1ra-575/2018 — art. 217 -1 alin. 4 lit. d, 290 alin. 2 lit. b CP

1ra-575/2018 — art. 217 -1 alin. 4 lit. d, 290 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-575/2018

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

05 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte: Toma Nadejda,

Judecători: Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Țurcan Anatolie și Boico Victor,

judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de avocatul

Vișnevski Nicolai în numele inculpatului Bondariuc Nicolai și de avocatul Țurcan Igor

în numele inculpaților Bondariuc Nicolai și Bondariuc Olga, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 decembrie 2017, în

cauza penală privindu-i pe

Bondariuc Nicolai XXXXX, născut la XXXXX, viza

de domiciliu în XXXXX, locuitor al XXXXX,

și

Bondariuc Olga XXXXX, născută la XXXXX,

originară și domiciliată în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 20.10.2016 – 30.05.2017;

Instanța de apel: 20.06.2017 – 06.12.2017;

Instanța de recurs: 12.02.2018 – 05.06.2018;

A C O N S T A T AT :

Bondariuc Nicolai a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 9 ani, cu privarea de dreptul de a deține funcții sau

exercita activității care implică gestionarea substanțelor narcotice pe un termen

de 5 ani.

În baza art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, stabilindu-i pedepsa sub formă de

închisoare pe un termen de 3 ani. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal,

pentru concurs de infracțiunii, prin cumul parțial al pedepselor penal, i s-a

stabilit pedepsa sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a deține funcții

sau exercita activității care implică gestionarea substanțelor narcotice pe un

termen de 5 ani.

Bondariuc Olga a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzută de art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă

1

de închisoare pe un termen de 3 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, pentru femei.

În baza art. 90 Cod penal, s-a dispus neexecutarea pedepsei sub formă de

închisoare, dacă în termenul de probă de un an, nu va săvârși o nouă infracțiune

și prin comportare exemplară și muncă cinstită va îndreptăți încrederea ce i-a

fost acordată.

având intenția obținerii unui profit ca rezultat a comercializării substanțelor

narcotice cultivate de acesta, aflându-se la domiciliul său din XXXXX, a înstrăinat

ilegal lui Ruslan Bognaci în patru rate și anume la data de 04.07.2016 - 1,91

grame, la data de 20.07.2016 - 5,959 grame, la data de 17.08.2016 - 22,51

grame și la data de 05.09.2016 - 45,27 grame, contra sumei totale de 3 500 lei,

masa vegetală uscată și mărunțită, precum și a păstrat la domiciliul său 546

grame de masă vegetală uscată, până în momentul depistării acesteia în cadrul

percheziției efectuate la data de 05.09.2016, care conform raporturilor de

expertiză nr.34/12/1-R-3797 din 08.07.2016, nr.34/12/1-R-4435 din

05.08.2016, nr.34/12/1-R-5007 din 07.09.2016, nr.34/12/1-R-5093 din

12.09.2016 și nr.34/12/1-R-5238 din 16.09.2016, reprezintă substanța

narcotică marijuană, inclusă în Tabelul nr.1 „Substanțele narcotice și

substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale”, Lista nr.1 „Substanțe

narcotice” aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1088 din 05.10.2004, cu

privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și

precursorilor acestora, supuse controlului și care potrivit listei substanțelor

narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în

trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului

nr.79 din 23.01.2006, constituie proporții deosebit de mari.

Astfel, acțiunile lui Bondariuc Nicolai au fost încadrate în conformitate cu

prevederile 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, și anume cultivarea, prelucrarea,

prepararea, păstrarea, transportarea și distribuirea drogurilor, săvârșite în scop

de înstrăinare, cu folosirea situației de serviciu și în proporții deosebit de mari.

Tot el, Bondariuc Nicolai împreună cu Bondariuc Olga, contrar prevederilor

art. (4), (5) din Legea Republicii Moldova, privind regimul armelor și munițiilor

cu destinație civilă nr.130 din 08.06.2012, au păstrat la domiciliul lor, situat în

sat. Lopatnic, r-nul Edineț, fără autorizarea corespunzătoare, o perioadă

nedeterminată de timp muniții în număr de 8 cartușe, până la 05.09.2016, când

au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției și care conform raportului de

expertiză nr.34/12/1-R-5029, s-au dovedit a fi muniții militare letale cu calibrul

de 5,45 mm, depistate pentru efectuarea tragerilor din armele cu țeavă

ghintuită.

Astfel, acțiunile lui Bondariuc Nicolai au fost încadrate în conformitate cu

prevederile 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, și anume păstrarea munițiilor fără

autorizația corespunzătoare.

Bondariuc Olga, împreună cu Bondariuc Nicolai contrar prevederilor

art. (4), (5) din Legea Republicii Moldova, privind regimul armelor și munițiilor

2

cu destinație civilă nr.130 din 08.06.2012, au păstrat la domiciliul lor situat în

XXXXX, fără autorizația corespunzătoare, o perioadă nederminată de timp

muniții în număr de 8 cartușe, până la 05.09.2016 când au fost depistate și

ridicate în cadrul percheziției și care conform raportului de expertiză

nr.34/12/1-R-5029, s-au dovedit a fi muniții militare letale cu calibrul de 5,45

mm, destinate pentru efectuarea tragerilor din armele cu țeavă ghintuită.

