1ra-575/2018 — Art. 217 -1 alin. 4 lit. d, 290 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central din 30 mai 2017, Bondariuc Nicolai a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani, cu privarea de dreptul de a deține funcții sau exercita activității care implică gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani. În baza art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, stabilindu-i pedepsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiunii, prin cumul parțial al pedepselor penal, i s-a stabilit pedepsa sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a deține funcții sau exercita activității care implică gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani. Bondariuc Olga a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă 1 de închisoare pe un termen de 3 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, pentru femei. În baza art. 90 Cod penal, s-a dispus neexecutarea pedepsei sub formă de închisoare, dacă în termenul de probă de un an, nu va săvârși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită va îndreptăți încrederea ce i-a fost acordată.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut, că Bondariuc Nicolai având intenția obținerii unui profit ca rezultat a comercializării substanțelor narcotice cultivate de acesta, aflându-se la domiciliul său din XXXXX, a înstrăinat ilegal lui Ruslan Bognaci în patru rate și anume la data de 04.07.2016 - 1,91 grame, la data de 20.07.2016 - 5,959 grame, la data de 17.08.2016 - 22,51 grame și la data de 05.09.2016 - 45,27 grame, contra sumei totale de 3 500 lei, masa vegetală uscată și mărunțită, precum și a păstrat la domiciliul său 546 grame de masă vegetală uscată, până în momentul depistării acesteia în cadrul percheziției efectuate la data de 05.09.2016, care conform raporturilor de expertiză nr.34/12/1-R-3797 din 08.07.2016, nr.34/12/1-R-4435 din 05.08.2016, nr.34/12/1-R-5007 din 07.09.2016, nr.34/12/1-R-5093 din 12.09.2016 și nr.34/12/1-R-5238 din 16.09.2016, reprezintă substanța narcotică marijuană, inclusă în Tabelul nr.1 „Substanțele narcotice și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale”, Lista nr.1 „Substanțe narcotice” aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1088 din 05.10.2004, cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului și care potrivit listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006, constituie proporții deosebit de mari. Astfel, acțiunile lui Bondariuc Nicolai au fost încadrate în conformitate cu prevederile 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, și anume cultivarea, prelucrarea, prepararea, păstrarea, transportarea și distribuirea drogurilor, săvârșite în scop de înstrăinare, cu folosirea situației de serviciu și în proporții deosebit de mari. Tot el, Bondariuc Nicolai împreună cu Bondariuc Olga, contrar prevederilor art. (4), (5) din Legea Republicii Moldova, privind regimul armelor și munițiilor cu destinație civilă nr.130 din 08.06.2012, au păstrat la domiciliul lor, situat în sat. Lopatnic, r-nul Edineț, fără autorizarea corespunzătoare, o perioadă nedeterminată de timp muniții în număr de 8 cartușe, până la 05.09.2016, când au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției și care conform raportului de expertiză nr.34/12/1-R-5029, s-au dovedit a fi muniții militare letale cu calibrul de 5,45 mm, depistate pentru efectuarea tragerilor din armele cu țeavă ghintuită. Astfel, acțiunile lui Bondariuc Nicolai au fost încadrate în conformitate cu prevederile 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, și anume păstrarea munițiilor fără autorizația corespunzătoare. Bondariuc Olga, împreună cu Bondariuc Nicolai contrar prevederilor art. (4), (5) din Legea Republicii Moldova, privind regimul armelor și munițiilor 2 cu destinație civilă nr.130 din 08.06.2012, au păstrat la domiciliul lor situat în XXXXX, fără autorizația corespunzătoare, o perioadă nederminată de timp muniții în număr de 8 cartușe, până la 05.09.2016 când au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției și care conform raportului de expertiză nr.34/12/1-R-5029, s-au dovedit a fi muniții militare letale cu calibrul de 5,45 mm, destinate pentru efectuarea tragerilor din armele cu țeavă ghintuită. Astfel, acțiunile cet. Bondariuc Olga au fost încadrate în conformitate cu prevederile 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, și anume păstrarea munițiilor fără autorizația corespunzătoare, de două persoane.