1ra-238/2020 — art. 287 alin. 2 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 alin. 2 lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8, 12 CPP
1ra-238/2020 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-238/2020
Curtea Supremă de Justiție
DECIZIE
22 ianuarie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Cobzac Elena și Țurcan Anatolie
a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către
avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Perepecica Ivan și de către avocatul
Osoian Lilian în numele părții vătămate Xxxxx, prin care se solicită casarea sentinței
Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 10 ianuarie 2018 și a deciziei Colegiului penal
al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2018, în cauza penală privindu-i pe
Perepecica Ivan Xxxxx, născut la xxxxx,
originar din Xxxxx, domiciliat în Xxxxx;
Chiruneț Dmitri Xxxxx, născut la xxxxx,
originar și domiciliat în Xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 15.06.2016 - 10.01.2018;
Instanța de apel : 22.06.2018 - 28.11.2018;
Instanța de recurs ordinar : 23.08.2019 - 22.01.2020.
Asupra admisibilității recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul
penal al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 10 ianuarie 2018
inculpatul Chiruneț Dmitri a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 287 alin. (1) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de amendă în mărime
de 500 (cinci sute) unități convenționale, ceea ce constituie 10000 (zece mii) lei.
S-a dispus încasarea de la Chiruneț Dmitri în beneficiul părții vătămate Xxxxx
suma de 10000 (zece mii) lei, cu titlu de despăgubire materială a prejudiciului moral
cauzat.
Inculpatul Perepecica Ivan învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287
alin. (2). lit. b) Cod penal a fost achitat, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește
elementele infracțiunii.
Potrivit sentinței s-a constatat că, Perepecica Ivan intenționat, dându-și seama
de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod
conștient survenirea acestor urmări, acționând cu intenții huliganice, manifestate prin
deosebită obrăznicie și cinism, încălcând grosolan ordinea publică, pe data de 04 aprilie
2016 în jurul orelor 02:00, aflându-se pe strada Trandafirilor, mun. Chișinău, fără
1
careva motive a inițiat un conflict cu Xxxxx. Urmare acțiunilor huliganice, i-a aplicat
multiple lovituri peste diferite părți ale corpului, cauzându-i conform raportului de
expertiză medico-legală nr. 1614/D din 16 iunie 2016, vătămări corporale ușoare.
Împotriva sentinței au declarat apeluri:
3.1. acuzatorul de stat, procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica,
Artin Irina, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea
unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul
Perepecica Ivan să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.
287 alin. (2) Cod penal și stabilirea unei pedepse sub formă de amendă în mărime de
750 unități convenționale. Încasarea cheltuielilor judiciare din contul lui Perepecica
Ivan și Chiruneț Dmitri în sumă de 57 lei.
În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte:
- instanța de fond neîntemeiat a reținut o parte din declarațiile părții vătămate
Xxxxx, care cu certitudine a declarat atât la faza de urmărire penală, cât și în cadrul
cercetării judecătorești că i-au fost aplicate lovituri de către ambii inculpați. Cu atât
mai mult, Xxxxx nu a presupus, dar a afirmat că anume Chiruneț Dmitri a fost cel care
a inițiat conflictul și care primul a aplicat o lovitură din spate în regiunea capului, după
care au mai urmat două lovituri în față, după care cu genunchiul i-a aplicat lovitură în
regiunea organelor genitale. După ce a căzut jos, i-au fost aplicate lovituri peste cap și
corp, acesta a mai declarat că la acel moment deja lovituri primea din partea a două
persoane. Când a ridicat capul l-a observat și pe Perepecica Ivan, care îl numea cu
cuvinte necenzurate și care îi propunea să clarifice conflictul în parcul din preajmă. La
fel, Perepecica Ivan îl lovea ușor cu piciorul;
- astfel, la emiterea sentinței de achitare nu existau temeiuri pentru instanța de
judecată de a da o apreciere critică declarațiilor părții vătămate;
- instanța de judecată eronat a ajuns la concluzia că acțiunile inculpatului
Perepecica Ivan nu pot fi încadrate în componența infracțiunii prevăzute de art. 287
alin. (2) Cod penal;
- acuzarea a considerat că acțiunile acestuia se încadrează corect în baza art. 287
alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan
ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, care se deosebesc
prin obrăznicie deosebită, săvârșită de două sau mai multe persoane;
- acest fapt s-a dovedit atât în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul cercetării
judecătorești prin cumulul de probe care au fost acumulate;
- astfel, în cadrul ședinței de judecată partea vătămată Xxxxx a declarat că a primit
lovituri atât din partea lui Chiruneț Dumitru cât și a lui Perepecica Ivan, care a început
să-și bată joc de Xxxxx prin cuvinte înjositoare;
- potrivit conținutului raportului de constatare medico-legală nr. 1447 din
04.04.2016, s-a constatat că pentru efectuarea expertizei medico-legale au fost
suportate cheltuieli în sumă de 57 lei;
2
- conform prevederilor art. 229 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare
sunt suportate de către condamnat, instanța de fond având posibilitatea de a obliga pe
ultimul să recupereze cheltuielile judiciare.
3.2. avocatul Lilian Osoian în interesele părții vătămate Xxxxx, prin care a solicitat
admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului
stabilit pentru prima instanță prin care inculpaților Perepecica Ivan și Chiruneț Dmitri
să le fie aplicate pedeapsa prevăzută de Codul penal, ținându-se cont de solicitările
procurorului. Încasarea din contul inculpaților Perepecica Ivan și Chiruneț Dmitri a
prejudiciului moral cauzat părții vătămate în sumă de 100 000 lei și a cheltuielilor de
asistență juridică în mărime de 2600 lei.
În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte:
- instanța de fond a diminuat excesiv cuantumul prejudiciului moral de la 100 000
lei până la 10 000 lei și nu a încasat cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de
2600 lei, ce se confirmă prin chitanța nr. 65479394 din 06.10.2017, prin care se
confirmă că CA „Lilian Osoian” au fost transferați conform contractului de asistență
juridică nr. 28 din 18.07.2017 suma de 2600 lei;
-inculpatul Chiruneț Dmitrii urmează a fi tras la răspundere penală și aplicată
pedeapsa penală, or. materialele cauzei penale conțin probe ce confirmă vinovăția
acestuia.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2018,
apelurile declarate de acuzatorul de stat, procurorul în Procuratura mun. Chișinău,
oficiul Botanica, Artin Irina și de avocatul Osoian Lilian în interesele părții vătămate
Xxxxx au fost admise, casându-se sentința integral, inclusiv din oficiu, în baza art. 409
alin. (2) Cod de procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului
stabilit pentru prima instanță.
Perepecica Ivan și Chiruneț Dmitri au fost recunoscuți vinovați în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal, fiindu-le aplicată pedeapsă
cu amendă după cum urmează: lui Perepecica Ivan - 500 (cinci sute) unități
convenționale, ce constituie 10 000 (zece mii) lei, iar lui Chiruneț Dmitri - 700 (șapte
sute) unități convenționale, ce constituie 14 000 (paisprezece mii) lei.
S-a încasat, în mod solidar, de la inculpații Chiruneț Dmitri și de la Perepecica
Ivan în beneficiul părții vătămate Xxxxx suma de 2600 (două mii șase sute) lei, cu titlu
de cheltuieli de asistență juridică și suma de câte 25000 (douăzeci și cinci mii) lei
fiecare, cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunea civilă privind încasarea
prejudiciului moral a fost respinsă ca fiind nefondată.
Cheltuielile de judecată în sumă de 57 (cincizeci și șapte) lei, suportate de organul
de urmărire penală în legătură cu efectuarea expertizei medico-legale s-a încasat de la
inculpații Chiruneț Dmitri și Perepecica Ivan.
