1ra-45/2020 — 217/1 alin.4 lit.d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 15 martie 2017, au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal: Bivol Ion la 8 ani 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea substanțelor stupefiante pe un termen de 4 ani; Caldarean Eugeniu la 7 ani 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea substanțelor stupefiante pe un termen de 4 ani; 1 Necoară Vladimir la 7 ani 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea substanțelor stupefiante pe un termen de 4 ani.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că prin rechizitoriul inculpatul Bivol Ion se învinuiește de faptul că urmărind scopul obținerii unui profit nejustificat legal, rezultat din vânzarea substanțelor psihotrope, începând cu 25 aprilie 2015, până la 30 martie 2016, a plasat anunțuri în locurile publice din mun. Chișinău, privind realizarea substanțelor psihotrope sub formă de pastile „Subutex" la prețul de 100 lei per pastilă, indicând ca telefon de contact următoarele numere SIM: xxxxși alte numere SIM neidentificate cu numele convențional „Andrei”, la care au apelat utilizatorii cartelelor SIM xxxx care aparține cet. Lepneva Anastasia. xxxx, care aparțin cet. Ionașcu Alexandru. xxxx care aparțin cet. Aldatov Vladislav, xxxx care aparține cet. Caldarean Eugeniu, xxxx care aparține cet. Necoară Vladimir, xxxx care aparține unei persoane neidentificate pe nume „Serghei”. Ulterior, de mai multe ori, în locuri tăinuite din mun. Chișinău, amplasate pe adresele: xxxx, precum și alte adrese neidentificate, până la primirea comenzilor a plasat pachete cu cantități diferite de substanță psihotropă comprimat „Subutex”. Paralel inculpatul Bivol Ion a creat mai multe conturi electronice pe site-urile companiilor Bpay, WebMone și alte site-uri, numerele cărora le expedia prin apeluri telefonice, inclusiv prin mesaje către cumpărătorii substanțelor psihotrope, utilizatori ale cartelelor SIM xxxx, care aparține cet. Lepneva Anastasia, xxxx, care aparțin cet. Ionașcu Alexandru, xxxxcare aparțin cet. Aldatov Vladislav, xxxxcare aparține cet. Caldarean Eugeniu, xxxx care aparține cet. Necoară Vladimir, xxxxcare aparține unei persoane neidentificate pe nume „Serghei”, care după achitarea prin transfer a sumei de 400 lei, per comprimată „Subutex", primeau prin sms coordonatele aflării pachetului cu comprimatele „Subutex”. Astfel la 14 martie 2016, în urma cercetării la fața locului a coridorului amplasat la etajul 2, scara 1 a blocului locativ nr. xxxx, pe cablurile electrice de pe perete s-a depistat și ridicat un pachet cu un blister cu inscripția „Subutex” 8 mg lot 515901 cu 3 pastile, plasat anterior de către Bivol Ion, care conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-1228 din 17 martie 2016 și a actului nr. – 34/12/1-R-2030 conține bupeprofin, care se atribuie la substanțe psihotrope cu masa totală de 0.024 g., care conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții mari. Potrivit raportului de expertiză nr.34/12/1-R-1937 din 18 aprilie 2016, 5 comprimate de culoare albă din 5 fragmente de blistere cu inscripția „Subutex” 8 mg buprenorphin” depistate și ridicate la domiciliul lui I. Bivol, amplasată în mun. xxxx, reprezintă preparatul medicamentos .„Subutex” care conține buprenofin, de aceea se referă la substanței psihotrope, cu masa totală de 0.04 g (a câte 0.008 g. per comprimată), care conform Hotărârii Guvernului 79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții mari. Conform raportului de expertiză nr.34/12/l-K-2079 din 22 aprilie 2016, 2 (două) comprimate de culoare albă în 2 fragmente de blistere cu inscripția „Subutex 8 mg”, depistate și ridicate la domiciliul amplasat în mun. Chișinău, str. xxxx, ce aparțineau 2 inculpatului Bivol Ion, care în momentul percheziției se afla în ospeție în domiciliul indicat, se referă la substanței psihotrope (buprenofin), cu masa totală de 0.014 g (0,006 și 0.008 g) și conform Hotărârii Guvernului 79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții mari. În perioada indicată, inculpatul Bivol Ion a păstrat, transportat și realizat în total 306 pastile „Subutex 8 mg. buprenophin”. cu masa totală de 2,448 gr., (a câte 0.008 g per comprimată), care conform Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții deosebit de mari, dintre care 137 unități inculpatului Caldarean Eugeniu, 104 unități inculpatului Necoară Vladimir și 65 unități persoanelor nestabilite. Inculpatul Caldarean Eugeniu urmărind scopul obținerii unui profit nejustificat, rezultat din vânzarea substanțelor psihotrope, aflându-se în mun. xxxx, Bivol Ion substanțelor psihotrope sub formă de pastile „Subutex” la prețul de 400 lei per pastilă. Ulterior realizând aceleași substanței psihotrope către mai multe persoane necunoscute deținători ai numerelor SIM: xxxx 1a prețul de 600 lei per pastilă. Astfel, la 14.03.2016, în urma cercetării la fața locului a coridorului amplasat la etajul xxxx, pe cablurile electrice de pe perete s-a depistat și ridicat un pachet cu un blister cu inscripția SUBUTEX 8mg lot 515901 cu 3 pastile, plasat anterior de către Bivol Ion, care conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-I228 din 17.03.2016 și a actului nr. 34/12/1-R-2030, conține buprenorfin, care se atribuie la substanțe psihotrope cu masa totală de 0.024 g. care conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006 constituie proporție mari. In perioada indicată Caldarean Eugeniu a procurat în total de la Bivol Ion 137 pastile – „SUBUTEX 8 mg buprenorphin”, cu masa totală de 1.096 gr., (a câte 0,008 g. per comprimată care conform Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, constituie proporții deosebit de mari pe care ulterior le-a realizat persoanelor neidentificate. Inculpatul Necoară Vladimir urmărind scopul obținerii unui profit nejustificat legal, rezultai din vânzarea substanțelor psihotrope, aflându-se în mun. Chișinău str. xxxx precum și alte adrese neidentificate începând cu o perioadă nestabilită până la 30.03.2016 a procurat de la cet. Bivol Ion substanțelor psihotrope sub formă de pastile „Subutex” la prețul de 400 lei per pastilă. Ulterior realizând aceleași substanțe psihotrope către mai multe persoane necunoscute deținători ai numerelor SIM: xxxx la prețul de 600 lei per pastilă. Astfel, la 14.03.2016, în urma cercetării la fața locului a coridorului amplasat la xxxx, pe cablurile electrice de pe perete s-a depistat și ridicat un pachet cu un blister cu inscripția Subutex 8 mg lot 515901 cu 3 pastile, plasat anterior de către I. Bivol, care conform raportului de expertiză nr.34/12/1-R-1228 din 17.03.2016 și a actului nr.34/12/1-R-2030, conține buprenofrin, care se atribuie la substanțe psihotrope cu masa totală de 0.024 g. care conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții mari. 3 În perioada indicată Necoară Vladimir a procurat în total de la Bivol Ion 104 pastile - Subutex 8 mg buprenofrin cu masa totală de 0.832 gr., (a câte 0.008 g per comprimata) care conform Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, constituie proporție deosebit de mari pe care ulterior le-a realizat persoanelor neidentificate.