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Țurcanu Igor în numele inculpaților Bondariuc Nicolai și Bondariuc Olga, solicitând admiterea cererii de apel, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Ulterior, avocatul Țurcanu Igor a înaintat cerere de apel suplimentară prin care își motivează solicitarea de admitere a cererii de apel, invocând că: - raportul de expertiză a fost efectuat în baza ordonanței de dispunere a expertizei chimice, emisă de locotenent-colonel de poliție Valentin Prepelița, expertului fiind expuse două întrebări. Concluziile expertului fiind în contradicție cu circumstanțele pricinii; - a solicitat ca expertul Gribiniuc Igor să fie audiat în ședința instanței de judecată, dar instanța a ignorat cererea părții apărării, acesta fiind audiat înaintea de cercetare a 19 crenguțe, iar instanța a refuzat audierea suplimentară a acestuia, cât și petrecerea unei noi expertize chimice; - fiind audiat expertul Igor Gribiniuc a dat explicații pe marginea raportului de expertiză și din care rezultă că cererile părții apărării de a fi efectuată o expertiză repetată sunt întemeiate; - apelantul citind declarațiile expertului, a stabilit, că expertul din proprie inițiativă și contrar legii a dat răspuns la întrebări modificate de către el și fără a fi emisă ordonanța respectivă, dar mai grav, fiind că părții apărării nu i-a fost asigurată posibilitatea prevăzută de art.144 alin.(3) Cod de procedură penală, și nu a fost întocmit proces-verbal corespunzător și a încălcat art.145 Cod de procedură penală, prin lipsirea părții apărării de a face observații, obiecții la întrebările coordonate între expert, care se prezumă că trebuie să fie independent; - apelantul este de părere că instanța urma să de-a apreciere cuvenită secvențelor video, fapt pentru care urmează să fie vizionate suportul electronic sub formă de DVD-R; - totodată, apelantul invocă că, a fost încălcată procedura de efectuare a expertizei. Conform scrisorii nr.24/12/1-8-8171 din 16.09.2016, se atestă că șeful inspectoratului General de Poliție, înștiințază ofițerul de urmărire penală că conform art.149 alin.(1) Cod de procedură penală, că expertiza va fi efectuată de către expertul judiciar I.Gribniuc din Secția examinării criminalistice a materialelor și substanțelor a DT-CEJ Centru a CT-CEJ al IGP, din ce se deduce că partea apărării nu a fost înștiințată despre numirea expertului I.Gribiniuc și despre dreptul de a recuza expertul; 3 - apărarea nu este de acord cu concluzia instanței că activitatea lui Bondariuc Nicolai, nu a fost rezultatul unei provocări din partea organelor de drept. Fiind evident că martorul Bognaci a fost inițiatorul și provocatorul la infracțiune a lui Bondariuc Nicolai cel puțin în ceea ce ține de ultimele trei rate de vânzare din 20.07.2016, 17.08.2016, 05.09.2016. Bognaci sub controlul autorităților solicită de la Bondariuc Nicolai vinderea narcoticelor, cu toate că în ședința de judecată Bognaci a recunoscut că la momentul procurării narcoticelor, el nu era dependent de ele și nu avea nevoie de ele. Ne fiind stabilit și dovedit că Bondariuc Nicolai a vândut substanțe narcotice și altor persoane în afară de Bognaci; - din probele audio și video, convorbirile telefonice rezultă că Bognaci a fost inițiatorul la toate tranzacțiile ilegale și sub controlul autorităților competente. Reieșind din declarațiile martorilor audiați Crețu Irina, Spijavca Andrei, Colesnic Ion, rezultă că cartușele depistate în gospodăria lui Crețu Irina, au aparținut feciorului inculpatei Bondariuc Olga, Morea Nicolai, care a decedat la 01.03.2016.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 decembrie 2017, a fost respins apelul declarat de avocatul Țurcanu Igor în numele inculpaților Bondariuc Nicolai și Bondariuc Olga, ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței.

În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat că, instanța de fond a examinat, verificat și apreciat probele părții acuzării și părții apărării complex, minuțios, sub toate aspectele și obiectiv, prin prisma circumstanțelor concrete ale cauzei și a prevederilor legale. Cu referire la legalitatea și temeinicia sentinței, instanța de apel a considerat că instanța de fond just s-a bazat sentința de condamnare pe declarațiile inculpaților și a martorilor care întru totul coroborează între ele precum și cu probele scrise cercetate în prima instanță și verificate în instanța de apel fiind unele pertinente, concludente și utile în confirmarea vinovăției lui Bondariuc Nicolai și Bondariuc Olga. Instanța de apel a menționat că, declarațiile expertului Gribiniuc Igor, martorilor Bognaci Ruslan, Crețu Irina, Colesnic Ivan și Spijavca Andrei urmează a fi admise în calitatea lor de probă în confirmarea actului de învinuire, deoarece aceste declarații coroborează cu – autodenunțul depus de Bondariuc Olga la 03.10.2016 (f.d.9, vol.I.) prin care se confirmă existența cartușelor la domiciliul inculpaților; proces-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiuni (f.d.26, vol.I) depus de către Bognaci Ruslan în care se indică despre acțiunile comise de Bondariuc Nicolai privind realizarea substanțelor narcotice; proces-verbal de ridicare a cânepei cumpărată de la Bondariuc Nicolai (f.d.29, vol.I.); raport de