4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a atestat că instanța de fond la
pronunțarea unei sentințe de condamnare în privința inculpatului Chiruneț Dmitri și
pronunțarea unei sentințe de achitare în privința inculpatului Perepecica Ivan a încălcat
normele de drept procedurale prevăzute la art. 389 alin. (1) și art. 394 alin. (1) pct. 1)
3
Cod de procedură penală, respectiv, art. 390 alin. (1) și art. 394 alin. (3) pct. 1) Cod de
procedură penală, ceea ce constituie erori de drept și care sunt susceptibile de a fi
corectate în procedura de judecare a apelului, prin desființarea totală a sentinței.
În acest sens, instanța de apel a atestat că partea descriptivă a sentinței emise în
privința ambilor inculpați Chiruneț Dmitri și Perepecica Ivan contravine dispozitivului
sentinței, totodată, sentința nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.
Din textul sentinței contestate, instanța de apel a desprins că instanța de fond a
pronunțat o sentință de achitare în privința inculpatului Perepecica Ivan învinuit în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal pe motiv că „fapta
inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii”. Însă în conformitate cu art. 394
alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, a constatat în acțiunile lui Perepecica Ivan
fapta infracțională, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul
săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii.
Or, la pronunțarea sentinței de achitare în privința inculpatului, instanța de fond
în conformitate cu art. 394 alin. (3) pct. 1) Cod de procedură penală urma să indice
învinuirea pe baza căreia cauza în privința învinuitului a fost trimisă în judecată.
La fel din textul sentinței contestate, instanța de apel a desprins că instanța de fond
a pronunțat o sentință de condamnare în privința inculpatului Chiruneț Dmitri în baza
art. 287 alin. (1) Cod penal, însă, și în acest caz, instanța de fond a admis erori de drept,
or, prima instanță nu a constatat în corespundere cu prevederile art. 394 alin. (1) pct.
1) Cod de procedură penală, fapta infracțională, considerată ca fiind dovedită, locul,
timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele
infracțiunii.
Totodată, instanța de fond deși a pronunțat o sentință de condamnare în privința
inculpatului Chiruneț Dmitri a reținut în conformitate cu art. 394 alin. (3) pct. 1) Cod
de procedură penală, învinuirea pe baza căreia cauza în privința învinuitului a fost
trimisă în judecată.
Astfel, Colegiul penal judecând apelurile și având în vedere circumstanțele
stabilite supra, a constatat că inculpatul Chiruneț Dmitri, intenționat, dându-și seama
de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod
conștient survenirea acestor urmări, în comun cu Perepecica Ivan, acționând din intenții
huliganice, manifestate prin deosebită obrăznicie și cinism, încălcând grosolan ordinea
publică, pe data de 04 aprilie 2016 în jurul orelor 02:00, aflându-se pe str. Trandafirilor,
mun. Chișinău, fără careva motiv a inițiat un conflict cu Xxxxx.
Urmare acțiunilor huliganice, au aplicat multiple lovituri peste diferite părți ale
corpului, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1614/D din 16
iunie 2016, vătămări corporale ușoare.
Inculpatul Perepecica Ivan intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil
al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea
acestor urmări, în comun cu Chiruneț Dmitri, acționând cu intenții huliganice,
manifestate prin deosebită obrăznicie și cinism, încălcând grosolan ordinea publică, pe
4
data de 04 aprilie 2016 în jurul orelor 02:00, aflându-se pe strada Trandafirilor, mun.
Chișinău, fără careva motive a inițiat un conflict cu Xxxxx.
Urmare acțiunilor huliganice, au aplicat multiple lovituri peste diferite părți ale
corpului, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1614/D din 16
iunie 2016, vătămări corporale ușoare.
Necătând la faptul că inculpatul Perepecica Ivan vina în comiterea infracțiunii
incriminate nu a recunoscut-o, iar inculpatul Chiruneț Dmitri și-a recunoscut vina,
vinovăția acestora este constatată prin următoarele mijloace de probă administrate la
dosar, după cum urmează: declarțiile părții vătămate Xxxxx (f.d. 194-195); martorului
Gaureac Anastasia (f.d. 196); martorului Olievschi Nicolae (f.d. 197); martorul Ghelici
Fiodor, raportul de constatare medico-legală nr. 1447 din 04 aprilie 2016 din care
rezultă că la cet. Xxxxx s-au constatat echimoze la nivelul feței și scrot, excoriații la
nivelul cotului drept, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii unui obiect contondent
dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare neînsemnată
(f.d. 42); raportul de expertiză medico-legală nr. 1614/D din 30 mai 201, conform
concluziei căruia, la Xxxxx s-a constatat traumă închisă a scrotului manifestată prin
ruptură a testiculului drept, echimoze la nivelul feței și scrotului, excoriații la nivelul
cotului drept, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect
contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele enunțate. Leziunile descrise
condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu, se califică
ca vătămare ușoară (f.d. 44-45).
Colegiul penal analizând probele administrate în cursul de urmărire penală și în
cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, cercetate și verificate în instanța de
apel, prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu din
punct de vedere al coroborării lor a considerat că acțiunile infracționale ale inculpaților
Perepecica Ivan, Chiruneț Dmitri cuprind elementele constitutive ale infracțiunii
prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile
intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței
asupra persoanei, săvârșit de două persoane.
Din textul apelului declarat de acuzatorul de stat rezultă că sentința instanței de
fond se contestă în partea pronunțării unei sentințe de achitare în privința inculpatului
Perepecica Ivan, în acest sens, acuzatorul de stat a solicitat ca inculpatul Perepecica
Ivan să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2)
Cod penal și stabilirea unei pedepse sub formă de amendă în mărime de 750 u.c.
Totodată, din textul apelului declarat de avocatul Lilian Osoian în interesele părții
vătămate Xxxxx rezultă că apelanții au solicitat ca inculpaților Perepecica Ivan și
Chiruneț Dmitri să le fie aplicate pedeapsa prevăzută de Codul penal, ținându-se cont
de solicitările procurorului.
Din conținutul sentinței contestate, instanța de apel a desprins că prima instanță a
pronunțat o sentință de achitare în privința inculpatului Perepecica Ivan învinuit în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal pe motiv că „fapta
inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii”, totodată, instanța de fond l-a
5
recunoscut vinovat pe inculpatul Chiruneț Dmitri de comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 287 alin. (1) Cod penal.
Instanța de apel a atestat că prima instanță la adoptarea sentinței de achitare în
privința inculpatului Perepecica Ivan a apreciat doar probele care sunt în favoarea
inculpatului, fără a aprecia probele administrate de acuzatorul de stat, or, probele pe
care se întemeiază concluziile instanței de judecată nu sunt argumentate și nu sunt
indicate motivele admiterii sau respingerii lor, atât de învinuire, cât și de apărare.
Ca rezultat, instanța de fond neîntemeiat a recalificat acțiunile infracționale ale
inculpatului Chiruneț Dmitri în baza art. 287 alin. (1) Cod penal. În speță, prin probele
administrate de acuzatorul de stat la materialele cauzei și, care însă au fost incorect
apreciate de prima instanță este prezentă agravantă prevăzută de lit. b) alin. (2) art. 287
Cod penal „de două sau mai multe persoane”.
Conform art. 101 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală. (1) Fiecare probă
urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și
veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.
(2) Reprezentantul organului de urmărire penală sau judecătorul apreciază probele
conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate
aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege.
În această ordine de idei, cu referire la ansamblul de probe administrate de
acuzatorul de stat privind stabilirea vinovăției inculpaților Chiruneț Dmitri și
Perepecica Ivan în privința comiterii infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2). lit. b)
Cod penal, instanța de apel a constatat că acuzatorul de stat a administrat la materialele
cauzei penale suficiente probe pertinente și concludente care atestă culpabilitatea
inculpaților.
