 18) la data de 20.04.2017, având concomitent

calitatea de bănuit, denunțător și martor. La 20.06.2017 Andrei Melniciuc semnează

un acord cu organul de urmărire penală în care își dă consimțământul de a colabora

5

cu organele de drept în cadrul cauzei penale cu nr. 2017360245 (Vol.I, f.d. 40), fiind

recunoscut ca bănuit în aceiași cauza penală cu nr. 2017360245 (Vol.I, f.d. 212) și

ulterior prin ordonanța procurorului din 07.09.2017 a fost eliberat de răspunderea

penală pe art. 217/1 alin. (3) lit. f) Cod penal din motivul că a contribuit activ la

descoperirea infracțiunii prin autodenunțare, predarea benevolă a drogurilor și

divulgarea persoanelor care au contribuit la comiterea infracțiunii (Vol.I, f.d. 218-

219).

Astfel avocatul Ghenadie Nicolaev a subliniat că, actele procedurale

menționate supra, și anume, procesul-verbal de autodenunțare și procesul-verbal

de interogare a martorului Andrei Melniciuc, ambele datate cu 20.04.2017, care au

fost întocmite cu încălcarea prevederilor procesual penale și trezesc mari dubii

privind veridicitatea declarațiilor expuse în actele menționate, nu pot fi admise ca

probe în procesul penal și urmează a fi excluse din dosar.

Mai mult decât atât, apărătorul a susținut că, inculpatul a fost instigat la

săvârșirea infracțiunii prin mijlocul cum ar fi apelarea la compasiunea persoanei.

au fost respinse ca fiind nefondate apelurile declarate, cu menținerea hotărârii

atacate.

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a conchis că, instanța de fond a

stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, cercetarea

judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale privind

administrarea probelor, iar apelurile declarate sunt nefondate.

Ghenadie Nicolaev în numele inculpatului, care a invocat temeiurile de drept

prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și a solicitat casarea

totală a acesteia, precum și hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri,

prin care să fie dispusă achitarea lui Nicolai Lazarciuc în baza art. 390 alin. (1) pct.

3) Cod de procedură penală, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii, iar solicitarea privind încasarea de la Nicolai Lazarciuc a

cheltuielilor judiciare în sumă de 2 800 lei de respins.

În motivare a indicat dezacordul cu soluția instanței de apel privind

menținerea sentinței primei instanțe, or, toate argumentele invocate în cererea de

apel, să referă la erorile comise de către prima instanță, care urmau a fi rezolvate de

către instanța de apel, din aceste considerente concluziile instanței de apel, precum

că ea a preluat argumentele primei instanțe și afirmațiile, precum că apelantul a

invocat aceleași motive pe care le-a făcut în fața primei instanțe și a primit un

răspuns detaliat sunt irelevante, alogice și nu pot fi reținute. Instanța de apel a ales

6

pur și simplu să nu se pronunțe asupra încălcărilor care au fost evidențiate și care

sunt grave.

februarie 2019, a fost admis recursul ordinar declarat de către apărătorul Ghenadie

Nicolaev în numele inculpatului Nicolai Lazarciuc, casată total decizia, cu remiterea

cauzei spre rejudecare către aceiași instanță în alt complet de judecată.

6.1. În motivarea soluției pronunțate, instanța de recurs ordinar a calificat că

instanța de apel nu a intrat în esență cauzei respective, fără a se expune dacă în

speța dată suntem sau nu în prezența provocării, dacă toate acțiunile procesuale au

fost efectuate corect precum sunt: procesul verbal de consemnare a faptelor din

20.04.2017 (Vol. I, f.d. 16) procesul-verbal de autodenunțare făcută de către Andrei

Melniciuc (Vol. I, f.d. 17); procesul-verbal de audiere a lui Andrei Melniciuc în calitate de

martor din 20.04.2017 (Vol. I, f.d. 18), fiind semnalizat de către partea apărării că martorul

Andrei Melniciuc este vorbitor de limba rusă, iar aceste acte au fost întocmite în limba de

stat, conținutul cărora nu i s-au adus la cunoștință.

De asemenea, instanța supremă a subliniat că, în cazurile dispunerii expertizei

de către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea

acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei urmează a fi

achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat, dar nu a inculpatului.