Astfel, acțiunile cet. Bondariuc Olga au fost încadrate în conformitate cu

prevederile 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, și anume păstrarea munițiilor fără

autorizația corespunzătoare, de două persoane.

inculpaților Bondariuc Nicolai și Bondariuc Olga, solicitând admiterea cererii de

apel, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

Ulterior, avocatul Țurcanu Igor a înaintat cerere de apel suplimentară prin

care își motivează solicitarea de admitere a cererii de apel, invocând că:

- raportul de expertiză a fost efectuat în baza ordonanței de dispunere a

expertizei chimice, emisă de locotenent-colonel de poliție Valentin Prepelița,

expertului fiind expuse două întrebări. Concluziile expertului fiind în

contradicție cu circumstanțele pricinii;

- a solicitat ca expertul Gribiniuc Igor să fie audiat în ședința instanței de

judecată, dar instanța a ignorat cererea părții apărării, acesta fiind audiat

înaintea de cercetare a 19 crenguțe, iar instanța a refuzat audierea suplimentară

a acestuia, cât și petrecerea unei noi expertize chimice;

- fiind audiat expertul Igor Gribiniuc a dat explicații pe marginea raportului

de expertiză și din care rezultă că cererile părții apărării de a fi efectuată o

expertiză repetată sunt întemeiate;

- apelantul citind declarațiile expertului, a stabilit, că expertul din proprie

inițiativă și contrar legii a dat răspuns la întrebări modificate de către el și fără a

fi emisă ordonanța respectivă, dar mai grav, fiind că părții apărării nu i-a fost

asigurată posibilitatea prevăzută de art.144 alin.(3) Cod de procedură penală, și

nu a fost întocmit proces-verbal corespunzător și a încălcat art.145 Cod de

procedură penală, prin lipsirea părții apărării de a face observații, obiecții la

întrebările coordonate între expert, care se prezumă că trebuie să fie

independent;

- apelantul este de părere că instanța urma să de-a apreciere cuvenită

secvențelor video, fapt pentru care urmează să fie vizionate suportul electronic

sub formă de DVD-R;

- totodată, apelantul invocă că, a fost încălcată procedura de efectuare a

expertizei. Conform scrisorii nr.24/12/1-8-8171 din 16.09.2016, se atestă că

șeful inspectoratului General de Poliție, înștiințază ofițerul de urmărire penală

că conform art.149 alin.(1) Cod de procedură penală, că expertiza va fi efectuată

de către expertul judiciar I.Gribniuc din Secția examinării criminalistice a

materialelor și substanțelor a DT-CEJ Centru a CT-CEJ al IGP, din ce se deduce că

partea apărării nu a fost înștiințată despre numirea expertului I.Gribiniuc și

despre dreptul de a recuza expertul;

3

- apărarea nu este de acord cu concluzia instanței că activitatea lui

Bondariuc Nicolai, nu a fost rezultatul unei provocări din partea organelor de

drept. Fiind evident că martorul Bognaci a fost inițiatorul și provocatorul la

infracțiune a lui Bondariuc Nicolai cel puțin în ceea ce ține de ultimele trei rate

de vânzare din 20.07.2016, 17.08.2016, 05.09.2016. Bognaci sub controlul

autorităților solicită de la Bondariuc Nicolai vinderea narcoticelor, cu toate că în

ședința de judecată Bognaci a recunoscut că la momentul procurării

narcoticelor, el nu era dependent de ele și nu avea nevoie de ele. Ne fiind stabilit

și dovedit că Bondariuc Nicolai a vândut substanțe narcotice și altor persoane în

afară de Bognaci;

- din probele audio și video, convorbirile telefonice rezultă că Bognaci a fost

inițiatorul la toate tranzacțiile ilegale și sub controlul autorităților competente.

Reieșind din declarațiile martorilor audiați Crețu Irina, Spijavca Andrei, Colesnic

Ion, rezultă că cartușele depistate în gospodăria lui Crețu Irina, au aparținut

feciorului inculpatei Bondariuc Olga, Morea Nicolai, care a decedat la

01.03.2016.

2017, a fost respins apelul declarat de avocatul Țurcanu Igor în numele

inculpaților Bondariuc Nicolai și Bondariuc Olga, ca fiind nefondat, cu

menținerea sentinței.

de fond a examinat, verificat și apreciat probele părții acuzării și părții apărării

complex, minuțios, sub toate aspectele și obiectiv, prin prisma circumstanțelor

concrete ale cauzei și a prevederilor legale.

Cu referire la legalitatea și temeinicia sentinței, instanța de apel a

considerat că instanța de fond just s-a bazat sentința de condamnare pe

declarațiile inculpaților și a martorilor care întru totul coroborează între ele

precum și cu probele scrise cercetate în prima instanță și verificate în instanța

de apel fiind unele pertinente, concludente și utile în confirmarea vinovăției lui

Bondariuc Nicolai și Bondariuc Olga.

Instanța de apel a menționat că, declarațiile expertului Gribiniuc Igor,

martorilor Bognaci Ruslan, Crețu Irina, Colesnic Ivan și Spijavca Andrei

urmează a fi admise în calitatea lor de probă în confirmarea actului de învinuire,

deoarece aceste declarații coroborează cu – autodenunțul depus de Bondariuc

Olga la 03.10.2016 (f.d.9, vol.I.) prin care se confirmă existența cartușelor la

domiciliul inculpaților; proces-verbal de sesizare despre săvârșirea sau

pregătirea pentru săvârșirea infracțiuni (f.d.26, vol.I) depus de către Bognaci

Ruslan în care se indică despre acțiunile comise de Bondariuc Nicolai privind

realizarea substanțelor narcotice; proces-verbal de ridicare a cânepei

cumpărată de la Bondariuc Nicolai (f.d.29, vol.I.); raport de constatare tehnico-

