1ra-1099/20 — art. 190 al. 1 CP

1ra-1099/20 — art. 190 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1099/2020

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

21 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Burduh Victor și Craiu Nicolae,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Cebotari Vitali și de către avocatul

Postolachi Gheorghe în numele părții vătămate Bantîș Cristian, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Comrat din 27 martie 2019 și decizia Colegiului judiciar

al Curții de Apel Cahul din 08 august 2019, în cauza penală privindu-l pe

Chiruneț Dmitri Xxxxx, născut la Xxxxx, originar

din mun. Chișinău, domiciliat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

încetat procesul penal de învinuire a lui Chiruneț Dmitri în baza art. 190 alin. (1) Cod

penal, în legătură cum împăcarea părților.

Chiruneț Dmitri a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 326 alin. (1) Cod penal, și în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură

penală, i-a fost stabilită pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 4 ani cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite lui Chiruneț Dmitri s-a

suspendat condiționat pe un termen de probațiune de 4 (patru) ani.

aproximativ la orele 16:00 min., având scopul obținerii de profit și dobândirii ilicite a

1

bunurilor altei persoane prin înșelăciune, s-a înțeles cu Meșa Mihail să procure de la

ultimul motocicleta. A venit în satul Chirsovo, raionul Comrat, unde a procurat de la

Meșa M. motocicleta sportivă de marca „Kawasaki Ninja” la un preț de 1850 ( o mie

opt sute cinzeci) EURO, care conform cursului valutar a Băncii Naționale la momentul

respectiv a constituit 38 110 lei, în același timp, s-a achitat cu 37 (treizeci și șapte)

bancnote bănești cu nominalul de 50 (cinzeci) EURO, fiind false. Prin acțiunile sale

ilegale Chiruneț Dmitri prin înșelăciune a primit bunurile lui Meșa Mihail în suma

totală de 38 110 lei.

Astfel, Chiruneț Dmitri , prin acțiunile sale a comis o infracțiunea prevăzută de

art. 190 alin. (1) Cod penal - escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane

prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei

fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților

substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul

determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea

acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune

considerabile.

Tot el, Chiruneț Dmitri, la 24 mai 2017 în scopul obținerii de profit, în scopul

punerii în circulație a semnelor bănești false, aflându-se în satul Chirsovo, raionul

Comrat s-a achitat cu Meșa Mihail pentru procurarea motocicletei sportive „Kawasaki

Ninja” cu bancnote bănești cu nominalul de 50 (cinzeci) Euro, 37 (treizeci și șapte)

bancnote, care potrivit raportului tehnico- științific de examinare a bancnotelor nr.

xxxxx din 09.06.2017 sunt false.

Astfel, Chiruneț Dmitri, prin acțiunile sale a comis o infracțiune, prevăzută de art.

236 alin. (1) Cod penal - fabricarea în scopul punerii în circulație sau punerea în circulație a

semnelor bănești (bancnotelor și monedelor metalice, inclusiv a celor jubiliare și comemorative,

emise de Banca Națională a Moldovei sau de organul autorizat al unui stat străin sau al unei

uniuni monetare de state străine), a valorilor mobiliare de stat sau a altor titluri de valoare

false, utilizate pentru efectuarea plăților, semnelor bănești (bancnotelor și monedelor metalice,

inclusiv a celor jubiliare și comemorative, emise de Banca Națională a Moldovei sau de organul

autorizat al unui stat străin sau al unei uniuni monetare de state străine).

În cadrul ședinței preliminare, inculpatul Chiruneț D. a depus cerere de examinare

a dosarului în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală, în baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, deoarece inculpatul își recunoaște fapta

săvârșită, indicată în rechizitoriu.

Cererea dată a fost susținută de acuzatorul de stat, de apărător și a fost admisă

prin încheierea judecătorească din 20.02.2019.

