ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 27.02.2020

1ra-238/2020 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

HOTĂRÂRE
27.02.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 287 alin. 2 lit. b CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 8, 12 CPP
Citează această cauză
1ra-238/2020 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-238/2020

Curtea Supremă de Justiție

22 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Perepecica Ivan și de către avocatul

Osoian Lilian în numele părții vătămate Xxxxx, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 10 ianuarie 2018 și a deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2018, în cauza penală privindu-i pe

Perepecica Ivan Xxxxx, născut la xxxxx,

originar din Xxxxx, domiciliat în Xxxxx;

Chiruneț Dmitri Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

inculpatul Chiruneț Dmitri a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (1) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de amendă în mărime

de 500 (cinci sute) unități convenționale, ceea ce constituie 10000 (zece mii) lei.

S-a dispus încasarea de la Chiruneț Dmitri în beneficiul părții vătămate Xxxxx

suma de 10000 (zece mii) lei, cu titlu de despăgubire materială a prejudiciului moral

cauzat.

Inculpatul Perepecica Ivan învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (2). lit. b) Cod penal a fost achitat, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii.

de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod

conștient survenirea acestor urmări, acționând cu intenții huliganice, manifestate prin

deosebită obrăznicie și cinism, încălcând grosolan ordinea publică, pe data de 04 aprilie

2016 în jurul orelor 02:00, aflându-se pe strada Trandafirilor, mun. Chișinău, fără

1

careva motive a inițiat un conflict cu Xxxxx. Urmare acțiunilor huliganice, i-a aplicat

multiple lovituri peste diferite părți ale corpului, cauzându-i conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 1614/D din 16 iunie 2016, vătămări corporale ușoare.

3.1. acuzatorul de stat, procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica,

Artin Irina, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul

Perepecica Ivan să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (2) Cod penal și stabilirea unei pedepse sub formă de amendă în mărime de

750 unități convenționale. Încasarea cheltuielilor judiciare din contul lui Perepecica

Ivan și Chiruneț Dmitri în sumă de 57 lei.

În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte:

- instanța de fond neîntemeiat a reținut o parte din declarațiile părții vătămate

Xxxxx, care cu certitudine a declarat atât la faza de urmărire penală, cât și în cadrul

cercetării judecătorești că i-au fost aplicate lovituri de către ambii inculpați. Cu atât

mai mult, Xxxxx nu a presupus, dar a afirmat că anume Chiruneț Dmitri a fost cel care

a inițiat conflictul și care primul a aplicat o lovitură din spate în regiunea capului, după

care au mai urmat două lovituri în față, după care cu genunchiul i-a aplicat lovitură în

regiunea organelor genitale. După ce a căzut jos, i-au fost aplicate lovituri peste cap și

corp, acesta a mai declarat că la acel moment deja lovituri primea din partea a două

persoane. Când a ridicat capul l-a observat și pe Perepecica Ivan, care îl numea cu

cuvinte necenzurate și care îi propunea să clarifice conflictul în parcul din preajmă. La

fel, Perepecica Ivan îl lovea ușor cu piciorul;

- astfel, la emiterea sentinței de achitare nu existau temeiuri pentru instanța de

judecată de a da o apreciere critică declarațiilor părții vătămate;

- instanța de judecată eronat a ajuns la concluzia că acțiunile inculpatului

Perepecica Ivan nu pot fi încadrate în componența infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (2) Cod penal;

- acuzarea a considerat că acțiunile acestuia se încadrează corect în baza art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, care se deosebesc

prin obrăznicie deosebită, săvârșită de două sau mai multe persoane;

- acest fapt s-a dovedit atât în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul cercetării

judecătorești prin cumulul de probe care au fost acumulate;

- astfel, în cadrul ședinței de judecată partea vătămată Xxxxx a declarat că a primit

lovituri atât din partea lui Chiruneț Dumitru cât și a lui Perepecica Ivan, care a început

să-și bată joc de Xxxxx prin cuvinte înjositoare;

- potrivit conținutului raportului de constatare medico-legală nr. 1447 din

04.04.2016, s-a constatat că pentru efectuarea expertizei medico-legale au fost

suportate cheltuieli în sumă de 57 lei;

2

- conform prevederilor art. 229 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare

sunt suportate de către condamnat, instanța de fond având posibilitatea de a obliga pe

ultimul să recupereze cheltuielile judiciare.

3.2. avocatul Lilian Osoian în interesele părții vătămate Xxxxx, prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care inculpaților Perepecica Ivan și Chiruneț Dmitri

să le fie aplicate pedeapsa prevăzută de Codul penal, ținându-se cont de solicitările

procurorului. Încasarea din contul inculpaților Perepecica Ivan și Chiruneț Dmitri a

prejudiciului moral cauzat părții vătămate în sumă de 100 000 lei și a cheltuielilor de

asistență juridică în mărime de 2600 lei.

În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte:

- instanța de fond a diminuat excesiv cuantumul prejudiciului moral de la 100 000

lei până la 10 000 lei și nu a încasat cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de

2600 lei, ce se confirmă prin chitanța nr. 65479394 din 06.10.2017, prin care se

confirmă că CA „Lilian Osoian” au fost transferați conform contractului de asistență

juridică nr. 28 din 18.07.2017 suma de 2600 lei;

-inculpatul Chiruneț Dmitrii urmează a fi tras la răspundere penală și aplicată

pedeapsa penală, or. materialele cauzei penale conțin probe ce confirmă vinovăția

acestuia.

apelurile declarate de acuzatorul de stat, procurorul în Procuratura mun. Chișinău,

oficiul Botanica, Artin Irina și de avocatul Osoian Lilian în interesele părții vătămate

Xxxxx au fost admise, casându-se sentința integral, inclusiv din oficiu, în baza art. 409

alin. (2) Cod de procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță.

Perepecica Ivan și Chiruneț Dmitri au fost recunoscuți vinovați în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal, fiindu-le aplicată pedeapsă

cu amendă după cum urmează: lui Perepecica Ivan - 500 (cinci sute) unități

convenționale, ce constituie 10 000 (zece mii) lei, iar lui Chiruneț Dmitri - 700 (șapte

sute) unități convenționale, ce constituie 14 000 (paisprezece mii) lei.

S-a încasat, în mod solidar, de la inculpații Chiruneț Dmitri și de la Perepecica

Ivan în beneficiul părții vătămate Xxxxx suma de 2600 (două mii șase sute) lei, cu titlu

de cheltuieli de asistență juridică și suma de câte 25000 (douăzeci și cinci mii) lei

fiecare, cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunea civilă privind încasarea

prejudiciului moral a fost respinsă ca fiind nefondată.

Cheltuielile de judecată în sumă de 57 (cincizeci și șapte) lei, suportate de organul

de urmărire penală în legătură cu efectuarea expertizei medico-legale s-a încasat de la

inculpații Chiruneț Dmitri și Perepecica Ivan.

4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a atestat că instanța de fond la

pronunțarea unei sentințe de condamnare în privința inculpatului Chiruneț Dmitri și

pronunțarea unei sentințe de achitare în privința inculpatului Perepecica Ivan a încălcat

normele de drept procedurale prevăzute la art. 389 alin. (1) și art. 394 alin. (1) pct. 1)

3

Cod de procedură penală, respectiv, art. 390 alin. (1) și art. 394 alin. (3) pct. 1) Cod de

procedură penală, ceea ce constituie erori de drept și care sunt susceptibile de a fi

corectate în procedura de judecare a apelului, prin desființarea totală a sentinței.