științifică nr.34/14/1-R-3797 prin care se confirmă că masa vegetală ridicată de

la Bognaci Ruslan constituie marijuană care se atribuie la substanțe narcotice

(f.d.33-36, vol. I.); proces verbal de ridicare (f.d.51, vol. I.); raport de expertiză

nr.34/12/1-R-5007 din 07.09.2016 prin care se confirmă că masa vegetală

4

ridicată de la Bognaci Ruslan constituie marijuană care se atribuie la substanțe

narcotice (f.d.56, vol.I); raport de expertiză nr.34/121-R-5093 din 12.09.2016

prin care se confirmă că masa vegetală ridicată de la Bognaci Ruslan constituie

marijuană care se atribuie la substanțe narcotice (f.d.72-75, vol.I); raport de

expertiză nr.34/12/1-R-5238 din 16.09.2016 prin care se confirmă că masa

vegetală ridicată de la domiciliul lui Bondariuc Nicolai din s. Lopatic constituie

marijuană cu cantitatea de 546 gr care se atribuie la substanțe narcotice (f.d.78-

81, vol.I.); raport de expertiză nr.34/12/1-R-5029 din 08.07.2016 cu planșă

ilustrativă prin care se confirmă că cele 8 cartușe ridicate din gospodăria lui

Bondariuc Olga și Bondariuc Nicolai din s. XXXXX se atribuie la categoria

munițiilor letale (f.d.86-88, vol.I); proces verbal de examinare și transmitere a

mijloacelor bănești cu planșă ilustrativă (f.d.105-106, vol.I.); proces-verbal de

examinare și transmitere a mijloacelor bănești cu planșă ilustrativă (f.d.107-

108, vol.I.); proces-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigație

(achiziția de control) (f.d.109, vol.I); proces-verbal privind consemnarea

măsurii speciale de investigație (achiziția de control) (f.d.110, vol.I); proces-

verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigație (urmărirea

vizuală)(f.d.115, vol.I); proces-verbal privind consemnarea măsurii speciale de

investigație, urmărirea vizuală (f.d.116, vol.I); proces-verbal privind

consemnarea măsurilor speciale de investigații(interceptarea și înregistrarea

comunicărilor) cu anexă la procesul verbal privind documentarea convorbirilor

din 20.07.2016-20.08.2016 (c/p 2016550017) (f.d.-129-134, vol.I.); proces-

verbal privind înzestrarea cu tehnică specială (f.d.142, vol.I.); proces-verbal

privind predarea tehnicii speciale (f.d.143);proces-verbal privind înzestrarea cu

tehnică specială (f.d.144, vol.I.); proces-verbal privind predarea tehnicii

speciale (f.d.145, vol.I); proces-verbal de consemnare a rezultatelor

interceptării și înregistrării comunicărilor (f.d.-150-156, vol.I); imagini video

(f.d.158-160, vol.I); proces-verbal de examinare și transmitere a mijloacelor

bănești cu planșă ilustrativă (f.d.173-175, vol.I); proces-verbal privind

consemnarea măsurii speciale de investigație (achiziția de control) (f.d.176,

vol.I.); proces-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigație

(urmărirea vizuală) (f.d.181, vol.I.); extras din încheiere din data de 19.08.2016

(f.d.186, vol.I); proces-verbal privind înzestrarea cu tehnică specială din data de

05.09.2016 (f.d.187, vol.I); proces-verbal de consemnare a rezultatelor

interceptării și înregistrării comunicărilor cu anexă nr.1. (f.d.-193-196, Vol.I.);

încheiere din data de 19.08.2016, prin care s-a autorizat efectuare percheziției

la domiciliu lui Bondariuc Nicolai (f.d.211, Vol.I.); proces-verbal de percheziție

din data de 05.09.2016, unde a avut loc percheziția la domiciliul lui Bondariuc

Nicolai (f.d.212-215, vol.I).

Instanța de apel a respins ca neîntemeiate afirmațiile apelantului indicate

în cererea de apel, privind legalitatea concluziei raportului de expertiză și

încălcarea procedurii efectuării acesteia, motivând că nu a fost comunicat părții

apărării, cât și inculpatului expertul care urmează să efectueze expertiza, aceste

argumente au fost apreciate critic de instanța de apel, deoarece potrivit

5

materialelor cauzei și anume procesul-verbal de comunicare despre expertiză

din 07.09.2016, lui Bondariuc Nicolai și apărătorului acestuia i-au fost explicate

dreptul de a face obiecții cu privire la întrebările puse expertului și să ceară

modificarea sau completarea acesteia (f.d.69, vol.I).

A mai menționat instanța de apel că, pretențiile apărării față de raportul de

expertiză nr. 34/12/1-R-5238 din 16.09.2016 și concluziile expuse în raportul

dat fiind menționate un șir de încălcări, pe când în esența acestor pretenții

apărarea exprimă dezacordul cu modalitatea de apreciere a substanțelor

narcotice care influențează la calificarea acțiunilor comise de Bondariuc Nicolai.

În principiu atât apărarea, cât și inculpatul confirmă faptul păstrării cânepii

(marijuanei) după cum confirmă și ridicarea acestei de la domiciliu lui

Bondariuc Nicolai, unica pretenție a acestora fiind la procedura de apreciere a

calității de plantă insistând la necesitatea aprecierii după numărul de plante și

nu după calitatea de masă vegetală.

Astfel, instanța de apel a reținut că, organul de urmărire penală corect a dat

apreciere obiectului material al infracțiunii și a menționat despre calitatea de

masă vegetală și nu de plantă care conține substanțe narcotice, deoarece

calitatea de plantă care conține substanțe narcotice sau psihotrope atât timp cât

se atestă vegetarea, creșterea, dezvoltarea acestei plante, iar din momentul în

care acest proces este întrerupt prin recoltare, obiectul material obține deja o

altă calitate și anume cea de substanță narcotică.