2

3.1. Procurorul în Procuratura UTA Gășăuzia, admiterea apelului, casarea parțială

a sentinței primei instanțe, în partea stabilirii pedepsei penale față de inculpatul

Chiruneț Dmitri, cu pronunțarea unei noi hotărârii potrivit căruia, inculpatului

Chiruneț, conform art. 190 alin. (1) și art. 236 alin. (1) Cod penal, să-i fie aplicată

pedeapsa penală sub formă de 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar

semiînchis, și încasarea cheltuielilor judiciare în beneficiul statului, în sumă de 49 140

lei.

Potrivit art. 395 alin. (l) pct. 4) Cod de procedură penală, a fi inclus în termenul

executării pedepsei penale inculpatului Chiruneț Dmitri, perioada ținerii sub arest la

domiciliu de la 05 decembrie 2017până la 28 februarie 2018.

În motivarea cererii de apel procurorul a invocat următoarele:

- instanța de fond eronat a aplicat prevederile art. 90 Cod penal și a suspendat

condiționat pedeapsa penală stabilită inculpatului Chiruneț Dmitri, cât și eronat a

respins solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare în mărime de

49 140 lei.

Astfel, inculpatul Chiruneț Dmitri este învinuit de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 190 alin. (l) și art. 236 alin. (l) Cod penal, care fac parte din categoria

infracțiunilor grave;

- reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, a considerat că aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal, nu corespunde gravității infracțiunii comise, respectiv inculpatului

necesită a fi aplicată pedeapsa penală cu executarea reală sub formă de 4 ani

închisoare, fiind atins scopul pedepsei penale de corectare a inculpatului, restabilirea

echității sociale cât și prevenirea comiterii infracțiunilor noi;

- asemenea instanța de fond eronat a respins solicitarea procurorului privind

încasarea cheltuielilor judiciare în mărime de 49 140 lei întrucât, instanța de judecată

anterior a admis toate solicitările procurorului cu dispunerea încasăm cheltuielilor

judiciare din contul inculpaților.

3.2. Avocatul Gheorghe Postachi în interesele părții civile Bantîș Cristian, care a

solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului, admiterea apelului cu casarea

parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi sentințe potrivit

modului stabili pentru prima instanță, cu admiterea acțiunii civile și încasarea de la

Chiruneț Dmitri, în folosul lui Bantîș Cristian dauna materială în mărime 2 500 euro

cauzat de acesta prin sustragere și daună morală în mărime de 20000 lei.

În argumentarea cererii de apel a invocat următoarele motive:

- în temeiul art. 1398 alin. (1) Cod civil, instanța a omis să se pronunțe în dispozitiv

asupra acțiunii civile, în partea motivantă instanța a menționat că admite parțial

acțiunea civilă și v-a încasa 1 800 euro dauna materială și 5 000 lei dauna morală, însă

în dispozitivul instanței a omis să se mă pronunțe asupra cerințelor date;

3

- prima instanță nemotivat a încetat procesul penal în temeiul art. 190 Cod penal,

prin împăcare, or învinuirea înaintată și susținută este cu o calificare eronată și

neîntemeiată, adică componența de falsificare a banilor absoarbe componența de

excrocherie. Instanța neîntemeiat a lăsat corpul delict motocicleta la Meșa Mihail, or

acesta nu are careva acte ce confirmă dreptul de proprietate. Astfel, organul de

urmărire penală și instanța de fond dubios și greșit au apreciat situația creată referitor

la învinuirea formulată lui Chiruneț și a acceptat împăcarea cu Meșa Mihail;

- a solicitat repunerea în termen de depunere a apelului din motiv că nu a

participat la judecarea cauzei în instanța de fond din motivul neînștiințării și la fel nu

a participat la pronunțarea sentinței și a luat cunoștință de textul deciziei primind

copia sentinței la 11 mai 2019 prin poștă, în temeiul art. 403 alin. (l), art. 404 alin. (l)

Cod de procedură penală;

- instanța de fond a apreciat incorect circumstanțele de fapt ale cauzei, cu

concluzionarea neîntemeiată asupra vinovăției inculpatului pe învinuirea în temeiul

art. 190 alin. (2) Cod penal, probele nefiind apreciate conform art. 101 Cod de

procedură penală.

fost respins, ca fiind depus peste termen, apelul declarat de către avoactul Postolachi

Gheorghe în numele părții civile Bantîș Cristian.