Astfel, instanța de recurs ordinar a menționat că, la rejudecarea cauzei, instanța

de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală,

care stabilește procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe în modul

cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legale asupra motivelor indicate în

apelurile declarate, să cerceteze, să verifice și să aprecieze profund probele

administrate pe parcursul procesului penal în strictă conformitate cu cerințele legii,

să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității

fiecărei probe examinate, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată,

ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest

domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată

fost admise parțial apelurile declarate de către avocatul Ghenadie Nicolaev în

inculpatului Nicolai Lazarciuc și ultimul, casată sentința în partea încasării

cheltuielilor judiciare și pronunțată, în această parte o nouă hotărâre, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Se respinge demersul procurorului cu privire la încasarea de la Nicolai Lazarciuc a

cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizei judiciare în sumă de 2 800 lei și aceste

cheltuieli se trec din contul cheltuielilor din bugetul de stat.

7

În rest, a fost menținută sentința fără modificări.

7.1. Instanța de apel în partea descriptivă a deciziei a indicat că, la pronunțarea

sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și

just a ajuns la concluzia că, inculpatul a săvârșit infracțiunea imputată lui.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor.

Astfel, instanța de apel a subliniat că, în pofida faptului că, inculpatul nu a

recunoscut vina în cele imputate, vinovăția lui în comiterea infracțiunii încriminate,

a fost demonstrată integral de următoarea sistemă de probe, care sunt pertinente,

concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile

martorului Andrei Melniciuc (f. d. 80, 81, vol. III); declarațiile martorului Liliana

Buracovschi (f. d. 78, 79, vol. III); procesul-verbal de autodenunțare din 20.04.2017

(f. d. 17, vol. I); procesul-verbal din 27.06.2017 de examinare a obiectului împreună

cu planșa fotografică; (f. d. 43, 44, vol. I); procesul-verbal de percheziție din

27.06.2017 (f. d. 54-55, vol. I); raportul de expertiză nr. 34/12/2-R-l 117, din 03.08.2017

(f. d. 179, 180, vol. I).

Subsecvent, instanța de apel a menționat că, nerecunoașterea vinovăției de

către inculpatul Nicolai Lazarciuc privind circulația ilegală a substanțelor narcotice,

și anume, înstrăinarea ilegală a drogurilor, cu folosirea situației de serviciu în

proporții mari, nu echivalează cu achitarea lui, or, circumstanțele stabilite și probele

analizate și enumerate, dovedesc cu certitudine comiterea de către dânsul a

infracțiunii imputate.

În această ordine de idei, instanța de apel a conchis ca fiind neîntemeiat

argumentul apelanților precum că, învinuirea adusă lui Nicolai Lazarciuc este

bazată pe presupuneri, or, învinuirea adusă este bazată pe ansamblu de probe

analizate mai sus și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală, care demonstrează cu certitudine vinovăția lui Nicolai Lazarciuc în

comiterea infracțiunii încriminate lui prin rechizitoriu, și anume, infracțiunea

prevăzută de ar. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, cumulul de probe administrat

în respectiva cauză penală demonstrează prezența în acțiunile inculpatului a

elementelor constitutive ale infracțiunii imputate, astfel, obiectul material al

infracțiunii îl reprezintă în prezenta cauză substanța stupefiantă - „Codein”, care

8

conform raportului de expertiza nr. 34/12/2-R-l 117 din 03.08.2017, se atribuie la

substanțe stupefiante, iar cantitatea substanței stupefiante constituie 2.4 gr.