A considerat instanța de apel că, motivele invocate în cererea de apel

înaintată de către avocatul Țurcanu Igor, sunt neîntemeiate, fără suport

probatoriu. Instanța de apel reținând că, la examinarea cauzei instanța de fond a

examinat multiaspectual argumentele apărării, expunându-se asupra acestora

detaliat, fără careva încălcări procedurale, considerând că argumentele invocate

în apel, poartă un caracter contradictoriu și urmează a fi apreciate de instanță

drept o modalitate de a evita cu orice scop pedeapsa închisorii pentru o

infracțiune deosebit de gravă: de la solicitarea de achitare, fiind acceptată până

în final o condamnare pentru o infracțiune gravă, solicitând recalificarea

acțiunilor la norma art. 2171 alin. (3) Cod penal.

Nu a putut fi acceptată de instanța de apel nici solicitarea de achitare a lui

Bondariuc Nicolai și Bondariuc Olga de sub învinuirea adusă acestora pentru

păstrarea munițiilor acțiuni calificate în baza art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal,

deoarece această poziție a apărării contravine circumstanțelor cauzei și în

special declarațiilor date nemijlocit de inculpați.

Aceștia au acceptat pe deplin probele scrise puse în fața primei instanțe în

latura ridicării și examinării cartușelor, la fel au acceptat și raportul de

expertiză care stabilește categoria acestor cartușe fiind unele utile pentru

efectuarea tragerilor, exprimându-și dezacordul doar cu apartenența acestor

cartușe unei alte persoane decedate. Instanța de apel a apreciat critic aceste

declarații ale inculpaților, deoarece prima instanță corect a menționat despre

data decesului lui Morea Nicolai și data ridicării cartușelor de 05.09.2016,

perioadă în care anume Bondariuc Nicolai și Bondariuc Olga au fost persoanele

6

care au păstrat aceste cartușe. Autodenunțul depus la 03.10.2016 urma să fie

depus imediat după decesul lui Morea Nicolai pentru a fi exclusă răspunderea

penală a lui Bondariuc Nicolai și Bondariuc Olga în păstrarea munițiilor și nu

după efectuarea percheziției la domiciliu. La fel, a fost apreciată critic poziția

inculpaților privind lipsa unei informații despre calitatea acestor cartușe,

deoarece această poziție contravine funcției deținute de către Bondariuc Nicolai

care pe întreaga perioadă de păstrare a acestor cartușe era angajat al poliției de

frontieră.

Instanța de fond corect a ajuns la concluzia, că corectarea și reeducarea

inculpaților, precum și atingerea celorlalte scopuri ale pedepsei, va fi posibil

doar prin aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, fiind respectate

prevederile art. 7, 61 alin. (2), 75, 76, 78 Cod penal și Ghidului cu privire la

aplicarea pedepsei, aprobat prin Hotărârea Plenului CSJ nr.15 din 22.12.2014.

Pedeapsa aplicată de către prima instanță este una legală, întemeiată,

motivată și echitabilă, fiind ținut cont de gravitatea și motivul infracțiunii

săvârșite, personalitatea celor vinovați, prezența circumstanțelor atenuante și

agravante, caracteristica de la locul de trai, condițiile acestuia de viață și

influența pedepsei asupra corectării și reeducării, fiind aplicată în limita

prevederilor legale.

De asemenea la stabilirea pedepsei prima instanță a luat în considerație

comportamentul inculpaților în cadrul cauzei penale, atitudinea lui față de

faptele comise, influența pedepsei asupra corectării și reeducării lor și de

posibilitatea corectării în condițiile stabilirii unei pedepse penale sub formă de

închisoare.

Reieșind din aceste circumstanțe, instanța de apel a ajuns la concluzia că

aplicarea unei pedepse cu închisoare față de Bondariuc Nicolai și Bondariuc

Olga este echitabilă circumstanțelor, considerând că această pedeapsă va atinge

scopul, va corecta și reeduca inculpații și va preveni săvârșirea de noi

infracțiuni atât din partea acestuia, cât și de alte persoane, astfel susținând

legalitatea concluziilor primei instanțe privind individualizarea pedepselor

stabilite inculpaților.

Instanța de apel a considerat de asemenea, că prima instanță corect a

aplicat în privința lui Bondariuc Olga prevederile art. 90 Cod penal și a dispus

suspendarea executării pedepsei sub formă de închisoare, acordând posibilitate

acesteia de a merge pe cale corijării fără a executa real pedeapsa închisorii

ținând cont de circumstanțele cauzei și de personalitatea ei care este la prima

abatere, la fel ținând cont și de categoria infracțiunii comise, pentru care

legislatorul permite suspendarea acestei pedepse.

avocatul Vișnevski Nicolai în numele inculpatului Bondariuc Nicolai și avocatul

Țurcanu Igor în numele inculpaților Bondariuc Nicolai și Bondariuc Olga.

6.1. La 23 ianuarie 2018, în termen, declarând recurs avocatul Vișnevski

Nicolai în numele inculpatului Bondariuc Nicolai, a solicitat admiterea

7

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a sentinței cu remiterea cauzei la

rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6) și 12)

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- discordia între partea apărării și partea acuzării ce ține de învinuirea

adusă conform art. 2171 alin. (4) lit. (d) Cod penal reprezintă dezacordul

manifestat de partea apărării pe durata întregului proces penal, de îndată ce a

fost adus la cunoștință și până în momentul actual a raportului de expertiză

nr. 34/12/1 — R — 5238 din 16.09.2016, efectuat în baza ordonanței de

dispunere a expertizei chimice, emisă de locotenent — colonelul de poliție

Valentin Prepelița, în cadrul cauzei penale 2016550017;