În acest sens, instanța de apel a atestat că partea descriptivă a sentinței emise în

privința ambilor inculpați Chiruneț Dmitri și Perepecica Ivan contravine dispozitivului

sentinței, totodată, sentința nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Din textul sentinței contestate, instanța de apel a desprins că instanța de fond a

pronunțat o sentință de achitare în privința inculpatului Perepecica Ivan învinuit în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal pe motiv că „fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii”. Însă în conformitate cu art. 394

alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, a constatat în acțiunile lui Perepecica Ivan

fapta infracțională, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul

săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii.

Or, la pronunțarea sentinței de achitare în privința inculpatului, instanța de fond

în conformitate cu art. 394 alin. (3) pct. 1) Cod de procedură penală urma să indice

învinuirea pe baza căreia cauza în privința învinuitului a fost trimisă în judecată.

La fel din textul sentinței contestate, instanța de apel a desprins că instanța de fond

a pronunțat o sentință de condamnare în privința inculpatului Chiruneț Dmitri în baza

art. 287 alin. (1) Cod penal, însă, și în acest caz, instanța de fond a admis erori de drept,

or, prima instanță nu a constatat în corespundere cu prevederile art. 394 alin. (1) pct.

1) Cod de procedură penală, fapta infracțională, considerată ca fiind dovedită, locul,

timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele

infracțiunii.

Totodată, instanța de fond deși a pronunțat o sentință de condamnare în privința

inculpatului Chiruneț Dmitri a reținut în conformitate cu art. 394 alin. (3) pct. 1) Cod

de procedură penală, învinuirea pe baza căreia cauza în privința învinuitului a fost

trimisă în judecată.

Astfel, Colegiul penal judecând apelurile și având în vedere circumstanțele

stabilite supra, a constatat că inculpatul Chiruneț Dmitri, intenționat, dându-și seama

de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod

conștient survenirea acestor urmări, în comun cu Perepecica Ivan, acționând din intenții

huliganice, manifestate prin deosebită obrăznicie și cinism, încălcând grosolan ordinea

publică, pe data de 04 aprilie 2016 în jurul orelor 02:00, aflându-se pe str. Trandafirilor,

mun. Chișinău, fără careva motiv a inițiat un conflict cu Xxxxx.

Urmare acțiunilor huliganice, au aplicat multiple lovituri peste diferite părți ale

corpului, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1614/D din 16

iunie 2016, vătămări corporale ușoare.

Inculpatul Perepecica Ivan intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil

al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea

acestor urmări, în comun cu Chiruneț Dmitri, acționând cu intenții huliganice,

manifestate prin deosebită obrăznicie și cinism, încălcând grosolan ordinea publică, pe

4

data de 04 aprilie 2016 în jurul orelor 02:00, aflându-se pe strada Trandafirilor, mun.

Chișinău, fără careva motive a inițiat un conflict cu Xxxxx.

Urmare acțiunilor huliganice, au aplicat multiple lovituri peste diferite părți ale

corpului, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1614/D din 16

iunie 2016, vătămări corporale ușoare.

Necătând la faptul că inculpatul Perepecica Ivan vina în comiterea infracțiunii

incriminate nu a recunoscut-o, iar inculpatul Chiruneț Dmitri și-a recunoscut vina,

vinovăția acestora este constatată prin următoarele mijloace de probă administrate la

dosar, după cum urmează: declarțiile părții vătămate Xxxxx (f.d. 194-195); martorului

Gaureac Anastasia (f.d. 196); martorului Olievschi Nicolae (f.d. 197); martorul Ghelici

Fiodor, raportul de constatare medico-legală nr. 1447 din 04 aprilie 2016 din care

rezultă că la cet. Xxxxx s-au constatat echimoze la nivelul feței și scrot, excoriații la

nivelul cotului drept, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii unui obiect contondent

dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare neînsemnată

(f.d. 42); raportul de expertiză medico-legală nr. 1614/D din 30 mai 201, conform

concluziei căruia, la Xxxxx s-a constatat traumă închisă a scrotului manifestată prin

ruptură a testiculului drept, echimoze la nivelul feței și scrotului, excoriații la nivelul

cotului drept, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele enunțate. Leziunile descrise

condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu, se califică

ca vătămare ușoară (f.d. 44-45).

Colegiul penal analizând probele administrate în cursul de urmărire penală și în

cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, cercetate și verificate în instanța de

apel, prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor a considerat că acțiunile infracționale ale inculpaților

Perepecica Ivan, Chiruneț Dmitri cuprind elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanei, săvârșit de două persoane.

Din textul apelului declarat de acuzatorul de stat rezultă că sentința instanței de

fond se contestă în partea pronunțării unei sentințe de achitare în privința inculpatului

Perepecica Ivan, în acest sens, acuzatorul de stat a solicitat ca inculpatul Perepecica

Ivan să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2)

Cod penal și stabilirea unei pedepse sub formă de amendă în mărime de 750 u.c.

Totodată, din textul apelului declarat de avocatul Lilian Osoian în interesele părții

vătămate Xxxxx rezultă că apelanții au solicitat ca inculpaților Perepecica Ivan și

Chiruneț Dmitri să le fie aplicate pedeapsa prevăzută de Codul penal, ținându-se cont

de solicitările procurorului.

Din conținutul sentinței contestate, instanța de apel a desprins că prima instanță a

pronunțat o sentință de achitare în privința inculpatului Perepecica Ivan învinuit în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal pe motiv că „fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii”, totodată, instanța de fond l-a

5

recunoscut vinovat pe inculpatul Chiruneț Dmitri de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a atestat că prima instanță la adoptarea sentinței de achitare în

privința inculpatului Perepecica Ivan a apreciat doar probele care sunt în favoarea

inculpatului, fără a aprecia probele administrate de acuzatorul de stat, or, probele pe

care se întemeiază concluziile instanței de judecată nu sunt argumentate și nu sunt

indicate motivele admiterii sau respingerii lor, atât de învinuire, cât și de apărare.

Ca rezultat, instanța de fond neîntemeiat a recalificat acțiunile infracționale ale

inculpatului Chiruneț Dmitri în baza art. 287 alin. (1) Cod penal. În speță, prin probele

administrate de acuzatorul de stat la materialele cauzei și, care însă au fost incorect

apreciate de prima instanță este prezentă agravantă prevăzută de lit. b) alin. (2) art. 287

Cod penal „de două sau mai multe persoane”.

Conform art. 101 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală. (1) Fiecare probă

urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

(2) Reprezentantul organului de urmărire penală sau judecătorul apreciază probele

conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate

aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege.

În această ordine de idei, cu referire la ansamblul de probe administrate de

acuzatorul de stat privind stabilirea vinovăției inculpaților Chiruneț Dmitri și

Perepecica Ivan în privința comiterii infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2). lit. b)

Cod penal, instanța de apel a constatat că acuzatorul de stat a administrat la materialele

cauzei penale suficiente probe pertinente și concludente care atestă culpabilitatea

inculpaților.

Din materialele cauzei penale instanța de apel a constatat că inculpații Chiruneț

Dmitri și Perepecica Ivan, aflându-se pe str. Trandafirilor, mun. Chișinău, deci într-un

loc public, acționând din intenții huliganice, manifestate prin deosebită obrăznicie și

cinism, încălcând grosolan ordinea publică au inițiat un conflict cu Xxxxx și urmare a

acțiunilor huliganice, inculpații au aplicat multiple lovituri peste diferite părți ale

corpului părții vătămate Xxxxx cauzându-i conform raportului de expertiză medico-

legală nr. 1614/D din 16 iunie 2016, vătămări corporale ușoare.