Admis apelul declarat de către procuror, sentința casată parțial, inclusiv din oficiu,

în latura civilă și pronunțată o nouă hotărâre în această parte după cum urmează:

A fost admisă în principiu acțiunea civilă depusă de Bantîș Cristian, urmând ca

asupra cuantumului despăgubirilor materiale urmează să se pronunțe instanța în

ordinea procedurii civile.

În rest, dispozițiile sentinței primei instanțe au fost menținute fără modificări.

4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a menționat că, apelul declarat de

avocatul Postolachi Gheorghe în interesele părții civile Bantîș Cristian, este depus

peste termen din următoarele considerente.

Lecturând materialele cauzei penale, instanța de apel a atestat că, în cadrul

ședinței instanței de fond, avocatul Gheorghe Postolachi în interesele lui Bantîș

Cristian a înaintat acțiune civilă potrivit căruia s-a solicitat:

- recunoașterea lui Bantîș Cristian în calitate de parte civilă pe prezenta cauză

penală de învinuire a lui Chiruneț Dmitri învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 236 alin. (1) și art. 190 Cod penal.

- încasarea de la Chiruneț Dmitri, în folosul lui Bantîș Cristian dauna materială în

mărime de 2 500 euro cauzat de acesta prin sustragere și daună morală în mărime de

50 000 lei.

4

Prin încheierea Judecătoriei Comrat din 26 iulie 2018 a de fost admisă cererea

avocatului Postalachi Gh., cu admiterea acțiunii civile declarate de Bantîș Cristian

către Chiruneț Dmitri cu privire la recuperarea prejudiciului material și prejudiciului

moral, Bantîș Cristian a fost recunoscut în calitate de parte civilă iar inculpatul

Chiruneț Dmitri în calitate de parte civilmente responsabilă. De către instanța de fond,

în prezenta cauză penală, ședința de judecată a fost numită pentru 20 martie 2019,

fiind înștiințat despre ora și locul examinării cauzei, avocatul Postalachi Gh. Potrivit

avizului de recepție, citația nu a fost reclamată.

Cauza penală a fost amânată pentru data de 27 martie 2019. La data de 27 martie

2019, avocatul Postolachi Gh., nu s-a prezentat, prin cerere a solicitat amânarea

examinării cauzei, iar instanța a dispus examinarea cauzei în lipsa acestuia, fiind

pronunțată sentința Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești la data de 27 martie 2019.

Potrivit scrisorii de expediere la data de 28 martie 2019, în adresa avocatului

Postolachi Gh., a fost remisă sentinta Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești la data

de 27 martie 2019, fiind recepționată la 12 aprilie 2019.

Instanța de apel a constatat că, apelul avocatului Postolachi Gh. în interesul părții

civile Bantîș Cristian înaintat ca dezacord la sentinta Judecătoriei Comrat sediul

Vulcănești din 27 martie 2019, a fost declarat la data de 02 mai 2019, astfel, s-a atestat

că, cererea de apel este depusă peste termen, cu omiterea termenului de atac de 21 zile

(ultima zi de depunere a apelului fiind data de 11.04.2019).

În continuare, examinând sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului,

prin prisma criticilor formulate de către procuror în apelul declarat, precum și din

oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, conform dispozițiilor art. art. 414-418

Cod de procedură penală, instanța de apel a conchis asupra necesității admiterii

apelului declarat de procuror, cu casarea parțială din oficiu, în latura civilă, în partea

soluționării acțiunii civile depuse de Bantîș Crisitan, a sentinței cu adoptarea hotărîrii

noi, în această parte.

Examinând sentința atacată, instanța de apel a atestat că în partea motivată

instanța a menționat că admite parțial acțiunea civilă, cu dispunerea încasării

prejudiciului material în mărime de 1 800 euro și 5 000 lei prejudiciu moral. Totodată

, instanța de fond a omis să se expună în dispozitiv, asupra acțiunii civile declarate de

Bantîș Crisitan, în consecință este constatată contradicția în părțile componente al

sentinței: partea descriptivă și dispozitivul sentinței privind soluționarea acțiunii

civile.