Din materialele cauzei penale instanța de apel a constatat că inculpații Chiruneț
Dmitri și Perepecica Ivan, aflându-se pe str. Trandafirilor, mun. Chișinău, deci într-un
loc public, acționând din intenții huliganice, manifestate prin deosebită obrăznicie și
cinism, încălcând grosolan ordinea publică au inițiat un conflict cu Xxxxx și urmare a
acțiunilor huliganice, inculpații au aplicat multiple lovituri peste diferite părți ale
corpului părții vătămate Xxxxx cauzându-i conform raportului de expertiză medico-
legală nr. 1614/D din 16 iunie 2016, vătămări corporale ușoare.
În acest sens, instanța de apel a reținut că vinovăția inculpatului Perepecica Ivan,
respectiv, a lui Chiruneț Dmitri se stabilește prin declarațiile părții vătămate Xxxxx
prin care se confirmă că Chiruneț Dmitri i-a aplicat o lovitură din spate peste cap, tot
el i-a mai aplicat două lovituri cu pumnul peste față și apoi cu genunchiul la organele
genitale. Din cauza durerilor acesta a căzut jos, iar după ce a căzut i-au mai fost aplicate
lovituri peste cap și corp. A indicat că loviturile i-au fost aplicate de două persoane.
Când a ridicat capul lângă el se afla numai Perepecica Ivan care îl numea cu cuvinte
necenzurate și care îi propunea să clarifice conflictul în parc.
La fel, din declarațiile părții vătămate Xxxxx instanța de apel a reținut că ultimul
a comunicat că după ce a căzut jos loviturile i s-au aplicat în spate și consideră că au
fost aplicate de două persoane, însă nu poate spune dacă loviturile se aplicau simultan,
6
deoarece era în stare de șoc, dar când a ridicat capul a văzut că Perepecica Ivan,
lovindu-1 cu piciorul îi spunea să se ridice de jos și să nu se mai prefacă.
Totodată, Colegiul penal a reținut că și în cadrul ședinței de judecată în instanța
de apel, partea vătămată a indicat că ambii inculpați l-au bătut. Perepecica Ivan îl lovea
în cap și în spate, în timp ce Chiruneț Dmitri îl lovea din altă parte.
Așadar, în contextul aprecierii declarațiilor părții vătămate Xxxxx, Colegiul penal
a reținut aceste declarații ca fiind pertinente și concludente sub aspectul stabilirii
vinovăției inculpaților Chiruneț Dmitri și Perepecica Ivan în săvârșirea infracțiunii de
huliganism, cu agravanta de „două persoane”, or, partea vătămată a declarat că ambii
inculpați i-au aplicat lovituri, iar faptul că dânsul a descris cu o precizie mai exactă
care au fost loviturile aplicate de inculpatul Chiruneț Dmitri și anume „Chiruneț Dmitri
i-a aplicat o lovitură din spate peste cap, tot el i-a mai aplicat două lovituri cu pumnul
peste față și apoi cu genunchiul la organele genitale” nu dezvinovățesc acțiunile
celuilalt inculpat Perepecica Ivan, or, tot partea vătămată a indicat că loviturile au fost
aplicate de două persoane, totodată, partea vătămată căzând jos de la loviturile aplicate,
când a ridicat capul l-a văzut că Perepecica Ivan, care lovindu-1 cu piciorul, îi spunea
să se ridice de jos și să nu se mai prefacă.
Instanța de apel a apreciat declarațiile părții vătămate Xxxxx și cu declarațiile
martorului Olievschi Nicolae căruia partea vătămată i-a comunicat că s-a bătut cu
Chiruneț Dmitri, totodată, acesta a confirmat și prezența lui Perepecica Ivan la
momentul conflictului, și anume când partea vătămată a ridicat capul de jos Ivan
Perepecica stătea alături.
Din conținutul sentinței, Colegiul penal a reținut că la baza sentinței, instanța de
fond a invocat procesul-verbal de consemnare a plângerii verbale din 04 aprilie 2016,
prin care Xxxxx solicită să fie tras la răspundere Chiruneț Dmitri care la 04.04.2016
fără motiv i-a aplicat lovituri și i-a cauzat leziuni corporale.
Însă, instanța de apel nu a reținut procesul-verbal de consemnare a plângerii
verbale din 04 aprilie 2016 drept o probă pertinentă și concludentă la baza unei sentințe
de achitare în privința inculpatului Perepecica Ivan, doar pe motivul că partea vătămată
a solicitat tragerea la răspundere doar a inculpatului Chiruneț Dmitri.
În acest sens, instanța de apel a relevat că potrivit art. 94 alin. (4) Cod de procedură
penală, (4) Plîngerile depuse în cursul procesului și hotărîrile procesuale adoptate nu
constituie probe ale vreunor circumstanțe care au importanță în cauza respectivă, ele
fiind doar o dovadă a faptului că a fost depusă o plîngere și a fost adoptată o hotărîre.
Instanța de apel a relevat că instanța de fond a reținut procesul-verbal de
consemnare a plângerii verbale din 04 aprilie 2016, prin care Xxxxx solicită să fie tras
la răspundere Chiruneț Dmitri, fără a aprecia declarațiile părții vătămate Xxxxx
conform cerințelor de pertinență și concludență, or, ultimul în cadrul audierii acestuia
în instanța de fond a indicat că atât inculpatul Chiruneț Dmitrii, cât și inculpatul
Perepecica Ivan i-au aplicat lovituri.
Totodată, instanța de apel nu a reținut procesul-verbal de consemnare a plângerii
verbale din 04 aprilie 2016, drept probă în vederea stabilirii nevinovăției inculpatului
7
Perepecica Ivan, or, partea vătămată Xxxxx în cadrul ședinței de judecată în instanța
de apel a indicat că a depus plângere doar pe Chiruneț Dmitri pentru a nu fi amenințat
de către ambii, deoarece îi era frică.
În acest sens, instanța de apel a reținut că în cadrul ședinței de judecată în instanța
de fond partea vătămată Xxxxxa declarat că Chiruneț Dmitri l-a telefonat și l-a
amenințat că dacă o să scrie plângere la Procuratură, atunci și el o să scrie, iar în ședința
instanței de apel a indicat că Perepecica Ivan nu s-a apropiat niciodată de el pentru a-
și cere iertare, dimpotrivă îl amenință și îl înjosește.
Așadar, Colegiul penal a atestat că instanța de fond la pronunțarea sentinței de
achitare în privința inculpatului Perepecica Ivan, precum și la recalificarea acțiunilor
inculpatului Chiruneț Dmitri în baza art. 287 alin. (1) Cod penal nu a acordat eficiență
juridică faptului că infracțiunea de huliganism a fost comisă prin participație simplă de
către inculpatul Chiruneț Dmitri și Perepecica Ivan, faptele cărora au fost încadrate de
către organul de urmărire penală în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.
Latura obiectivă a infracțiunii s-a materializat în fapta prejudiciabilă exprimată
acțiuni ce au încălcat grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra
părții vătămate, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie
deosebită.
Din declarațiile părții vătămate Caciulă V., apreciate în coroborare cu declarațiile
martorilor Gaureac Anastasia, Olievschi Nicolae, instanța de apel a constatat că ambii
inculpați Chiruneț Dmitri și Perepecica Ivan au aplicat lovituri părții vătămate și care
potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 1614/D din 16 iunie 2016 se califică
ca vătămări corporale ușoare.
Acțiunile inculpaților au fost manifestate în loc public, pe strada Trandafirilor,
mun. Chișinău.
