1ra-1842/2019 — art.192-1 alin. 1

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 14 ianuarie 2019, Moldovan Ghenadie a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.192/1 alin. (1) Codul penal, fiindu-i numită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 90 Codul penal executarea pedepsei a fost suspendată pe un termen de probațiune de 3 ani. În conformitate cu art. 90 alin. (6) Codul penal a fost obligat de a trece un tratament de alcoolism.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Moldovan Ghenadie la XXXXX aproximativ pe la ora 23:15, urmărind scopul răpirii unui mijloc de transport fără scop de însușire, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale prevăzând urmările lor, în mod conștient dorind survenirea acestora, aflându-se pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX, s-a apropiat de autoturismul de model „Vaz 2101”, cu n/î XXXXX, ce aparține cet. Timoșco Boris, lăsat fără supraveghere de proprietar și acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului său, folosindu- se de faptul că nu este văzut de nimeni, a pătruns în interiorul automobilului vizat și a forțat automobilul (l-a împins), ca ulterior să-i pornească motorul 1 prin cuplarea firelor electrice, însă a fost depistat de către colaboratorii de poliție la volanul automobilului, care staționa la intersecția străzilor Ion Dumeniuc și Nicolae Milescu Spătaru din mun. Chișinău.

Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Pavalatii Alexandru în numele inculpatului Moldovan Ghenadie, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi decizii prin care inculpatul sa fie achitat. 3.1. În motivarea apelului s-a invocat că: - nu sunt prezente semnele constitutive ale componenței infracțiunii prevăzută de art. 192/1 alin.(l) din Codul penal; - nu este întregită latura obiectivă, care constă în deposedarea și folosirea mijlocului de transport, cât și latura subiectivă din motiv că nu a avut intenția de a comite infracțiunea; - organul de urmărire penală nu a prezentat instanței probe pertinente și relevante, care ar fi confirmat învinuirea adusă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2019, a fost respins ca nefundat apelul avocatului fiind menținută sentința primei instanțe fără modificări.

În motivarea deciziei s-a invocat că, Colegiul penal, audiind participanții prezenți, examinând materialele cauzei penale, a considerat apelul ca fiind nefondat și pasibil de respins, iar sentința atacată legală și întemeiată. Conform art.414 alin.(l) art. 415 alin. (1-2) Codul de procedură penală, instanța de apel a constatat că, la pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Moldovanu Ghenadie a săvârșit infracțiunea imputată lui. Colegiul penal a stabilit că, aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, care au fost corect apreciate respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Colegiul penal a mai conchis că, declarațiile depuse de către inculpat prin care nu-și recunoaște vina în comiterea infracțiunilor imputate, nu corespund adevărului, depuse în încercarea de a se eschiva de la răspunderea penală și se combat prin probele analizate și apreciate la cauza penală.

Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău pronunțată la 17 aprilie 2019, a fost contestată la 18 mai 2019 cu recurs ordinar de către avocatul Pavalatii Alexandru, în numele inculpatului Moldovan G., prin 2 care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei cu pronunțarea unei noi decizii prin care inculpatul să fie achitat. Recursul a fost declarat în baza art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală - nu au fost întrunite elementele infracțiunii. 6.1. În motivarea recursului s-a invocat că: - nu sunt prezente semnele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzută de art. 192/1 alin.(l) din Codul penal; - nu este întregită latura obiectivă, care constă în deposedarea și folosirea mijlocului de transport, cît și latura subiectivă din motiv că nu a avut intenția de a comite infracțiunea; - vinovăția inculpatului nu a fost dovedită;

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează asupra inadmisibilității acestuia din considerentele ce urmează. Instanța de recurs, potrivit dispoziției art.432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate corespunzător de către recurent. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În prezenta cauză, Colegiul menționează că apărătorul inculpatului Pavalatii A., și-a întemeiat recursul declarat în baza art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală invocând că, în acțiunile inculpatului nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Colegiul penal, verificând lucrările dosarului în raport cu cele invocate de către recurent, consideră că, temeiul menționat supra, nu și-a găsit confirmarea în prezenta speță. 3 Astfel, instanța de recurs consemnează că instanța de apel, examinând cele imputate inculpatului, s-a expus motivat asupra probelor acumulate, constatând că acestea sunt verosimile, pertinente și concludente, concluzionând privitor la demonstrarea vinovăției acestuia în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.192/1 alin.(l) Cod penal - Răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire. Referitor la argumentul recurentului precum că, nu este întregită latura obiectivă, care constă în deposedarea și folosirea mijlocului de transport, cât și latura subiectivă din motiv că nu a avut intenția de a comite infracțiunea. Latura obiectivă a infracțiunii se realizează prin acțiunea de răpire, care poate fi înfptuită prin mai multe modalități capturarea mijlocului de transport și deplasarea, pătrunderea forțată în salon, pornirea și deplasarea. Deplasarea mijlocului de transport, înseamnă schimbarea poziției inițiate a cestuia mișcarea lui indiferent de modul în care s-a realizat și distanța parcursă. De asemenea instanța de apel și-a motivat soluția prin prisma semnelor componente ale infracțiunii, argumentând existența laturii obiective, contrar afirmației recurentului. Aici, Curtea de Apel a menționat declarațiile martorului Popov Vitalie, implicat în serviciu pe sectorul Ciocana, care a declarat că, aproximativ pe la ora 01:00, noaptea patrulînd la intersecția străzilor N. M Spătaru, a observat un automobil parcat neregulamentar. Apropiindu-se de automobil au văzut că, la volanul acestuia se afla o persoana de gen masculin, care era aplecată și sub volan unea careva fire electrice. Vizibil erau firele de la lacătul de pornire a automobilului. La întrebarea ce face, a răspuns că, dorește să pornească automobilul și nu poate. Persoana era în stare de ebrietate avansată; declarațiile părții vătămate, Timoșenco Boris, din care rezultă că, a lăsat mașina lîngă casă, dar cînd s-a uitat peste geam deja nu mai era, în locul parcat, găsind-o apoi pe str. Domeniuc la intersecție, la volanul căruia se afla inculpatul în stare de ebrietate. Colegiul penal mai conchide că, instanța de apel argumentat s-a referit și la declarațiile inculpatului, apreciindu-le critic și constatând că, sunt combătute prin declarațiile părții vătămate, Timoșenco Boris și martorului Popov Vitalie, precum și prin procesul –verbal de cercetare la fața locului din 04.07.2018 și ordonanța de recunoaștere și anexarea corpurilor delicte la cauza penală din 06.07.2018. S-a expus argumentat Curtea de Apel și asupra prezenței laturii subiective menționând că, aceasta se manifestă prin intenția directă de răpire a mijlocului de transport. 4 Prin urmare, instanța de recurs verificând legalitatea hotărârii atacate și materialele cauzei, consideră că instanța de apel, just a stabilit starea de fapt și vinovăția inculpatului Moldovan Ghenadie Nicolae privind săvârșirea infracțiunii imputate și corect a evaluat probatoriul în cauză, iar argumentele invocate de recurent au constituit obiect de examinare în instanța de apel fiind combătute în hotărârea adoptată și oferite răspunsuri motivate asupra chestiunilor abordate, iar temeiul de casare invocat nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat în prezenta speță. Reieșind din cele sus expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile indicate de recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, ce ar constitui motiv de implicare a instanței de recurs, în sensul intervenirii în decizia instanței de apel, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursului ordinar declarat la caz, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Pavalatii Alexandru în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2019, în cauza penală în privința lui Moldovan Ghenadie XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 12 martie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda 5