Împotriva sentinței au declarat apeluri: 3.1 Avocatul Cerga Ion în numele inculpatului Necoară Vladimir, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță - prin care a recalifica acțiunile lui Necoară Vladimir de la art.2171 alin.(4) lit. d) Codul penal la art.27, art.2171 alin.(3) Cod penal și în baza acestui articol numirea unei pedepse minimă în limitele sancțiunii prevăzute de art.2171 alin.(3) Cod penal, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioada de 2 ani, potrivit art.90 Cod Penal, invocând următoarele: - acuzatorul de stat a reușit să confirme parțial acțiunile inculpatului Necoară Vladimir numai în limitele presupusei tentativă la infracțiune în sensul operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, în proporții mari, de două sau mai multe persoane, care din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul; - lipsește vreo dovadă ce anume au realizat inculpații prin ascunzișurile enumerate prin rechizitoriu; - lipsește informația despre cumpărătorii, identificarea lor, care cumpărător și din care ascunziș a preluat presupusă substanța ilegală; - cât și ce anume au procurat presupuși cumpărători; - lipsa substanței psihotrope în cantitate de 104 pastile. Instanța nu a cercetat în cadrul cercetării judecătorești vreo probă materială în sensul identificării substanțelor și componenței acesteia și însăși 104 de pastile nu au fost cercetate în ședință de judecată; - lipsa unui raport de expertiză ce ar constata că marfa presupus cumpărată/înstrăinată de către inculpatul Necoară Vladimir și plasată pe adresele enumerate în rechizitoriu, prezintă o substanța psihotropă Subutex sau altă substanța psihotrope. La fel, acuzarea nu a prezentat, iar instanța nu a stabilit greutatea acestor substanțe presupus psihotrope, formând concluzia sa pe presupusul calcul în lipsa obiectului infracțiunii. 3.2 Avocatul Botnaru Grigore în interesele inculpatului Bivol Ion, care a casarea integrală a sentinței și pronunțarea o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță - prin care a recalifica acțiunile lui Bivol Ion în baza art.217 alin.(2) Cod penal cu stabilirea pedepsei în conformitate cu prevederile art.385 alin.(4) Cod de procedură penală, urmare a încălcărilor drepturilor inculpatului, iar corpurile delicte, sumele bănești în valoare de 5 000 dolari SUA a le restitui inculpatului Bivol Ion. În susținerea cerințelor, apărarea a invocat următoarele argumente: - partea acuzării nu a prezentat instanței de judecată fapte incontestabile de vinovăție a inculpatului Bivol Ion, contraargumente a faptelor declarate în instanța de 4 judecată, precum că ultimul în perioada indicată de învinuire a păstrat, transportat și realizat în total 306 pastile - „Subutex 8mg buprenorphin”, cu masa totală de 2,448 gr., (a câte 0,008 g per comprimata), care conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006 constituie proporții deosebit de mari, dintre care 137 unități cet. Căldarea Eugeniu, 104 unității cet. Necoară Vladimir și 65 unității persoanelor nestabilite; - de către partea acuzării, a fost încălcată procedura de prezentare, examinare în ședința de judecată a probelor; - reieșind din procesul verbal de percheziție efectuat la data de 30.03.2016, la domiciliul inculpatului Bivol Ion de pe str. xxxx (f.d.242-243), de către organul de urmărire penală nu au fost respectate, fapte ce a dus la falsificarea probelor de către colaboratorii de poliție, ce se confirmă prin cererile depuse judecătorului de instrucție, anexate la materialele cauzei penale; - în cadrul urmăririi penale, a fost încălcat flagrant drepturile inculpatului Bivol Ion la apărare. 3.3 Avocatul Răileanu Petru în interesele inculpatului Caldarean Eugeniu, care a solicitat casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri cu achitarea lui Caldarean Eugeniu din motivul că nu s-a constatat existenta faptei infracțiunii. În susținerea cerințelor, apărarea a invocat următoarele argumente: - în stenogramele convorbirilor telefonice și a mesajelor SMS efectuate de pe numărul de telefon a lui Caldarean Eugeniu xxxx nu a fost stabilit faptul precum că ultimul a procurat și a distribuit pastile „Subutex”; - potrivit raportului nr. 3 despre rezultatele măsurilor speciale de investigații din 15.03.2016 ce se referă la Caldarean Eugeniu (vol. II, f.d.120-122) este indicat (Foto nr.39, Foto nr.40) „Blisterul cu conținut necunoscut în cutia medicală de la palierul dintre etajele 4 și 5 din casa nr xxxx”; - învinuirea menționata este neclară și ne concretă, contravine principiului legalității stipulat de art.7 Cod de procedură penală și anume criteriilor de accesibilitate și previzibilitate, or, prin învinuirea înaintată nu s-au stabilit circumstanțele ce au importantă pentru justa soluționare a cauzei și anume: data, ora și împrejurările în care au fost comise pretinsele acțiuni criminale, deși potrivit dispozițiilor art.281 alin.(2) Cod de procedură penală, ordonanța de punere sub învinuire inter alia trebuie să cuprindă formularea învinuirii cu indicarea datei, locului, mijloacelor și modului de săvârșire a infracțiuni, iar instanța în corespundere cu art.325 Cod de procedură penală, examinează cauza în limita învinuirii formulată în rechizitoriu. Evident, că o învinuire ne concretă, îi creează persoanei puse sub învinuire, obstacole în pregătirea unei eficiente apărări, ceea ce vine în contradicție cu art.6 a Convenție; - în cadrul urmăririi penale au fost admise un șir de încălcări procedurale care nu pot fi admise ca probe, iar actele procesuale fiind întocmite cu încălcări grave a legislației procesuale care urmează a fi declarate nule. 5

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 februarie 2018, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentință primei instanțe fără modificări. 4.1. La adoptarea soluției date, instanța de apel a statuat, că prima instanță le-a dat apreciere justă probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, în sensul art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludentei, veridicității și coroborării reciproce, stabilind toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpaților Bivol Ion, Caldarean Eugeniu, Necoară Vladimir în baza art.2171 alin.(4), lit. d) Cod penal Cod penal. Instanța de apel a conchis, că vinovăția inculpaților Bivol Ion, Caldarean Eugeniu și Necoară Vladimir de săvârșirea infracțiunilor încriminate a fost confirmată prin: următoarea sistemă de probe: declarațiile martorilor Scarlat Alina, Pricop Ana, Argintaru Maria, Grosu Elena, Chichioi Constantin, Miron Mihail, precum și probele scrise: - informația obținută în cadrul efectuării măsurilor speciale de investigații privind metodele folosite de către persoanele ce utilizează schema de realizarea a drogurilor în baza rapoartelor colaboratorilor de politie, procesele verbale de predarea a informației, descifrările convorbirilor telefonice (f.d.22-28, 194-198, vol. I); - procesul-verbal de examinare a descifrările convorbirilor telefonice, oferite de SA „Moldcell”, pentru perioada 01.12.2014 și până la momentul eliberării răspunsului, efectuate de numele SIM: xxxx, inclusiv telefonul cu IMEI-ul xxxx (f.d.29 vol. I); - procesul-verbal de predare a informației în cadrul efectuării măsurii speciale de investigații, din care rezultă informația din 19.01.2016, oferită de „Moldcell” privind identificarea abonatului (f.d.31 vol. I); - procesul-verbal de ridicare din 22.12.2015 (f.d.37 vol. I); - procesul-verbal de examinare din 23.12.2015, (f.d.38-41 vol. I); - ordonanța privind autorizarea măsurii speciale de investigații cu referire la adresele IP stabilite, ce aparține SA „Moldtelecom”, SRL „Sun Comunications”, SRL „Starnet Soluții”, SRL „Arax Comunication”, SA „Moldcell” (f.d.56-82 vol. I); - procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații și anexa la procesul verbal din 12.02.2016 (f.d.91-130 vol. I); - procesul-verbal de examinare din 23.12.2015, (f.d.38-41 vol. I); - conținutul informației obținute ca rezultat al interceptării și înregistrării comunicărilor telefonice anexă la procesul verbal din 12.03.2016 (f.d.193-206, 208- 213 vol. I); - conținutul informației obținuți, ca rezultat al interceptării și înregistrării comunicărilor telefonice anexă la procesul verbal din 09.03.2016 efectuate cu utilizarea nr. SIM: xxxx, (f.d.242-250 vol. I, f.d.2-3,10-15 vol. II); 6 - conținutul informației obținută ca rezultat a interceptării și înregistrării comunicărilor telefonice efectuate cu utilizarea nr. SIM xxxx, care a fost supus interceptării anexă la procesul verbal din 04.04.2016 (f.d.24-25, 26-45 vol. II); - conținutul informației obținuți, ca rezultat al realizării măsurii