1ra-2020/2019 — art. 362 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 362 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-2020/2019 — art. 362 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-2020/2019
Curtea Supremă de Justiție
DECIZIE
10 decembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Timofti Vladimir,
judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boico Victor,
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către
inculpatul Zaricicovii Dmitrii cu avocatul acestuia, Țurcan Veaceslav, prin care se
solicită casarea sentinței Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender din 15 iunie 2018
și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 octombrie 2018, în
cauza penală privindu-l pe
Zaricicovii Dmitrii Xxxxx, născut la xxxxx,
originar și domiciliat în Xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 10.01.2016 – 15.06.2018;
Instanța de apel : 17.07.2018 – 08.10.2018;
Instanța de recurs ordinar : 04.09.2019 – 10.12.2019.
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al
Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender din 15 iunie 2018,
Zaricicovii Dmitrii a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 362 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsă sub formă de închisoare pe un
termen de 01 ani 06 luni cu ispășirea pedepsei în penitenciar tip semiînchis.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, inculpatul Zaricicovii
Dmitrii la data de 17 octombrie 2016 a părăsit teritoriul Republicii Moldova prin
punctul de trecere Chișinău Aeroport, deplasându-se în Federația Rusă or. Moscova.
Ulterior, la data de 18 octombrie 2016 a intrat în Republica Ucraina prin aeroportul
din or. Odesa cu avionul de rută aeriană Minsk - Odesa. Având intenția și scopul de
a trece ilegal frontiera de stat a Republicii Moldova, știind că este căutat de organul
de urmărire penală pe cauza penală nr. 2016060154, într-o zi nestabilită în perioada
de timp data de 18 octombrie 2016 până la data de 15 septembrie 2017, prin eludarea
punctelor de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova, a intrat pe teritoriul
țării, trecând ilegal frontiera de stat a Republicii Moldova și fiind reținut de organul
de poliție în mun. Chișinău la data de 15 septembrie 2017 în baza mandatului de
arest nr. 1 din 22 martie 2017, eliberat de instanța de judecată Anenii Noi, sediul
Bender.
Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, avocatul Veaceslav Țurcan în
interesele inculpatului Dmitrii Zaricicovii, în termen legal a atacat-o cu apel, prin
care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea integrală a sentinței Judecătoriei
1
Anenii Noi, sediul Bender din 15 iunie 2018, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei
noi hotărâri prin care Dmitrii Zaricicovii să fie achitat, deoarece nu a fost constatată
fapta infracțională săvârșită de el.
În argumentarea apelului declarat, avocatul Veceslav Țurcan a invocat
următoarele:
- sentința de condamnare este neîntemeiată;
- nu a fost demonstrată existența faptei infracționale în acțiunile lui Dmitrii
Zaricicovii, vinovăția, intenția de a comite infracțiune;
- în cadrul urmăririi penale, ca și în cadrul cercetării judecătorești inculpatul a
pledat că lui nu îi este clară învinuirea. El a declarat că a traversat frontiera în
regiunea controlată de autoproclamate autoritățile republicii moldovenești nistrene.
