1ra-629/20 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei (sediul Central) din 23 aprilie 2019, cauza fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul Velcinschi Artiom a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînschis. Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Velcinschi Artiom a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 1 an. A fost recunoscut vinovat Damaschin Rustam de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Damaschin Rustam a fost suspendată condiționat pe un termen de 1 an. 1 Prin aceeași sentință a fost condamnat și Taran Ștefan în privința căruia nu s- a declarat recurs ordinar. S-a dispus încasarea în mod solidar de la Velcinschi Artiom, Damaschin Rustam și Taran Ștefan în beneficiul părții vătămate Vîbranovschi Borin suma de 3000 lei cu titlu de prejudiciu moral, în partea încasării sumei de 10 000 lei ca prejudiciu material s-a lăsat să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. S-a dispus încasarea în mod solidar de la Velcinschi Artiom, Damaschin Rustam și Taran Ștefan în beneficiul statului suma în mărime de 112 lei 25 bani, cu titlu de cheltuieli judiciare. 1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpatul Velcinschi Artiom în perioada de timp cuprinsă între 18.05.2018-20.05.2018, fiind în complicitate cu Damaschin Rustam și Taran Ștefan, urmărind scopul de profit și sustragere a bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil acțiunilor sale și dorind survenirea acestora, prin forțarea lacătului ușii, au pătruns în depozitul situat în XXX, de unde au sustrat pe ascuns un set de mobilă format dintr-un pat și două fotolii confecționate din piele de culoare maro în valoare totală de 11 760 lei, un pat-divan confecționat din piele de culoare neagră în valoare de 11 760 lei, o mașină electrică de curățat legumele în valoare de 5 880 lei, un aparat de sudat universal în valoare de 14 700 lei, un pistol pulverizator pentru automobile de model „SATA” în valoare de 1500 lei, un aparat de șlefuit pentru automobile în valoare de 160 lei, trei seturi de chei tubulare în valoare totală de 3 920 lei, un set de șurubelnițe cu mâner în valoare de 980 lei, o rangă metalică cu lungimea de 2,5 m în valoare de 500 lei, astfel cauzându-i părții vătămate daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 57 840 lei. Astfel, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Velcinschi Artiom a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, furtul – „sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane, cu pătrundere în încăpere sau în alt loc de depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”. 1.

Damaschin Rustam se învinuiește în acea că în perioada de timp cuprinsă între 18.05.2018-20.05.2018, fiind în complicitate cu Velcinschi Artiom, Taran Ștefan urmărind scopul de profit și sustragere a bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și dorind inevitabil survenirea acestora, prin forțarea lacătului ușii, au pătruns în depozitul situat în XXX, de unde au sustras pe ascuns, un set de mobilă format dintr-un pat și două fotolii confecționate din piele de culoare maro în valoare totală de 11 760 lei, un pat- divan confecționat din piele de culoare neagră în valoare de 11 760 lei, o mașină electrică de curățat legumele în valoare de 5 880 lei, un aparat de sudat universal în valoare de 14 700 lei, un pistol pulverizator pentru automobile de model „SATA” în valoare de 5 880 lei, un aparat de șlefuit pentru automobile în valoare de 1960 lei, trei seturi de chei tubulare în valoare totală de 3 920 lei, un set șurubelnițe cu mâner în valoare 2 de 980 lei, o rangă metalică cu lungimea de 2,5 m în valoare de 500 lei, astfel cauzându-i părții vătămate o daună materială de proporții considerabile în sumă totală de 57 840 lei. Astfel, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Damaschin Rustam a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, furtul – „sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane, cu pătrundere în încăpere sau în alt loc de depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”. 2. Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, aceasta a fost atacată cu apel de către: 2.1. Avocatul Dariev Boris în numele parții vătămată Vîbranovschi Boris, care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea sentinței cu pronunțarea unei noi decizii prin care inculpaților să le fie stabilită o pedeapsă mai aspră cu admiterea integrală a acțiunii civile, dispunând încasarea de la inculpați în mod solidar în beneficiul său despăgubirile materiale în valoare totală de 10 000 lei și despăgubiri morale în sumă de 10 000 lei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2019, s-a admis apelul declarat, s-a casat sentința în partea ce ține de soluționarea acțiunii civile ce ține de prejudiciul material, a rejudecat cauza și a pronunțat în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță. S-a admis acțiunea civilă și s-a încasat în mod solidar de la Velcinschi Artiom, Damaschin Rustam și Taran Ștefan în beneficiul părții vătămate Vîbranovschi Boris prejudiciul material în mărime de 10 000 lei. În rest s-au menținut prevederile sentinței. 3.