constatare tehnico- științifică nr.34/14/1-R-3797 prin care se confirmă că masa vegetală ridicată de la Bognaci Ruslan constituie marijuană care se atribuie la substanțe narcotice (f.d.33-36, vol. I.); proces verbal de ridicare (f.d.51, vol. I.); raport de expertiză nr.34/12/1-R-5007 din 07.09.2016 prin care se confirmă că masa vegetală 4 ridicată de la Bognaci Ruslan constituie marijuană care se atribuie la substanțe narcotice (f.d.56, vol.I); raport de expertiză nr.34/121-R-5093 din 12.09.2016 prin care se confirmă că masa vegetală ridicată de la Bognaci Ruslan constituie marijuană care se atribuie la substanțe narcotice (f.d.72-75, vol.I); raport de expertiză nr.34/12/1-R-5238 din 16.09.2016 prin care se confirmă că masa vegetală ridicată de la domiciliul lui Bondariuc Nicolai din s. Lopatic constituie marijuană cu cantitatea de 546 gr care se atribuie la substanțe narcotice (f.d.78- 81, vol.I.); raport de expertiză nr.34/12/1-R-5029 din 08.07.2016 cu planșă ilustrativă prin care se confirmă că cele 8 cartușe ridicate din gospodăria lui Bondariuc Olga și Bondariuc Nicolai din s. XXXXX se atribuie la categoria munițiilor letale (f.d.86-88, vol.I); proces verbal de examinare și transmitere a mijloacelor bănești cu planșă ilustrativă (f.d.105-106, vol.I.); proces-verbal de examinare și transmitere a mijloacelor bănești cu planșă ilustrativă (f.d.107- 108, vol.I.); proces-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigație (achiziția de control) (f.d.109, vol.I); proces-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigație (achiziția de control) (f.d.110, vol.I); proces- verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigație (urmărirea vizuală)(f.d.115, vol.I); proces-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigație, urmărirea vizuală (f.d.116, vol.I); proces-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigații(interceptarea și înregistrarea comunicărilor) cu anexă la procesul verbal privind documentarea convorbirilor din 20.07.2016-20.08.2016 (c/p 2016550017) (f.d.-129-134, vol.I.); proces- verbal privind înzestrarea cu tehnică specială (f.d.142, vol.I.); proces-verbal privind predarea tehnicii speciale (f.d.143);proces-verbal privind înzestrarea cu tehnică specială (f.d.144, vol.I.); proces-verbal privind predarea tehnicii speciale (f.d.145, vol.I); proces-verbal de consemnare a rezultatelor interceptării și înregistrării comunicărilor (f.d.-150-156, vol.I); imagini video (f.d.158-160, vol.I); proces-verbal de examinare și transmitere a mijloacelor bănești cu planșă ilustrativă (f.d.173-175, vol.I); proces-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigație (achiziția de control) (f.d.176, vol.I.); proces-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigație (urmărirea vizuală) (f.d.181, vol.I.); extras din încheiere din data de 19.08.2016 (f.d.186, vol.I); proces-verbal privind înzestrarea cu tehnică specială din data de 05.09.2016 (f.d.187, vol.I); proces-verbal de consemnare a rezultatelor interceptării și înregistrării comunicărilor cu anexă nr.1. (f.d.-193-196, Vol.I.); încheiere din data de 19.08.2016, prin care s-a autorizat efectuare percheziției la domiciliu lui Bondariuc Nicolai (f.d.211, Vol.I.); proces-verbal de percheziție din data de 05.09.2016, unde a avut loc percheziția la domiciliul lui Bondariuc Nicolai (f.d.212-215, vol.I). Instanța de apel a respins ca neîntemeiate afirmațiile apelantului indicate în cererea de apel, privind legalitatea concluziei raportului de expertiză și încălcarea procedurii efectuării acesteia, motivând că nu a fost comunicat părții apărării, cât și inculpatului expertul care urmează să efectueze expertiza, aceste argumente au fost apreciate critic de instanța de apel, deoarece potrivit 5 materialelor cauzei și anume procesul-verbal de comunicare despre expertiză din 07.09.2016, lui Bondariuc Nicolai și apărătorului acestuia i-au fost explicate dreptul de a face obiecții cu privire la întrebările puse expertului și să ceară modificarea sau completarea acesteia (f.d.69, vol.I). A mai menționat instanța de apel că, pretențiile apărării față de raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-5238 din 16.09.2016 și concluziile expuse în raportul dat fiind menționate un șir de încălcări, pe când în esența acestor pretenții apărarea exprimă dezacordul cu modalitatea de apreciere a substanțelor narcotice care influențează la calificarea acțiunilor comise de Bondariuc Nicolai. În principiu atât apărarea, cât și inculpatul confirmă faptul păstrării cânepii (marijuanei) după cum confirmă și ridicarea acestei de la domiciliu lui Bondariuc Nicolai, unica pretenție a acestora fiind la procedura de apreciere a calității de plantă insistând la necesitatea aprecierii după numărul de plante și nu după calitatea de masă vegetală. Astfel, instanța de apel a reținut că, organul de urmărire penală corect a dat apreciere