Aceste declarații n-au fost combătute de către partea acuzării;
- prima instanță la adoptarea sentinței de condamnare a admis probele acuzării,
dobândite cu încălcarea esențială a prevederilor codului de procedură penală;
- la examinarea cauzei penale apărătorul inculpatului a pledat pentru excluderea
probelor părții acuzării (declarațiile martorilor Eugen Caraman, Potînga Andrei,
Zatăca Serghei, Zabalschii Stanislav, Ghenciu Vitalie, Gori Vasile), deoarece
declarațiile date în ședința de judecată se refereau la presupusele declarații auto
incriminatoare ale lui Zaricicovii Dmitrii. Aceste declarații auto incriminatorii,
privind presupusa trecerea ilegală a frontierei de stat, a fost dobândită de către
colaboratorii de poliție în timpul reținerii și transportării până la IP Bender lui
Zaricicovii, înainte de a aduce la cunoștința ultimului învinuirea, explicarea
reținutului drepturilor și obligaților, inclusiv dreptul la tăcere și dreptul de a fi apărat
de un avocat. Însă instanța a respins argumentele apărării, motivând că inculpatul a
fost asistat de către avocat pe tot parcursul cercetării judecătorești. Mai mult ca atât
instanța a făcut concluzii despre intenția lui Zaricicovii de a comite infracțiunea
imputată exclusiv pe declarațiile colaboratorilor de poliție. Această aprecierea și
modul de acceptarea probelor acuzării de către instanța a încălcat inculpatului
dreptul la un proces echitabil, consacrat în Convenția Europeană pentru Drepturile
Omului;
- concluziile instanței la emiterea sentinței de condamnare au fost bazate
exclusiv pe presupuneri. Prima instanță nu a motivat și nu a explicat în ce mod a fost
costatată intenția lui Zaricicovii;
- la emiterea sentinței de condamnare instanța a încălcat principiul prezumției
nevinovăției persoanei acuzate;
- pedeapsa aplicată în cauza este una severă și disproporțională în coroborare
cu concluziile făcute de instanță, probele prezentate și cercetate;
- concluzia dată de către prima instanță este una nejustificată, dat fiind faptul
că instanța nu poate să știe cu precizie starea materială a inculpatului, și să aplice
pedeapsa privațiunii de libertate exclusiv pe presupunerea că inculpatul n-o să poată
să execute obligația pecuniară;
2
- ce ține de pedeapsa cu muncă neremunerată, inculpatul nici nu a avut
posibilitatea exprimării dezacordului față de pedeapsa muncii neremunerate în
folosul comunității în cazul aplicării de către instanță. Dar reiterează poziția apărării,
că Zaricicovii nu a comis nimic ilegal, și a fost condamnat vădit nemotivat și ilegal.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 octombrie
2018, a fost respinsă ca nefondată cererea de apel înaintată de avocatul Țurcan
Veaceslav în numele inculpatului Zaricicovii Dmitrii, cu menținerea hotărîrii atacate
fără modificări.
Colegiul penal a reținut că instanța de fond a stabilit în mod corect situația de
fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând
faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator
administrat.
Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza
penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art.
101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,
utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al
coroborării lor.
Vinovăția inculpatului Zaricicovii Dmitrii în comiterea infracțiunii se confirmă
prin următoarea sistemă de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice
și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile martorului Caraman Eugen,
martorului Potînga Andrei, martorului Zatîca Serghei, martorului Zabalschi
Stanislav, martorului Ghenciu Vitalie, martorului Gori Vasile.
De asemenea, vinovăția inculpatului Zaricicovii Dmitrii în comiterea infracțiunii
se confirmă prin următoarele materiale ale cauzei penale:
- conținutul ordonanței de ridicare și procesul-verbal de ridicare a actelor din
dosarul de căutare nr. 2016050044 în privința lui Zaricicovii Dmitrii (f.d. 6-27);
- conținutul informației Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Belarus,
conform căreia Zaricicovii Dmitrii la data de 17 octombrie 2016, ora 23:41 a plecat
peste hotarele Republicii Belarus prin punctul de trecere Minsk-Aeroport cu ruta
nr.833 Minsk-Odesa, Republica Ucraina (f.d. 24);
- conținutul informației Centrului de Cooperare Polițienească Internațională al
IGP, care a transmis răspunsul parvenit din partea autorităților din Ucraina precum
că, cet. Zaricicovii Dmitrii la 18 octombrie 2016 a venit în Ucraina prin punctul de
trecere Odesa-Aeroport cu Minsk-Odesa (f.d. 26);
- conținutul informației parvenite de la Centrul de Cooperare Polițienească al
Inspectoratului General de Poliție din data de 24 octombrie 2017, prin care s-a
constatat că, cet. Zaricicovii Dmitrii în perioada de timp 17 octombrie 2016 până la
15 septembrie 2017 a traversat frontiera de stat a Ucrainei la data de 18 octombrie
2016 cu intrare prin aeroportul din or. Odesa cu ruta aeriană Minsk-Odesa (f.d. 32);
- conținutul informației din 01 noiembrie 2017 a Poliției de frontieră al
Republicii Moldova, conform căreia, cet. Zaricicovii Dmitrii, la data de 17
octombrie 2016 a plecat peste hotarele Republicii Moldova prin punctul de trecere
3
PTF Chișinău-Aeroport, alte traversări de frontieră nu sunt stabilite în perioada de
verificare, 16 octombrie 2016 - 01 noiembrie 2017 (f.d. 34);
- conținutul informației Centrului Cooperare Polițienească Internațională al
Inspectoratului General de Poliție, care a transmis răspunsul parvenit din partea
autorităților din România precum că, cet. Zaricicovii Dmitrii nu are cetățenie română
și nu figurează cu intrare/ieșire în/din România în evidențele poliției de frontieră
(f.d. 71).