Agravantele specificate în art. 2171 alin. (3) lit. d) și f) Cod penal, sunt

caracterizate prin proporții mari și folosirea situație de serviciu, circumstanțe

stabilite cu certitudine atât de către instanța de fond, cât și cea de apel conform

probelor materiale raportate la legislația în vigoare. Or, în cadrul urmăririi penale

s-a stabilit că, inculpatul activând în funcția de șef filială în cadrul farmaciei „3M-

Farm" SRL, amplasată pe str. Romană, 42, or. Ungheni, fiind responsabil în baza

ordinului nr. 7 din 27.09.2016 eliberat de „3M-Farm” SKL, de evidența și livrarea

medicamentelor și substanțelor toxice, stupefiante, psihotrope și alcool etilic pentru

depozitul farmaceutic și de asigurare a respectării condițiilor de păstrare conform

legislației, în corespundere cu cerințele Legii nr.382-XIV din 06.05.1999 „Cu privire

la circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor” și prevederile

ordinului Ministerului Sănătății al RM nr.71 din 03.03.1999 „Cu privire la păstrarea,

evidența și eliberarea produselor și substanțelor stupefiante, toxice și psihotrope”,

acționând în mod intenționat, conștientizând caracterul ilegal al acțiunilor sale și al

consecințelor care pot surveni, la solicitarea lui Andrei Melniciuc, contra sumei de

400 lei, i-a eliberat ultimului, fără rețetă, în incinta farmaciei sus menționate, 9 casete

a câte 10 pastile în fiecare „Zolomax", 4 casete a câte 10 pastile în fiecare „Fasconal”

și 6 casete a câte 10 pastile în fiecare „Antalgic". Conform raportului de expertiză

nr. 34/12/2-R-1117 din 03.08.2017, în componența preparatului medicamentos

„Fasconal” și „Antalgic”, s-a depistat substanța stupefiantă „Codein”. conținutul

total de Codeină în preparatul medicamentos „Fasconal” alcătuiește (0,01x40=0,4

gr). conținutul total de Codeină în preparatul medicamentos „Antalgic" alcătuiește

(0,04x60=2,4 gr).

Astfel, cantitatea de 2.4 gr de „codeină” potrivit Listei substanțelor narcotice,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit,

precum și cantitățile acestora, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din

23.01.2006, în cantitățile depistate, constituie proporții mari.

Instanța de apel a respins ca fiind nefondat argumentul apărării precum că,

inculpatul fiind angajat în calitate de șef filială a farmaciei, care, potrivit domeniului

de activitate are dreptul de eliberare a medicamentelor cu conținut de substanțe

stupefiante, a acționat legal eliberând respectivele medicamente, or, delimitarea

între caracterul legal și ilegal al acțiunii săvârșite de inculpat o constituie prezența

sau lipsa rețetei în baza căreia s-au eliberat substanțele stupefiante.

Așadar, instanța de apel a constatat cu certitudine că, preparatul

medicamentos „Fasconal” și „Antalgic” i-a fost eliberat lui Andrei Melniciuc de

9

către inculpatului N. Lazarciuc fără rețetele respective si astfel dânsul a comis

infracțiunea imputată lui. Declarațiile ultimului că lui Andrei Melniciuc i-a eliberat

aceste preparate, deoarece ultimul avea recenta respectivă, instanța de apel l-ea

respins ca fiind necorespunzătoare adevărului, or, Andrei Melniciuc a declarat că

dânsul nu avea nicio rețetă și doar a plătit banii pentru preparate.

Mai mult decât atât, instanța de apel a respins ca neîntemeiat alegația apărării

precum că, potrivit funcției deținute, inculpatul avea atribuții de eliberare a

medicamentelor cu conținut de substanțe stupefiante nu îl cataloghează pe acesta

la categoria persoanelor care dețin autorizație pentru activități cu asemenea

substanțe, fapt care i-ar atribui acțiunilor acestuia caracter legal. Or, datorită

funcției sale deținute, acțiunile inculpatului perfect se încadrează la art. 2171 alin.

(3) lit. d) Cod penal, reprezentând persoana care la comiterea infracțiunii s-a folosit

de situația de serviciu.

De asemenea, la faza de urmărire penală, însuși Nicolai Lazarciuc a indicat că,

la 27.06.2017 a eliberat, fără rețetă, lui Andrei Melniciuc preparatele „Antalgic”,

„Zolomax” și „Fasconal”, urmând ca a doua zi aceasta să-i fie prezentată (f. d. 101,

vol. I). Declarațiile inculpatului oferite în cadrul ședinței de judecată prin care

afirmă că a eliberat preparatele în bază de rețetă, pe care, nu-și amintește exact locul

unde a pus-o „în cutie sau lângă cutia specială pentru păstrarea acestora”, instanța de

apel le-a apreciat drept neveridice și nu coroborează cu alte probe.