- conform procesului-verbal de percheziție din 05.09.2016 pe parcela de

teren agricol din spatele casei la distanță aproximativ de 15 m de la peretele

casei a fost depistată o plantă retezată, asemănătoare cu cânepa, care a fost

dezgropată cu ajutorul unui hârleț, apoi a fost ridicată, ambalată și sigilată

într-o pungă din polietilenă, care a fost ambalată și sigilată într-un sac. În podul

casei au fost depistate și ridicate un braț din 19 (nouăsprezece) crenguțe din

plante asemănătoare cu cânepa, retezate fără rădăcini. Cele 19 (nouăsprezece)

crenguțe depistate au fost ambalate și sigilate într-un sac;

- raportul de expertiză nr. 34/12/1 — R — 5238 din 16.09.2016 a fost

efectuat în baza ordonanței de dispunere a expertizei chimice, emisă de

locotenent — colonelul de poliție Valentin Prepelița, în cadrul cauzei penale

2016550017 și față de expert au fost puse două întrebări 1. Se atribuie oare

rădăcina de plantă cu tulpina retezată și crenguțele de plantă uscate, cu miros

specific, prezentată la expertiză, la substanțe narcotice ?; Dacă da, care este

numărul plantelor și masa substanței narcotice;

- în ședințele de judecată au fost de două ori examinate rădăcina de plantă

cu tulpina retezată și 19 crenguțele de plantă uscate, iar apărarea a insistat că

19 crenguțe de planta uscată nicidecum nu pot reprezenta marijuana, produs

finit după prelucrare, dar pot reprezenta planta de cânepă, substanță narcotică,

dar care, conform Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 privind aprobarea

Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora rezultă că

planta de cânepă (indiferent de faza de vegetație) reprezintă substanță

narcotică, dar proporțiile mici, mari sau deosebit de mari nu se determină după

masă - greutate, dar după numărul de plante. Astfel, planta de cânepă indiferent

de vegetație, reprezintă substanță narcotică în proporții mici până la 2 plante, în

proporții mari — 3 — 30 plante;

- concluziile expertului sunt în contradicție evidentă cu circumstanțele

pricinii și cu întrebarea formulată;

- expertul Gribiniuc Igor a fost audiat în ședința de judecată, dar instanța a

ignorat cererea părții apărării ca cercetarea a 19 crenguțe să fie petrecută în

prezența expertului. Astfel, conform ordinii de cercetare judecătorești stabilite

de instanță expertul a fost audiat înainte de cercetarea a 19 crenguțe,iar

8

instanța a refuzat în mai multe rânduri să fie petrecută audierea suplimentară a

expertului, cât și petrecerea unei noi expertize chimice;

- fiind audiat în ședința de judecată expertul Gribiniuc Igor a dat explicații

pe marginea raportului de expertiză și din care rezultă că cererile părții apărării

de a fi efectuată o expertiză repetată sunt întemeiate;

- două întrebări ale părții apărării față de expert instanța nu a permis să fie

adresate, dar ele sunt fixate în declarații, și anume: „Ce reprezintă părți

terminale ale plantei? și De ce ramurile de 60 cm le-ați considerat ca părți

terminale ale cânepii?”;

- în ședința de judecată s-a constatat că expertul din propria inițiativă și

contrar legii a dat răspuns la întrebări modificate de către el și fără ca să fie

emisă ordonanța respectivă, dar mai grav este că, părții apărării nu i-a fost

asigurată posibilitatea prevăzută de art. 144 alin. (3) Cod procedură penală și

nu a fost întocmit un proces-verbal corespunzător și a fost încălcat art. 145 Cod

procedură penală prin lipsirea părții apărării de a face observații, obiecții la

întrebările coordonate între expert, care se prezumă că trebuie să fie

independent și ofițerul de urmărire penală. Partea apărării a fost lipsită de

dreptul de a cere numirea a câte un expert recomandat de ea pentru a participa

la efectuarea expertizei;

- în sentință instanța practic integral a reprodus declarațiile expertului

Gribiniuc Igor, cu excepția celor ce indică la încălcarea procedurii de efectuare a

expertizei și încălcării dreptului la apărare;

- instanța de judecată nu mai putea să aprecieze corect circumstanțele

stabilite, deoarece anterior deja a respins plângerea apărării împotriva

ordonanței procurorului de a numi expertiza repetată, iar ulterior a dat

apreciere înainte de timpul cuvenit la raportul de expertiză contestat de

apărare, fapt pentru care a și fost recuzat judecătorul;

- în speță, după examinarea rădăcinii și a 19 crenguțe se poate lesne de tras

concluzia că rădăcina și 19 crenguțe fac parte dintr-un tot întreg și reprezintă o

plantă de cânepă, care indiferent de faza de vegetație reprezintă substanță

narcotică în proporții mici până la 2 plante. Apărarea a fost lipsită de

posibilitatea de a clarifica sau mai corect de a răspunde la întrebarea dată de

către un expert independent, or, expertul, în mod greșit rezultă că a cântărit cele

19 crenguțe. Din raportul de expertiză deloc nu este clar cum 19 crenguțe puse

la dispoziție expertului au devenit masă vegetală de grosier mărunțită și, în

consecință marijuana?;

- din materialele cauzei se vede clar că procesul penal a fost pornit în baza

art. 290 alin. (1) Cod penal. După autodenunțul lui Bondariuc Olga organul de

urmărire penală a recalificat faptele încriminate după agravanta prevăzută de

alin. 2 lit. (b) Cod penal, adică reieșind din pluritatea subiecților activi ale

infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal;

- reieșind din logica învinuirii urma ca de infracțiunea în cauză să fie

învinuită și martora Crețu Irina, care este, de fapt, proprietara gospodăriei în

care au fost găsite obiecte ce sunt interzise în libera circulație civilă. Dar, față de

9

Crețu Irina organul de urmărire penală a procedat corect că nu a pus-o sub

învinuire, exact așa urma să procedeze și față de Bondariuc Olga și Bondariuc

Nicolai;

- în ședință de judecată au fost audiați martorii Crețu Irina, Spijavca Andrei,

Colesnic Ion, din declarațiile cărora rezultă că cartușele depistate în gospodăria

lui Crețu Irina au aparținut feciorului inculpatei Bondariuc Olga, Morea Nicolai,

care a decedat la 01.03.2016. În cel mai rău caz Bondariuc Nicolae, Crețu Irina și

Bondariuc Olga ar fi putut fi cercetați sub aspectul favorizării infracțiunii, cu

condiția că se califică ca infracțiune deosebit de gravă sau excepțional de gravă.