Colegiul penal a considerat că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de
probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc
fără echivoc vinovăția inculpatului Zaricicovii Dmitrii în săvârșirea infracțiunii
prevăzute la art. 362 alin. (1) Cod penal, potrivit elementelor constitutive: trecerea
ilegală a frontierei de stat a Republicii Moldova, prin eludarea sau sustragerea de la
controlul efectuat la trecerea acesteia.
Verificând argumentele invocate în apelul depus, Colegiul penal, a concluzionat
că, acestea sunt nefondate fiind combătute de probele anexate și circumstanțele
stabilite în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și verificate în cadrul
procedurii de examinare a apelului.
Instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate a conchis că,
prima instanță corect a respins ca neîntemeiată solicitarea apărării privind achitarea
inculpatului pe motivul că nu s-a confirmat existența faptei infracțiunii de traversare
ilegală a frontierei de stat, or, la materialele cauzei penale au fost administrate
suficiente probe pertinente și concludente prin care se atestă vinovăția lui Zaricicovii
Dmitrii în săvârșirea infracțiunii incriminate.
Instanța de apel a considerat că prima instanță în mod corect a apreciat critic
declarațiile inculpatului, de nerecunoaștere a vinovăției, și le-a apreciat ca pe o formă
de apărare, considerând a fi neveridice și date cu scopul evitării răspunderii penale,
or, acestea se contrazic prin întregul sistem de probe cercetate în instanța de fond,
care combat în întregime versiunea inculpatului.
Astfel, reieșind din cele menționate, inatanța de apel a menționat că prima
instanță întemeiat a ajuns la concluzia că, Zaricicovii Dmitrii a trecut ilegal frontiera
de stat a Republicii Moldova.
Instanța de apel a menționat că probele prezentate în sprijinul învinuirii, care au
fost verificate și cercetate în cadrul examinării cauzei de către prima instanță și
instanța de apel, dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului Zaricicovii Dmitrii
în săvârșirea infracțiunii imputate.
Totodată, Colegiul penal a reținut că avocatul Țurcan Veaceslav în numele
inculpatului în apelul declarat critică aprecierea de către prima instanță a probelor
administrate pe caz, indicând că, la adoptarea sentinței de condamnare a admis
probele acuzării, dobândite cu încălcarea esențială a prevederilor codului de
procedură penală și că la examinarea cauzei penale apărătorul inculpatului a pledat
pentru excluderea probelor părții acuzării (declarațiile martorilor Eugen Caraman,
4
Potînga Andrei, Zatîca Serghei, Zabalschii Stanislav, Ghenciu Vitalie, Gori Vasile),
deoarece declarațiile date în ședința de judecată se refereau la presupusele declarații
auto incriminatoare ale lui Zaricicovii Dmitrii. Or, declarațiile martorilor menționați
coroborează cu totalitatea probelor administrate la caz, fiind pertinente și
concludente.