În ședința instanței de apel inculpatul Chiruneț Dmitrii a fost de acord în principiu

cu acțiunea civilă, dar a solicitat prezentarea de partea civilă probele ce ar confirma

cuantumul prejudiciului material.

5

Astfel, instanța de apel a considerat necesar a fi admisă acțiunea civilă declarată

de Bantîș Crisitan prin intermediul avocatului Gheorghe Postolachi, însă asupra

cuantumului despăgubirilor cuvenite se v-a pronunța instanța de judecată ordinea în

procedurii civile dat fiind faptul ca partea civilă nu s-a prezentat în ședințele de

judecată a instanței de fond, nu a certificat prin probe cele solicitate, respectiv

pretențiile înaintate urmează a fi concretizate și probate.

Cât privește apelul procurorului ce se referă la stabilirea pedepsei penale

inculpatului Chiruneț Dmitri, instanța de apel a constatat următoarele.

De către procuror, nu s-a contestat încadrarea juridică a faptei comise și vinovăția

inculpatului Chiruneț Dmitri, dar este rezervat asupra stabilirii pedepsei penale, cât

și a cheltuielilor judiciare.

Instanța de apel a constatat motivarea amplă și temeinică a sentinței pronunțate

cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport

cu fapta reținută în sarcina inculpaților, astfel fiind în corespundere cu exigențele art.

6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților ea

Fundamentale.

La judecarea cauzei instanța de fond a respectat prevederile art. 3641 Cod de

procedură penală și corect a examinat și acceptat cererea inculpatului Chiruneț Dmitri

privind judecarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și

corect a constatat circumstanțele cauzei și întemeiat a stabilit vinovăția inculpatului

Chiruneț Dmitri în comiterea infracțiunilor imputate, în baza probelor administrate și

verificate în mod corespunzător, cercetate în prima instanță și instanța de apel.

Instanța de apel a remarcat că, prima instanță la individualizarea pedepsei penale,

a luat în considerație caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunici săvârșite,

motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, circumstanța ce atenuează sau

agravează răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra

corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, precum și

faptul că partea vătămată nu are pretenții față inculpat, care a solicitat ca fiul său să

nu fie izolat de societate prin închisoare.

Cât privește argumentul procurorului precum că, inculpatul este învinuit în

comiterea infracțiunii grave, instanța de apel a atestat că, aplicarea prevederilor art.

90 Cod penal - suspendarea condiționată a executării pedepsei nu reprezintă o

categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra

că infracțiunea comisă de ea este un incident în viață acesteia.

Circumstanțele date determină instanța de apel de a considera, că pedeapsa

stabilită de prima instanță lui Chiruneț Dmitri va asigura restabilirea echități sociale,

corectarea și reeducarea inculpatului în realizarea scopului legii penali stabilit la art.

61 Cod penal.

6

În opinia instanței de apel pedeapsa stabilită de instanța de fond este una

echitabilă, legală și direct proporțională cu gravitatea faptelor comise, de atitudinea

inculpatului față de infracțiunea săvârșită și de consecințele acesteia.

Cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare s-a constatat că procurorul a solicitat

încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 49 140 lei.

Instanța de apel a atestat că, instanța de fond corect a dispus respingere solicitării

acuzatorului de stat privind încasarea din contul inculpatului Chiruneț Dmitri a

cheltuielilor judiciare în mărime de 49 140 lei în beneficiul statului cheltuieli legate de

efectuarea expertizelor pe dosar.

Respectiv argumentele procurorului aduse la segmentul încasării cheltuielilor

judiciare din contul inculpatului necesită a fi respinse din următoarele considerente:

Potrivit prevederilor art. 143 alin. (1) Cod de procedură penală, care prevede că

expertiza se dispune și se efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea

circumstanțelor enumerate în aliniatul nominalizat, inclusiv și în cazul când prin alte

probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză (art. 143 alin. (1) pct. 6) Cod procedură

penală).