speciale de investigații - urmărirea vizuală a acțiunilor cet. Bivol Ion, precum și altor persoane în adiacentul acestuia, cu interceptarea și înregistrarea comunicărilor și a imaginilor între figurant și alte persoane complice, dispusă în baza ordonanței din 03.03.2016 și autorizată de instanță (f.d.213-218 vol. II); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14.03.2016 (f.d.162-163 vol. II); - procesul-verbal de percheziție din 30.03.2016, (f.d.242-243 vol. II); - procesul-verbal de percheziție din 30.03.2016 (f.d.25-27, vol. II); - procesul - verbal de percheziție din 30.03.2016, (f.d.47-48 vol. III); - procesele-verbale de percheziție la domiciliu și corporale a cet. Caldarean Eugeniu, în str. Cuza Vodă 21/1, ap. 174, mun. Chișinău (f.d.107-108,111 vol. III); - procesul-verbal de examinare din 23.06.2016, a documentului fiscal nr.113369, ce reprezintă un bon de plată ridicat la data de 30 martie 2016 în cadrul percheziției corporale a cet. Caldarean Eugeniu (f.d.112-114 vol. III); - procesul-verbal din 04.04.2016 de examinare a obiectelor și documentelor ridicate la data de 30.03.2016 (f.d.209-216 vol. III); - procesul-verbal din 04.04.2016, de examinare a obiectelor și documentelor ridicate la data de 30.03.2016 (f.d.218-231 vol. III); - procesul-verbal din 06.04.2016, de examinare a obiectelor și documentelor ridicate la data de 30.03.2016 (f.d.232-235 vol. III); - procesul-verbal din 06.04.2016, de examinare a obiectelor și documentelor ridicate la data de 30.03.2016 (f.d.237-250 vol. III, f.d.2-5 vol. IV); - procesul-verbal din 11.04.2016, de examinare a obiectelor și documentelor ridicate la data de 30.03.2016 (f.d.7-9 vol. IV); - procesul-verbal de examinare a obiectelor și obiectelor, din 12.04.2016, ridicate la 30.03.2016 (f.d.11-18 vol. IV); - ordonanța din 27.06.2016 prin care au fost recunoscute și anexate la materialele cauzei în calitate de mijloace materiale de probă - corpuri delicte, substanțele chimice (psihotrope ridicate în rezultatul perchezițiilor) (f.d.1-3 vol. IV); - raportul de expertiză nr.34/12/1-R-1228 din 17.03.2016 și actul de corectare a greșelilor nr.34/12/1-R-2030 din 21.04.2016: cele 3 comprimate conțin substanța psihotropă buprenofin cu masa de 0,024 Sr (f.d.167-170, 172 vol. II); - raportul de expertiză nr.34/12/1-R-1937 din 18.04.2016 (f.d.174-178 vol. III); - raportul de expertiză nr.34/12/1-R-2079 din 22.04.2016 (f.d.195-201 vol. III); - raportul de expertiză nr.34/12/1-R-2124 din 25.04.2016, (f.d.183-191 vol. III). Așadar, efectuând o cercetare a probelor administrate la caz și circumstanțele faptice reținute, instanța de apel a constatat că materialul probator demonstrează cu certitudine că acțiunile inculpaților se încadrează în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, ca circulația ilegală a substanțelor psihotrope (analog al drogurilor) în scop 7 de înstrăinare, prin păstrarea, transportarea, distribuirea în scop de înstrăinare ilegală a substanțelor psihotrope în proporții deosebit de mari, cu utilizarea substanțelor psihotrope a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, în proporții deosebit de mari or, prin Legea nr. 193 din 28.07.2016 cu privire la modificările operate în unele acte legislative, noțiunea de substanțe narcotice a fost substituită cu noțiunea de „droguri”, „substanțe stupefiante (stupefiante)” și substanțe psihotrope, aceste modificări de denumire a substanțelor nu influențează încadrarea acțiunilor inculpaților, precum nu au impact negativ cu referire la sancțiunea ce urmează a fi aplicată. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Caldarean Eugeniu precum că, nu comercializa pastile „Subutex”, dar ajuta prietena să procure pastile „Lirica”, or, conform procesului - verbal de percheziție din 30 martie 2016, efectuată la domiciliul lui Caldarean Eugeniu din str. Cuza Vodă 21/1, ap. 174 din mun. Chișinău au fost depistate și ridicate 3 bucăți de hârtie cu comprimate cu inscripția „Subutex”, și nu au fost depistate careva pastile „Lirica”, pe care din spusele acestuia, ajuta pe alte persoane să le procure. De asemenea, instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiate și argumentele inculpaților Caldarean Eugeniu și Necoară Vladimir care au susținut, că pastilele erau procurate pentru consum personal, fiind consumatori de droguri, precum erau destinate și prietenilor, astfel vehiculând, că nu au realizat pastile și nu au avut careva profit, deoarece aceste argumente sunt în contradicție cu probele administrate și anume cu conținutul convorbirilor telefonice, interceptate în cadrul măsurilor speciale de investigație (f.d.248, 250, vol. I, f.d.29-39 vol. II) prin care se probează, că inculpații Caldarean Eugeniu și Necoară Vladimir procurau pastilele „Subutex” de la Bivol Ion la prețul de 400 lei per pastilă, dar le vindeau altor consumatori de droguri la prețul de 600 lei pentru o pastilă, inculpatul Caldarean Eugeniu realiza pastilele și fragmentat câte o jumătate de pastilă la prețul de 300 lei. Instanța de apel a indicat și asupra cantității de pastile „Subutex” care erau procurată de către inculpații Necoară Vladimir și Caldarean Eugeniu, astfel inculpați zilnic, în perioada monitorizată de colaboratorii îl contactau pe inculpatul Bivol Ion în vederea procurării pastile și în cantități mari, ce în plus confirmă scopul de înstrăinare cu profit. În acest sens, se reține că, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.2171 Cod penal se manifestă și prin distribuire, ce reprezintă repartizarea drogurilor sau analogilor acestora în mai multe locuri și la mai multe persoane. Astfel, circumstanțele stabilite, precum și comportamentul inculpaților, atestat până la comiterea infracțiunii, în timpul și după comiterea infracțiunii și prezența laturii subiective - atitudinea psihică, intenția directă a inculpaților față de acțiunile comise și consecințele acestora, urmărind scopul de profit din activitatea indicată. Astfel, inculpații s-au manifestat ca fiind determinați cu intenție directă, îndreptată spre circulația ilegală a substanțelor psihotrope în scop de înstrăinare, prin păstrarea, 8 transportarea, distribuirea în scop de înstrăinare ilegală a drogurilor în proporții deosebit de mari. Prin urmare, înstrăinarea ilegală a substanțelor psihotrope „Subutex” de către inculpați, a fost dovedită fără îndoială, deoarece în rezultatul acțiunilor operative de investigații și de urmărire penală s-a stabilit, modalitatea de transmiterea a banilor pentru substanțele procurate, și anume după transferul sumei de bani, cumpărătorii deveneau posesorii substanțelor, or, inculpatul Bivol Ion, fiind audiat în ședința de judecată a instanței de fond a recunoscut parțial vinovăția cu referire la înstrăinarea pastilelor, însă a concretizat că a vândut inculpaților Necoară Vladimir și Caldarean Eugeniu pastile „Lirica” la preț de 400 lei pentru două pastile, pe care le-a adus din Federația Rusă și nu pastile „Subutex”, iar pastilele „Subutex” depistate și ridicate la domiciliul cet. Miron Mihail și chiar la domiciliul propriu al inculpatului, îi aparține pentru consum propriu, deoarece periodic consumă droguri, marijuană sintetică și din această cauză avea nevoie de pastile „Subutex”. La fel, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Bivol Ion, fiind date de acesta cu scopul de a fi eliberat de răspundere penală, or, în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit cu certitudine că, inculpatul Bivol Ion deținea mai multe conturi deschise pe numele său, pe care era efectuată preplata pentru pastilele pe care le comercializa inculpatul. De altfel, din declarațiile martorilor Miron Mihail, Grosu Elena, Pricop Ana și Scarlat Alina, aceștia erau rugați de către Bivol Ion să extragă din conturile Bpay și WebMoney sume bănești. Astfel, inculpatul Bivol Ion prin intermediul calculatorul modifica datele contului, introducând datele persoanei care urmează să extragă banii din cont, și aceasta deplasându-se la sediul companiei Bpay sau WebMoney, la prezentarea buletinului de identitate, primea sume de bani pe care ulterior îi transmitea lui Bivol Ion. De asemenea, instanța de apel a menționat că în cadrul cercetării judecătorești s- a stabilit că inculpatul Bivol Ion se prezenta cu nume convențional „Andrei”, iar prin procesul-verbal de examinare din 04.04.2016 (f.d.208) a obiectelor ridicate la data de 30.03.2016 în urma percheziției efectuate la domiciliul lui Miron Mihail, a fost ridicat telefonul de model „Samsung”, cu cartela SIM număr ICC: xxxx, care aparține inculpatului, în rubrica „Chat” a aplicației Viber a fost depistată conversația între nr. xxxx care aparține lui Bivol Ion și nr. xxxxcare aparține lui Caldarean Eugeniu efectuată în perioada 29.02.2016 – 04.03.2016. Din analiza conversației date, în special mesajul expediat de Bivol Ion către Caldarean Eugeniu prin care îi comunică prin mesaj la data 04.03.2016, ora 16:40:43 (f.d. 223) că aplicația Viber este mai securizată, iar Caldarean Eugeniu îi expediază mesaj prin care îi comunică la data de 04.03.2016, ora 16:41:44, 04.03.2016, ora 16:47:49 și 04.03.2016, ora 16:42:37, că aplicația WhatsApp de asemenea este securizată și Bivol Ion să se conecteze prin intermediul acestei aplicații, pentru a avea legătură, pentru a nu vorbi la telefonul mobil. Aceste acțiuni confirmă camuflarea discuțiilor între utilizatori și întărește probatoriul, că aceștia cu siguranță erau în cunoștință de cauză referitor la acțiunile ilegale comise, precum și ilegalitatea preparatelor înstrăinate. 