Totodată, prin actul nr.06 din 31.07.2017 despre nimicirea rețetelor cu termen

de păstrare expirat, care a fost prezentat de partea apărării, este indicat faptul că în

perioada 01.06.2017 - 30.06.2017 au fost eliberate produse medicamentoase

„Antalgic” în număr de „4” în baza a „2” rețete, însă aceasta nicidecum nu probează

faptul că anume la data de 27.06.2017 lui Andrei Melniciuc i s-au eliberat

medicamentele în baza unei dintre aceste rețete.

Astfel, poziția apărării prin care a susținut că a existat o astfel de rețetă,instanța

de apel a respins-o ca nefondată, deoarece contravine cumulului de probe

pertinente și concludente, cum ar fi: extras din carnet medical al lui Andrei Melniciuc

sau alte documente care confirmă că acesta la data de 27.06.2017 ar fi avut vreo prescriere

de la medic privind eliberarea din farmacie a preparatelor cu conținut de substanțe

stupefiante; înscrisuri în Registrul de evidență al rețetelor, ș.a.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a menționat că, declarațiile

martorului Liliana Buracovschi care a fost audiată în ședința de judecată sunt

irelevante la caz, or, aceasta a declarat despre faptul că în urma verificării

cantităților de medicamente divergențe nu au fost depistate, cât despre existența

rețetei pentru care lui Andrei Melniciuc i-au fost eliberate preparatele

10

medicamentoase, martorul nu a putut comunica. Faptul primirii sumei de bani de

la A. Melniciuc și a eliberării de către inculpat a bonului de casă pentru

medicamente nu se contestă, iar faptul însușirii unor sume de bani, inculpatului nici

nu i s-a încriminat.

Referitor la afirmația inculpatului privitor la faptul că, potrivit preparatul

„Antalgic” nu conține substanța stupefiantă „Codein” ci fosfat de codeină

hemihidrat, ceea ce este o sare de codeină, iar aceasta nu este inclusă în lista

substanțelor stupefiante și psihotrope, instanța le-a respins ca neîntemeiate, or,

potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/2-R-l 117 din 03.08.2017 în componența

preparatului medicamentos „Antalgic" s-a depistat substanța stupefiantă „Codein”,

care este inclus în lista Nr. 1, tabelul Nr. 1 „Substanțe stupefiante” aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei substanțelor

narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic

ilicit, precum și cantitățile acestora.

Totodată, potrivit procesului de comunicare a raportului de expertiză din

17.08.2017 (f. d. 195, vol. II), învinuitului Nicolai Lazarciuc, în prezența apărătorului

său Eugeniu Tetelea, i s-a explicat dreptul să dea explicații, să facă obiecții, precum

și să ceară a se pune expertului întrebări suplimentare, a se efectua expertiza

suplimentară ori o contraexpertiză, însă atât învinuitul Nicolai Lazarciuc, cât și

apărătorul său n-au avut careva obiecții referitor la raportul de expertiză efectuat.

De asemenea, instanța de apel a respins ca fiind nefondate argumentele

apelantului Ghenadie Nicolaev referitor la dezacordul cu legalitate procesului-

verbal de autodenunțare din 20.04.2016 și procesului-verbal de interogare a

martorului Andrei Melniciuc din 20.04.2017, pe motiv că aceste acte procedurale au

fost întocmite cu încălcarea prevederilor procesuale. În acest sens, instanța de apel

a menționat faptul că, potrivit procesului-verbal din 11.09.2017, de prezentare

învinuitului și apărătorului său a materialelor de urmărire penală, după luarea

cunoștinței de materialele urmăririi penale (f. d. 232), ultimii nu au avut careva

obiecții referitor la întocmirea procesului-verbal de autodenunțare din 20.04.2016 și

a procesului-verbal de interogare a martorului Andrei Melniciuc din 20.04.2017,

însă apărătorul inculpatului Lazarciuc Nicolai, Telelea Eugeniu a înaintat un

demers prin care a solicitat de a stabili identitatea medicului narcolog, posibil

psihiatru care i-a prescris preparatele „Zolomax”, „Fasconal” și „Antalgic”, precum

și a solicitat cartela medicală lui Andrei Melniciuc, iar prin ordonanța procurorului

I. Steclari din 11.09.2017 (f. d. 233, vol. I), a fost respins demersul apărătorului

Eugeniu Tetelea din 11.09.2017.