Latura subiectivă a infracțiunii comisă de inculpații Chiruneț Dmitri și Perepecica
Ivan se caracterizează prin intenția directă a inculpaților, care cu bună știință a comis
infracțiunea.
Totodată, s-a constatat că inculpații sunt persoane responsabile, care la momentul
comiterii faptei aveau împlinită vârsta tragerii la răspundere penală în condițiile
infracțiunii incriminate.
Cu referire la agravantă reglementată la lit. b) alin. (2) art. 287 Cod penal, instanța
de apel a constatat că infracțiunea a fost comisă prin participație simplă de către
Chiruneț Dmitri și Perepecica Ivan.
La individualizarea pedepsei în privința inculpaților Chiruneț Dmitri și Perepecica
Ivan pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,
instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal.
Instanța de apel a reținut că inculpatul Perepecica Ivan nu a recunoscut vina în
comiterea infracțiunii incriminate, iar inculpatul Chiruneț Dmitri a recunoscut vina.
În privința inculpatului Chiruneț Dmitri în conformitate cu art. 76 Cod penal s-a
reținut circumstanța atenuantă - „recunoașterea vinei”, iar careva circumstanțe
agravante potrivit art. 77 Cod penal nu au fost reținute.
8
În privința inculpatului Perepecica Ivan în conformitate cu art. art. 76, 77 Cod
penal nu au fost constatate careva circumstanțe agravante.
În acord cu prevederile art. 16 Cod penal, infracțiunea prevăzută de art. 287 alin.
(2) lit. b) Cod penal se califică ca infracțiune „mai puțin gravă”.
Totodată, instanța de apel a reținut că inculpații nu au antecedente penale.
În conformitate cu art. 8 Cod penal, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa
pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvîrșirii faptei.
Potrivit art. 10 alin. (1) Cod penal. (1) Legea penală care înlătură caracterul
infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația
persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra
persoanelor care au săvîrșit faptele respective pînă la intrarea în vigoare a acestei legi,
inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar
au antecedente penale.
Instanța de apel a reținut că prin Legea nr. 207 din 29.07.2016, în vigoare din
07.11.2016 „pentru modificarea și completarea unor acte legislative”, au fost operate
modificări la prevederile art. 64 alin. (2) Cod penal, astfel la alineatul (2), textul „20
de lei” se substituie cu textul „50 de lei”.
Tot prin Legea nr. 207 din 29.07.2016 au fost operate modificări și la sancțiunea
art. 287 alin. (2) Cod penal, astfel textul „de la 400 la 1000” se substituie cu textul „de
la 750 la 1350”.
În contextul dat, instanța de apel a atestat că prin modificările operate prin Legea
nr. 207 din 29.07.2016, în vigoare din 07.11.2016 „pentru modificarea și completarea
unor acte legislative” se înrăutățește situația inculpaților Chiruneț Dmitri și Perepicica
Ivan, fapta infracțională fiind comisă la data de 04 aprilie 2016, adică până la intrarea
în vigoare a modificărilor operate prin Legea nr. 207 din 29.07.2016, în vigoare din
07.11.2016.
Astfel, în temeiul art. 10 Cod penal, instanța de apel a aplicat inculpaților Chiruneț
Dmitri și Perepecica Ivan pedeapsa penală reieșind din limitele sancțiunii prevăzute la
data comiterii infracțiunii și ținînd cont de mărimea unității convenționale stabilită la
această dată.
De asemenea, instanța de apel a precizat faptul că sancțiunea normei penale
reglementată la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal prevede două categorii de pedepse
alternative - amendă sau închisoare.
În speță, instanța de apel a aplicat ambilor inculpați pedeapsa penală sub formă
de „amendă”, ceea ce va constitui o pedeapsă legală, întemeiată și echitabilă, așa cum
în privința inculpaților nu au fost reținute careva circumstanțe agravante, ultimii nu au
antecedente penale, iar aplicarea unei pedepse excesiv de grave nu va fi în concordanță
cu scopul pedepsei penale reglementat la art. 61 Cod penal, care urmărește restabilirea
echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea
săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane.
Or, potrivit alin. (2) art. 75 Cod penal, (2) în cazul alternativelor de pedeapsă
prevăzute pentru infracțiunea săvîrșită, pedeapsa cu închisoare are un caracter
9
excepțional și se aplică atunci cînd gravitatea infracțiunii și personalitatea infractorului
fac necesară aplicarea pedepsei cu închisoare, iar o altă pedeapsă este insuficientă și
nu și-ar atinge scopul. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute
pentru săvîrșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blîndă,
din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.
Totodată, la individualizarea pedepsei penale, sub aspectul stabilirii cuantumului
pedepsei sub formă de amendă, instanța de apel a reținut că potrivit raportului de
expertiză medico-legală nr. 1614/D din 30 mai 2016, la Xxxxx s-a constatat traumă
închisă a scrotului manifestată prin ruptură a testiculului drept, echimoze la nivelul
feței și scrotului, excoriații la nivelul cotului drept, care au fost cauzate în rezultatul
acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele
enunțate. Leziunile descrise condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în
baza acestui criteriu, se califică ca vătămare ușoară.
Astfel, în rezultatul cauzării vătămării integrității corporale părții vătămate i-a fost
efectuată o intervenție chirurgicală în rezultatul căreia s-a efectuat orhectomia
testiculului drept.
Din declarațiile părții vătămate Xxxxx, instanța de apel a reținut că ambii inculpați
i-au aplicat lovituri, totodată, partea vătămată indicând că anume inculpatul Chiruneț
Dmitri i-a aplicat lovituri cu genunchiul la organele genitale.
Astfel, instanța de apel reieșind din comportamentul și acțiunile infracționale
manifestate de către inculpat față de integritatea fizică a părții vătămate a aplicat
inculpatului Chiruneț Dmitri o pedeapsă mai severă în coraport cu pedeapsa ce urmează
a fi stabilită inculpatului Perepecica Ivan.
Instanța de apel reieșind din prevederile art. 7, 75, 61 Cod penal și luând în
considerare totalitatea împrejurărilor obiective și subiective, personalitatea
inculpatului Perepecica Ivan, care nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii, careva
circumstanțe atenuante sau agravante nu au fost stabilite, a aplicat inculpatului
Perepecica Ivan pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod
penal, pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 500 (cinci sute) unități
convenționale, ceea ce constituie 10000 (zece mii) lei.
În privința inculpatului Chiruneț Dmitri, instanța de apel reieșind din prevederile
art. 7, 75, 61 Cod penal și luând în considerare totalitatea împrejurărilor obiective și
subiective, personalitatea inculpatului care a recunoscut vina în comiterea infracțiunii,
și care a fost reținută cu titlu de circumstanță atenuantă, lipsa circumstanțelor
agravante, totodată ținându-se cont de comportamentul și acțiunile infracționale ale
acestuia, va aplica inculpatului Chiruneț Dmitri pentru comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal, pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 700
(șapte sute) unități convenționale, ceea ce constituie 14000 (paisprezece mii).
Instanța de apel a reținut că partea vătămată Xxxxx a înaintat acțiune civilă prin
care a solicitat încasarea de la inculpații Chiruneț Dmitri și Perepecica Ivan a
prejudiciului material cauzat în rezultatul infracțiunii în cuantum de 70 000 lei și a
sumei de 100 000 lei cu titlu de prejudiciul moral cauzat.
10
În motivarea acțiunii civile se invocă faptul că în legătură cu internarea la spital
și tratamentul primit partea vătămată a suportat cheltuieli materiale, la fel a suportat
cheltuieli și pentru serviciile de asistență juridică.