9 Referitor la poziția inculpatului Bivol Ion precum că, se prezenta cu numele convențional „Andrei” și recepționa prin astfel de metodă banii, din motive de securitate, instanța de apel a reținut că, anume aceste acțiuni confirmă acțiunile ilegale ale inculpatului, care în caz contrar nu avea să se ascundă după pseudonime, prin ascunderea pastilelor în diferite locuri disimulate. De asemenea, instanța de apel a considerat că este nefondat argumentul apelanților, precum că, în speță organul de urmărire penală nu a identificat persoanele care procurau substanțele psihotrope, lipsa cantității acestora, că ar fi fost realizată în perioada supravegheată. Or, organul de urmărire penală a stabilit cantitatea de pastile din discuțiile și acțiunile efectuate de către inculpați, chiar ultimii nu au negat, că în această perioadă au procurat pastilele posibil în cuantumul indicat în actul de învinuite, doar, că alte gen decât „Subutex” pe care le consideră inofensive în opinia lor. Totodată, în privința criticelor aduse de avocatul Răileanu Petru referitor la faptul că, în speță, au fost admise mai multe încălcări de procedură care au afectat soluționarea justă a cauzei, și anume că ordonanța de pornire a urmării penale este una ilegală, întocmită de o persoană neîmputernicită, făcând referire la procesul- verbal de constatare a infracțiunii din 14 mai 2016, că a fost repartizată lui Gurbulea Valeriu cu o dată din urmă, că nu există la materialele cauzei ordonanță de fixare a termenului de urmărire penală, încălcarea competenței material și teritoriale la efectuarea urmării penale, fiind lipsă ordonanța procurorului ierarhic superior privind determinarea competenței efectuării urmării penale, iar probele obținuți în baza acestor acte sunt lovite de nulitate, instanța de apel a reiterat că potrivit procesului- verbal din 28.09.2016 (f.d.187, vol. V), de prezentare învinuitului și apărătorului său a materialelor de urmărire penală, după luarea cunoștinței de materialele urmăririi penale, apărătorul Răileanu Petru în interesele învinuitului Necoară Vladimir și apărătorul Cerga Ion în interesele învinuitului Necoară Vladimir au avut anumite obiecții referitor la efectuarea urmăririi penale. Astfel, apărătorul Răileanu Petru a înaintat două cereri prin care a solicitat reîncadrarea acțiunilor lui Necoară Vladimir în baza art.217 alin.(2) Codul penal (f.d.188-189 vol. V) și reîncadrarea acțiunilor lui Necoară Vladimir în baza art.85 Cod Contravențional și clasarea procesului penal în privința lui Caldarean Eugeniu din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii (f.d.194-195 vol. V), iar apărătorul Cerga Ion în interesele învinuitului Necoară Vladimir, a solicitat recalificarea acțiunilor lui Necoară Vladimir în baza art.2171 alin.(3) Codul penal. Prin ordonanța din 28.09.2016 a procurorului Brînza Ion (f.d.190 vol. V), a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, cererea apărătorilor Răileanu Petru și Cerga Ion în interesele învinuitului Necoară Vladimir. Prin ordonanța din 28.09.2016 a procurorului Brînza Ion (f.d.196 vol. V), a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, cererea apărătorului Răileanu Petru în interesele învinuitului Caldarean Eugeniu. 10 De asemenea, prin ordonanța din 29.09.2016 a procurorului Brînza Ion (f.d.199- 200 vol. V), a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, cererea apărătorului Botnaru Grigore în interesele învinuitului Bivol Ion. Prin urmare, încălcările invocate de către apelanți sunt neîntemeiate în partea nominalizată, deoarece avocații și inculpați au avut anumite obiecții referitor la efectuarea urmăririi penale, solicitând reîncadrarea acțiunilor lui Necoară Vladimir în baza art.217 alin.(2) Codul penal, reîncadrarea acțiunilor lui Necoară Vladimir în baza art.85 Cod Contravenționala și clasarea procesului penal în privința lui Caldarean Eugeniu, în termenul prevăzut de lege, adică la terminarea urmăririi penale, și ei au pierdut dreptul de a invoca presupusele carențe ale organului de urmărire penală ulterior, adică în instanțele de judecată, iar instanța de fond, potrivit art.251 Cod de procedură penală, nici nu avea temei și suport legal pentru a declara nulitatea anumitor acțiuni de urmărire penală și declararea nulității a careva acte procedurale de la urmărirea penală, or, verificarea legalității acestora ține de competența procurorului ierarhic superior, iar potrivit art.313 alin.(1) Cod procedură penală plângerile împotriva acțiunilor și actelor ilegale ale organului de urmărire penală și ale organelor care exercită activitate specială de investigații pot fi înaintate judecătorului de instrucție de către bănuit, învinuit, apărător, partea vătămată, de alți participanți la proces sau de către alte persoane drepturile și interesele legitime ale cărora au fost încălcate de aceste organe, în cazul în care persoana nu este de acord cu rezultatul examinării plângerii sale de către procuror sau nu a primit răspuns la plângerea sa de la procuror în termenul prevăzut de lege. La fel, instanța de apel a respins ca neîntemeiată și poziția apelantului, apărătorului Botnaru Grigore în interesele inculpatului Bivol Ion cu referire la faptul, că suma de bani în valoare de 5 000 Dolari SUA, ridicați în cadrul percheziției de la domiciliul lui Bivol Ion, sunt banii primiți de la tatăl său biologic, care este decedat, drept cheltuieli pentru nunta ce urma să aibă loc. Or, în acest sens nu au fost prezentate careva probe în confirmarea acestei ipoteze, iar instanța și-a format concluzia, că mijloacele bănești menționate sunt provenite din activitatea vastă infracțională a inculpatului legată de circulația drogurilor și corect s-a dispus de a fi trecute în proprietatea statului. În acest context, instanța de apel menționat că este neîntemeiat și argumentul apelantului, apărătorului Cerga Ion în interesele inculpatului Necoară Vladimir precum că, acuzatorul de stat a reușit doar să confirme parțial acțiunile inculpatului Necoară Vladimir numai în limitele presupusei tentativei la infracțiune în sensul operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, în proporții mari, or, însuși inculpatul Necoară Vladimir a declarat că a procurat de la persoana cu numele „Andrei”, care s-a dovedit a fi Bivol Ion, substanțe psihotrope pentru sine și pentru alți cunoscuți care aveau nevoie de aceste substanțe psihotrope, ceea ce incontestabil demonstrează faptul că Necoară Vladimir, prin acțiunile sale intenționate a comis circulația ilegală a substanțelor psihotrope, care se caracterizează prin procurarea, păstrarea, transportarea și distribuirea 11 substanțelor psihotrope, în proporții deosebit de mari, în scop de înstrăinare, adică fapta prevăzută de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal și nu tentativa la infracțiune privind operațiunea ilegală cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, în proporții mari, adică fapta prevăzută la art.art.27, 2171 alin.(3) Cod penal precum susține apărătorul Cerga Ion în interesele lui Necoară Vladimir. La fel instanța de apel a respins și argumentele apelanților precum că nu s-a constatat cercul persoanelor, cărora le-au fost comercializate substanțele sus indicate, or, componență de infracțiune prevăzută de art.2171 Cod penal este de pericol: circulația substanțelor narcotice sau psihotrope, stupefiante, în scopul comercializării, înstrăinării lor, adică pentru costumarea infracțiunii este suficient constatarea scopului comercializării acestor substanțe. De asemenea, instanța de apel, verificând legalitatea pedepselor stabilite inculpaților, a reținut că, prima instanță a acordat deplină eficienta prevederilor art.art.61, 75 Cod penal, stabilindu-le o pedeapsă legală, echitabilă și individualizată, care va atinge scopul pedepsei penale de corectare și reeducare a inculpaților.