11

Instanța de apel a stabilit că, inculpatul Nicolai Lazarciuc și apărătorul său nu

au abordat nulitatea procesului-verbal de autodenunțare din 20.04.2016 și a

procesului-verbal de interogare a martorului Andrei Melniciuc din 20.04.2017, în

termenul prevăzut de lege, adică la terminarea urmăririi penale, astfel ei au pierdut

dreptul de a invoca presupusele carențe ale organului de urmărire penală ulterior,

adică în instanțele de judecată, prezumându-se că inculpatul și apărătorul său au

acceptat modul în care s-a desfășurat respectivul proces penal, iar instanța de apel,

potrivit art. 251 Cod de procedură penală, nu are temei și suport legal pentru a

invoca din oficiu chestiunile abordate.

La fel, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă concluzia instanței de fond

referitor la faptul că organele de drept nu au intervenit activ în realizarea etapelor

infracționale, iar inculpatul n-a săvârșit infracțiunea ca urmare a unei „provocări

organizate”.

În acest caz, instanța de apel a menționat că, colaboratorii de poliție au

reacționat la denunțul efectuat de Andrei Melniciuc, care a anunțat organele de

drept că a procurat de la Nicolai Lazarciuc, fără rețetă medicamentele care conțin

substanțe psihotrope din cadrul farmaciei „Orient”, unde Nicolai Lazarciuc, activa

în calitate de farmacist, iar colaboratorii de poliție s-au limitat la investigarea

activității infracționale a inculpatului într-o manieră pasivă, nu au exercitat o

influență de așa natură, încât să-l determine pe ultimul la săvârșirea infracțiunii.

Tot în acest sens, ca dovadă că n-a avut loc o provocare, instanța de apel a

indicat declarațiile lui Andrei Melniciuc care a declarat că până la cazul dat dânsul

a comunicat unui polițist, cu care a făcut cunoștință cu vreo lună în urmă în curtea

casei unde trăia, că anterior a mai procurat din această farmacie medicamente,

ultimul cunoștea starea lui fizică. Mai mult, cum a mai declarat acest martor,

polițistul care i-a dat bani, nu i-a spus să cumpere substanțe narcotice anume de la

Lazariuc, dar în general, de la farmacia Orient.

În concluzie, instanța de apel a conchis că, acțiunile colaboratorilor de poliție

nicidecum nu au avut efectul unei provocări și instigări la săvârșirea infracțiunii

imputate în prezenta cauză penală din partea autorităților statului, ci dimpotrivă,

organul de urmărire penală a administrat probe care indică că infracțiunea ar fi fost

săvârșită și fără intervenția organelor de drept, motiv pentru care se resping ca

nefondate argumentele apelanților cu privire la achitarea inculpatului.

Prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile

inculpatului, procesul-verbal de autodenunțare, procesul-verbal de examinare a

obiectului, procesul-verbal de percheziție, raportul de expertiză, care fiind apreciate

în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct

12

de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor,

instanța de apel a menționat că prima instanță just a constatat că faptele încriminate

inculpatului Nicolai Lazarciuc, prevăzute de ar. 2171 alin. (3) lit. d) și f) Cod penal

au fost săvârșite de către acesta prin analiza faptului dacă acuzările sunt bine

justificate în afara oricăror dubii rezonabile.

Cu referire la stabilirea pedepsei penale, instanța de apel a subliniat că,

instanța de fond la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, corect a aplicat

prevederile legale și în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea,

precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Astfel, conform art. 16 alin. (4) Cod penal, infracțiunea săvârșită de către

inculpat în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil, se atribuie la categoria

infracțiunilor grave. Circumstanțe atenuante și agravante nu s-au stabilit.

Inculpatul se caracterizează pozitiv (f. d. 190, Vol. I), angajat în câmpul muncii, la

evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află (f. d. 184, 186, Vol. I), anterior

nu a fost judecat (f. d. 187), are o vârstă relativ înaintată.