obiectului material al infracțiunii și a menționat despre calitatea de masă vegetală și nu de plantă care conține substanțe narcotice, deoarece calitatea de plantă care conține substanțe narcotice sau psihotrope atât timp cât se atestă vegetarea, creșterea, dezvoltarea acestei plante, iar din momentul în care acest proces este întrerupt prin recoltare, obiectul material obține deja o altă calitate și anume cea de substanță narcotică. A considerat instanța de apel că, motivele invocate în cererea de apel înaintată de către avocatul Țurcanu Igor, sunt neîntemeiate, fără suport probatoriu. Instanța de apel reținând că, la examinarea cauzei instanța de fond a examinat multiaspectual argumentele apărării, expunându-se asupra acestora detaliat, fără careva încălcări procedurale, considerând că argumentele invocate în apel, poartă un caracter contradictoriu și urmează a fi apreciate de instanță drept o modalitate de a evita cu orice scop pedeapsa închisorii pentru o infracțiune deosebit de gravă: de la solicitarea de achitare, fiind acceptată până în final o condamnare pentru o infracțiune gravă, solicitând recalificarea acțiunilor la norma art. 2171 alin. (3) Cod penal. Nu a putut fi acceptată de instanța de apel nici solicitarea de achitare a lui Bondariuc Nicolai și Bondariuc Olga de sub învinuirea adusă acestora pentru păstrarea munițiilor acțiuni calificate în baza art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, deoarece această poziție a apărării contravine circumstanțelor cauzei și în special declarațiilor date nemijlocit de inculpați. Aceștia au acceptat pe deplin probele scrise puse în fața primei instanțe în latura ridicării și examinării cartușelor, la fel au acceptat și raportul de expertiză care stabilește categoria acestor cartușe fiind unele utile pentru efectuarea tragerilor, exprimându-și dezacordul doar cu apartenența acestor cartușe unei alte persoane decedate. Instanța de apel a apreciat critic aceste declarații ale inculpaților, deoarece prima instanță corect a menționat despre data decesului lui Morea Nicolai și data ridicării cartușelor de 05.09.2016, perioadă în care anume Bondariuc Nicolai și Bondariuc Olga au fost persoanele 6 care au păstrat aceste cartușe. Autodenunțul depus la 03.10.2016 urma să fie depus imediat după decesul lui Morea Nicolai pentru a fi exclusă răspunderea penală a lui Bondariuc Nicolai și Bondariuc Olga în păstrarea munițiilor și nu după efectuarea percheziției la domiciliu. La fel, a fost apreciată critic poziția inculpaților privind lipsa unei informații despre calitatea acestor cartușe, deoarece această poziție contravine funcției deținute de către Bondariuc Nicolai care pe întreaga perioadă de păstrare a acestor cartușe era angajat al poliției de frontieră. Instanța de fond corect a ajuns la concluzia, că corectarea și reeducarea inculpaților, precum și atingerea celorlalte scopuri ale pedepsei, va fi posibil doar prin aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, fiind respectate prevederile art. 7, 61 alin. (2), 75, 76, 78 Cod penal și Ghidului cu privire la aplicarea pedepsei, aprobat prin Hotărârea Plenului CSJ nr.15 din 22.12.2014. Pedeapsa aplicată de către prima instanță este una legală, întemeiată, motivată și echitabilă, fiind ținut cont de gravitatea și motivul infracțiunii săvârșite, personalitatea celor vinovați, prezența circumstanțelor atenuante și agravante, caracteristica de la locul de trai, condițiile acestuia de viață și influența pedepsei asupra corectării și reeducării, fiind aplicată în limita prevederilor legale. De asemenea la stabilirea pedepsei prima instanță a luat în considerație comportamentul inculpaților în cadrul cauzei penale, atitudinea lui față de faptele comise, influența pedepsei asupra corectării și reeducării lor și de posibilitatea corectării în condițiile stabilirii unei pedepse penale sub formă de închisoare. Reieșind din aceste circumstanțe, instanța de apel a ajuns la concluzia că aplicarea unei pedepse cu închisoare față de Bondariuc Nicolai și Bondariuc Olga este echitabilă circumstanțelor, considerând că această pedeapsă va atinge scopul, va corecta și reeduca inculpații și va preveni săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și de alte persoane, astfel susținând legalitatea concluziilor primei instanțe privind individualizarea pedepselor stabilite inculpaților. Instanța de apel a considerat de asemenea, că prima instanță corect a aplicat în privința lui Bondariuc Olga prevederile art. 90 Cod penal și a dispus suspendarea executării pedepsei sub formă de închisoare, acordând posibilitate acesteia de a merge pe cale corijării fără a executa real pedeapsa închisorii ținând cont de circumstanțele cauzei și de personalitatea ei care este la prima abatere, la fel ținând cont și de categoria infracțiunii comise, pentru care legislatorul permite suspendarea acestei pedepse.

Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare avocatul Vișnevski Nicolai în numele inculpatului Bondariuc Nicolai și avocatul Țurcanu Igor în numele inculpaților Bondariuc Nicolai și Bondariuc Olga. 6.1. La 23 ianuarie 2018, în termen, declarând recurs avocatul Vișnevski Nicolai în numele inculpatului Bondariuc Nicolai, a solicitat admiterea 7 recursului, casarea deciziei instanței de apel și a sentinței cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6) și 12) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente: - discordia între partea apărării și partea acuzării ce ține de învinuirea adusă conform art. 2171 alin. (4) lit. (d) Cod penal reprezintă dezacordul manifestat de partea apărării pe durata întregului proces penal, de îndată ce a fost adus la cunoștință și până în momentul actual a raportului de expertiză nr. 34/12/1 — R — 5238 din 16.09.2016, efectuat în baza ordonanței de dispunere a expertizei chimice, emisă de locotenent — colonelul de poliție Valentin Prepelița, în cadrul cauzei penale 2016550017; - conform procesului-verbal de percheziție din 05.09.2016 pe parcela de teren agricol din spatele casei la distanță aproximativ de 15 m de la peretele casei a fost depistată o plantă retezată, asemănătoare cu cânepa, care a fost dezgropată cu ajutorul unui hârleț, apoi a fost ridicată, ambalată și sigilată într-o pungă din polietilenă, care a fost ambalată și sigilată într-un sac. În podul casei au fost depistate și ridicate un braț din 19 (nouăsprezece) crenguțe din plante asemănătoare cu cânepa, retezate fără rădăcini. Cele 19 (nouăsprezece) crenguțe depistate au fost ambalate și sigilate într-un sac; - raportul de expertiză nr. 34/12/1 — R — 5238 din 16.09.2016 a fost efectuat în baza ordonanței de dispunere a expertizei chimice, emisă de locotenent — colonelul de poliție Valentin Prepelița, în cadrul cauzei penale 2016550017 și față de expert au fost puse două întrebări 1. Se atribuie oare rădăcina de plantă cu tulpina retezată și crenguțele de plantă uscate, cu miros specific, prezentată la expertiză, la substanțe narcotice ?; Dacă da, care este numărul plantelor și masa substanței narcotice; - în ședințele de judecată au fost de două ori examinate rădăcina de plantă cu tulpina retezată și 19 crenguțele de plantă uscate, iar apărarea a insistat că 19 crenguțe de planta uscată nicidecum nu pot reprezenta marijuana, produs finit după prelucrare, dar pot reprezenta planta de cânepă, substanță narcotică, dar care, conform Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora rezultă că planta de cânepă (indiferent de faza de vegetație) reprezintă substanță narcotică, dar proporțiile mici, mari sau deosebit de mari nu se determină după masă - greutate, dar după numărul de plante. Astfel, planta de cânepă indiferent de vegetație, reprezintă substanță narcotică în proporții mici până la 2 plante, în proporții mari — 3 — 30 plante; - concluziile expertului sunt în contradicție evidentă cu circumstanțele pricinii și cu întrebarea formulată; - expertul Gribiniuc Igor a fost audiat în ședința de judecată, dar instanța a ignorat cererea părții apărării ca cercetarea a 19 crenguțe să fie petrecută în prezența expertului. Astfel, conform ordinii de cercetare judecătorești stabilite de instanță expertul a fost audiat înainte de cercetarea a 19 crenguțe,iar 8 instanța a refuzat în mai multe rânduri să fie petrecută audierea suplimentară a expertului, cât și petrecerea unei noi expertize chimice; - fiind audiat în ședința de judecată expertul Gribiniuc Igor a dat explicații pe marginea raportului de expertiză și din care rezultă că cererile părții apărării de a fi efectuată o expertiză repetată sunt întemeiate; - două întrebări ale părții apărării față de expert instanța nu a permis să fie adresate, dar ele sunt fixate în declarații, și anume: „Ce reprezintă părți terminale ale plantei? și De ce ramurile de 60 cm le-ați considerat ca părți terminale ale cânepii?”; - în ședința de judecată s-a constatat că expertul din propria inițiativă și contrar legii a dat răspuns la întrebări modificate de către el și fără ca să fie emisă ordonanța respectivă, dar mai grav este că, părții apărării nu i-a fost asigurată posibilitatea prevăzută de art. 144 alin. (3) Cod procedură penală și nu a fost întocmit un proces-verbal corespunzător și a fost încălcat art. 145 Cod procedură penală prin lipsirea părții apărării de a face observații, obiecții la întrebările coordonate între expert, care se prezumă că trebuie să fie independent și ofițerul de urmărire penală. Partea apărării a fost lipsită de dreptul de a cere numirea a câte un expert recomandat de ea pentru a participa la efectuarea expertizei; - în sentință instanța practic integral a reprodus declarațiile expertului Gribiniuc Igor, cu excepția celor ce indică la încălcarea procedurii de efectuare a expertizei și încălcării dreptului la apărare; - instanța de judecată nu mai putea să aprecieze corect circumstanțele stabilite, deoarece anterior deja a respins plângerea apărării împotriva ordonanței procurorului de a numi expertiza repetată, iar ulterior a dat apreciere înainte de timpul cuvenit la raportul de expertiză contestat de apărare, fapt pentru care a și fost recuzat judecătorul; - în speță, după examinarea rădăcinii și a 19 crenguțe se poate lesne de tras concluzia că rădăcina și 19 crenguțe fac parte dintr-un tot întreg și reprezintă o plantă de cânepă, care