În acest sens, instanța de apel a reținut că vinovăția inculpatului Perepecica Ivan,

respectiv, a lui Chiruneț Dmitri se stabilește prin declarațiile părții vătămate Xxxxx

prin care se confirmă că Chiruneț Dmitri i-a aplicat o lovitură din spate peste cap, tot

el i-a mai aplicat două lovituri cu pumnul peste față și apoi cu genunchiul la organele

genitale. Din cauza durerilor acesta a căzut jos, iar după ce a căzut i-au mai fost aplicate

lovituri peste cap și corp. A indicat că loviturile i-au fost aplicate de două persoane.

Când a ridicat capul lângă el se afla numai Perepecica Ivan care îl numea cu cuvinte

necenzurate și care îi propunea să clarifice conflictul în parc.

La fel, din declarațiile părții vătămate Xxxxx instanța de apel a reținut că ultimul

a comunicat că după ce a căzut jos loviturile i s-au aplicat în spate și consideră că au

fost aplicate de două persoane, însă nu poate spune dacă loviturile se aplicau simultan,

6

deoarece era în stare de șoc, dar când a ridicat capul a văzut că Perepecica Ivan,

lovindu-1 cu piciorul îi spunea să se ridice de jos și să nu se mai prefacă.

Totodată, Colegiul penal a reținut că și în cadrul ședinței de judecată în instanța

de apel, partea vătămată a indicat că ambii inculpați l-au bătut. Perepecica Ivan îl lovea

în cap și în spate, în timp ce Chiruneț Dmitri îl lovea din altă parte.

Așadar, în contextul aprecierii declarațiilor părții vătămate Xxxxx, Colegiul penal

a reținut aceste declarații ca fiind pertinente și concludente sub aspectul stabilirii

vinovăției inculpaților Chiruneț Dmitri și Perepecica Ivan în săvârșirea infracțiunii de

huliganism, cu agravanta de „două persoane”, or, partea vătămată a declarat că ambii

inculpați i-au aplicat lovituri, iar faptul că dânsul a descris cu o precizie mai exactă

care au fost loviturile aplicate de inculpatul Chiruneț Dmitri și anume „Chiruneț Dmitri

i-a aplicat o lovitură din spate peste cap, tot el i-a mai aplicat două lovituri cu pumnul

peste față și apoi cu genunchiul la organele genitale” nu dezvinovățesc acțiunile

celuilalt inculpat Perepecica Ivan, or, tot partea vătămată a indicat că loviturile au fost

aplicate de două persoane, totodată, partea vătămată căzând jos de la loviturile aplicate,

când a ridicat capul l-a văzut că Perepecica Ivan, care lovindu-1 cu piciorul, îi spunea

să se ridice de jos și să nu se mai prefacă.

Instanța de apel a apreciat declarațiile părții vătămate Xxxxx și cu declarațiile

martorului Olievschi Nicolae căruia partea vătămată i-a comunicat că s-a bătut cu

Chiruneț Dmitri, totodată, acesta a confirmat și prezența lui Perepecica Ivan la

momentul conflictului, și anume când partea vătămată a ridicat capul de jos Ivan

Perepecica stătea alături.

Din conținutul sentinței, Colegiul penal a reținut că la baza sentinței, instanța de

fond a invocat procesul-verbal de consemnare a plângerii verbale din 04 aprilie 2016,

prin care Xxxxx solicită să fie tras la răspundere Chiruneț Dmitri care la 04.04.2016

fără motiv i-a aplicat lovituri și i-a cauzat leziuni corporale.

Însă, instanța de apel nu a reținut procesul-verbal de consemnare a plângerii

verbale din 04 aprilie 2016 drept o probă pertinentă și concludentă la baza unei sentințe

de achitare în privința inculpatului Perepecica Ivan, doar pe motivul că partea vătămată

a solicitat tragerea la răspundere doar a inculpatului Chiruneț Dmitri.

În acest sens, instanța de apel a relevat că potrivit art. 94 alin. (4) Cod de procedură

penală, (4) Plîngerile depuse în cursul procesului și hotărîrile procesuale adoptate nu

constituie probe ale vreunor circumstanțe care au importanță în cauza respectivă, ele

fiind doar o dovadă a faptului că a fost depusă o plîngere și a fost adoptată o hotărîre.

Instanța de apel a relevat că instanța de fond a reținut procesul-verbal de

consemnare a plângerii verbale din 04 aprilie 2016, prin care Xxxxx solicită să fie tras

la răspundere Chiruneț Dmitri, fără a aprecia declarațiile părții vătămate Xxxxx

conform cerințelor de pertinență și concludență, or, ultimul în cadrul audierii acestuia

în instanța de fond a indicat că atât inculpatul Chiruneț Dmitrii, cât și inculpatul

Perepecica Ivan i-au aplicat lovituri.

Totodată, instanța de apel nu a reținut procesul-verbal de consemnare a plângerii

verbale din 04 aprilie 2016, drept probă în vederea stabilirii nevinovăției inculpatului

7

Perepecica Ivan, or, partea vătămată Xxxxx în cadrul ședinței de judecată în instanța

de apel a indicat că a depus plângere doar pe Chiruneț Dmitri pentru a nu fi amenințat

de către ambii, deoarece îi era frică.

În acest sens, instanța de apel a reținut că în cadrul ședinței de judecată în instanța

de fond partea vătămată Xxxxxa declarat că Chiruneț Dmitri l-a telefonat și l-a

amenințat că dacă o să scrie plângere la Procuratură, atunci și el o să scrie, iar în ședința

instanței de apel a indicat că Perepecica Ivan nu s-a apropiat niciodată de el pentru a-

și cere iertare, dimpotrivă îl amenință și îl înjosește.

Așadar, Colegiul penal a atestat că instanța de fond la pronunțarea sentinței de

achitare în privința inculpatului Perepecica Ivan, precum și la recalificarea acțiunilor

inculpatului Chiruneț Dmitri în baza art. 287 alin. (1) Cod penal nu a acordat eficiență

juridică faptului că infracțiunea de huliganism a fost comisă prin participație simplă de

către inculpatul Chiruneț Dmitri și Perepecica Ivan, faptele cărora au fost încadrate de

către organul de urmărire penală în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Latura obiectivă a infracțiunii s-a materializat în fapta prejudiciabilă exprimată

acțiuni ce au încălcat grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

părții vătămate, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie

deosebită.

Din declarațiile părții vătămate Caciulă V., apreciate în coroborare cu declarațiile

martorilor Gaureac Anastasia, Olievschi Nicolae, instanța de apel a constatat că ambii

inculpați Chiruneț Dmitri și Perepecica Ivan au aplicat lovituri părții vătămate și care

potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 1614/D din 16 iunie 2016 se califică

ca vătămări corporale ușoare.

Acțiunile inculpaților au fost manifestate în loc public, pe strada Trandafirilor,

mun. Chișinău.

Latura subiectivă a infracțiunii comisă de inculpații Chiruneț Dmitri și Perepecica

Ivan se caracterizează prin intenția directă a inculpaților, care cu bună știință a comis

infracțiunea.

Totodată, s-a constatat că inculpații sunt persoane responsabile, care la momentul

comiterii faptei aveau împlinită vârsta tragerii la răspundere penală în condițiile

infracțiunii incriminate.

Cu referire la agravantă reglementată la lit. b) alin. (2) art. 287 Cod penal, instanța

de apel a constatat că infracțiunea a fost comisă prin participație simplă de către

Chiruneț Dmitri și Perepecica Ivan.