Instanța de apel a subliniat ca fiind corectă poziția instanței de fond care a

ajuns la concluzia că, reeducarea inculpatului este posibilă fără izolarea lui reală de

societate, stabilindu-i pedeapsa pe sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani,

cu privarea de dreptul de a exercita activitate legată de gestionarea drogurilor pe

un termen de 3 ani, iar în temeiul art. 90 Cod penal i s-a suspendat condiționat

executarea pedepsei, stabilindu-i o perioadă de probațiune de 1 an, obligându-l pe

Nicolai Lazarciuc să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul consilierului de

probațiune.

Cu referire la admiterea solicitării părții acuzării privind încasarea de la

Nicolai Lazarciuc în beneficiul statului, cheltuielile de judecată în sumă de 2 800 lei,

suportate pentru efectuarea expertizei judiciare, instanța de apel a indicat că,

potrivit art. 229 alin. (1), (2) și (3) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare

sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Instanța de

judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția

sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul

asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat,

atunci când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de

mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de

condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă,

precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri

13

de nereabilitare. Instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau

parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în

caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența

substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor.

Astfel, alocarea de stat se efectuează doar în conformitate cu art. 75 alin. (3) din

Legea nr. 68 din 14.04.2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului

judiciar, care prevede că, în cauzele penale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei

sunt suportate de către ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu

excepția cazurilor prevăzute la art. 142 alin. (2) Cod de procedură penală.

În contextul dat, instanța de apel a stabilit că, în prezenta cauză penală,

ordonatorul expertizei judiciare a fost organul de urmărire penală, fără a exista o

asemenea cerere din partea părții apărării. Drept urmare, în cazurile când expres a

fost dispusă de organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la

solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei sunt

achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat. Astfel, cheltuielile

judiciare suportate în cadrul procesului penal, se trec în contul statului, or, acestea

sunt cheltuieli suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării

vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate.

care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală solicită casarea

deciziei în partea cheltuielilor judiciare și menținerea sentinței în această parte din

motiv că apelul a fost greșit admis.

În motivarea celor solicitate, procurorul susține că, instanța de apel eronat a

ajuns la concluzia că cheltuielile suportate de către organul de urmărire penală se

pun în obligația statului, or, normele legale de care s-a condus instanța, prevăd că

aceste cheltuieli se achită de către stat pentru a nu condiționa termenul rezonabil și

pentru a facilita operativitatea acțiunilor procesuale la etapa urmăririi penale, însă

ulterior urmează a fi încasate de la inculpatul care a fost condamnat.

Mai mult decât atât, procurorul menționează că, la materiale cauzei au fost

aduse suficiente probe prin care se demonstrează cheltuielile în sumă de 2 800 lei,

ce au fost suportate pentru a efectua raportul de expertiză nr. 34/12/2-R-1117 din

03.08.2017 (f.d. 179, vol. I).

De asemenea, recurentul subliniază că, alin. (2) al art. 143 Cod de procedură

penală a fost abrogat, prin ce se atestă intenția legiuitorului de a pune cheltuielile

judiciare în sarcina inculpatului, astfel concluzia instanței de apel în această parte

este una nefondată.

14

8.1. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel declară recurs ordinar

avocatul Ghenadie Nicolaev care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală solicită casarea sentinței și deciziei, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea

înaintată din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii

imputate.

În susținerea celor solicitate, apărătorul indică că, instanța de apel a pronunțat

o decizie nemotivată și care contravine garanțiilor drepturilor omului ce se conțin

în Convenția Europeană.

Mai mult decât atât, recurentul semnalează faptul că instanța de apel nu a dat

un răspuns tuturor argumentelor invocate în cererea de apel, și anume, nulitatea

actelor procedurale întocmite la etapa urmăririi penale; lipsa la materialele

dosarului a achiziției de control care urma a fi întocmită de către organul de

urmărire penală, dar și de judecătorul de instrucție; declarațiile martorului Andrei

Melniciuc urmau a fi respinse.