La fel s-a invocat faptul că în rezultatul cauzării vătămării integrității corporale
părții vătămate i-au fost cauzate dureri fizice, i-a fost efectuată o intervenție
chirurgicală în rezultatul căreia s-a efectuat orhectomia testiculului drept, iar
suferințele psihice cauzate de această intervenție vor fi suportate pe tot parcursul vieții,
la fel, după intervenția chirurgicală partea vătămată nu poate duce un mod obișnuit de
viață, având anumite restricții.
Prin cererea de concretizare a acțiunii civile, partea vătămată a solicitat încasarea
de la inculpați a sumei de 2350 lei cu titlu de prejudiciu material și a sumei de 100000
lei, cu titlu de prejudiciul moral.
Conform recipisei anexate la materialele cauzei, părții vătămate de către
inculpatul Chiruneț Dmitri i-a fost compensată suma de 7000 lei, cu titlu de prejudiciu
material. Aceasta a fost confirmat și de către reprezentantul părții vătămate în ședința
de judecată.
Totodată, instanța de apel a reținut că prin cererea de apel declarată de avocatul
Lilian Osoian în interesul părții vătămate s-a solicitat încasarea din contul inculpaților
Perepecica Ivan și Chiruneț Dmitri a prejudiciului moral cauzat părții vătămate în sumă
de 100 000 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2600 lei.
Așadar, cu referire la pretenția formulată prin acțiunea civilă de către partea
vătămată Xxxxx privind încasarea prejudiciului, instanța de apel a notat că repararea
prejudiciului moral reprezintă satisfacții echitabile destinate a compensa material
suferințele fizice ale părții vătămate, ca urmare a acțiunilor infracționale ale
făptuitorului. Cuantumul prejudiciului moral nu este supus unor criterii legale
prestabilite, ci determinarea lui în concret este lăsată la libera apreciere a instanței de
judecată.
Instanța de apel a reținut că prin acțiunile infracționale ale inculpaților Chiruneț
Dmitri și Perepecica Ivan comise față de partea vătămată Xxxxx i-au fost cauzate
potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 1614/D din 30 mai 2016, la Xxxxx s-
a constatat traumă închisă a scrotului manifestată prin ruptură a testiculului drept,
echimoze la nivelul feței și scrotului, excoriații la nivelul cotului drept, care au fost
cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul
și circumstanțele enunțate. Leziunile descrise condiționează dereglarea sănătății de
scurtă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare ușoară.
Totodată, în rezultatul cauzării vătămării integrității corporale părții vătămate i-a
fost efectuată o intervenție chirurgicală în rezultatul căreia s-a efectuat orhectomia
testiculului drept.
Ca urmare, instanța de apel a atestat că părții vătămate Xxxxx i-au fost cauzate
suferințe fizice, și psihice incomensurabile și care sunt resimțite și în prezent.
Instanța de apel a notat că cuantumul despăgubirilor morale urmează a fi stabilit
luându-se în considerație de consecințele negative suferite de cei în cauză pe plan fizic
11
și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori
și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămări, măsura în care i-a fost
afectată situația familială, profesională și socială, având în vedere că, prin aceste
despăgubiri cu rol compensatoriu, se urmărește o reparație justă și echitabilă a
prejudiciului moral suferit și, nu îmbogățirea fără justă cauză.
În acest sens, Colegiul penal luând în considerație că părții vătămate Xxxxx prin
acțiunile infracționale ale inculpaților în mod cert i-au fost cauzate atât suferințe fizice,
prin faptul că acestuia i-au fost cauzate vătămări ușoare a integrității corporale, cât și
suferințe psihice, a apreciat că suma de câte 25 000 (douăzeci și cinci mii) lei de la
fiecare inculpat, ce urmează a fi încasată cu titlu de despăgubiri prin echivalent bănesc
a prejudiciului moral cauzat reprezintă o justă și echitabilă satisfacție a prejudiciului
moral suferit de reclamant, în coraport cu suferințele fizice și psihice la care a fost
supus și consecințele survenite, precum și cu poziția socială și economică a
inculpaților.
În rest, pretențiile de ordin moral ale reclamantului Xxxxx au fost respinse, ca
fiind excesiv de mari.
Referitor la cerința reclamantului Xxxxx privind încasarea de la inculpații
Chiruneț Dmitri și Perepecica Ivan a sumei de 2600 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență
juridică, instanța de apel a atestat că în acest sens, reclamantul a anexat ordinul de
încasare a numerarului nr. 65479394 din 06 octombrie 2017, prin care se confirmă că
ultimul a achitat suma de 2600 lei pentru serviciile de asistență juridică.
Prin urmare, instanța de apel a dispus încasarea în mod solidar din contul
inculpaților în beneficiul reclamantului Xxxxx a sumei de 2600 lei, cu titlu de cheltuieli
de asistență juridică.
Colegiul penal a constatat că în prezenta cauză penală au fost suportate cheltuieli
judiciare în sumă de 57 lei, și anume pentru efectuarea expertizei medico-legale nr.
1447 din 04.04.2016 în privința părții vătămate Xxxxx.
Astfel, cu referire la cerința acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor de
judecată din contul inculpaților, instanța de apel în conformitate cu art. art. 227, 229
Cod de procedură penală, a trecut în contul acestora cheltuielile de judecată în sumă de
57 lei suportate în legătură cu efectuarea expertizei medico-legale nr. 1447 din
04.04.2016.
Hotărîrile judecătorești sunt atacate cu recursuri ordinare de către :
5.1. - avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Perepecica Ivan, prin care
indicînd temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8) și 12) Cod de procedură
penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de
către instanța de apel, în alt complet de judecată.
În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele :
- motivarea soluției este expusă neclar; instanța a admis o eroare gravă de drept și
de fapt, care a afectat soluția instanței de fond, în acțiunile inculpatului Perepecica Ivan
nu au fost întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod
12
penal , fapta nu a fost săvârșită de inculpatul Perepecica Ivan, temeiuri prevăzute de
art. 427 alin. (1) pct.6), 8) și 12) Cod de procedură penală;
- la judecarea cauzei instanța de apel, atât la judecarea cauzei, cât și în textul
deciziei s-a limitat exclusiv la redarea argumentelor invocate în cererile de apel, fără a
se expune relevant în privința motivelor indicate în apărare, și nu a apreciat corect
circumstanțele de fapt la încadrarea juridică corectă a faptelor, fără a analiza probele
care conduc la aflarea adevărului în cauză, în special fără a înlătura apărările
inculpatului și fără a respecta prevederile art. 419 Cod de procedură penală, conform
cărora rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor
generale pentru examinarea cauzelor în prima instanță;
- din materialele cauzei penale, rezultă că instanța de apel a dat o nouă interpretare
a probelor, adică și-a întemeiat judecata pe baza probelor examinate de prima instanță.