Instanța de apel a considerat necesar de a face trimitere și la prevederile alin. (1)

al art. 143 Cod de procedură penală (în vigoare până la 09.02.2018), care stipulează că

plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se fac din contul

bugetului de stat.

Drept urmare celor invocate s-a conchis că, în cazurile când expertiza e stedispusă

de către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea

acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei sunt achitate din

contul mijloacelor bănești a bugetului de stat.

Cu referire la cele expuse, la caz s-a reținut că, cheltuielile legate de efectuarea

expertizelor din cadrul prezentei cauze penale la suma de 49 140 lei, au fost dispuse

de către organul de urmărire penală în vederea acumulării probelor care confirmă

vinovăția inculpatului Chiruneț Dmitri, fiind acțiuni procesuală ce ține de

administrarea probatoriului în vederea posibilității formulării învinuirii și atragerea

persoanei la răspundere penală, acțiune care este pusă în sarcina părții acuzării.

Mai mult, potrivit art. 75 alin. (3) din Legea cu privire la expertiza judiciară și

statutul expertului judiciar nr. 68 din 14.04.2016 (M.O. nr. 157-162/316 din 10.06.2016),

se stipulează că, (3) în cauzele penale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei sânt

suportate de către ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția

cazurilor prevăzute la art. 142 alin. (2) din Codul de procedură penală.

În această ordine de idei, instanța de apel a constatat că cheltuielile suportate în

cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea

7

infracțiunii incriminate, prin numirea efectuării expertizelor judiciare, reprezintă

cheltuieli judiciare ce sunt achitate din bugetul de stat.

5.1. Procurorul, prin care indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6),

10) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel, în

partea stabilirii pedepsei și a soluției privind cheltuielile judiciare, cu dispunerea

rejudecării cauzei penale în aceeași instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

- la stabilirea pedepsei, atât instanța de fond, cât și instanța de apel au interpretat

eronat regulile de individualizare a pedepsei penale, au liberat neîntemeiat pe

inculpat de pedeapsa penală aplicând prevederile art. 90 Cod penal - suspendarea

condiționată a exectării pedepsei penale cu închisoare;

- instanța de fond în sentința sa, nu a indicat care sunt circumstanțe atenuante sau

circumstanțe importante și care sunt efectele acestora și dacă aceste permit

condamnarea cu suspendarea condiționată a pedepsei;

- reieșind din motivele și metodele comiterii infracțiunii, inculpatul se prezintă a

fi o persoană social - periculoasă, și doar privarea de libertate va putea îngrădi

societatea de la manifestarea unor acțiuni de acest gen din partea lui Chiruneț Dmitrii.

Pedeapsa aplicată lui Chiruneț Dmitrii (aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal) și

menținută de către instanța de apel, va fi apreciată ca atitudinea tolerantă a statului

față de aceste categorii de infracțiuni, ce va submina încrederea societății în eficiența

și echitatea justiției;

- considerăm neîntemeiată soluția instanței de fond și instanței de apel de a

respinge cerința privitor la încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului

Chiruneț Dmitri în beneficiul statului în sumă de 49 140 lei.

Soluția cu privire la cheltuielile judiciare, instanța de apel a motivat prin aceea că,

cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției

inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, prin numirea expertizei judiciare,

reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din bugetul statului;

- cheltuielile legate cu efectuarea expertizelor judiciare sunt cheltuili în legătură cu

efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală - expertiza judiciară,

- la soluționarea chetiunii cine suportă cheltuielile respective, trebuie soluționată

reieșind din prevederile art. 229 alin. (l) Cod de procedură penală, care pe prim plan

pune sarcina pe condamnat, responsabil de aceste cheltuieli în legătură cu comiterea

infracțiunii. Și doar dacă condamnatul nu este în stare să le achite din diferite motive,

invaliditate, incapacitatea juridică etc., cheltuielile sunt trecute în contul statului,

- instanța de apel odată ce a dispus respingerea cererii procurorului încasării de la

inculpatul sumei de 49 140 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, nu a dispus trecerea

8

acestora în contul statului, astfel, rezultă că nu dispunem de o dispoziție referitoare la

repartizarea cheltuielilor judiciare, așa cum se cere prin prevederile art. 397 pct. 5) și

art. 416 Cod de procedură penală.