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat că, în speță au fost îndeplinite cerințele individualizării și stabilirii pedepsei pentru inculpați, iar motivele de implicare în partea ce ține de individualizarea pedepsei și cuantumul acesteia precum și a modalității de executare a pedepsei nu a constatat. Cu referire la solicitarea apelantului referitor la încasarea prejudiciului moral, instanța de apel a specificat faptul că mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul apelantului în privința acțiunii civile în partea încasării prejudiciului moral, menținând sentința în această parte ținând cont de rolul acestora în comiterea infracțiunii, personalitatea inculpaților și atitudinea acestora față de cele comise, de suferințele părții vătămate. Astfel instanța de apel ținând cont de caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate părții vătămate, circumstanțele în care au fost cauzate aceste prejudicii, gradul de vinovăție al inculpaților, a concluzionat că cuantumul 3 prejudiciului moral de 3000 lei în beneficiul părții vătămate este unul vădit suficient, adecvat și proporțional împrejurărilor în care au fost săvârșite faptele infracționale și gravitatea consecințelor survenite, inclusiv cele reproduse în sentința instanței de fond. Totodată instanța de apel a conchis că prima instanță a făcut o greșeală în partea soluționării acțiunii civile cât privește încasarea prejudiciului material. Reieșind din materialele cauzei, instanța de apel a specificat faptul că această sumă de 10 000 mii lei urma a fi încasată în mod solidar din contul inculpaților, deoarece părții vătămate i s-a cauzat in prejudiciu material în urma acțiunilor infracționale ale inculpaților, rămânând nerestituite bunuri de 10 mii lei, contravaloarea patului-divan.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, a declarat recurs ordinar: 4.1. Avocatul Ciofu Ion în numele inculpaților Velcinschi Artiom și Damaschin Rustam, fără a invoca vreun temei pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu menținerea sentinței. Invocând faptul că: - la emiterea deciziei nu s-au luat în considerare declarațiile părții vătămate, date în cadrul urmăririi penale în care a declarat că Velcinschi Artiom și Damaschin Rustam s-au achitat pe deplin cu el cât cu prejudiciul moral, atât și cu prejudiciul material și cu cheltuielile de asistență juridică, scriind cerere de încetare a urmăririi penale pornită în privința ambilor deoarece s-au împăcat și nu are careva pretenții, având pretenții doar la Taran Ștefan.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului ca fiind vădit neîntemeiat, invocând faptul că în partea soluționării acțiunii civile instanța de apel corect a corectat greșeala omisă de către instanța de fond, legal a încasat în mod solidar de la toți trei inculpați contravaloarea bunului sustras.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal constată că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat nu îndeplinește cerințele de conținut. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. 4 Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz, Colegiul penal reține că, recurentul nu a indicat nici un temei pentru declarare a recursului ordinar, prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, criticând soluția instanței de apel în partea admiterii acțiunii civile. Colegiul penal analizând conținutul recursului declarat constată că recurentul critică decizia instanței de apel doar în latura civilă, indicând că cuantumul prejudiciului moral și a celui material stabilit de către instanța de judecată este nejustificat. Astfel, analizând textul deciziei atacate ( f.d. 232-245, Vol. I) în coraport cu motivele invocate de recurent, Colegiul penal atestă că, instanța de apel s-a expus argumentat și motivat, bazându-și just soluția din decizie, iar instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Prin urmare, ținând cont de cele invocate în recurs, Colegiul penal menționează că argumentele prescrise în recurs privind nesoluționarea justă a acțiunii civile de către instanța de apel, sunt considerate ca fiind neîntemeiate, deoarece acțiunea civilă a fost soluționată de către prima instanță corect și în conformitate cu art. 387 Cod de procedură penală, din care motiv soluția dată este susținută și de către instanța de recurs. În conformitate cu prevederile art. 219 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală „persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală pot intenta o acțiune civilă privitor la despăgubire prin restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvîrșirii faptei interzise de legea penală”. Reieșind din cele menționate, Colegiul penal conchide că suma de 10 000 lei reprezintă contravaloarea patului-divan sustras de către inculpați fapt care rezultă și din declarațiile părții vătămate care a declarat că bunurile sustrase au fost restituite parțial, în acest sens nu au fost depistate careva omisiuni din partea instanței de apel ce ar permite casarea deciziei adoptate, în contextul solicitărilor înaintate.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând 5 a fi menținută, iar recursul declarat urmează a fi declarat ca inadmisibil din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Ciofu Ion în numele inculpaților Velcinschi Artiom și Damaschin Rustam, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2019, în cauza penală privindu-i pe Velcinschi Artiom XXX și Damaschin Rustam XXX, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 12 martie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Țurcan Anatolie 6