indiferent de faza de vegetație reprezintă substanță narcotică în proporții mici până la 2 plante. Apărarea a fost lipsită de posibilitatea de a clarifica sau mai corect de a răspunde la întrebarea dată de către un expert independent, or, expertul, în mod greșit rezultă că a cântărit cele 19 crenguțe. Din raportul de expertiză deloc nu este clar cum 19 crenguțe puse la dispoziție expertului au devenit masă vegetală de grosier mărunțită și, în consecință marijuana?; - din materialele cauzei se vede clar că procesul penal a fost pornit în baza art. 290 alin. (1) Cod penal. După autodenunțul lui Bondariuc Olga organul de urmărire penală a recalificat faptele încriminate după agravanta prevăzută de alin. 2 lit. (b) Cod penal, adică reieșind din pluritatea subiecților activi ale infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal; - reieșind din logica învinuirii urma ca de infracțiunea în cauză să fie învinuită și martora Crețu Irina, care este, de fapt, proprietara gospodăriei în care au fost găsite obiecte ce sunt interzise în libera circulație civilă. Dar, față de 9 Crețu Irina organul de urmărire penală a procedat corect că nu a pus-o sub învinuire, exact așa urma să procedeze și față de Bondariuc Olga și Bondariuc Nicolai; - în ședință de judecată au fost audiați martorii Crețu Irina, Spijavca Andrei, Colesnic Ion, din declarațiile cărora rezultă că cartușele depistate în gospodăria lui Crețu Irina au aparținut feciorului inculpatei Bondariuc Olga, Morea Nicolai, care a decedat la 01.03.2016. În cel mai rău caz Bondariuc Nicolae, Crețu Irina și Bondariuc Olga ar fi putut fi cercetați sub aspectul favorizării infracțiunii, cu condiția că se califică ca infracțiune deosebit de gravă sau excepțional de gravă. Bondariuc Nicolai este domiciliat în satul Bezede, Briceni. La domiciliul lui Crețu Irina în satul Lopatnic a început a locui aproximativ din octombrie 2013, in judecată s-a stabilit că nu are nici o atribuție la munițiile letale. 6.2. La 25 ianuarie 2018, în termen, declarând recurs avocatul Țurcanu Igor în numele inculpaților Bondariuc Nicolai și Bondariuc Olga, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a încheierii cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente: - instanța de apel contrar prevederilor art. 101, 414 Cod de procedură penală, a adoptat soluția în cauză, fără a lua în considerație cererea apărătorului de a efectua contraexpertize în comisie și sau repetat înaintate atât în cadrul urmării penale, cât și în prima instanță de mai multe ori; - instanța de apel nemotivat a respins demersul de a numi expertiza chimică în comisie, nefiind înlocuite dubiile la stabilirea calificării acțiunilor lui Bondariuc Nicolai, încălcând astfel prevederile art. 99 alin. (1); 100 alin. (1), (3), (4); 101 alin. (1), (3) Cod de procedură penală, principiul egalității armelor și principiul contradictorialității, consfințit în art. 24 alin. (3) Cod de procedură penală și care stipulează expres că părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesual-penală cu posibilități egale pentru administrarea de probe în susținerea pozițiilor lor. Instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură; - dezacordul părții apărării cu raportul de expertiză nr. 34/12/1 - R - 5238 din 16.09.2016 a fost manifestat de îndată ce a fost adus la cunoștință la etapa de urmărire penală și a fost manifestată pe durata întregului proces penal; - raportul de expertiză nr. 34/12/1 - R - 5238 din 16.09.2016 suferă de un viciu fundamental ce derivă din nerespectarea de către expert a art. 151 alin. (2) Cod procedură penală. Adică, expertul era obligat să dea răspuns exact la întrebările după cum au fost formulate în ordonanța de numire a expertizei și care a fost, de fapt adusă la cunoștința părții apărării; - expertul a recunoscut că, cu concursul ofițerului de urmărire penală, prin telefon i s-ar fi permis să modifice întrebările, fapt care nu a fost reflectat în raportul de expertiză și foarte important, că partea apărării a fost lipsită de 10 posibilitatea de a formula și ea careva întrebări noi, drept care derivă din art. art. 144 și 145 Cod procedură penală; - expertul nu a răspuns la întrebarea formulată despre numărul de plante, dar și nu a arătat în raportul de expertiză de ce nu poate să răspundă la această întrebare; - din raportul de expertiză controversat, se desprinde că expertul a efectuat examinarea microscopică a obiectelor prezentate spre expertiză, examinarea chimică și cromatografía în start subțire, iar la nota 4 este arătat că a fost utilizat cântarul de tip: KERN DE 24 K2N înțelegem că anume cu acest cântar expertul a cântărit 19 crenguțe și masa lor a fost de 546 de grame, dar nu a fost efectuată separarea de pe 19 crenguțe cu lungime de 600 mm a părților terminale a plantei de cânepă cu flori, frunze și fără tulpina centrală, deoarece nimeni nici nu a solicitat acest lucru; - nici în partea descriptivă, nici în partea motivată, dar nici în dispozitivul deciziei contestate nu se regăsesc expuneri asupra cerinței de casare parțială a încheierii din 01 noiembrie 2017 în partea ce ține de respingerea integrală a demersului apărătorului inculpaților, avocatului Țurcanu Igor cu privire la dispunerea expertizei chimice repetate - ca fiind neîntemeiat și satisfacerea demersului și cerinței de casarea încheierii din 04.04.2017 prin care a fost respinsă cererea de recuzare a judecătorului Prisăcari Cristina.