Bondariuc Nicolai este domiciliat în satul Bezede, Briceni. La domiciliul lui Crețu

Irina în satul Lopatnic a început a locui aproximativ din octombrie 2013, in

judecată s-a stabilit că nu are nici o atribuție la munițiile letale.

6.2. La 25 ianuarie 2018, în termen, declarând recurs avocatul Țurcanu

Igor în numele inculpaților Bondariuc Nicolai și Bondariuc Olga, a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a încheierii cu

remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6)

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- instanța de apel contrar prevederilor art. 101, 414 Cod de procedură

penală, a adoptat soluția în cauză, fără a lua în considerație cererea apărătorului

de a efectua contraexpertize în comisie și sau repetat înaintate atât în cadrul

urmării penale, cât și în prima instanță de mai multe ori;

- instanța de apel nemotivat a respins demersul de a numi expertiza

chimică în comisie, nefiind înlocuite dubiile la stabilirea calificării acțiunilor lui

Bondariuc Nicolai, încălcând astfel prevederile art. 99 alin. (1); 100 alin. (1),

(3), (4); 101 alin. (1), (3) Cod de procedură penală, principiul egalității armelor

și principiul contradictorialității, consfințit în art. 24 alin. (3) Cod de procedură

penală și care stipulează expres că părțile participante la judecarea cauzei au

drepturi egale, fiind învestite de legea procesual-penală cu posibilități egale

pentru administrarea de probe în susținerea pozițiilor lor. Instanța de judecată

pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut

acces în egală măsură;

- dezacordul părții apărării cu raportul de expertiză nr. 34/12/1 - R - 5238

din 16.09.2016 a fost manifestat de îndată ce a fost adus la cunoștință la etapa

de urmărire penală și a fost manifestată pe durata întregului proces penal;

- raportul de expertiză nr. 34/12/1 - R - 5238 din 16.09.2016 suferă de un

viciu fundamental ce derivă din nerespectarea de către expert a art. 151

alin. (2) Cod procedură penală. Adică, expertul era obligat să dea răspuns exact

la întrebările după cum au fost formulate în ordonanța de numire a expertizei și

care a fost, de fapt adusă la cunoștința părții apărării;

- expertul a recunoscut că, cu concursul ofițerului de urmărire penală, prin

telefon i s-ar fi permis să modifice întrebările, fapt care nu a fost reflectat în

raportul de expertiză și foarte important, că partea apărării a fost lipsită de

10

posibilitatea de a formula și ea careva întrebări noi, drept care derivă din

art. art. 144 și 145 Cod procedură penală;

- expertul nu a răspuns la întrebarea formulată despre numărul de plante,

dar și nu a arătat în raportul de expertiză de ce nu poate să răspundă la această

întrebare;

- din raportul de expertiză controversat, se desprinde că expertul a efectuat

examinarea microscopică a obiectelor prezentate spre expertiză, examinarea

chimică și cromatografía în start subțire, iar la nota 4 este arătat că a fost

utilizat cântarul de tip: KERN DE 24 K2N înțelegem că anume cu acest cântar

expertul a cântărit 19 crenguțe și masa lor a fost de 546 de grame, dar nu a fost

efectuată separarea de pe 19 crenguțe cu lungime de 600 mm a părților

terminale a plantei de cânepă cu flori, frunze și fără tulpina centrală, deoarece

nimeni nici nu a solicitat acest lucru;

- nici în partea descriptivă, nici în partea motivată, dar nici în dispozitivul

deciziei contestate nu se regăsesc expuneri asupra cerinței de casare parțială a

încheierii din 01 noiembrie 2017 în partea ce ține de respingerea integrală a

demersului apărătorului inculpaților, avocatului Țurcanu Igor cu privire la

dispunerea expertizei chimice repetate - ca fiind neîntemeiat și satisfacerea

demersului și cerinței de casarea încheierii din 04.04.2017 prin care a fost

respinsă cererea de recuzare a judecătorului Prisăcari Cristina.

recursurilor pe motiv, că sunt neîntemeiate, specificând că, activitatea instanței

de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei, în alt

sens decât cel pe care îl propun recurenții este o competență și prerogativă

legală a acestei instanțe, care nu este un temei de drept separat din numărul

celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei

chestiuni în recursul ordinar este lipsită de orice suport legal. Motivele invocate

în recursuri au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel și o altă

opinie asupra probelor care au fost puse la baza hotărârii de condamnare nu

poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

lărgit concluzionează că acestea urmează a fi respinse, din următoarele

considerente.

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul

normei vizate.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate.

Potrivit conținutului recursurilor, recurenții invocă temei de drept pct. 6)

și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede, că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel atunci când: instanța de apel nu s-a

11

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii și când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită.

Analizând motivele invocate în recursurile ordinare, în raport cu soluția

adoptată de instanța de apel, precum și din analiza materialelor cauzei, instanța

de recurs conchide că în speță, nu se constată erori de drept, ce se încadrează în

cele prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală.

Cu referire la temeiul de recurs invocat de recurenți prevăzut la pct. 6 alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul lărgit constată, că astfel de erori

de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, dat

fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile

art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea

adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate,

aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Colegiul constată, că sunt neîntemeiate argumentele recursurilor potrivit

cărora instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apeluri, deoarece potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de

apel în conformitate cu prevederile art. 414 alin. (2) Cod de procedură penală, a

verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin

citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal.