La individualizarea pedepsei în privința inculpaților Chiruneț Dmitri și Perepecica

Ivan pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,

instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal.

Instanța de apel a reținut că inculpatul Perepecica Ivan nu a recunoscut vina în

comiterea infracțiunii incriminate, iar inculpatul Chiruneț Dmitri a recunoscut vina.

În privința inculpatului Chiruneț Dmitri în conformitate cu art. 76 Cod penal s-a

reținut circumstanța atenuantă - „recunoașterea vinei”, iar careva circumstanțe

agravante potrivit art. 77 Cod penal nu au fost reținute.

8

În privința inculpatului Perepecica Ivan în conformitate cu art. art. 76, 77 Cod

penal nu au fost constatate careva circumstanțe agravante.

În acord cu prevederile art. 16 Cod penal, infracțiunea prevăzută de art. 287 alin.

(2) lit. b) Cod penal se califică ca infracțiune „mai puțin gravă”.

Totodată, instanța de apel a reținut că inculpații nu au antecedente penale.

În conformitate cu art. 8 Cod penal, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa

pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvîrșirii faptei.

Potrivit art. 10 alin. (1) Cod penal. (1) Legea penală care înlătură caracterul

infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația

persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra

persoanelor care au săvîrșit faptele respective pînă la intrarea în vigoare a acestei legi,

inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar

au antecedente penale.

Instanța de apel a reținut că prin Legea nr. 207 din 29.07.2016, în vigoare din

07.11.2016 „pentru modificarea și completarea unor acte legislative”, au fost operate

modificări la prevederile art. 64 alin. (2) Cod penal, astfel la alineatul (2), textul „20

de lei” se substituie cu textul „50 de lei”.

Tot prin Legea nr. 207 din 29.07.2016 au fost operate modificări și la sancțiunea

art. 287 alin. (2) Cod penal, astfel textul „de la 400 la 1000” se substituie cu textul „de

la 750 la 1350”.

În contextul dat, instanța de apel a atestat că prin modificările operate prin Legea

nr. 207 din 29.07.2016, în vigoare din 07.11.2016 „pentru modificarea și completarea

unor acte legislative” se înrăutățește situația inculpaților Chiruneț Dmitri și Perepicica

Ivan, fapta infracțională fiind comisă la data de 04 aprilie 2016, adică până la intrarea

în vigoare a modificărilor operate prin Legea nr. 207 din 29.07.2016, în vigoare din

07.11.2016.

Astfel, în temeiul art. 10 Cod penal, instanța de apel a aplicat inculpaților Chiruneț

Dmitri și Perepecica Ivan pedeapsa penală reieșind din limitele sancțiunii prevăzute la

data comiterii infracțiunii și ținînd cont de mărimea unității convenționale stabilită la

această dată.

De asemenea, instanța de apel a precizat faptul că sancțiunea normei penale

reglementată la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal prevede două categorii de pedepse

alternative - amendă sau închisoare.

În speță, instanța de apel a aplicat ambilor inculpați pedeapsa penală sub formă

de „amendă”, ceea ce va constitui o pedeapsă legală, întemeiată și echitabilă, așa cum

în privința inculpaților nu au fost reținute careva circumstanțe agravante, ultimii nu au

antecedente penale, iar aplicarea unei pedepse excesiv de grave nu va fi în concordanță

cu scopul pedepsei penale reglementat la art. 61 Cod penal, care urmărește restabilirea

echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Or, potrivit alin. (2) art. 75 Cod penal, (2) în cazul alternativelor de pedeapsă

prevăzute pentru infracțiunea săvîrșită, pedeapsa cu închisoare are un caracter

9

excepțional și se aplică atunci cînd gravitatea infracțiunii și personalitatea infractorului

fac necesară aplicarea pedepsei cu închisoare, iar o altă pedeapsă este insuficientă și

nu și-ar atinge scopul. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute

pentru săvîrșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blîndă,

din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Totodată, la individualizarea pedepsei penale, sub aspectul stabilirii cuantumului

pedepsei sub formă de amendă, instanța de apel a reținut că potrivit raportului de

expertiză medico-legală nr. 1614/D din 30 mai 2016, la Xxxxx s-a constatat traumă

închisă a scrotului manifestată prin ruptură a testiculului drept, echimoze la nivelul

feței și scrotului, excoriații la nivelul cotului drept, care au fost cauzate în rezultatul

acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele

enunțate. Leziunile descrise condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în

baza acestui criteriu, se califică ca vătămare ușoară.

Astfel, în rezultatul cauzării vătămării integrității corporale părții vătămate i-a fost

efectuată o intervenție chirurgicală în rezultatul căreia s-a efectuat orhectomia

testiculului drept.

Din declarațiile părții vătămate Xxxxx, instanța de apel a reținut că ambii inculpați

i-au aplicat lovituri, totodată, partea vătămată indicând că anume inculpatul Chiruneț

Dmitri i-a aplicat lovituri cu genunchiul la organele genitale.

Astfel, instanța de apel reieșind din comportamentul și acțiunile infracționale

manifestate de către inculpat față de integritatea fizică a părții vătămate a aplicat

inculpatului Chiruneț Dmitri o pedeapsă mai severă în coraport cu pedeapsa ce urmează

a fi stabilită inculpatului Perepecica Ivan.

Instanța de apel reieșind din prevederile art. 7, 75, 61 Cod penal și luând în

considerare totalitatea împrejurărilor obiective și subiective, personalitatea

inculpatului Perepecica Ivan, care nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii, careva

circumstanțe atenuante sau agravante nu au fost stabilite, a aplicat inculpatului

Perepecica Ivan pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod

penal, pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 500 (cinci sute) unități

convenționale, ceea ce constituie 10000 (zece mii) lei.

În privința inculpatului Chiruneț Dmitri, instanța de apel reieșind din prevederile

art. 7, 75, 61 Cod penal și luând în considerare totalitatea împrejurărilor obiective și

subiective, personalitatea inculpatului care a recunoscut vina în comiterea infracțiunii,

și care a fost reținută cu titlu de circumstanță atenuantă, lipsa circumstanțelor

agravante, totodată ținându-se cont de comportamentul și acțiunile infracționale ale

acestuia, va aplica inculpatului Chiruneț Dmitri pentru comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal, pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 700

(șapte sute) unități convenționale, ceea ce constituie 14000 (paisprezece mii).

Instanța de apel a reținut că partea vătămată Xxxxx a înaintat acțiune civilă prin

care a solicitat încasarea de la inculpații Chiruneț Dmitri și Perepecica Ivan a

prejudiciului material cauzat în rezultatul infracțiunii în cuantum de 70 000 lei și a

sumei de 100 000 lei cu titlu de prejudiciul moral cauzat.

10

În motivarea acțiunii civile se invocă faptul că în legătură cu internarea la spital

și tratamentul primit partea vătămată a suportat cheltuieli materiale, la fel a suportat

cheltuieli și pentru serviciile de asistență juridică.

La fel s-a invocat faptul că în rezultatul cauzării vătămării integrității corporale

părții vătămate i-au fost cauzate dureri fizice, i-a fost efectuată o intervenție

chirurgicală în rezultatul căreia s-a efectuat orhectomia testiculului drept, iar

suferințele psihice cauzate de această intervenție vor fi suportate pe tot parcursul vieții,

la fel, după intervenția chirurgicală partea vătămată nu poate duce un mod obișnuit de

viață, având anumite restricții.

Prin cererea de concretizare a acțiunii civile, partea vătămată a solicitat încasarea

de la inculpați a sumei de 2350 lei cu titlu de prejudiciu material și a sumei de 100000

lei, cu titlu de prejudiciul moral.