De asemenea, avocatul Ghenadie Nicolaev susține că, în speța dată suntem în

prezența unei provocări, iar instanța de apel nu a elucidat toate circumstanțele de

fapt în acest caz.

Astfel, în concluzie, recurentul la fel ca și în cererea de apel enumeră actele

procedurale care cad sub incidența art. 94 Cod de procedură penală și urmează a

nu fi luate calcul, deoarece au fost obținute cu încălcări esențiale ale dispozițiilor

procedurii penale.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că, recursurile urmează a fi admise din

următoarele considerente.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, la judecarea apelului, instanța de

apel are obligația de a verifica hotărârea atacată din punct de vedere al temeiniciei

și legalității acesteia, având în vedere circumstanțele faptice ale cauzei bazate pe

probele examinate de prima instanță, pe materialele dosarului și, în dependență de

aceste date, să aprecieze legalitatea concluziilor de vinovăție ori nevinovăție trase

de prima instanță, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută

ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală.

15

În acest context, Colegiul penal lărgit reținând prevederile art. 100 alin. (4) și

art. 101 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, remarcă că verificarea probelor este o

activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul

corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă.

Verificarea constă în analiza probelor acumulate, coroborarea lor cu alte probe,

verificarea sursei de proveniență a probelor, care poate avea loc doar prin aplicarea

procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului

penal. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au

fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul penal lărgit conchide că, la examinarea cauzei, instanța de apel nu a

îndeplinit aceste stricte prevederi ale legii, din sensul cărora rezultă că,

nerespectarea acestor cerințe echivalează cu nerezolvarea fondului apelului, fapt ce

atrage după sine casarea deciziei instanței de apel.

Astfel, Colegiul penal lărgit atestă că, potrivit art. 436 alin. (2) Cod de

procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt

obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea

recursului.

Rejudecând cauza, instanța de apel a omis prevederile art. 436 alin. (2) Cod de

procedură penală și fără a ține cont de indicațiile instanței de recurs, repetat a

examinat cauza fără a da o apreciere clară declarațiilor martorului Andrei Melniciuc

care în ședința instanței de fond a declarat că ,,(…) am primit banii de la poliție în

numerar, nu îmi aduc aminte suma vreo 400-500 lei cu promisiunea că voi avea parte de

jumătate din suma de bani (…) am achitat preparatele în cauză cu banii pe care mi i-au dat

polițiștii (…)”(vezi f.d. 80-81, vol. III), mai mult, instanța de apel în partea

descriptivă a deciziei susține că aceste declarații demonstrează vinovăția

inculpatului (fila nr.8, prezenta decizie).

În acest context, Colegiul penal lărgit reamintește că, sentința Judecătoriei

Ungheni, sediul Central din 19 martie 2018, a fost contestată cu cereri de apel de

către avocatul Ghenadie Nicolaev în numele inculpatului și ultimul, iar la 12 iunie

2018 prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, cererile de apel au

fost respinse, astfel la 12 februarie 2019 Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție, a casat total decizia și a dispus rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel

Chișinău, din motiv că instanța de apel la adoptarea soluției nu a apreciat în cumul

toate probele examinate în instanța de judecată și nu a dat răspuns la toate

argumentele indicate în cererile de apel.

16

Astfel, instanța de recurs ordinar în partea descriptivă a deciziei pronunțate la

12 februarie 2019, indică concret la ce instanța de apel în cadrul rejudecării cauzei

urmează să țină cont (f.d. 219-249, vol. III), însă instanța de apel a omis aceste

indicații.

În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit în scopul de a evita încălcarea

dreptului fundamental prevăzut de Convenția Europeană cu privire la Drepturile

Omului, și anume, dreptul la un proces echitabil (art. 6 al CEDO), subliniază că

instanța de apel urma să stabilească în urma examinării minuțioase a probelor

conform art. 101 Cod de procedură penală, dacă suntem sau nu în prezența

provocării ținând cont de declarațiile martorului Andrei Melniciuc date în cadrul

ședinței de judecată în instanța de fond.