În acest sens s-a reținut ca plauzibilă concluzia primei instanțe potrivit căreia,
din informațiile parvenite de la organele competente s-a constatat cu certitudine că,
Zaricicovii Dmitrii s-a aflat în căutare pe cauza penală nr. 2016050044, fiind învinuit
de săvârșirea unui omor. La fel, în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat că,
ultimul la data de 17 octombrie 2016 a plecat peste hotarele Republicii Moldova prin
punctul de trecere PTF Chișinău-Aeroport și alte traversări de frontieră nu sunt
stabilite în perioada de verificare, octombrie 2016 - 01 noiembrie 2017.
S-a mai constatat că, cet. Zaricicovii Dmitrii la data de 17 octombrie 2016 ora
23:41, a plecat peste hotarele Republicii Belarus prin punctul de trecere Minsk-
Aeroport cu nr.833 Minsk-Odessa (Republica Ucraina), (f. d. 24).
Astfel, fiind plecat peste hotarele Republicii Moldova, Zaricicovii Dmitrii nu a
figurat cu intrare și ieșire în evidențele poliției de frontieră a statelor învecinate cu
Republica Moldova, inclusiv România și Ucraina.
Mai mult ca atât, în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat că, Zaricicovii
Dmitrii, care se afla în căutare din anul 2016 pe o cauză de omor, a fost reținut de
organele de drept pe teritoriul Republicii Moldova și anume în mun. Chișinău, la
ieșire din ambasada Federației Ruse.
Astfel, în cadrul ședinței de judecată martorii acuzării au confirmat faptul că,
Zaricicovii Dmitrii a fost reținut de către ei, fiind responsabili de căutarea acestuia,
că el a cercat să întreprindă acțiuni să se ascundă dar a fost mobilizat de către
colaboratorii de poliție și adus în incinta sectorului de poliție Varnița, din cadrul
Inspectoratului de Poliție Bender.
Probele prezentate de către acuzarea de stat au fost acumulate de către organul
de urmărire penală în strictă conformitate cu prevederile legislației procesual penale,
de aceia urmează a fi puse la baza deciziei. Astfel, cumulul de probe prezentate în
cadrul cercetării judecătorești de către partea acuzării dovedesc incontestabil
vinovăția inculpatului Zaricicovii Dmitrii în săvârșirea infracțiunii imputate și nu
contravin prevederilor art. 93, 94 Cod de procedură penală.
Mai mult ca atât, deși la finele urmării penale în cadrul prezentării materialelor
cauzei penale spre cunoștință, avocatul Țurcan Veaceslav a înaintat un demers
privind scoaterea de sub urmărire penală, care a fost respins prin ordonanța din 04
ianuarie 2018, care a fost expediată spre cunoștință, aceasta nu a fost contestată în
modul prevăzut de lege de către partea apărării la etapele respective ale procesului
penal.
Astfel, argumentele avocatului Țurcan Veaceslav expuse în apelul său referitor
la încălcările de procedură în cadrul urmăririi penale și examinării cauzei penale în
instanța de fond, reprezintă o părere subiectivă a acestuia asupra acuzării înaintate,
5
care nu reflectă circumstanțele stabilite în cadrul procesului penal, reprezentând doar
o modalitate de apărare.
Din analiza cumulară a probelor instanța de apel a conchis că, în acțiunile
inculpatului Zaricicovii Dmitrii se regăsește în totalitate componența infracțiunii de
trecere ilegală a frontierei de stat.
Fapta infracțională a fost dovedită cu certitudine în cadrul examinării cauzei
penale atât în instanța de fond cât și în instanța de apel, în baza ansamblului de probe
apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei,
iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.
Vinovăția inculpatului Zaricicovii Dmitrii în comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 362 alin. (1) Cod penal a fost dovedită pe deplin în baza probelor prezentate la
cauza penală, care demonstrează vinovăția inculpatului în afara oricărui dubiu
rezonabil.