Conform recipisei anexate la materialele cauzei, părții vătămate de către

inculpatul Chiruneț Dmitri i-a fost compensată suma de 7000 lei, cu titlu de prejudiciu

material. Aceasta a fost confirmat și de către reprezentantul părții vătămate în ședința

de judecată.

Totodată, instanța de apel a reținut că prin cererea de apel declarată de avocatul

Lilian Osoian în interesul părții vătămate s-a solicitat încasarea din contul inculpaților

Perepecica Ivan și Chiruneț Dmitri a prejudiciului moral cauzat părții vătămate în sumă

de 100 000 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2600 lei.

Așadar, cu referire la pretenția formulată prin acțiunea civilă de către partea

vătămată Xxxxx privind încasarea prejudiciului, instanța de apel a notat că repararea

prejudiciului moral reprezintă satisfacții echitabile destinate a compensa material

suferințele fizice ale părții vătămate, ca urmare a acțiunilor infracționale ale

făptuitorului. Cuantumul prejudiciului moral nu este supus unor criterii legale

prestabilite, ci determinarea lui în concret este lăsată la libera apreciere a instanței de

judecată.

Instanța de apel a reținut că prin acțiunile infracționale ale inculpaților Chiruneț

Dmitri și Perepecica Ivan comise față de partea vătămată Xxxxx i-au fost cauzate

potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 1614/D din 30 mai 2016, la Xxxxx s-

a constatat traumă închisă a scrotului manifestată prin ruptură a testiculului drept,

echimoze la nivelul feței și scrotului, excoriații la nivelul cotului drept, care au fost

cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul

și circumstanțele enunțate. Leziunile descrise condiționează dereglarea sănătății de

scurtă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare ușoară.

Totodată, în rezultatul cauzării vătămării integrității corporale părții vătămate i-a

fost efectuată o intervenție chirurgicală în rezultatul căreia s-a efectuat orhectomia

testiculului drept.

Ca urmare, instanța de apel a atestat că părții vătămate Xxxxx i-au fost cauzate

suferințe fizice, și psihice incomensurabile și care sunt resimțite și în prezent.

Instanța de apel a notat că cuantumul despăgubirilor morale urmează a fi stabilit

luându-se în considerație de consecințele negative suferite de cei în cauză pe plan fizic

11

și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori

și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămări, măsura în care i-a fost

afectată situația familială, profesională și socială, având în vedere că, prin aceste

despăgubiri cu rol compensatoriu, se urmărește o reparație justă și echitabilă a

prejudiciului moral suferit și, nu îmbogățirea fără justă cauză.

În acest sens, Colegiul penal luând în considerație că părții vătămate Xxxxx prin

acțiunile infracționale ale inculpaților în mod cert i-au fost cauzate atât suferințe fizice,

prin faptul că acestuia i-au fost cauzate vătămări ușoare a integrității corporale, cât și

suferințe psihice, a apreciat că suma de câte 25 000 (douăzeci și cinci mii) lei de la

fiecare inculpat, ce urmează a fi încasată cu titlu de despăgubiri prin echivalent bănesc

a prejudiciului moral cauzat reprezintă o justă și echitabilă satisfacție a prejudiciului

moral suferit de reclamant, în coraport cu suferințele fizice și psihice la care a fost

supus și consecințele survenite, precum și cu poziția socială și economică a

inculpaților.

În rest, pretențiile de ordin moral ale reclamantului Xxxxx au fost respinse, ca

fiind excesiv de mari.

Referitor la cerința reclamantului Xxxxx privind încasarea de la inculpații

Chiruneț Dmitri și Perepecica Ivan a sumei de 2600 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică, instanța de apel a atestat că în acest sens, reclamantul a anexat ordinul de

încasare a numerarului nr. 65479394 din 06 octombrie 2017, prin care se confirmă că

ultimul a achitat suma de 2600 lei pentru serviciile de asistență juridică.

Prin urmare, instanța de apel a dispus încasarea în mod solidar din contul

inculpaților în beneficiul reclamantului Xxxxx a sumei de 2600 lei, cu titlu de cheltuieli

de asistență juridică.

Colegiul penal a constatat că în prezenta cauză penală au fost suportate cheltuieli

judiciare în sumă de 57 lei, și anume pentru efectuarea expertizei medico-legale nr.

1447 din 04.04.2016 în privința părții vătămate Xxxxx.

Astfel, cu referire la cerința acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor de

judecată din contul inculpaților, instanța de apel în conformitate cu art. art. 227, 229

Cod de procedură penală, a trecut în contul acestora cheltuielile de judecată în sumă de

57 lei suportate în legătură cu efectuarea expertizei medico-legale nr. 1447 din

04.04.2016.

5.1. - avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Perepecica Ivan, prin care

indicînd temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8) și 12) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de

către instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele :

- motivarea soluției este expusă neclar; instanța a admis o eroare gravă de drept și

de fapt, care a afectat soluția instanței de fond, în acțiunile inculpatului Perepecica Ivan

nu au fost întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

12

penal , fapta nu a fost săvârșită de inculpatul Perepecica Ivan, temeiuri prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct.6), 8) și 12) Cod de procedură penală;

- la judecarea cauzei instanța de apel, atât la judecarea cauzei, cât și în textul

deciziei s-a limitat exclusiv la redarea argumentelor invocate în cererile de apel, fără a

se expune relevant în privința motivelor indicate în apărare, și nu a apreciat corect

circumstanțele de fapt la încadrarea juridică corectă a faptelor, fără a analiza probele

care conduc la aflarea adevărului în cauză, în special fără a înlătura apărările

inculpatului și fără a respecta prevederile art. 419 Cod de procedură penală, conform

cărora rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor

generale pentru examinarea cauzelor în prima instanță;

- din materialele cauzei penale, rezultă că instanța de apel a dat o nouă interpretare

a probelor, adică și-a întemeiat judecata pe baza probelor examinate de prima instanță.

Totodată, din procesul-verbal al ședinței de judecată, rezultă, că inculpații, partea

vătămată, martorii au fost cercetați în ordinea și potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, iar declarațiile dînșilor făcute în instanța de apel, au fost apreciate eronat

greșit, dându-le o interpretare diferită de cele declarate de martori, de inculpați, de

partea vătămată și care sunt înregistrate pe CD - ul ședinței de judecată în instanța de

apel;

- instanța de apel în motivarea soluției, pune la baza deciziei de condamnare

declarațiile părții vătămate Xxxxx, a martorilor Gaureac Anastasia, Olievschi Nicolae,

Ghelici Fiodor și a raportului de constatare medico-legală nr. 1447 din 04.04.2016,

cât și a raportului de expertiză medico-legală nr. 1614/D din 30.05 2016;

- instanța de apel, nu a apreciat fiecare probă separat, nu s-a expus în mod

convingător de ce respinge probele prezentate de inculpat, dar s-a expus în mod

general;

- analizând declarațiile depuse de partea vătămată Xxxxx, apărarea consideră, că

declarațiile părții vătămate Xxxxx urmează a fi apreciate critic, deoarece ele nu

relatează situația reală a circumstanțelor, acestea fiind bazate pe emoții și o stare

psihică vădit agresivă, pe presupuneri, ceea ce l-a și făcut să aprecieze incorect situația

creată;

- declarațiile părții vătămate Xxxxx, precum și circumstanțele expuse în plângere,

nu corespund cu declarațiile date tot de el, în cazul audierii ca parte vătămată și nu

corespund și cu declarațiile sale date în cadrul ședinței de judecată. Aceste

necorespondențe în declarațiile unei și aceiași persoane ne vorbește despre unele

circumstanțe inventate, care nu au avut loc, sau necunoscute părții vătămate;