Așadar, în speța respectivă este incidentă cauza Ramanauskas împotriva

Lituaniei (nr. 74420/01, hotărârea din 05 februarie 2008), unde Curtea Europeană a

stabilit că, atunci când inculpatul invocă faptul că a fost provocat să comită o

infracțiune, instanța de judecată este obligată să examineze minuțios proba obținută, or,

potrivit art. 6 § 1 CEDO, orice probă obținută ca rezultat al provocării urmează a fi

exclusă din dosar.

În cazul unei alegații rezonabile de provocare, sarcina probării faptului că

provocarea nu a avut loc, cade pe umerii autorităților. Potrivit CtEDO, examinarea

judiciară trebuie să includă: (1) motivele care au determinat operațiunea sub acoperire,

(2) gradul de implicare al poliției în comiterea infracțiunii, (3) și natura oricărei incitări sau

presiuni exercitate asupra reclamantului (vezi cauza Morari împotriva Moldovei,

CtEDO hotărârea din 08 martie 2016).

De asemenea, Colegiul penal lărgit remarcă că, instanța de apel nu a dat un

răspuns clar și întemeiat argumentelor înaintate în cererile de apel de către apărare,

și anume, legalitatea actelor procedurale întocmite la etapa urmăririi penale

enumerate la pct. 3.1. și 3.2. din prezenta decizie, or, încălcarea prevederilor legale

referitoare la prezența traducătorului, dacă sunt obligatorii potrivit legii, atrage

nulitatea actului procedural (vezi alin. (2) al art. 251 Cod de procedură penală).

Subsecvent, Colegiul penal lărgit analizând decizia recurată stabilește că,

ultima respinge neîntemeiat argumentele cu privire la nulitatea actelor procedurale

invocate de către apărător indicând precum că, atât avocatul inculpatului, cât și

inculpatul nu au invocat aceste carențe în termenul prevăzut de lege, și anume, la

etapa finalizării urmăririi penale, or, ținând cont de prevederile alin. (3) al art. 251

Cod de procedură penală, nulitatea prevăzută în alin. (2) nu se înlătură în nici un

mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului de către părți, și se ia în

17

considerare de instanță, inclusiv din oficiu, dacă anularea actului procedural este

necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.

În practica judiciară există situații în care se constată o încălcare a unor

drepturi fundamentale dintre cele protejate de Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, cum ar fi a dreptului la un proces echitabil, astfel Curtea de la Strasbourg

a stabilit că, pentru a determina dacă procedura a avut un caracter echitabil, trebuie

ca aceasta să se ia în considerare în ansamblul său, verificând-se respectarea atât a

dreptului la apărare, cât și a interesului public și al victimelor, precum și, după caz,

a drepturilor martorilor (vezi cauza Văraru împotriva României, CtEDO hotărârea

din 3 decembrie 2013).

Totodată, Colegiul penal lărgit amintește că, Curtea de la Strasbourg

menționează că, judecătorii trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care-

și întemeiază deciziile, căci numai astfel, un acuzat poate exercita căile de atac

prevăzute de legislația națională. Instanța europeană a subliniat că „motivarea unei

decizii judiciare este strâns legată de preocupările privitoare la asigurarea desfășurării unui

proces echitabil, aceasta permițând respectarea dreptului la apărare. Motivarea este

indispensabilă însăși calității actului de justiție și constituie o pavăză împotriva

arbitrarului.” (cauza Fomin împotriva Moldovei, CtEDO hotărârea din 11 octombrie

2011).

Având în vedere că erorile de drept invocate nu pot fi corectate de către

instanța de recurs, decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu dispunerea

rejudecării cauzei în aceeași instanță.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, ea casează

hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel.

Totodată, în bază prevederilor art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală,

pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în

măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului.

La noua rejudecare a cauzei instanța de apel are obligația să înlăture erorile

menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a

soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală,

să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă

probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art. 93, 95, 101 Cod de

procedură penală, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în cererile de

apel și recurs, și în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală,

întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 al Codului de

procedură penală și art. 6 al Convenției Europene.

18

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău Dorina Tăut și avocatul Ghenadie Nicolaev în numele

inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

28 mai 2019, în cauza penală, în privința lui Lazarciuc Nicolai XXXXX, și dispune

rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac.

Pronunțată integral la 12 noiembrie 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Victor Burduh

Nicolae Craiu

19