Procurorul prin referința depusă a solicitat declararea inadmisibilității recursurilor pe motiv, că sunt neîntemeiate, specificând că, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propun recurenții este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu este un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită de orice suport legal. Motivele invocate în recursuri au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel și o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza hotărârii de condamnare nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

Judecând recursurile ordinare, în raport cu materialele cauzei, Colegiul lărgit concluzionează că acestea urmează a fi respinse, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. Potrivit conținutului recursurilor, recurenții invocă temei de drept pct. 6) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci când: instanța de apel nu s-a 11 pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii și când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Analizând motivele invocate în recursurile ordinare, în raport cu soluția adoptată de instanța de apel, precum și din analiza materialelor cauzei, instanța de recurs conchide că în speță, nu se constată erori de drept, ce se încadrează în cele prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală. Cu referire la temeiul de recurs invocat de recurenți prevăzut la pct. 6 alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul lărgit constată, că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul constată, că sunt neîntemeiate argumentele recursurilor potrivit cărora instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, deoarece potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 414 alin. (2) Cod de procedură penală, a verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. În acest sens instanța de recurs atestă, că la soluționarea cauzei instanța a ținut cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat a ajuns la concluzia privind recunoașterea inculpatului Bondariuc Nicolai vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal și 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar pe inculpata Bondariuc Olga vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-le stabilite pedepse echitabile, iar recurenții, de fapt, își exprimă dezacordul cu aprecierea probelor înfăptuită de către instanța de apel, însă în acest sens Colegiul penal reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) 12 art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv de casare a hotărârii contestată. Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorii recursurilor, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii instanței de fond, apoi verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Colegiul lărgit consideră, că toate probele prezentate de către acuzare au fost corect apreciate, iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din materialul factologic acumulat la prezenta cauză. Astfel, Colegiul lărgit consideră, că este întemeiată concluzia instanței de apel precum că învinuirea înaintată inculpaților este confirmată prin probe pertinente și concludente, care în coroborare dovedesc vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate. Din considerentele menționate, instanța de recurs conchide, că opinia recurenților expusă în recursuri precum că: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursurilor ordinare. Totodată, Colegiul lărgit conchide că în speță nu a fost admisă o eroare gravă de fapt, deoarece pentru a constitui temei de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. Însă, în cadrul examinării prezentei cauze, o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de recurs. Cât privește argumentele recurenților privind netemeinicia raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-5238 din 16 septembrie 2016 și modalitatea de apreciere a substanțelor narcotice care influențează la calificarea acțiunilor comise de Bondariuc Nicolai, Colegiul penal lărgit le apreciază critic, or, instanța de apel întemeiat a statuat că, organul de urmărire penală corect a dat apreciere obiectului material al infracțiunii și a menționat despre calitatea de masă vegetală și nu de plantă care conține substanțe narcotice, deoarece calitatea de plantă care conține substanțe narcotice sau psihotrope atât timp cât se atestă vegetarea, creșterea, dezvoltarea acestei plante, iar din momentul în care acest proces este întrerupt prin recoltare, obiectul material obține deja o altă calitate și anume cea de substanță narcotică. La fel, instanța de recurs respinge argumentele recurenților ca neîntemeiate precum că, organul de urmărire penală nu a comunicat părții apării și inculpatului despre expertul care urma să efectueze expertiza și întrebările ce 13 urmau a-i fi acordate, cât și nerăspunderea expertului la toate întrebările acordate, or, reieșind din materialele dosarului, și anume proceselor-verbale de comunicare despre dispunerea expertizei (f. d. 69, 70, vol. I), au fost înștiințați atât inculpatul Bondariuc Nicolai, cât și avocatul acestuia, fapt confirmat prin semnăturile aplicate pe procesele-verbale sus menționate, prin care se confirmă și faptul că le-a fost adusă la cunoștință ordonanța de numire a expertizei chimice din 06 septembrie 2016 (f. d. 65, vol. I). Prin urmare, atât inculpatul, cât și apărătorul acestuia, au făcut cunoștință cu întrebările ce urmau a fi acordate expertului, la fel, având posibilitatea de a formula întrebări suplimentare, cât și de a înainta recuzare expertului, în cazul în care ar fi constatat temeiuri de recuzare, drepturi de care partea apărării nu a făcut uz la etapa corespunzătoare. Totodată, referitor la invocările recurenților precum că, expertul în mod nejustificat și samavolnic a reformulat întrebările, Colegiul penal lărgit apreciază întemeiate reținerile instanțelor ierarhic inferioare, prin care s-a specificat că, potrivit ordonanței de numire a expertizei chimice din 06 septembrie 2016 (f. d. 65, vol. I), expertului i-au fost adresate următoarele întrebări: ” Se atribuie oare rădăcina de plantă cu tulpina retezată și crenguțele de plantă uscate, cu miros specific, prezentate la expertiză, la substanțele narcotice? Dacă da – care este numărul plantelor și masa substanței narcotice”. Astfel, potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-5238 din data de 16 septembrie 2016, rezultă că, urmare a cercetării și examinării corpurilor delicte remise expertului spre executarea expertizei și anume: masa vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde și o tulpină