- la baza învinuirii inculpaților sunt puse declarațiile martorului Ghelici Fiodor,

însă recurentul consideră că declarațiile martorului Ghelici Fiodor, care nu coroborează

cu alte probe, urmează a fi apreciate critic, acestea fiind bazate din spusele altei

persoane, care de asemenea nu a fost martor ocular a conflictului dintre inculpați și

partea vătămată. Aceste declarații poartă un caracter de a crea o imagine vădit negativă

în privința inculpaților, neavând vre-un suport probatoriu;

13

- nevinovăția inculpatului Perepecica Ivan este dovedită și prin declarațiile

martorului Gaureac Anastasia, care a confirmat declarațiile inculpatului Perepecica

Ivan, combătând în același timp declarațiile părții vătămate Xxxxx. A mai declarat că

în primăvara anului 2016 împreună cu Xxxxx, Chiruneț Dmitri și Perepecica Ivan,

aproximativ pe la orele 04:00, se deplasau în taxi. La un moment a apărut un conflict,

după care automobilul s-a oprit și Xxxxx și Chiruneț Dmitri au ieșit afară să discute.

După care a ieșit și ea cu Perepecica Ivan și au văzut că se bateau. S-au apropiat de ei

și s-au despărțit. Nu a văzut ca Perepecica Ivan să se bată, el a încercat doar să-i

despartă;

- nevinovăția inculpatului Perepecica Ivan cu certitudine este dovedită prin

declarațiile martorului Olievschi Dmitri, audiat în cadrul anchetei judecătorești, care

cu lux de amănunte a declarat circumstanțele cunoscute lui și a declarat că în aprilie

2016, aproximativ pe la ora 04:00, a fost telefonat de către Xxxxx care l-a rugat să-l ia

din Chișinău de pe str. Trandafirilor. Aproximativ în 30 minute s-a apropiat și l-a

întrebat pe Xxxxx ce s-a întâmplat, la ce ultimul i-a spus că s-a bătut cu Chiruneț

Dmitri. La fel, Xxxxx, i-a spus că cu ei a fost și Perepecica Ivan, însă când l-a întrebat

dacă și Perepecica Ivan l-a bătut, i-a răspuns că nu este sigur, dar când a ridicai capul

de jos Perepecica Ivan stătea alături;

- în afară de aceasta, declarațiilor martorilor sus enumerați, le-a fost dată o

apreciere sub aspectul acuzator și nu au fost luate în considerație alte date din

informația primită de la martori expuse în instanța de judecată, - despre nevinovăția lui

Perepecica Ivan.

- de asemenea nevinovăția inculpatului Perepecica Ivan cu certitudine este

dovedită prin declarațiile inculpatului Chiruneț Dmitri, care și-a recunoscut vina în

volumul descris de el și cu lux de amănunte a declarat că Perepecica Ivan, nici într-un

fel nu a participat în conflictul care a avut loc între el și Xxxxx;

- la judecarea cauzei atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel, inculpatul

Perepecica Ivan a negat vinovăția sa în comiterea huliganismului intenționat și a

explicat că nu a participat la comiterea infracțiunii în care este învinuit;

- recurentul consideră că vinovăția inculpatului Perepecica Ivan nu este

demonstrată și mai mult nevinovăția sa este argumentată și fondată pe probe directe:

declarațiile martorilor cercetați în cadrul anchetei judiciare care susțin declarațiile

inculpatului;

- recurentul consideră că învinuirea înaintată și starea de fapt și de drept constatată

de instanța de apel nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării judecătorești,

iar probele administrate de către instanța de apel au fost apreciate în mod greșit,

existând în cazul dat probe suficiente care stabilesc cu certitudine lipsa în acțiunile

inculpatului Perepecica Ivan a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2)

lit. b) Cod penal;

- consideră recurentul că în cazul în care, instanța de apel, în textul deciziei

adoptate a făcut descrierile unor probe, care în ședința de judecată nu au fost examinate

și anume la capitolul prin ce probe este dovedită vinovăția inculpatului, instanța a trecut

14

doar cu numirea unor file de dosar, fără a le da citirii, a le examina în prezența tuturor

participanților la proces, - este un viciul fundamental, care a afectat hotărârea

pronunțată;

- constatarea de fapte ce nu corespund cu realitatea, denaturate vădit la adoptarea

hotărârii de către instanța de apel, urmează a fi apreciate ca erori grave de fapt și de

drept;

- din examinarea deciziei atacate rezultă că instanța de apel a preluat motivele

apelului declarat de procuror, adoptând soluția fără a evolua și analiza în concret

probele și în special fără a înlătura apărările inculpatului.

- în calitate de viciu fundamental se invocă încălcarea art. 6 (1) CEDO combinat

cu art. 13 din Convenția Europeană și art. 20 din Constituția Republicii Moldova, care

garantează accesul liber la justiție;

- în temeiul circumstanțelor expuse, consideră recurentul că prin neexpunerea,

necercetarea și neanalizarea tuturor probelor administrate, în coroborare cu celelalte

probe, invocând în dispozitivul deciziei niște soluții lipsite de un suport legal,

neargumentate în fapt și în drept în descriptivul acestei hotărâri, instanța nu a soluționat

în fond cauza penală în privința lui Perepecica Ivan, fapte ce constituie erori grave de

drept;

- toate aceste erori menționate sunt erori de drept procedural și se încadrează în

pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deoarece se referă la procedura de

motivare a soluției instanței de apel și se consideră temei de recurs.

5.2. avocatul Osoian Lilian în numele părții vătămate Xxxxx, prin care fără a

indica vreun temei prevăzut de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea hotărîrilor atacate, în partea ce ține de aplicarea pedepsei cet. Perepecica Ivan

și cet. Chiruneț Dumitru, aplicându-le pedeapsa maximă prevăzută de Codul penal,

precum și în partea ce ține de încasarea prejudiciului moral de la Perepecica Ivan și

Chiruneț Dumitru solidar în mărime de 100 000 lei.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele :

- recurentul consideră, că instanța de fond și apel au diminuat excesiv cuantumul

prejudiciului moral de la 100 000 pînă la 10 000 lei și 25 000 lei, iar inculpații au primit

o pedeapsă prea blândă, în raport cu faptele săvârșite și consecințele acesteia;

- instanțele de fond și apel nu au luat în considerație, că partea vătămată, Xxxxx

în urma traumelor (lovituri cu picioarele în regiunea organelor intime) urmată de

ruptură a scrotului testicolului drept a suportat o intervenție chirurgicală, în care i-a

fost înlăturat un testicol. Astfel, instanțele nu au verificiat posibilitatea

reîncadrării/înaintării unei noi învinuiri inculpaților în legătură cu consecințele

traumelor produse, lipsirea de un organ important al organismului uman. Despre aceste

circumstanțe, precum și posibilitatea numirii unei noi expertize medico-legale de

apreciere a gravității leziunilor corporale, pe care partea vătămată o solicită, procurorul,

instanțele de fond și apel nu s-au expus.

15

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin. (2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

se constată că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor

pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării

deciziei.

În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat

recursuri ordinare în termen.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent.

6.1. Cu privire la recursul declarat de către avocatul Popescu Ion în numele

inculpatului Perepecica Ivan

Autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței, sau nu au fost

întrunite elementele infracțiunii sau faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că

temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, invocînd în acest context următoarele.