Împotriva hotărârilor nominalizate au declarat recursuri ordinare: 5.1. Avocatul Cerga Ion în numele inculpatului Necoară Vladimir, solicitând casarea sentinței și a deciziei și pronunțarea o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță - prin care a recalifica acțiunile lui Necoară Vladimir de la art.2171 alin.(4) lit. d) Codul penal la art.art.27, 2171 alin.(3) Cod penal și în baza acestui articol numirea unei pedepse minimă în limitele sancțiunii prevăzute de art.2171 alin.(3) Cod penal, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioada de 2 ani, potrivit art.90 Cod penal. În susținerea cerințelor, apărarea a invocat următoarele aspecte: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel: instanța de apel a ignorant să se expună asupra faptului lipsei a 104 pastile- «SUBUTEX 8 mg buprenorphin»; necoincidența adreselor enumerate în rechizitoriu cu celea stabilite în cadrul cercetării judecătorești; - instanță a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței: eroare constă în încălcarea prevederilor art.art.8 alin.(2), (3), 24, 27 alin.(1) lit. f), alin.(2), 76 alin.(1), (3), 81, 90 alin.(1), (2), (3), 101 alin.(4), 384 alin.(1) pct.3), 385 din Cod de procedură penală, manifestând-se ca un organ de urmărire penală și acceptând presupunerea acuzării cu calitate de o probă certă fără fi examinate acelea 104 pastile- Subutex 8 mg buprenorphin» fantome. La fel, instanța de fond și de apel, contrar prevederilor art.142 alin.(1), (2) Cod de procedură penală a admis presupunerea cu referire la 104 pastile – „Subutex 8 mg buprenorphin„ în lipsa concluziei unui specialist înscris în Registru corespunzător; - nu au fost întrunite elementele infracțiunii: având lipsa celor 104 pastile- „Subutex 8 mg buprenorphin„ fantome, acțiunile condamnatului Necoară Vladimir nu întrunesc calificativul „în proporții deosebit de mari”; 12 - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită: având lipsa celor 104 pastile - „SUBUTEX 8 mg buprenorphin„ fantome, instanțele greșit au încadrat acțiunile condamnatului potrivit art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. În context, recursul este axat pe aceleași afirmații, care au fost invocate în apel. 5.2 Avocatul Răileanu Petru în interesele inculpatului Caldarean Eugeniu, care a solicitat casarea integrală a sentinței și a deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la o nouă rejudecare în alt complet de judecată. În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă argumente similare celor menționate în cererea de apel (pct.3.3 din prezenta decizie), indicând următoarele: - învinuirea menționata este neclară și ne concretă contravine principiului legalității stipulat de art.7 Cod de procedură penală și anume criteriilor de accesibilitate și previzibilitate și art.17 Cod de procedură penală, art.26 din Constituția Republicii Moldova, care prevăd dreptul la apărare, deoarece persoana nu se poate apăra efectiv de o învinuire imprecisă și neclară; - prin învinuirea înaintată nu s-au stabilit circumstanțele ce au importantă pentru justa soluționare a cauzei și anume: data, ora și împrejurările în care au fost comise pretinsele acțiuni criminale, deși potrivit dispozițiilor art.281 alin.(2) Cod de procedură penală, ordonanța de punere sub învinuire inter alia trebuie să cuprindă formularea învinuirii cu indicarea datei, locului, mijloacelor și modului de săvârșire a infracțiunii, or instanță în corespundere cu art.325 Cod de procedură penală, examinează cauza în limita învinuirii formulată în rechizitoriu. Evident, că o învinuire ne concretă, îi creează persoanei puse sub învinuire, obstacole în pregătirea unei eficiente apărări, ceea ce vine în contradicție cu art.6 a Convenție; - de către acuzarea nu a fost stabilite persoanele cărora presupus a fost distribuite substanțe narcotice fiind indicat „Ulterior realizând acelea-și substanțe psihotrope către mai multe persoane necunoscute deținători ai numerelor SIM: xxxx la prețul de 600 lei per pastilă”; - organul de urmărire penală nu a audiat nici unul presupus cumpărător al substanțelor narcotice, ce indică la faptul că acestea nu erau substanțe narcotice, iar persoanele stabilite ar confirma adevărul, ceia ce nu convenea organului de urmărire penală care deja au raportat conducerii despre descoperirea infracțiunii; - capătul învinuirii incriminate ce se referă la depistarea a 3 pastile în blocul locativ nr. xxxx, mun. Chișinău, nu are nici o atribuție la dl Caldarean Eugeniu; - în cadrul urmăririi penale au fost admise un șir de încălcări procedurale care nu pot fi admise ca probe, iar actele procesuale fiind întocmite cu încălcări grave a legislației procesuale care urmează a fi declarate nule. Astfel, la 13.05.2015, ofițer superior de investigații al secției nr. 1 a Direcției nr. 4 a INI a IGP Sergiu Godoroja a întocmit procesul-verbal de constatare a infracțiunii, care la 14.05.2015 a fost repartizat spre examinare OUP V. Gurbulea pentru examinare conform art. 274 din Codul de procedură penală, iar de către persoane necunoscute data de 14.05.2015, care figurează pe ștampila registrului de înregistrare a infracțiunilor a CCCI a INI a 13 IGP și data plasată până la text a fost falsificată și modificată fiind ștearsă și plasată data de 21.05.2015. Materialul a fost repartizat dlui Valeriu Gurbulea cu data din urmă la 14.05.2015, (vol.I pag. 17). Astfel, apelantul consideră că ordonanța de pornire a urmăririi penale 2015560053 din 21.05.2015 este una ilegală și a fost întocmită de o persoana neîmputernicită, iar toate acțiunile de urmărire penală posterioare sunt ilegale și nu pot fi admise în procesul penal; - în cadrul cauzei penale 2015560053 nu a fost stabilit termenul de urmărire penală și la materialele procesului penal nu există nici o ordonanță de fixare a termenului de urmărire penală în acest sens și de către organul de urmărire penală în mod flagrant a fost încălcată competența materială și teritorială efectuării urmăririi penale. Recurentul face trimitere la temeiul de casare stipulat în art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală instanță de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. 5.3. Avocatul Leanca Liliana în numele inculpatului, care a solicitat casarea sentinței și deciziei instanței de apel și pronunțarea o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță - prin care a recalifica acțiunile lui Bivol Ion în baza art.217 alin.