Astfel, instanța de apel, în speță noastră, nu a soluționat corect chestiunea legată

cu cheltuieli judiciare.

5.2. Avocatul Postolachi Gheorghe în numele părții civile Bantîș Cristian, prin care

indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea hotărârilor judecătorești, cu dispunerea rejudecării cauzei

penale în aceeași instanța de apel, în alt complet de judecată

constată că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile din următoarele

considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de

apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Cu referire la recursul ordinar declarat de către procuror

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent. Autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței sau s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține

că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, invocând în acest context următoarele.

În recurs, recurentul invocă argumentul precum că, „instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii

9

sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței”, Colegiul penal menționează că este unul declarativ, deoarece din

materialele cauzei și textul deciziei atacate rezultă că pentru pronunțarea deciziei,

instanța de apel și-a motivat corect soluția bazându-se pe cumulul de probe

administrat la cauza penală, examinate și cercetate în prima instanță, cercetate

suplimentar și verificate în instanța de apel, apreciate prin prisma art. 101 Cod de

procedură.

În acest sens, autorul recursului consideră că, instanța de apel eronat a respins

solicitarea acuzării de a dispune încasarea de la inculpatul Chiruneț Dmitri în bugetul

statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 49 140 lei, cheltuieli suportate în urma

efectuării expertizei informaționale nr. xxxxx din 08.02.2018 în mărime 1820 lei,

expertizei informaționale nr. xxxxx din 16.01.2018 în mărime 3150 lei, expertizei

tehnico-criminalistică nr. xxxxx din 31.01.2018 în mărime 2100 lei, expertizei

dactiloscopică nr. xxxxx din 29.12.2017 în mărime 4200 lei, expertizei informaționale

nr. xxxxx din 22.01.2018 în mărime 1820 lei, expertizei informaționale nr. xxxxx din

19.01.2018 în mărime 1820 lei, expertizei informaționale nr. xxxxx din 05.02.2018 în

mărime 1820 lei, expertizei informaționale nr. xxxxx din 01.02.2018 în mărime 1820

lei, expertizei informaționale nr. xxxxx din 25.01.2018 în mărime 1820 lei, expertizei

informaționale nr. xxxxx din 24.01.2018 în mărime 1820 lei, expertizei informaționale

nr. xxxxx din 24.01.2018 în mărime 1820 lei, expertizei informaționale nr. xxxxx din

23.01.2018 în mărime 1820 lei, expertizei informaționale nr. xxxxx din 18.01.2018 în

mărime 1820 lei, expertizei informaționale nr. xxxxx din 06.02.2018 în mărime 1820

lei, expertizei informaționale nr. xxxxx din 27.12.2018 în mărime 3150 lei, expertizei

trasologice nr. xxxxx din 11.04.2018 în mărime 2100 lei, expertizei tehnico-

crminalistică nr. xxxxx din 03.04.2018 în mărime 12 600 lei.

Astfel, Colegiul penal atestă că, instanța de apel a constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept privind soluționarea chestiunii legate de cheltuielile

judiciare în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală, corect

ținând cont de prevederile art. 385 alin. (1) pct. 14), 227 alin. (1) și (3), 143 alin. (1) pct.

2), 6) Cod de procedură penală, care prescriu expres că la adoptarea sentinței, instanța

de judecată soluționează cine și în ce proporție trebuie obligat să plătească cheltuielile

judiciare, suportate pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, care se

plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate, instanța de

apel just, argumentat și în limitele competenței legale statuând că, în speță,

respectivele cheltuieli urmează a fi făcute din contul mijloacelor bugetului de stat.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat

10

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.

Finlandei).

De asemenea, Colegiul penal ține să remarce că, pornind de la relevanțele art.