Totodată, din procesul-verbal al ședinței de judecată, rezultă, că inculpații, partea
vătămată, martorii au fost cercetați în ordinea și potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, iar declarațiile dînșilor făcute în instanța de apel, au fost apreciate eronat
greșit, dându-le o interpretare diferită de cele declarate de martori, de inculpați, de
partea vătămată și care sunt înregistrate pe CD - ul ședinței de judecată în instanța de
apel;
- instanța de apel în motivarea soluției, pune la baza deciziei de condamnare
declarațiile părții vătămate Xxxxx, a martorilor Gaureac Anastasia, Olievschi Nicolae,
Ghelici Fiodor și a raportului de constatare medico-legală nr. 1447 din 04.04.2016,
cât și a raportului de expertiză medico-legală nr. 1614/D din 30.05 2016;
- instanța de apel, nu a apreciat fiecare probă separat, nu s-a expus în mod
convingător de ce respinge probele prezentate de inculpat, dar s-a expus în mod
general;
- analizând declarațiile depuse de partea vătămată Xxxxx, apărarea consideră, că
declarațiile părții vătămate Xxxxx urmează a fi apreciate critic, deoarece ele nu
relatează situația reală a circumstanțelor, acestea fiind bazate pe emoții și o stare
psihică vădit agresivă, pe presupuneri, ceea ce l-a și făcut să aprecieze incorect situația
creată;
- declarațiile părții vătămate Xxxxx, precum și circumstanțele expuse în plângere,
nu corespund cu declarațiile date tot de el, în cazul audierii ca parte vătămată și nu
corespund și cu declarațiile sale date în cadrul ședinței de judecată. Aceste
necorespondențe în declarațiile unei și aceiași persoane ne vorbește despre unele
circumstanțe inventate, care nu au avut loc, sau necunoscute părții vătămate;
- la baza învinuirii inculpaților sunt puse declarațiile martorului Ghelici Fiodor,
însă recurentul consideră că declarațiile martorului Ghelici Fiodor, care nu coroborează
cu alte probe, urmează a fi apreciate critic, acestea fiind bazate din spusele altei
persoane, care de asemenea nu a fost martor ocular a conflictului dintre inculpați și
partea vătămată. Aceste declarații poartă un caracter de a crea o imagine vădit negativă
în privința inculpaților, neavând vre-un suport probatoriu;
13
- nevinovăția inculpatului Perepecica Ivan este dovedită și prin declarațiile
martorului Gaureac Anastasia, care a confirmat declarațiile inculpatului Perepecica
Ivan, combătând în același timp declarațiile părții vătămate Xxxxx. A mai declarat că
în primăvara anului 2016 împreună cu Xxxxx, Chiruneț Dmitri și Perepecica Ivan,
aproximativ pe la orele 04:00, se deplasau în taxi. La un moment a apărut un conflict,
după care automobilul s-a oprit și Xxxxx și Chiruneț Dmitri au ieșit afară să discute.
După care a ieșit și ea cu Perepecica Ivan și au văzut că se bateau. S-au apropiat de ei
și s-au despărțit. Nu a văzut ca Perepecica Ivan să se bată, el a încercat doar să-i
despartă;
- nevinovăția inculpatului Perepecica Ivan cu certitudine este dovedită prin
declarațiile martorului Olievschi Dmitri, audiat în cadrul anchetei judecătorești, care
cu lux de amănunte a declarat circumstanțele cunoscute lui și a declarat că în aprilie
2016, aproximativ pe la ora 04:00, a fost telefonat de către Xxxxx care l-a rugat să-l ia
din Chișinău de pe str. Trandafirilor. Aproximativ în 30 minute s-a apropiat și l-a
întrebat pe Xxxxx ce s-a întâmplat, la ce ultimul i-a spus că s-a bătut cu Chiruneț
Dmitri. La fel, Xxxxx, i-a spus că cu ei a fost și Perepecica Ivan, însă când l-a întrebat
dacă și Perepecica Ivan l-a bătut, i-a răspuns că nu este sigur, dar când a ridicai capul
de jos Perepecica Ivan stătea alături;
- în afară de aceasta, declarațiilor martorilor sus enumerați, le-a fost dată o
apreciere sub aspectul acuzator și nu au fost luate în considerație alte date din
informația primită de la martori expuse în instanța de judecată, - despre nevinovăția lui
Perepecica Ivan.
- de asemenea nevinovăția inculpatului Perepecica Ivan cu certitudine este
dovedită prin declarațiile inculpatului Chiruneț Dmitri, care și-a recunoscut vina în
volumul descris de el și cu lux de amănunte a declarat că Perepecica Ivan, nici într-un
fel nu a participat în conflictul care a avut loc între el și Xxxxx;
- la judecarea cauzei atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel, inculpatul
Perepecica Ivan a negat vinovăția sa în comiterea huliganismului intenționat și a
explicat că nu a participat la comiterea infracțiunii în care este învinuit;
- recurentul consideră că vinovăția inculpatului Perepecica Ivan nu este
demonstrată și mai mult nevinovăția sa este argumentată și fondată pe probe directe:
declarațiile martorilor cercetați în cadrul anchetei judiciare care susțin declarațiile
inculpatului;
- recurentul consideră că învinuirea înaintată și starea de fapt și de drept constatată
de instanța de apel nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării judecătorești,
iar probele administrate de către instanța de apel au fost apreciate în mod greșit,
existând în cazul dat probe suficiente care stabilesc cu certitudine lipsa în acțiunile
inculpatului Perepecica Ivan a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2)
lit. b) Cod penal;
- consideră recurentul că în cazul în care, instanța de apel, în textul deciziei
adoptate a făcut descrierile unor probe, care în ședința de judecată nu au fost examinate
și anume la capitolul prin ce probe este dovedită vinovăția inculpatului, instanța a trecut
14
doar cu numirea unor file de dosar, fără a le da citirii, a le examina în prezența tuturor
participanților la proces, - este un viciul fundamental, care a afectat hotărârea
pronunțată;
- constatarea de fapte ce nu corespund cu realitatea, denaturate vădit la adoptarea
hotărârii de către instanța de apel, urmează a fi apreciate ca erori grave de fapt și de
drept;
- din examinarea deciziei atacate rezultă că instanța de apel a preluat motivele
apelului declarat de procuror, adoptând soluția fără a evolua și analiza în concret
probele și în special fără a înlătura apărările inculpatului.
- în calitate de viciu fundamental se invocă încălcarea art. 6 (1) CEDO combinat
cu art. 13 din Convenția Europeană și art. 20 din Constituția Republicii Moldova, care
garantează accesul liber la justiție;
- în temeiul circumstanțelor expuse, consideră recurentul că prin neexpunerea,
necercetarea și neanalizarea tuturor probelor administrate, în coroborare cu celelalte
probe, invocând în dispozitivul deciziei niște soluții lipsite de un suport legal,
neargumentate în fapt și în drept în descriptivul acestei hotărâri, instanța nu a soluționat
în fond cauza penală în privința lui Perepecica Ivan, fapte ce constituie erori grave de
drept;
- toate aceste erori menționate sunt erori de drept procedural și se încadrează în
pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deoarece se referă la procedura de
motivare a soluției instanței de apel și se consideră temei de recurs.
5.2. avocatul Osoian Lilian în numele părții vătămate Xxxxx, prin care fără a
indica vreun temei prevăzut de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, a solicitat
casarea hotărîrilor atacate, în partea ce ține de aplicarea pedepsei cet. Perepecica Ivan
și cet. Chiruneț Dumitru, aplicându-le pedeapsa maximă prevăzută de Codul penal,
precum și în partea ce ține de încasarea prejudiciului moral de la Perepecica Ivan și
Chiruneț Dumitru solidar în mărime de 100 000 lei.
În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele :
- recurentul consideră, că instanța de fond și apel au diminuat excesiv cuantumul
prejudiciului moral de la 100 000 pînă la 10 000 lei și 25 000 lei, iar inculpații au primit
o pedeapsă prea blândă, în raport cu faptele săvârșite și consecințele acesteia;
- instanțele de fond și apel nu au luat în considerație, că partea vătămată, Xxxxx
în urma traumelor (lovituri cu picioarele în regiunea organelor intime) urmată de
ruptură a scrotului testicolului drept a suportat o intervenție chirurgicală, în care i-a
fost înlăturat un testicol. Astfel, instanțele nu au verificiat posibilitatea
reîncadrării/înaintării unei noi învinuiri inculpaților în legătură cu consecințele
traumelor produse, lipsirea de un organ important al organismului uman. Despre aceste
circumstanțe, precum și posibilitatea numirii unei noi expertize medico-legale de
apreciere a gravității leziunilor corporale, pe care partea vătămată o solicită, procurorul,
instanțele de fond și apel nu s-au expus.