(2) Cod penal. În context, recursul este axat pe aceleași afirmații, care au fost invocate în apel, invocând următoare argumente: - în acțiunile lui Bivol Ion, elementelor constitutive al infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, și anume - lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii privind circulația ilegală a substanțelor psihotrope (analog al drogurilor) în scop de înstrăinare, prin păstrarea, transportarea, distribuirea în scop de înstrăinare ilegală a substanțelor psihotrope în proporții deosebit de mari, cu utilizarea substanțelor psihotrope a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, în proporții deosebit de mari; - instanțele de judecată și-au motivat soluția de condamnare a lui Ion Bivol bazându-se doar pe probele aduse de organul de urmărire penală cărora de fapt le-au dat o apreciere eronată, fără a stabili circumstanțe importante pentru confirmarea soluției de condamnare și stabilire a adevărul și anume: lipsește dovada incontestabilă al vinovăției lui Ion Bivol precum-că el în perioada indicată de învinuire a păstrat, transportat și realizat în total 306 pastile ”Subutex 8mg buprenorphin”, cu masa totală de 2,448 gr.(a câte 0,008 gr comprimata), care conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006 constituie proporții deosebit de mari, dintre care 137 unității cet. Caldarean Eugeniu, 104 cet. Necoară Vladimir și 65unități persoanelor nestabilite; lipsește dovada că anume inculpați în cauză au plasat la adresele indicate în învinuire a presupusele substanțe psihotrope- comprimat ”Subutex”; lipsește vreo dovadă ce anume au realizat inculpați prin ascunzișurile enumerate prin rechizitoriu; lipsește informația despre cumpărătorii, identificarea lor, 14 care cumpărător și din care ascunziș a preluat presupusă substanța ilegală; cât și ce anume au procurat presupuși cumpărătorii; lipsa substanței psihotrope în cantitate de 306 pastile; - instanța de fond și instanța de apel nu au cercetat în cadrul cercetării judecătorești vreo probă materială în sensul identificării substanțelor și componenței acesteia și însăși 306 de pastile; - lipsa unui raport de expertiză ce ar constata că marfa presupus înstrăinată cumpărată de către inculpați și plasată pe adresele enumerate în rechizitoriu, prezintă o substanța psihotropă Subutex sau altă substanță psihotrope; - declarațiile lui Ion Bivol sunt susținute și de toate celelalte probe prezentate de acuzare și cercetate de către instanțele de judecată ,însă care au fost eronat interpretate și ca urmare instanțele de judecată au dat faptei săvârșite de către Ion Bivol o încadrare juridică greșită fiind acțiunile lui încadrate în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal pe cât probele prezentate incontestabil dovedesc faptul că inculpatul Ion Bivol a săvârșit infracțiune prevăzută de art.217 alin.(2) Cod penal adică transportarea, procurarea, păstrarea substanțelor psihotrope, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare; - cu referire la corpurile delicte, ridicate de la inculpatul Bivol Ion de la domiciliu din data de 30.03.2016, cât și a sumei bănești în mărime de 5 000 dolari, apărarea solicită de a le restitui ultimului, din motivul, că nu a fost dovedit faptul, că au fost dobândite urmare a activități infracționale imputate or în ședința de judecată, martorii Argintam Maria, Argintam Nicolae, Miron Mihail, cât și inculpatul Bivol Ion au indicat faptul, că sumele bănești i-au fost transmise de către tatăl său biologic, înainte de deces. În cadrul urmăririi penale, a fost încălcat flagrant drepturile inculpatului Bivol Ion la apărare, ce se dovedește prin următoarele: - apărătorul Grigore Botnaru nu a participat la reținerea cet. Bivol Ion, cu atât mai mult la audierea ultimului în calitate de bănuit, participarea ultimului la acțiunile procesuale este expusă prin mandatarul anexat la cauză; - faptele expuse sunt confirmate prin declarațiile învinuitului Bivol Ion din data de 08.08.2016, declarațiile învinuitului Bivol Ion date în ședința de judecată judecătorului de instrucție, instanță de fond, cât și prin declarațiile date de către cet Argintam Maria, Miron Mihail, audiați la cererea apărării; - Argintaru Maria, Bivol Tudor și Miron Mihail, audiați la cererea apărării în cadrul dosarului penal au confirmat cele expuse în fața judecătorului de instrucție din data de 19.08.2016. Astfel, reieșind din materialele cauzei penale, (f.d.8 vol. 3), este prezent procesul-verbal de reținere a lui Bivol Ion, din data de 30.03.2016, orele 11:35-11:45, cu participarea apărătorului Rotaru Vitalie; - procesul verbal este consemnat la rubrica apărător, dar de facto mandatul avocatului, care certifică prezența sa lipsește; - de către OUP Radu Botezatu este indicat faptul, că în localul biroului nr.418 al INI a IGP se efectuează percheziția la cet. Bivol Ion, iar în urma percheziției 15 corporale a bănuitului Deleu Gheorghe au fost ridicate cinci obiecte indicate în procesul verbal, iar la f.d.12, drepturile bănuitului Bivol Ion nu sunt consemnate de prezența apărătorului; - audierea bănuitului Bivol Ion (f.d.11 vol. III) din data de 30.03.2016, orele 12:00-12:05, a avut loc de asemenea în lipsa apărătorului; - reieșind din procesul verbal de informare despre finisarea urmăririi penale, din data de 28.09.2016, în procesul nominalizat apărătorul Botnaru Grigore, în prezența învinuitului Bivol Ion a indicat, că urmărirea penală nu este finisată, în contextul în care la data de 28.09.2016 de către avocat a fost contestată în baza art.art.2991-2992 Cod de procedură penală, acțiunile procurorului a refuzului de examinare în conformitate cu prevederile art.274 Cod de procedură penală acțiunile colaboratorilor de politie cu referire la falsificarea probelor, cât și a reținerii ilegale, cu încălcările legislației procesual penale ale bănuitului. S-a indicat că se va face cunoștință cu materialele cauzei, după ce se va expune organul de urmărire penală pe faptele depuse.

În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință asupra recursurilor ordinare declarate, prin care solicită ca acestea să fie declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.