229 alin. (1) și (3), 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2), instanța de judecată poate obliga

condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, instanța poate elibera de plata

cheltuielilor judiciare, total sau parțial condamnatul, eroarea gravă de fapt nu

reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în

conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor

administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă

apreciere probelor din dosar.

În această ordine de idei, instanța de recurs ordinar susține poziția instanței de

apel care corect a respins ca fiind neîntemeiată solicitarea procurorului cu privire la

încasarea din contul inculpatului în bugetul statului a cheltuielilor judiciare în sumă

de 49 140 lei, cheltuieli suportate în urma efectuării expertizelor judiciare indicate mai

sus.

Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe și

argumente nu s-au stabilit în instanța de recurs.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, instanța de apel s-a expus argumentat

și corect asupra motivelor relevante din apel și pentru a evita repetări inutile, instanța

de recurs acceptă și însușește aceste argumente, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 al hotărârii sale în cauza Albert vs. România din

16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, obligă instanțele să își motiveze deciziile,

acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare

argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Lecturând textul recursului declarat, Colegiul penal constată că, procurorul a

mai invocat drept temei de declarare a recursului și pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, care stipulează că, hotărârea instanței de apel poate fi supusă

recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel,

atunci când instanța de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

11

În esență, recurentul critică decizia contestată în latura stabilirii pedepsei cu

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, menționând că instanța de apel la stabilirea

pedepsei nu a ținut cont de prevederile legale, de circumstanțele cauzei și a

individualizat greșit pedeapsa, stabilindu-i o pedeapsă prea blândă.

Subsecvent, instanța de recurs susține că, pedeapsa aplicată inculpatului trebuie

să fie echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă să restabilească echitatea

socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod

penal, și să fie în strictă conformitate cu dispozițiile Părții speciale a Codului penal,

ținându-se cont de limitele fixate în sancțiunea infracțiunii incriminate.

Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate

în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și

evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de lege.

Așadar, Colegiul penal statuează că, instanța de apel corect a menținut sentința

primei instanțe prin care i-a aplicat inculpatului Chiruneț Dmitri o pedeapsă non

privativă de libertate conducându-se de principiul individualizării pedepsei (art. 7

Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, art. 75

alin. (1) Cod penal și 3641 Cod de procedură penală.

Mai mult, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul recurentului

precum că, pedeapsa stabilită acestuia este prea blândă și una inechitabilă din

considerentul că aceasta este echitabilă și direct proporțională cu caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui

vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau

agravează răspunderea, și anume, la caz, trebuie avute în vedere că inculpatul a

recunoscut vina în instanța de apel, se căiește sincer de cele comise, a comis o

infracțiune care face parte din categoria celor grave, săvârșită din imprudență și de

comportamentul acestuia după și în timpul examinării cauzei.

De asemenea, Colegiul penal menționează faptul că, instanța de apel s-a expus

motivat și detaliat asupra faptului aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, fiind

suspendată condiționat executarea pedepsei lui Chiruneț Dmitri pe o perioadă de

probațiune de 4 ani, motivare pe care instanța de recurs și-o însușește și nu se va

expune repetat asupra acesteia.

În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor de

drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția

adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de pedeapsă

aplicându-se în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, fiind echitabilă în

12

raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea acestuia și pericolul social al

infracțiunii săvârșite.

Prin urmare, Colegiul penal statuează că, temeiurile invocate de către procuror

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, nu s-au confirmat

în cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția

inadmisibilității recursului ordinar depus de către procurorul, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Postolachi Gheorghe în numele

părții civile Bantîș Cristian,

Din conținutul recursului ordinar declarat, se evidențiază dezacordul cu decizia

instanței de apel invocând că, instanța de apel eronat nu a luat în calcul argumentele

expuse de către acesta în apel și a respins nefondat apelul ca fiind declarat peste

termen.

Colegiul penal menționează că, potrivit art. 420 alin. (4) Cod de procedură

penală, nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate în

art. 401 nu au folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă legea prevede această

cale de atac.

Conform prevederilor art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea

termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă

termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.