În acest sens instanța de recurs atestă, că la soluționarea cauzei instanța a

ținut cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat

probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct

de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat a ajuns la concluzia privind

recunoașterea inculpatului Bondariuc Nicolai vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal și 290 alin. (2) lit. b) Cod penal,

iar pe inculpata Bondariuc Olga vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-le stabilite pedepse echitabile, iar

recurenții, de fapt, își exprimă dezacordul cu aprecierea probelor înfăptuită de

către instanța de apel, însă în acest sens Colegiul penal reiterează, că motivele

de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1)

12

art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv de

casare a hotărârii contestată.

Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorii recursurilor, nu se

încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie

asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii instanței de fond, apoi

verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate

servi temei pentru reexaminarea cauzei.

Colegiul lărgit consideră, că toate probele prezentate de către acuzare au

fost corect apreciate, iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din

materialul factologic acumulat la prezenta cauză.

Astfel, Colegiul lărgit consideră, că este întemeiată concluzia instanței de

apel precum că învinuirea înaintată inculpaților este confirmată prin probe

pertinente și concludente, care în coroborare dovedesc vinovăția inculpaților în

comiterea infracțiunilor imputate.

Din considerentele menționate, instanța de recurs conchide, că opinia

recurenților expusă în recursuri precum că: instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, nu și-a găsit confirmare la

examinarea recursurilor ordinare.

Totodată, Colegiul lărgit conchide că în speță nu a fost admisă o eroare

gravă de fapt, deoarece pentru a constitui temei de casare, eroarea de fapt

trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar

pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește

dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și

conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut

drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator

o susține.

Însă, în cadrul examinării prezentei cauze, o atare eroare nu a fost

constatată de către instanța de recurs.

Cât privește argumentele recurenților privind netemeinicia raportului de

expertiză nr. 34/12/1-R-5238 din 16 septembrie 2016 și modalitatea de

apreciere a substanțelor narcotice care influențează la calificarea acțiunilor

comise de Bondariuc Nicolai, Colegiul penal lărgit le apreciază critic, or, instanța

de apel întemeiat a statuat că, organul de urmărire penală corect a dat apreciere

obiectului material al infracțiunii și a menționat despre calitatea de masă

vegetală și nu de plantă care conține substanțe narcotice, deoarece calitatea de

plantă care conține substanțe narcotice sau psihotrope atât timp cât se atestă

vegetarea, creșterea, dezvoltarea acestei plante, iar din momentul în care acest

proces este întrerupt prin recoltare, obiectul material obține deja o altă calitate

și anume cea de substanță narcotică.

La fel, instanța de recurs respinge argumentele recurenților ca neîntemeiate

precum că, organul de urmărire penală nu a comunicat părții apării și

inculpatului despre expertul care urma să efectueze expertiza și întrebările ce

13

urmau a-i fi acordate, cât și nerăspunderea expertului la toate întrebările

acordate, or, reieșind din materialele dosarului, și anume proceselor-verbale de

comunicare despre dispunerea expertizei (f. d. 69, 70, vol. I), au fost înștiințați

atât inculpatul Bondariuc Nicolai, cât și avocatul acestuia, fapt confirmat prin

semnăturile aplicate pe procesele-verbale sus menționate, prin care se confirmă

și faptul că le-a fost adusă la cunoștință ordonanța de numire a expertizei

chimice din 06 septembrie 2016 (f. d. 65, vol. I).

Prin urmare, atât inculpatul, cât și apărătorul acestuia, au făcut cunoștință

cu întrebările ce urmau a fi acordate expertului, la fel, având posibilitatea de a

formula întrebări suplimentare, cât și de a înainta recuzare expertului, în cazul

în care ar fi constatat temeiuri de recuzare, drepturi de care partea apărării nu a

făcut uz la etapa corespunzătoare.

Totodată, referitor la invocările recurenților precum că, expertul în mod

nejustificat și samavolnic a reformulat întrebările, Colegiul penal lărgit apreciază

întemeiate reținerile instanțelor ierarhic inferioare, prin care s-a specificat că,

potrivit ordonanței de numire a expertizei chimice din 06 septembrie 2016

(f. d. 65, vol. I), expertului i-au fost adresate următoarele întrebări: ” Se atribuie

oare rădăcina de plantă cu tulpina retezată și crenguțele de plantă uscate, cu

miros specific, prezentate la expertiză, la substanțele narcotice? Dacă da – care

este numărul plantelor și masa substanței narcotice”.

Astfel, potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-5238 din data de

16 septembrie 2016, rezultă că, urmare a cercetării și examinării corpurilor

delicte remise expertului spre executarea expertizei și anume: masa vegetală

uscată și grosier mărunțită de culoare verde și o tulpină cu rădăcină, ridicată la

data de 05 septembrie 2016, în rezultatul percheziției de la domiciliul

angajatului Departamentului Poliției de Frontieră, Bondariuc Nicolai, situat în

s. Lopatnic, r-nul Edineț, a formulat expertul următoarea concluzie: ”Masa

vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde, ridicată la data de

05 septembrie 2016 în rezultatul percheziției la domiciliul angajatului

Departamentului Poliției de Frontieră, Bondariuc Nicolai, situat în s. Lopatnic,

r-nul Edineț, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice.

Cantitatea substanței narcotice (marijuană uscată) constituie 546 grame.

Fragmentul de tulpină cu rădăcină și fragmente de ramuri cu frunze, ridicat în

aceleași circumstanțe expuse supra, reprezintă plantă de Cannabis (cânepă),

care conține componentul narcotic activ tetrahidracannabidol, și se atribuie la

substanțele narcotice” (f. d. 78 – 80, vol. I).