Judecând recursurile ordinare pe baza materialelor din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit conchide că acestea urmează a fi respinse din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. Conform art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. De asemenea, reieșind din esența criticilor invocate în recursuri de către titularii acestor cereri, Colegiul penal lărgit reține că argumentele recursurilor sunt aceleași care au fost invocate și în textul cererilor de apel declarate de către apărare și se fundamentează pe dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor. Reieșind din conținutul cererilor de recurs declarate, Colegiul penal lărgit atestă că, recurenții invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat 16 soluția instanței, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, faptei săvârșite i s- a dat o încadrare juridică greșită. Referitor la temeiurile de recurs invocate de recurenți prin prisma pct. 6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată că, astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul că instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, iar prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc că instanță de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul penal lărgit respinge ca fiind declarative afirmațiile recurenților prin care se susține că instanța de apel nu a motivat detaliat fiecare argument susținut de apărare în cererile de apel. Verificând decizia recurată în raport cu argumentele invocate în cererile de apel, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că apelanții au primit răspuns la argumentele înaintate, iar simplul dezacord al titularilor cererilor de recurs cu soluția pronunțată în speță nu constituie temei de admitere a recursurilor în sensul formulat. Mai mult, Colegiul penal menționează că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță. Totodată, instanța de recurs reiterează că la etapa judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor de fond. Din atare considerente, Colegiul penal lărgit nu examinează criticele referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpaților conform infracțiunilor incriminate. Colegiul penal lărgit menționează că aprecierea probelor de către instanțele de fond poate să fie recunoscută ca o eroare gravă de fapt și reținută de instanța de recurs, doar în cazul unor expuneri denaturate - ce nu corespund conținutului faptic a 17 probelor, sau neluarea în considerare a acestora. Astfel, Colegiul penal apreciază critic argumentele recurenților, deoarece acestea nu confirmă că soluția emisă de instanța de apel ar contravine aprecierilor expuse în motivarea acesteia. În contextul dat, Colegiul penal lărgit menționează că, la rejudecarea cauzei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art.art.99-101, 414 și 436 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu- le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii incriminate. Cu referire la argumentele recurenților prin care se invocă nevinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii incriminate, instanța de recurs reține că, aceste afirmații ale apărării, au constituit obiect de examinare și în instanța de apel, respectiv la acest aspect instanța de apel s-a expus motivat și amplu argumentat în decizia recurată. Așadar, întru evitarea unor repetări inutile, instanța de recurs își însușește argumentarea respectivă a instanței de apel, reiterarea căreia nu o consideră necesară, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs România din 16 februarie 2010, statuează că art.6 §1 din CțEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (hotărârea Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Cu referire la criticile invocate de recurenți sub aspectul pct.8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, precum că, în acțiunile inculpaților nu sunt întrunite elementele infracțiunilor imputate, Colegiul penal lărgit le consideră neîntemeiate și urmează a fi respinse. În acest sens, se menționează că, potrivit prevederilor art.113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal lărgit reține că, instanțele ierarhic inferioare, judecând cauza și verificând probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată cu respectarea prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă, potrivit art.101 Cod de procedură penală, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, întemeiat ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpaților Bivol Ion, Necoară Vladimir și Caldarean Eugeniu în comiterea infracțiunii imputate, fiindu-le stabilite o pedeapsă echitabilă, conform prevederilor legale. Prin urmare, se constată că, s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii, inclusiv vinovăția inculpaților Bivol Ion, Necoară Vladimir și Caldarean Eugeniu, după cum rezultă din sentința primei instanțe și decizia instanție de apel, care s-au pronunțat asupra circumstanțelor de fapt, și-au motivat concluzia bazându- 18 se pe cumulul de probe pertinente și concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și apreciate în mod obiectiv. Mai mult, instanța de recurs remarcă faptul că, argumentele recurenților privind nevinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, au format obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de apel, cărora instanța le-a dat o apreciere argumentată, expusă în prezenta decizie la pct.4.1, pe care instanța de recurs o însușește și a cărei reluare consideră că nu se mai impune, având în vedere și faptul, că verificând hotărârea atacată în raport și cu prevederile art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, în sensul că nu se identifică existența și a altor motive care, analizate din oficiu, să ducă la casarea hotărârii atacate. Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că, potrivit prevederilor art.art.27, 414 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanța, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Aprecierea sau reaprecierea probelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propun recurenții este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.427 Cod de procedură penală. În ceea ce ține de temeiul pentru recurs indicat de către avocatul Cerga Ion în numele inculpatului Necoara Vladimir și de către avocatul Leanca Liliana în numele inculpatului Bivol Ion, prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală, instanța de recurs menționează că recurenții nu au motivat recursurile sub aspectul temeiului de casare invocat. În conținutul cererilor de recurs nu se menționează concret care ar fi acele prevederi legale, în care urmau a fi încadrate juridic fapta greșit calificată de către instanțele de fond. În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursuri, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a sentinței, reproduse în pct.2 precum și a deciziei instanței de apel și reproduse în pct.4.1 din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de fond și instanța de apel legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpaților, și încadrarea juridică corectă a acțiunilor lor infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile inculpaților, martorilor, procesele-verbale de percheziție la domiciliu, întocmite în privința inculpaților, procesele-verbale de ridicare în cadrul măsurilor speciale de investigații a substanțelor psihotrope, procesele-verbale de consemnare a măsurilor speciale de investigați, procesele-verbale de examinare și atașare a corpurilor delicte, rapoartele de expertiză chimică a substanțelor psihotrope ridicate, fiecare probă fiind apreciată în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din 19 punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanțele de fond au argumentat detailat motivele pentru care au fost respinse versiunile apărării, probele administrate confirmând în mod concludent că faptei comise i s-a dat o încadrare juridică corectă în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, ca circulație ilegală a drogurilor, prin păstrare, transportare în scop de înstrăinare, săvârșită în proporții deosebit de mari. Potrivit jurisprudenței naționale, înstrăinarea ilegală de droguri reprezintă orice acțiune în urma căreia posesor al substanțelor respective devine o altă persoană (vânzare, etc.). Intenția de a înstrăina substanțele menționate reprezintă dorința, planul unei persoane care declanșează acțiuni în acest sens, cum ar fi: păstrarea, transportarea acestora, plasarea într-un ambalaj comod pentru înstrăinare etc. Astfel, instanța de apel corect a conchis că probele administrate în prezenta cauză penală demonstrează faptul că, inculpatul Bivol Ion, acționând cu o intenție unică de obținere de profit și urmărind scopul realizării circulației ilegale a substanțelor psihotrope, exprimat în păstrarea, transportarea și distribuirea ilegală a acestora în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare, o perioadă îndelungată în perioada 25 aprilie 2015-30 martie 2016, a plasat anunțuri în locurile publice din mun. Chișinău, privind realizarea drogurilor sub formă de pastile „Subutex” la prețul de 400 lei per pastilă, indicând ca telefon de contact numerele de telefon, care aparține persoanei cu numele convențional de contact „Andrei” și la care au apelat mai multe persoane, inclusiv inculpați Caldarean Eugeniu și Necoară Vladimir. În această consecutivitate se reține că inculpatul Bivol Ion a creat mai multe conturi electronice pe site-urile companiilor Bpay, WebMoney și alte site-uri, numerele cărora le expedia prin apeluri telefonice, inclusiv prin mesaje către cumpărătorii substanțelor psihotrope, care după achitarea prin transfer Online a sumei de 400 lei, per comprimată „Subutex”, primeau prin sms coordonatele aflării pachetului cu comprimatele „Subutex”, fapt confirmat prin declarațiile martorilor Scarlat Alina, Pricop Ana, Argintam Maria, Grosu Elena, Chichioi Constantin, din cadrul urmăririi penale, potrivit cărora ultimii au ridicat de la compania Bpay, WebMoney anumite sume de bani pe care ulterior le-au transmis inculpatului BIVOL Ion, inclusiv și prin procesul-verbal de ridicare din 22 decembrie 2015, care conținea informația, cu privire la conturile Bpay xxxx, Artosis” SRL; procesul-verbal de examinare din 23 decembrie 2015, acțiune procesuală în cadrul căreia au fost supuse examinării informațiile în format electronic ridicate la 22 decembrie 2015, de la compania „Artosis” SRL, privind rulajul conturilor Bpay nr. xxxx; procesul-verbal de examinare din 23 decembrie 2015, din care rezultă, că Bivol Ion a retras mijloacele bănești din contul nr. 11043013, utilizat la tranzacții în comercializarea drogurilor, care a fost activ cea mai lungă perioadă de timp, este persoana cu numele convențional „Andrei” din interceptările convorbirilor telefonice precum și prin alte probe și documente apreciate, conform prevederilor art.101 Codul de procedură penală. 