Din materialele cauzei rezultă că, în cadrul ședinței instanței de fond, avocatul

Gheorghe Postolachi în numele lui Bantîș Cristian a înaintat acțiune civilă (f.d.

215,vol. V) potrivit căruia s-a solicitat:

- recunoașterea lui Bantîș Cristian în calitate de parte civilă în prezenta cauză

penală de învinuire a lui Chiruneț Dmitri învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 236 alin. (1) și art. 190 Cod penal.

- încasarea de la Chiruneț Dmitri, în folosul lui Bantîș Cristian dauna o materială

în mărime de 2 500 euro cauzată de acesta prin sustragere și dauna morală în mărime

de 50 000 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Comrat din 26 iulie 2018 (f.d. 217-218, vol. V) a fost

admisă cererea avocatului Postalachi Gh., cu admiterea acțiunii civile declarate de

Bantîș Cristian cu privire la recuperarea prejudiciului material și moral, ultimul fiind

recunoscut în calitate de parte civilă iar inculpatul Chiruneț Dmitri în calitate de parte

civilmente responsabilă.

De către instanța de fond, în prezenta cauză penală, ședința de judecată a fost

numită pentru 20 februarie 2019, avocatul Postalachi Gh. fiind înștiințat despre ora și

locul examinării cauzei.

13

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 20 februarie 2019 (f.d. 9-11

verso, vol. VI), cauza penală a fost amânată pentru data de 27 martie 2019. Pentru

data de 27 martie 2019, avocatul Postolachi Gh., nu s-a prezentat, iar prin cerere (f.d.

15, vol. VI) a solicitat amânarea examinării cauzei.

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 27 martie 2019, instanța de

judecată a dispus examinarea cauzei în lipsa acestuia, fiind pronunțată sentința

Judecătoriei Comrat, sediul u Vulcănești la data de 27 martie 2019 (f.d. 16, vol.VI).

Potrivit scrisorii de expediere (f.d. 24, vol. VI) la data de 28 martie 2019, în adresa

avocatului Postolachi Gh., a fost expediată sentinta Judecătoriei Comrat, sediul

Vulcănești din 27 martie 2019, fiind recepționată la 12 aprilie 2019 (f.d. 31, vol. VI).

Colegiul constată că, apelul avocatului Postolachi Gh. în numele părții civile

Bantîș Cristian înaintat împotriva sentinței Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești din

27 martie 2019, a fost declarat la data de 02 mai 2019 (f.d. 41, vol. VI). Astfel, se atestă

că, depunerea apelului de către avocatul Postolachi Gheorghe în numele părții civile

Bantîș Cristian a avut loc cu omiterea termenului legal, or, potrivit art. 402 alin. (1)

Cod de procedură penală, termenul de apel este de 15 zile din data primirii copiei

sentinței (ultima zi de depunere a apelului fiind data de 11.04.2019).

Raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 420 alin. (4) Cod de

procedură penală rezultă că, avocatul Postolachi Gh. în numele părții civile Bantîș

Cristian nu poate declara recurs ordinar împotriva sentinței Judecătoriei Comrat,

sediul Vulcănești din 27 martie 2019, din motiv că în speță nu a fost utilizată calea

ordinară de atac – apelul.

Astfel, în cazul recunoașterii apelului ca tardiv, instanța de apel nu mai

examinează legalitatea și temeinicia apelului, adică nu poate fi vorba despre o

examinare în fapt și în drept a hotărârii atacate, ceea ce înseamnă că nu se verifică

fondul cauzei.

Așadar, sentința a rămas definitivă la data expirării termenului de apel. Urmare

celor expuse mai sus, recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Se resping ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Cahul, Cebotari Vitali și de către avocatul Postolachi

Gheorghe în numele părții vătămate Bantîș Cristian, împotriva deciziei Colegiului

14

judiciar al Curții de Apel Cahul din 08 august 2019, în cauza penală privindu-l pe

Chiruneț Dmitri Xxxxx, cu menținerea hotărârii atacate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 20 august 2020.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

Burduh Victor

Craiu Nicolae

15