cu rădăcină, ridicată la data de 05 septembrie 2016, în rezultatul percheziției de la domiciliul angajatului Departamentului Poliției de Frontieră, Bondariuc Nicolai, situat în s. Lopatnic, r-nul Edineț, a formulat expertul următoarea concluzie: ”Masa vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde, ridicată la data de 05 septembrie 2016 în rezultatul percheziției la domiciliul angajatului Departamentului Poliției de Frontieră, Bondariuc Nicolai, situat în s. Lopatnic, r-nul Edineț, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marijuană uscată) constituie 546 grame. Fragmentul de tulpină cu rădăcină și fragmente de ramuri cu frunze, ridicat în aceleași circumstanțe expuse supra, reprezintă plantă de Cannabis (cânepă), care conține componentul narcotic activ tetrahidracannabidol, și se atribuie la substanțele narcotice” (f. d. 78 – 80, vol. I). La fel, Colegiul penală lărgit menționează că, raportul de expertiză sus menționat a fost adus la cunoștință inculpatului și apărătorului acestuia, prin care ultimul a înaintat obiecții asupra raportului de expertiză, și anume axându-se asupra faptului că nu i s-a acordat posibilitatea de a înainta întrebări suplimentare, însă fără a face referire la o eventuală ilegalitate a modalității în care expertul a dat răspuns la întrebările acordate și posibila prezență a viciului ce derivă din nerespectarea de către expert a art. 151 alin. (2) Cod de procedură penală, prin care expertul era obligat să dea răspuns exact la întrebările după 14 cum au fost formulate în ordonanța de numire a expertizei (f. d. 90, vol. I). Mai mult ca atât, prin ordonanța din 11 octombrie 2016 (f. d. 91 – 92, vol. I), a fost respinsă ca nefondată cererea învinuitului Bondariuc N. și apărătorului acestuia, dat fiind faptul că părții apărării i-a fost oferit dreptul de a face cereri referitor la numirea expertizei chimice, precum și să înainteze întrebări și recuzări organului împuternicit cu efectuarea expertizei, fapt confirmat prin procesul-verbal din 07 septembrie 2016. De asemenea Colegiul lărgit atestă, că recurenții solicită achitarea inculpaților de sub învinuirea adusă privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, și în acest sens instanța de recurs va supune verificării decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, considerând că un astfel de temei nu și-a găsit confirmare la examinarea recursurilor, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurenți. La acest capitol Colegiul lărgit constată că, sunt neîntemeiate și argumentele recurenților privind nevinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii imputate, deoarece criticile recursurilor sunt axate pe faptul, că probele administrate de prima instanță și verificate de instanța de apel au fost apreciate greșit, însă motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate. Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorii recursurilor, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii instanței de fond, apoi verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Mai mult decât atât, potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul lărgit reține, că instanțele de fond, judecând cauza și verificând probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-au dat o apreciere justă, potrivit art. 101 Cod de procedură penală, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii imputate, fiindu-le stabilită o pedeapsă echitabilă. Mai mult, instanța de recurs remarcă, că argumentele recurenților privind nevinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal și calificarea eronată a infracțiunii au format obiect de 15 examinare la judecarea cauzei în instanța de apel și, cărora, instanța le-a dat o motivare argumentată și expusă în prezenta decizie la pct. 5, pe care instanța de recurs o însușește și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul, că verificând hotărârea atacată în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, în sensul că nu se identifică existența și a altor motive care, analizate din oficiu, să ducă la casarea hotărârii atacate. Cu referire la temeiul invocat de avocatul Vișnevschi Nicolai în baza pct. 12) alin. (1) a art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul lărgit atestă că, o astfel de eroare în speța dată nu se constată, deoarece, supunând verificării decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept invocată de recurent în baza pct. 8) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul a statuat ca fiind legală și întemeiată concluzia instanțelor ierarhic inferioare privind recunoașterea vinovăției inculpatului Bondariuc Nicolai în baza art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, concluzie pe care instanța de recurs și-a însușit-o și în acest sens nefiind necesară o reinterpretare. Mai mult ca atât, recursul nu conține o motivare în baza cărei norme urmau a fi încadrate acțiunile inculpatului decât cele incriminate conform art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, respectiv în situația în care inculpații nu recunosc vinovăția în comiterea infracțiunii incriminate, Colegiul lărgit nu întrevede posibilitatea reîncadrării acțiunilor inculpatului într-o altă normă penală, deoarece potrivit prevederilor art. 425 Cod de procedură penală, instanța de recurs, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai gravă pentru persoana în favoarea căreia a fost declarat recurs. Reieșind din argumentele sus-menționate, Colegiul lărgit conchide că în speța dată nu se constată eroarea de drept prevăzută de pct. 12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală. Astfel, reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit a ajuns la concluzia că, temeiurile invocate de recurenți prin prisma erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor declarate de către avocatul Vișnevski Nicolai în numele inculpatului Bondariuc Nicolai și de avocatul Țurcan Igor în numele inculpaților Bondariuc Nicolai și Bondariuc Olga, deoarece la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 413-418 Cod de procedură penală adoptând o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de avocatul Vișnevski Nicolai în numele inculpatului Bondariuc Nicolai și de avocatul Țurcan Igor în numele inculpaților Bondariuc Nicolai și Bondariuc Olga, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 decembrie 2017, în cauza penală privindu-i pe Bondariuc Nicolai XXXXX și Bondariuc Olga XXXXX. 16 Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 05 iulie 2018. Președinte Toma Nadejda Judecătorii Timofti Vladimir Alerguș Constantin Țurcan Anatolie Boico Victor 17