20 Colegiul penal lărgit remarcă faptul că s-a constatat cu certitudine că în perioada indicată, inculpatul Bivol Ion a păstrat, transportat și realizat în total 306 pastile „Subutex 8 mg buprenophin”, cu masa totală de 2,448 gr., (a câte 0,008 g per comprimată), care conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții deosebit de mari, dintre care: 137 unității inculpatului Caldarean Eugeniu; 104 unității inculpatului Necoară Vladimir și 65 unități persoanelor nestabilite. Totodată, Colegiul penal lărgit mai reține că inculpații Caldarean Eugeniu și Necoară Vladimir urmărind scopul obținerii unui profit nejustificat legal, rezultat din vânzarea substanțelor psihotrope, începând cu o perioadă nestabilită până la 30.03.2016, au procurat de la cet. Bivol Ion substanțele psihotrope sub formă de pastile „Subutex” la prețul de 400 lei per pastilă, ulterior realizând aceleași substanțe psihotrope către mai multe persoane necunoscute, la preț de 600 lei per pastilă. Din informația obținută în cadrul efectuării măsurilor speciale de investigații, la vânzarea, procurarea substanțelor psihotrope era folosită metoda de procurare preplătită, plata fiind efectuată prin intermediul terminalelor Bpay și WebMoney, iar după ce primeau banii la conturile deschise, persoana era anunțată prin telefon sau SMS de unde poate fi preluată substanța psihotropă. Mai mult, faptul realizării, procurării substanțelor psihotrope a fost dovedit și prin stenogramele comunicărilor telefonice între inculpați și alte persoane care procurau aceste substanțe, în cadrul cercetării judecătorești fiind reproduse aceste înregistrări audio și mesaje SMS. Reieșind din aceste convorbiri, inculpatul Bivol Ion, care în convorbirile telefonice se prezenta cu numele convențional „Andrei” se telefona cu inculpați Necoară Vladimir și Caldarean Eugeniu, care procurau de la acesta substanțele psihotrope, precum și cu alte persoane identificate predominant în informațiile prezentate în materialele cauzei penale. Scopul acestor convorbiri fiind cantitatea de pastile care urmează a fi realizată, prețul, modalitatea de plată, fiind cea descrisă mai sus, precum și locul unde erau plasate pastilele. Inculpații comunicau cifrat întrei ei, despre circuitul ilegal de substanțe psihotrope. Fiind audiați în instanță de judecată, inculpații Bivol Ion, Necoară Vladimir și Caldarean Eugeniu, au confirmat că vocile de pe înregistrările audio interceptate le aparțin. Tot la acest capitol, Colegiul penal lărgit relevă și faptul că inculpatul Bivol Ion, fiind audiat în instanță de fond a declarat că, în discuțiile telefonice, precum și în anunțurile plasate pe diferite site-uri se dădea drept persoana cu nume „Andrei”, fapt confirmat și de inculpați Caldarean Eugeniu, și Necoară Vladimir. Ultimii au confirmat că au purtat doar discuții telefonice în vederea procurării pastilelor cu persoana pe nume „Andrei” și pe care vizual nu l-au cunoscut, decât în cadrul gestionării prezentei cauze penale. Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit consideră că instanța de apel corect a constatat vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii incriminate, analizând și apreciind obiectiv cumulul de probe prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor. 21 De asemenea, instanța de recurs apreciază ca fiind declarative argumentele recurenților că inculpatul Caldarean Eugeniu a declarat că, nu comercializa pastile „Subutex”, dar ajuta prietena să procure pastile „Lirica”, or, conform procesului- verbal de percheziție din 30 martie 2016, efectuată la domiciliul lui Caldarean Eugeniu din str. Cuza Vodă 21/1, ap.174, mun. Chișinău au fost depistate și ridicate 3 bucăți de hârtie cu comprimate cu inscripția „Subutex” și nu au fost depistate careva pastile „Lirica”, pe care din spusele acestuia, ajuta pe alte persoane să le procure. Urmează a fi apreciate ca neîntemeiate și argumentele invocate de recurenți precum că instanța de apel nu a luat în considerație declarațiile inculpaților Caldarean Eugeniu și Necoară Vladimir, care au susținut, că pastilele erau procurate pentru consum personal, fiind consumatori de droguri, precum erau destinate și prietenilor, astfel vehiculând, că nu au realizat pastile și nu au avut careva profit, deoarece aceste argumente sunt în contradicție cu probele administrate și anume cu conținutul convorbirilor telefonice, interceptate în cadrul măsurilor speciale de investigație prin care se probează, că inculpați Caldarean Eugeniu și Necoară Vladimir, procurau pastilele „Subutex” de la inculpatul Bivol Ion la prețul de 400 lei per pastilă, le vindeau altor consumatori de droguri la prețul de 600 lei pentru o pastilă, inculpatul Caldarean Eugeniu realiza pastilele și fragmentat câte o jumătate de pastilă la prețul de 300 lei. Argumentele precum că vina inculpatului Bivol Ion în comiterea infracțiunii încriminate nu a fost confirmată, la fel urmează a fi apreciate critic, or, din probele administrate și cercetate sub toate aspectele s-a stabilit cu certitudine că inculpatul Bivol Ion deținea mai multe conturi deschise pe numele său, pe care era efectuată preplata pentru pastilele pe care le comercializa inculpatul. Mai mult, potrivit declarațiilor martorilor Miron Mihail, Grosu Elena, Pricop Ana și Scarlat Alina, aceștia erau rugați de către Bivol Ion să extragă din conturile Bpay și WebMoney sume bănești. Astfel, inculpatul Bivol Ion prin intermediul calculatorul modifica datele contului, introducând datele persoanei care urmează să extragă banii din cont, și aceasta se prezenta la sediul companiei Bpay sau WebMoney cu buletinul de identitate, primea sumele de bani pe care ulterior îi transmitea lui Bivol Ion. Colegiul penal lărgit apreciază critic argumentele apărării precum că organul de urmărire penală nu a identificat persoanele care procurau substanțele psihotrope, lipsa cantității acestora, că ar fi fost realizată în perioada supravegheată, deoarece organul de urmărire penală a stabilit cantitatea de pastile din discuțiile și acțiunile efectuate de către inculpați, mai mult ultimii nu au negat, că în această perioadă au procurat pastilele posibil în cuantumul indicat în actul de învinuite, doar, că alte gen decât „Subutex” pe care le consideră inofensive în opinia lor. Cele consemnate supra, evidențiază că instanța de apel a acordat o atenție sporită materialelor cauzei, înlăturând justificat și prin argumente temeinice versiunea părții apărării despre nevinovăția inculpaților. 22 Rezumând cele expuse, Colegiul penal lărgit statuează că temeiurile pe care s-au bazat recurenții în recursurile declarate, nu sunt imputabile deciziei atacate. În acest context, Colegiul penal lărgit va respinge argumentele apărării precum că instanța de apel nu a respectat cerințele art.414 Cod de procedură penală, care obligă instanța să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel și să verifice probatoriul administrat, întrucât reieșind din decizia contestată se învederează că aceasta cuprinde atât descrierea și analiza detaliată a tuturor probelor, cât și răspunsurile argumentate chestiunile esențiale. Instanța de recurs se raliază argumentelor expuse în decizia instanței de apel, totodată, notând că, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO se admite însușirea concluziilor instanțelor ierarhic inferioare de către instanțele ierarhic superioare, în cazul când constatările acestora sunt fundamentate în fapt și în drept, fiind amplu prezentate în hotărârile atacate, constatându-se că la administrarea probelor nu au fost încălcate drepturile și libertățile constituționale ale participanților la proces, iar probele puse la baza hotărârilor nu conțin erori procesuale ce ar putea influența autenticitatea concluziilor formulate de instanțe. Respectiv, Colegiul penal lărgit consideră necesar de a menționa că, potrivit statuărilor expuse de Curtea Europeană în hotărârile sale, aceasta a evidențiat cu titlul de principiu că, instanțele judecătorești trebuie să-și motiveze deciziile în temeiul art.6§1 al Convenției (cauza Ruiz Torija vs. Spain, 9 decembrie 1994, §29). Totuși, instanțele nu sunt obligate să ofere un răspuns detaliat la fiecare argument al părților, mai cu seamă dacă el este invocat în mod repetat, iar extinderea la care se aplică această obligație de a prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei și circumstanțele cauzei, or, în opinia Curții, în cazul în care instanța supremă refuză să admită o cauză din motivul că nu sunt întrunite temeiurile legale pentru această cauză, o motivare foarte succintă poate satisface cerințele art.6 din Convenție (cauza Bachowski vs. Polonia din 02.11.2010). Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune soluția de respingere ca inadmisibile a recursurilor ordinare declarate de către avocați în numele inculpaților.

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocatul Cerga Ion în numele inculpatului Necoară Vladimir, de către avocatul Răileanu Petru în numele inculpatului Caldarean Eugeniu și de către avocatul Leanca Liliana în numele inculpatului Bivol Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 februarie 2018, în cauză penală privindu-i pe Bivol Ion xxxx, Necoară Vladimir xxxx și Caldarean Eugeniu xxxx cu menținerea deciziei atacate. 23 Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 12 martie 2020. Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Nadejda Toma Ion Guzun Victor Boico 24