La fel, Colegiul penală lărgit menționează că, raportul de expertiză sus

menționat a fost adus la cunoștință inculpatului și apărătorului acestuia, prin

care ultimul a înaintat obiecții asupra raportului de expertiză, și anume

axându-se asupra faptului că nu i s-a acordat posibilitatea de a înainta întrebări

suplimentare, însă fără a face referire la o eventuală ilegalitate a modalității în

care expertul a dat răspuns la întrebările acordate și posibila prezență a viciului

ce derivă din nerespectarea de către expert a art. 151 alin. (2) Cod de procedură

penală, prin care expertul era obligat să dea răspuns exact la întrebările după

14

cum au fost formulate în ordonanța de numire a expertizei (f. d. 90, vol. I).

Mai mult ca atât, prin ordonanța din 11 octombrie 2016 (f. d. 91 – 92, vol. I),

a fost respinsă ca nefondată cererea învinuitului Bondariuc N. și apărătorului

acestuia, dat fiind faptul că părții apărării i-a fost oferit dreptul de a face cereri

referitor la numirea expertizei chimice, precum și să înainteze întrebări și

recuzări organului împuternicit cu efectuarea expertizei, fapt confirmat prin

procesul-verbal din 07 septembrie 2016.

De asemenea Colegiul lărgit atestă, că recurenții solicită achitarea

inculpaților de sub învinuirea adusă privind comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, și în acest sens instanța de recurs va supune

verificării decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de

art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel în cazul, când nu au fost întrunite elementele

infracțiunii, considerând că un astfel de temei nu și-a găsit confirmare la

examinarea recursurilor, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de

recurenți.

La acest capitol Colegiul lărgit constată că, sunt neîntemeiate și

argumentele recurenților privind nevinovăția inculpaților în comiterea

infracțiunii imputate, deoarece criticile recursurilor sunt axate pe faptul, că

probele administrate de prima instanță și verificate de instanța de apel au fost

apreciate greșit, însă motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în

temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu

pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii

contestate.

Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorii recursurilor, nu se

încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie

asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii instanței de fond, apoi

verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate

servi temei pentru reexaminarea cauzei.

Mai mult decât atât, potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră

calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii

exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței

infracțiunii prevăzute de norma penală.

Colegiul lărgit reține, că instanțele de fond, judecând cauza și verificând

probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în

ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de

procedură penală, le-au dat o apreciere justă, potrivit art. 101 Cod de procedură

penală, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel

ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpaților în comiterea

infracțiunii imputate, fiindu-le stabilită o pedeapsă echitabilă.

Mai mult, instanța de recurs remarcă, că argumentele recurenților privind

nevinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute art. 290 alin. (2)

lit. b) Cod penal și calificarea eronată a infracțiunii au format obiect de

15

examinare la judecarea cauzei în instanța de apel și, cărora, instanța le-a dat o

motivare argumentată și expusă în prezenta decizie la pct. 5, pe care instanța de

recurs o însușește și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul,

că verificând hotărârea atacată în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod

de procedură penală, în sensul că nu se identifică existența și a altor motive care,

analizate din oficiu, să ducă la casarea hotărârii atacate.

Cu referire la temeiul invocat de avocatul Vișnevschi Nicolai în baza

pct. 12) alin. (1) a art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul lărgit atestă că, o

astfel de eroare în speța dată nu se constată, deoarece, supunând verificării

decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept invocată de recurent în

baza pct. 8) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul a statuat ca fiind

legală și întemeiată concluzia instanțelor ierarhic inferioare privind

recunoașterea vinovăției inculpatului Bondariuc Nicolai în baza art. 290

alin. (2) lit. b) Cod penal, concluzie pe care instanța de recurs și-a însușit-o și în

acest sens nefiind necesară o reinterpretare.

Mai mult ca atât, recursul nu conține o motivare în baza cărei norme urmau

a fi încadrate acțiunile inculpatului decât cele incriminate conform art. 290

alin. (2) lit. b) Cod penal, respectiv în situația în care inculpații nu recunosc

vinovăția în comiterea infracțiunii incriminate, Colegiul lărgit nu întrevede

posibilitatea reîncadrării acțiunilor inculpatului într-o altă normă penală,

deoarece potrivit prevederilor art. 425 Cod de procedură penală, instanța de

recurs, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai gravă pentru persoana în

favoarea căreia a fost declarat recurs.

Reieșind din argumentele sus-menționate, Colegiul lărgit conchide că în

speța dată nu se constată eroarea de drept prevăzută de pct. 12) alin.(1) art.427

Cod de procedură penală.

Astfel, reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit a ajuns la concluzia că,

temeiurile invocate de recurenți prin prisma erorilor de drept prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală nu și-au găsit confirmare

la examinarea recursurilor declarate de către avocatul Vișnevski Nicolai în

numele inculpatului Bondariuc Nicolai și de avocatul Țurcan Igor în numele

inculpaților Bondariuc Nicolai și Bondariuc Olga, deoarece la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de

art. 413-418 Cod de procedură penală adoptând o hotărâre legală și întemeiată.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de avocatul

Vișnevski Nicolai în numele inculpatului Bondariuc Nicolai și de avocatul Țurcan

Igor în numele inculpaților Bondariuc Nicolai și Bondariuc Olga, cu menținerea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 decembrie 2017, în cauza

penală privindu-i pe Bondariuc Nicolai XXXXX și Bondariuc Olga XXXXX.

16

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 05 iulie 2018.

Președinte Toma Nadejda

Judecătorii Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

Țurcan Anatolie

Boico Victor

17