15
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în
raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide
inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art.432 alin. (2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii
instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care
se constată că este vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor
pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării
deciziei.
În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat
recursuri ordinare în termen.
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar
examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură
penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent.
6.1. Cu privire la recursul declarat de către avocatul Popescu Ion în numele
inculpatului Perepecica Ivan
Autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de
procedură penală, potrivit cărora hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului
pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd
motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau
instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței, sau nu au fost
întrunite elementele infracțiunii sau faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.
Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că
temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor
cauzei, invocînd în acest context următoarele.
Colegiul penal raportînd temeiurile invocate de recurent în recurs cu textul
deciziei instanței de apel consideră că în speța examinată de către instanța de apel n-au
fost admise erorile de drept sub aspectele invocate de recurent, care ar servi drept temei
de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece decizia
instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind
legală și întemeiată, decizia atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,
instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței,
fără a fi identificate neclaritățile specificate de recurent, în legătură cu ce nu se constată
prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.
Autorul recursului consideră că „nu s-a dovedit faptul comiterii infracțiunii
imputate, nefiind întrunite elementele infracțiunii”.
La acest capitol, Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de
„neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs
condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale
16
infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura
obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acțiuni și prejudiciu).
Colegiul penal constată că instanța de apel corect a stabilit că inculpații Perepecica
Ivan și Chiruneț Dmitri au comis infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b) Cod
penal, după indicii calificativi, „huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă
grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, săvârșit de
două persoane”.
Colegiul penal menționează că prezența în acțiunile inculpatului Perepecica
Ivan atît a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii prevăzute
la art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, cît și a celor care caracterizează latura
subiectivă a acestei infracțiuni, au fost demonstrate prin probele descrise în decizia
instanței de apel, acumulate la faza urmăririi penale și examinate în cadrul
ședințelor de judecată.
Decizia instanței de apel este legală și motivată, fiind în corespundere cu
probele cercetate, apreciate conform art. 101 Cod de procedură penală. Instanța de
apel întemeiat a constatat, că Perepecica Ivan și Chiruneț Dmitri, au comis act de
huliganism, or s-a stabilit cu certitudine că ambii inculpați atît Chiruneț Dmitri cît
și Perepecica Ivan au aplicat în loc public părții vătămate Xxxxx lovituri peste
diferite părți ale corpului, cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-
legală nr. 1614/D din 16 iunie 2016, vătămări corporale ușoare.
Astfel, instanța de apel întemeiat a apreciat critic declarațiile inculpatului
Perepecica Ivan, care se combat prin cumulul de probe cercetate în cadrul instanței de
apel, inclusiv și prin declarațiile date în instanța de apel, cu respectarea art. 415 alin.
(21) Cod de procedură penală, de către partea vătămată Xxxxx și martorul Ghelici
Fiodor, care fiind audiați și preîntîmpinați de răspundere penală, au dat declarații sub
jurămînt, declarațiile cărora sunt neschimbate pe tot parcursul procesului penal și care
se confirmă și prin alte probe existente la dosar. Or, partea vătămată a confirmat cu
certitudine că ambii inculpați i-au aplicat lovituri.
În asemenea circumstanțe, instanța de apel întemeiat a stabilit că în acțiunile
inculpatului Perepecica Ivan, sunt prezente elementele infracțiunii de huliganism
prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, or, acțiunile inculpatului au fost
manifestate în loc public, pe strada Trandafirilor, mun. Chișinău, infracțiune comisă
prin participație simplă împreună cu inculpatul Chiruneț Dmitri, iar aplicarea violenței
este probată prin raportul de expertiză medico-legală nr. 1614/D din 30 mai 2016,
potrivit căruia la Xxxxx s-a constatat traumă închisă a scrotului manifestată prin
ruptură a testiculului drept, echimoze la nivelul feței și scrotului, excoriații la nivelul
cotului drept, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect
contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele enunțate. Prin urmare, este nefondat
argumentul recurentului privind lipsa elementelor infracțiunii.
Faptul că inculpatul Perepecica Ivan a comis infracțiunea imputată este probată
prin declarațiile părții vătămate Xxxxx (f.d.194-195, vol. I), martorilor Gaureac
Anastasia (f.d.196, vol. I) și Olievschi Nicolae (f.d.197, vol. I) date în cadrul ședinței
17
instanței de fond, care sânt logice și convingătoare și, care nu au fost schimbate pe
parcursul cercetării infracțiunii date. Totodată, conform art. 415 alin. (21) Cod de
procedură penală în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel a fost audiat martorul
Ghelici Fiodor și partea vătămată Xxxxx, declarațiile cărora la fel demonstrează culpa
inculpatului Perepecica Ivan în comiterea infracțiunii incriminate acestuia (f. d. 27-28;
29-30, vol. II).
Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel, pe care și-o
însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra legalității și
temeiniciei concluziilor instanței de apel, care a constatat existența faptei și vinovăției
inculpatului Perepecica Ivan în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit.
b) Cod penal - „huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan
ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, săvârșit de două
persoane”.
Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept
relevante și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora
le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din
punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării
reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ceea ce contrazic
argumentele aduse de recurent că inculpatul Perepecica Ivan nu a comis infracțiunea
imputată. Prin urmare, se constată că au fost respectate prevederile art.101 Cod de
procedură penală.
La fel, în recursul declarat, se mai invocă ca temei de casare a hotărîrilor
judecătorești și art.427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală - faptei săvîrșite i s-
a dat o încadrare juridică greșită.
Colegiul penal conchide că temeiul dat nu s-a confirmat în prezenta cauză,
deoarece instanța de apel corect a încadrat juridic acțiunile comise de către Perepecica
Ivan, în baza învinuirii înaintate de procuror.
Toate probele prezentate și cercetate în mod legal au indicat la confirmarea
comiterii infracțiunii ce i se impută, expuse clar în rechizitoriu.
Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept
relevante și și-a motivat concluziile în baza cumulului de probe administrate în cauză,
cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură
penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și
coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ceea
ce contrazic argumentul adus de recurent precum că „învinuirea înaintată și starea de
fapt și de drept constatată de instanța de apel nu și-a găsit pe deplin confirmarea în
cadrul cercetării judecătorești, iar probele administrate de către instanța de apel au
fost apreciate în mod greșit, existând în cazul dat probe suficiente care stabilesc cu
certitudine lipsa în acțiunile inculpatului Perepecica Ivan a elementelor infracțiunii
prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal”. Or, instanța de apel întemeiat a ajuns
la concluzia vinovăției inculpatului Perepecica Ivan conform învinuirii din rechizitoriu,
încadrînd corect acțiunile acestuia în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, conform
18
indicilor „huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea
publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, săvârșit de două persoane”.
Astfel, verificînd legalitatea și temeinicia sentinței în baza probelor examinate de prima
instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza probelor noi prezentate
instanței de apel, conform argumentelor din apeluri, instanța de apel întemeiat a ajuns
la concluzia admiterii apelului și condamnării inculpatului Perepecica Ivan, decizia
fiind una legală și motivată.
În ceea ce privește argumentele recurentului prin care acesta critică aprecierea
probelor, Colegiul penal le consideră neîntemeiate și menționează că constituie opinia
subiectivă a avocatului, deoarece fiecare probă existentă la prezenta cauză penală a fost
apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar
toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, temei de a casa
decizia instanței de apel în acest sens nu există.
Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate de
recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, nu și-
au găsit confirmare la examinarea recursului depus de către avocatul Popescu Ion în
numele inculpatului Perepecica Ivan. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-
au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează
a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.