Colegiul penal raportînd temeiurile invocate de recurent în recurs cu textul

deciziei instanței de apel consideră că în speța examinată de către instanța de apel n-au

fost admise erorile de drept sub aspectele invocate de recurent, care ar servi drept temei

de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece decizia

instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind

legală și întemeiată, decizia atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței,

fără a fi identificate neclaritățile specificate de recurent, în legătură cu ce nu se constată

prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Autorul recursului consideră că „nu s-a dovedit faptul comiterii infracțiunii

imputate, nefiind întrunite elementele infracțiunii”.

La acest capitol, Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de

„neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs

condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale

16

infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura

obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acțiuni și prejudiciu).

Colegiul penal constată că instanța de apel corect a stabilit că inculpații Perepecica

Ivan și Chiruneț Dmitri au comis infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b) Cod

penal, după indicii calificativi, „huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, săvârșit de

două persoane”.

Colegiul penal menționează că prezența în acțiunile inculpatului Perepecica

Ivan atît a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii prevăzute

la art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, cît și a celor care caracterizează latura

subiectivă a acestei infracțiuni, au fost demonstrate prin probele descrise în decizia

instanței de apel, acumulate la faza urmăririi penale și examinate în cadrul

ședințelor de judecată.

Decizia instanței de apel este legală și motivată, fiind în corespundere cu

probele cercetate, apreciate conform art. 101 Cod de procedură penală. Instanța de

apel întemeiat a constatat, că Perepecica Ivan și Chiruneț Dmitri, au comis act de

huliganism, or s-a stabilit cu certitudine că ambii inculpați atît Chiruneț Dmitri cît

și Perepecica Ivan au aplicat în loc public părții vătămate Xxxxx lovituri peste

diferite părți ale corpului, cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-

legală nr. 1614/D din 16 iunie 2016, vătămări corporale ușoare.

Astfel, instanța de apel întemeiat a apreciat critic declarațiile inculpatului

Perepecica Ivan, care se combat prin cumulul de probe cercetate în cadrul instanței de

apel, inclusiv și prin declarațiile date în instanța de apel, cu respectarea art. 415 alin.

(21) Cod de procedură penală, de către partea vătămată Xxxxx și martorul Ghelici

Fiodor, care fiind audiați și preîntîmpinați de răspundere penală, au dat declarații sub

jurămînt, declarațiile cărora sunt neschimbate pe tot parcursul procesului penal și care

se confirmă și prin alte probe existente la dosar. Or, partea vătămată a confirmat cu

certitudine că ambii inculpați i-au aplicat lovituri.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel întemeiat a stabilit că în acțiunile

inculpatului Perepecica Ivan, sunt prezente elementele infracțiunii de huliganism

prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, or, acțiunile inculpatului au fost

manifestate în loc public, pe strada Trandafirilor, mun. Chișinău, infracțiune comisă

prin participație simplă împreună cu inculpatul Chiruneț Dmitri, iar aplicarea violenței

este probată prin raportul de expertiză medico-legală nr. 1614/D din 30 mai 2016,

potrivit căruia la Xxxxx s-a constatat traumă închisă a scrotului manifestată prin

ruptură a testiculului drept, echimoze la nivelul feței și scrotului, excoriații la nivelul

cotului drept, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele enunțate. Prin urmare, este nefondat

argumentul recurentului privind lipsa elementelor infracțiunii.

Faptul că inculpatul Perepecica Ivan a comis infracțiunea imputată este probată

prin declarațiile părții vătămate Xxxxx (f.d.194-195, vol. I), martorilor Gaureac

Anastasia (f.d.196, vol. I) și Olievschi Nicolae (f.d.197, vol. I) date în cadrul ședinței

17

instanței de fond, care sânt logice și convingătoare și, care nu au fost schimbate pe

parcursul cercetării infracțiunii date. Totodată, conform art. 415 alin. (21) Cod de

procedură penală în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel a fost audiat martorul

Ghelici Fiodor și partea vătămată Xxxxx, declarațiile cărora la fel demonstrează culpa

inculpatului Perepecica Ivan în comiterea infracțiunii incriminate acestuia (f. d. 27-28;

29-30, vol. II).

Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel, pe care și-o

însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra legalității și

temeiniciei concluziilor instanței de apel, care a constatat existența faptei și vinovăției

inculpatului Perepecica Ivan în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit.

b) Cod penal - „huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, săvârșit de două

persoane”.

Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept

relevante și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora

le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării

reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ceea ce contrazic

argumentele aduse de recurent că inculpatul Perepecica Ivan nu a comis infracțiunea

imputată. Prin urmare, se constată că au fost respectate prevederile art.101 Cod de

procedură penală.

La fel, în recursul declarat, se mai invocă ca temei de casare a hotărîrilor

judecătorești și art.427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală - faptei săvîrșite i s-

a dat o încadrare juridică greșită.

Colegiul penal conchide că temeiul dat nu s-a confirmat în prezenta cauză,

deoarece instanța de apel corect a încadrat juridic acțiunile comise de către Perepecica

Ivan, în baza învinuirii înaintate de procuror.

Toate probele prezentate și cercetate în mod legal au indicat la confirmarea

comiterii infracțiunii ce i se impută, expuse clar în rechizitoriu.

Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept

relevante și și-a motivat concluziile în baza cumulului de probe administrate în cauză,

cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și

coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ceea

ce contrazic argumentul adus de recurent precum că „învinuirea înaintată și starea de

fapt și de drept constatată de instanța de apel nu și-a găsit pe deplin confirmarea în

cadrul cercetării judecătorești, iar probele administrate de către instanța de apel au

fost apreciate în mod greșit, existând în cazul dat probe suficiente care stabilesc cu

certitudine lipsa în acțiunile inculpatului Perepecica Ivan a elementelor infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal”. Or, instanța de apel întemeiat a ajuns

la concluzia vinovăției inculpatului Perepecica Ivan conform învinuirii din rechizitoriu,

încadrînd corect acțiunile acestuia în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, conform

18

indicilor „huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, săvârșit de două persoane”.

Astfel, verificînd legalitatea și temeinicia sentinței în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza probelor noi prezentate

instanței de apel, conform argumentelor din apeluri, instanța de apel întemeiat a ajuns

la concluzia admiterii apelului și condamnării inculpatului Perepecica Ivan, decizia

fiind una legală și motivată.

În ceea ce privește argumentele recurentului prin care acesta critică aprecierea

probelor, Colegiul penal le consideră neîntemeiate și menționează că constituie opinia

subiectivă a avocatului, deoarece fiecare probă existentă la prezenta cauză penală a fost

apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, temei de a casa

decizia instanței de apel în acest sens nu există.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate de

recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, nu și-

au găsit confirmare la examinarea recursului depus de către avocatul Popescu Ion în

numele inculpatului Perepecica Ivan. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-

au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează

a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

6.2. Cu privire la recursul declarat de către avocatul Osoian Lilian în numele

părții vătămate Caciulă Vlad

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță

doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de

procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5)

Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor

prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.

Însă, în recursul avocatului, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat nici

un temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind omisă

totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității deciziei

contestate în acest sens (pct. 5.2 din decizie).

Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu întrunește condițiile

de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul

ordinar al apărătorului în numele părții vătămate Xxxxxcu circumstanțe în fapt și în

drept, care l-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal

de recurent.

Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării

sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Cu toate că recurentul nu face trimitere la vre-un temei de drept din cele prevăzute

la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, acesta invocă că, instanța de fond și apel

au diminuat excesiv cuantumul prejudiciului moral de la 100 000 pînă la 10 000 lei și

19

25 000 lei, iar inculpații au primit o pedeapsă prea blândă, în raport cu faptele săvârșite

și consecințele acesteia, pronunțând astfel o decizie greșită în partea stabilirii pedepsei,

semnalizând temeiul prevăzut la art. 427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală și

anume s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Analizând acest temei în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul penal

constată că nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, lipsind temeiuri

de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârilor contestate.

Motivele recurentului, precum că instanța de apel incorect a individualizat

pedeapsa și neîntemeiat nu a aplicat în privința inculpaților Perepecica Ivan și Chiruneț

Dmitri o pedeapsă mai aspră, Colegiul penal le consideră neîntemeiate.

La acest capitol, Colegiul penal atestă că, potrivit art. 61 Cod penal, pedeapsa

penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care

au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, având drept

scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.

Totodată, conform art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă, iar la stabilirea categoriei

și termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină seama de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Colegiul penal menționează, că la stabilirea pedepsei inculpaților, instanța de apel,

a ținut seama pe deplin de principiile de aplicare a pedepsei prevăzute de art. 61 Cod

penal, de criteriile generale de individualizare a ei, stipulate în art. 75 Cod penal, de

toate circumstanțele cauzei care agravează ori atenuează răspunderea, de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovaților, precum și de condițiile de viață ale familiei acestora, prin urmare

corectarea și reeducarea inculpaților este posibilă doar prin aplicarea unei pedepse cu

amendă.

Colegiul reiterează faptul că inculpatul Perepecica Ivan nu a recunoscut vina în

comiterea infracțiunii incriminate, iar inculpatul Chiruneț Dmitri a recunoscut vina.

În privința inculpatului Chiruneț Dmitri în conformitate cu art. 76 Cod penal se

retine circumstanța atenuantă - „recunoașterea vinei”, iar careva circumstanțe

agravante potrivit art. 77 Cod penal nu au fost reținute, iar în privința inculpatului

Perepecica Ivan în conformitate cu art. art. 76, 77 Cod penal nu au fost constatate

careva circumstanțe agravante.

În conformitate cu prevederile art. 16 Cod penal, infracțiunea de care sunt

recunoscuți vinovați inculpații prevăzută de art. 287 alin.(2), lit. b) Cod penal se

califică ca infracțiune mai puțin gravă.

Totodată, instanța de apel just a reținut că inculpații nu au antecedente penale.

20

În cauza deferită judecății, se constată că, instanța de apel casând integral sentința

instanței de fond, i-a condamnat pe Perepecica Ivan și Chiruneț Dmitri în baza art. 287

alin.(2), lit. b) Cod penal la pedeapsă cu amendă după cum urmează: lui Perepecica

Ivan - 500 (cinci sute) unități convenționale, ce constituie 10 000 (zece mii) lei, iar lui

Chiruneț Dmitri - 700 (șapte sute) unități convenționale, ce constituie 14 000

(paisprezece mii) lei.

S-a încasat, în mod solidar, de la inculpații Chiruneț Dmitri și de la Perepecica

Ivan în beneficiul părții vătămate Xxxxx suma de 2600 (două mii șase sute) lei, cu titlu

de cheltuieli de asistență juridică și suma de câte 25000 (douăzeci și cinci mii) lei

fiecare, cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunea civilă privind încasarea

prejudiciului moral a fost respinsă ca fiind nefondată.

Cheltuielile de judecată în sumă de 57 (cincizeci și șapte) lei, suportate de organul

de urmărire penală în legătură cu efectuarea expertizei medico-legale s-a încasat de la

inculpații Chiruneț Dmitri și Perepecica Ivan.

Totodată, instanța de recurs ordinar reține că avocatul Osoian Lilian în numele

părții vătămate solicită încasarea din contul inculpaților Perepecica Ivan și Chiruneț

Dmitri a prejudiciului moral cauzat părții vătămate Xxxxx în sumă de 100 000 lei.

În acest sens, Colegiul penal conchide că instanța de apel întemeiat s-a expus în

decizia sa asupra acestui argument încasînd, în mod solidar, de la inculpații Chiruneț

Dmitri și Perepecica Ivan în beneficiul părții vătămate Xxxxx prejudiciul moral de

25000 lei fiecare. Totodată, ținîndu-se cont de suferințele fizice ale părții vătămate

Xxxxx, prin faptul că acestuia i-au fost cauzate vătămări ușoare a integrității corporale,

cât și suferințe psihice, instanța de apel întemeiat a apreciat că suma de câte 25 000

(douăzeci și cinci mii) lei de la fiecare inculpat, ce urmează a fi încasată cu titlu de

despăgubiri prin echivalent bănesc a prejudiciului moral cauzat reprezintă o justă și

echitabilă satisfacție a prejudiciului moral suferit de reclamant, în coraport cu

suferințele fizice și psihice la care a fost supus și consecințele survenite, precum și cu

poziția socială și economică a inculpaților, iar solicitarea recurentului de a încasa din

contul inculpaților Perepecica Ivan și Chiruneț Dmitri a prejudiciului moral cauzat

părții vătămate Xxxxx în sumă de 100000 lei, Colegiul penal o consideră neîntemeiată

și excesiv de mare.

În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că n-a fost constatată prezența în

speța examinată a erorilor de drept, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de

recurs în sensul casării deciziei contestate.

Colegiul penal consideră relevant de a specifica că, argumentele invocate de

recurent în cererea sa de recurs au constituit obiect de examinare la judecarea cauzei în

instanța de apel, așa cum este indicat și în pct. 4 din prezenta decizie, soluție pe care

instanța de recurs o consideră legală și argumentată, însușind argumentele ei, reiterarea

cărora nu mai este necesară (cauza CtEDO, Rebai și alții c. Franței, din 25.02.1997,

nr. 26561/95).

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel,

instanța a respectat prevederile legale prescrise la art. 414 - 418 Cod de procedură

21

penală, impunându-se în consecință inadmisibilitatea recursului ordinar declarat la caz,

ca fiind vădit neîntemeiat.

6.3. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate

de recurenți, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor depuse de către

avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Perepecica Ivan și de către avocatul

Osoian Lilian în numele părții vătămate Xxxxx. Astfel de erori de drept în speța

examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar

recursurile urmează a fi declarate inadmisibile ca fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Popescu Ion în

numele inculpatului Perepecica Ivan și de către avocatul Osoian Lilian în numele părții

vătămate Xxxxx, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28

noiembrie 2018, în cauza penală privindu-i pe Perepecica Ivan Xxxxx și Chiruneț

Dmitri Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 27 februarie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

22

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-03-26
0,96
1ra-365/2020 — art/ 186 alin. 2 lit. CP
Dosarul nr. 1ra-365/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 26 februarie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Ţurcan Anatolie, Co
CSJ 2020-08-20
0,96
1ra-1099/20 — art. 190 al. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1099/2020 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 21 iulie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Burduh Victor şi Craiu Nicolae, a ju
CSJ 2021-10-13
0,95
1ra-1465/21 — art. 217 al. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-1465/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 13 octombrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Timofti Vladimir, Ţurc
CSJ 2021-04-07
0,95
1ra-1108/2021 — art. 186 alin. 2 lit. c, d CP
Dosarul nr. 1ra-1108/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 07 aprilie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Toma Nadejda examinând admisibi
CSJ 2020-12-11
0,95
1ra-1264/20 — art. 287 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1264/20 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 28 octombrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte: Timofti Vladimir Judecătorii: Toma Nadejda și Boico Victor, examinând a
Sursă