6.2. Cu privire la recursul declarat de către avocatul Osoian Lilian în numele
părții vătămate Caciulă Vlad
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță
doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de
procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5)
Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor
prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.
Însă, în recursul avocatului, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat nici
un temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind omisă
totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității deciziei
contestate în acest sens (pct. 5.2 din decizie).
Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu întrunește condițiile
de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul
ordinar al apărătorului în numele părții vătămate Xxxxxcu circumstanțe în fapt și în
drept, care l-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal
de recurent.
Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța
judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării
sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.
Cu toate că recurentul nu face trimitere la vre-un temei de drept din cele prevăzute
la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, acesta invocă că, instanța de fond și apel
au diminuat excesiv cuantumul prejudiciului moral de la 100 000 pînă la 10 000 lei și
19
25 000 lei, iar inculpații au primit o pedeapsă prea blândă, în raport cu faptele săvârșite
și consecințele acesteia, pronunțând astfel o decizie greșită în partea stabilirii pedepsei,
semnalizând temeiul prevăzut la art. 427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală și
anume s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Analizând acest temei în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul penal
constată că nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, lipsind temeiuri
de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârilor contestate.
Motivele recurentului, precum că instanța de apel incorect a individualizat
pedeapsa și neîntemeiat nu a aplicat în privința inculpaților Perepecica Ivan și Chiruneț
Dmitri o pedeapsă mai aspră, Colegiul penal le consideră neîntemeiate.
La acest capitol, Colegiul penal atestă că, potrivit art. 61 Cod penal, pedeapsa
penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a
condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care
au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, având drept
scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea
săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.
Totodată, conform art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de
săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă, iar la stabilirea categoriei
și termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină seama de gravitatea
infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele
cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra
corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei
acestuia.
Colegiul penal menționează, că la stabilirea pedepsei inculpaților, instanța de apel,
a ținut seama pe deplin de principiile de aplicare a pedepsei prevăzute de art. 61 Cod
penal, de criteriile generale de individualizare a ei, stipulate în art. 75 Cod penal, de
toate circumstanțele cauzei care agravează ori atenuează răspunderea, de gravitatea
infracțiunii săvârșite, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovaților, precum și de condițiile de viață ale familiei acestora, prin urmare
corectarea și reeducarea inculpaților este posibilă doar prin aplicarea unei pedepse cu
amendă.
Colegiul reiterează faptul că inculpatul Perepecica Ivan nu a recunoscut vina în
comiterea infracțiunii incriminate, iar inculpatul Chiruneț Dmitri a recunoscut vina.
În privința inculpatului Chiruneț Dmitri în conformitate cu art. 76 Cod penal se
retine circumstanța atenuantă - „recunoașterea vinei”, iar careva circumstanțe
agravante potrivit art. 77 Cod penal nu au fost reținute, iar în privința inculpatului
Perepecica Ivan în conformitate cu art. art. 76, 77 Cod penal nu au fost constatate
careva circumstanțe agravante.
În conformitate cu prevederile art. 16 Cod penal, infracțiunea de care sunt
recunoscuți vinovați inculpații prevăzută de art. 287 alin.(2), lit. b) Cod penal se
califică ca infracțiune mai puțin gravă.
Totodată, instanța de apel just a reținut că inculpații nu au antecedente penale.
20
În cauza deferită judecății, se constată că, instanța de apel casând integral sentința
instanței de fond, i-a condamnat pe Perepecica Ivan și Chiruneț Dmitri în baza art. 287
alin.(2), lit. b) Cod penal la pedeapsă cu amendă după cum urmează: lui Perepecica
Ivan - 500 (cinci sute) unități convenționale, ce constituie 10 000 (zece mii) lei, iar lui
Chiruneț Dmitri - 700 (șapte sute) unități convenționale, ce constituie 14 000
(paisprezece mii) lei.
S-a încasat, în mod solidar, de la inculpații Chiruneț Dmitri și de la Perepecica
Ivan în beneficiul părții vătămate Xxxxx suma de 2600 (două mii șase sute) lei, cu titlu
de cheltuieli de asistență juridică și suma de câte 25000 (douăzeci și cinci mii) lei
fiecare, cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunea civilă privind încasarea
prejudiciului moral a fost respinsă ca fiind nefondată.
Cheltuielile de judecată în sumă de 57 (cincizeci și șapte) lei, suportate de organul
de urmărire penală în legătură cu efectuarea expertizei medico-legale s-a încasat de la
inculpații Chiruneț Dmitri și Perepecica Ivan.
Totodată, instanța de recurs ordinar reține că avocatul Osoian Lilian în numele
părții vătămate solicită încasarea din contul inculpaților Perepecica Ivan și Chiruneț
Dmitri a prejudiciului moral cauzat părții vătămate Xxxxx în sumă de 100 000 lei.
În acest sens, Colegiul penal conchide că instanța de apel întemeiat s-a expus în
decizia sa asupra acestui argument încasînd, în mod solidar, de la inculpații Chiruneț
Dmitri și Perepecica Ivan în beneficiul părții vătămate Xxxxx prejudiciul moral de
25000 lei fiecare. Totodată, ținîndu-se cont de suferințele fizice ale părții vătămate
Xxxxx, prin faptul că acestuia i-au fost cauzate vătămări ușoare a integrității corporale,
cât și suferințe psihice, instanța de apel întemeiat a apreciat că suma de câte 25 000
(douăzeci și cinci mii) lei de la fiecare inculpat, ce urmează a fi încasată cu titlu de
despăgubiri prin echivalent bănesc a prejudiciului moral cauzat reprezintă o justă și
echitabilă satisfacție a prejudiciului moral suferit de reclamant, în coraport cu
suferințele fizice și psihice la care a fost supus și consecințele survenite, precum și cu
poziția socială și economică a inculpaților, iar solicitarea recurentului de a încasa din
contul inculpaților Perepecica Ivan și Chiruneț Dmitri a prejudiciului moral cauzat
părții vătămate Xxxxx în sumă de 100000 lei, Colegiul penal o consideră neîntemeiată
și excesiv de mare.
În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că n-a fost constatată prezența în
speța examinată a erorilor de drept, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de
recurs în sensul casării deciziei contestate.
Colegiul penal consideră relevant de a specifica că, argumentele invocate de
recurent în cererea sa de recurs au constituit obiect de examinare la judecarea cauzei în
instanța de apel, așa cum este indicat și în pct. 4 din prezenta decizie, soluție pe care
instanța de recurs o consideră legală și argumentată, însușind argumentele ei, reiterarea
cărora nu mai este necesară (cauza CtEDO, Rebai și alții c. Franței, din 25.02.1997,
nr. 26561/95).
Prin urmare, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel,
instanța a respectat prevederile legale prescrise la art. 414 - 418 Cod de procedură
21
penală, impunându-se în consecință inadmisibilitatea recursului ordinar declarat la caz,
ca fiind vădit neîntemeiat.
6.3. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate
de recurenți, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor depuse de către
avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Perepecica Ivan și de către avocatul
Osoian Lilian în numele părții vătămate Xxxxx. Astfel de erori de drept în speța
examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar
recursurile urmează a fi declarate inadmisibile ca fiind vădit neîntemeiate.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Popescu Ion în
numele inculpatului Perepecica Ivan și de către avocatul Osoian Lilian în numele părții
vătămate Xxxxx, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28
noiembrie 2018, în cauza penală privindu-i pe Perepecica Ivan Xxxxx și Chiruneț
Dmitri Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 27 februarie 2020.
Președinte Timofti Vladimir
Judecătorii Cobzac Elena
Țurcan Anatolie
22