Privitor la numirea pedepsei penale, Colegiul penal a conchis că instanța de fond
la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în
conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea
infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de
circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul
pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.
Conform art. 16 Cod penal, infracțiunea săvârșită de către Zaricicovii Dmitrii se
atribuie la categoria infracțiunilor ușoare.
Colegiul penal a constatat că, instanța de fond just a individualizat pedeapsa în
baza art. art. 7, 75 Cod penal, și totodată, corect a aplicat pedeapsa penală sub formă
de închisoare în limitele sancțiunii articolului incriminat, care este una echitabilă și
proporțională infracțiunii comise, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunii,
care este ușoară, de circumstanțele cauzei, de lipsa circumstanțelor atenuante și
agravante, de personalitatea inculpatului, care se caracterizează satisfăcător, nu este
angajat în câmpul muncii, în prezent se află în stare de arest preventiv pe o cauză
penală de învinuire a acestuia în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin.
(2), lit. e1), j) Cod penal, a fost condamnat de Judecătoria Anenii Noi, sediul Bender
la 23 februarie 2018, însă sentința la moment nu a devenit definitivă, nu se află la
evidența medicului narcolog și psihiatru, de influența pedepsei aplicate asupra
corectării și reeducării vinovatului, astfel asigurând realizarea scopului pedepsei
penale de restabilire a echității sociale și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât
de către inculpați, cât și din partea altor persoane, care va constitui o garanție și o
asigurare că drepturile și libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și
alte legi ale Republicii Moldova sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și
pedepsită.
Colegiul penal a concluzionat că, soluția adoptată de către prima instanță își va
atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului Zaricicovii Dmitrii, or,
aplicarea unei pedepse penale sub formă de închisoare, ar duce la conștientizarea de
către inculpat a celor comise, va revizui atitudinea față de valorile sociale cu
6
atragerea unor concluzii corecte ce țin de comportamentul său și respectarea
normelor de drept.
Împotriva hotărîrilor judecătorești a declarat recurs ordinar avocatul Țurcan
Veaceslav în numele inculpatului Zaricicovii Dmitrii, prin care indicînd temeiurile
prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 15) Cod de procedură penală, a solicitat
casarea hotărîrilor atacate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin
care să fie dispusă achitarea lui Zaricovii Dmitrii în comiterea infracțiunii
incriminate.
În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :
- instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel;
- sentința și decizia instanței de apel sunt contrare legii, nemotivate și arbitrare
conform art. 6 CtEDO, deoarece nu conțin o apreciere obiectivă a probelor
examinate în cadrul cercetării judecătorești;
- în argumentarea apelului, partea apărării a invocat următoarele:
- nu a fost demonstrată existența faptei infracționale în acțiunile lui Zaricicovii
Dmitrii, vinovăție, intenție de a comite infracțiune;
- în cadrul urmăririi penale, ca si în cadrul cercetării judecătorești Zaricicovii a
pledat că lui nu-i este clară învinuirea. El a declarat că a traversat frontiera în
regiunea controlată de autoproclamatele autoritățile Republicii Moldovenești
nistrene. Aceste declarații n-au fost combătute de către partea acuzării;
- la adoptarea sentinței au fost admise probele acuzării, dobândite cu încălcarea
esențială a prevederilor codului de procedură penală;
- din motivarea instanței de apel „în speța dată, inculpatul Zaricicovii a
traversat ilegal frontiera de stat printr-un alt loc decât cel stabilit pentru trecerea
frontierei de stat. Ultimul a trecut frontiera de stat în locurile în care lipsesc
punctele de trecere a frontierei, ceia ce este inadmisibil”. Instanța de apel evită să
argumenteze din ce motiv în acest loc lipsesc punctele de trecere. Deci asta are o
importanță majoră, și a fost invocată de apărare în cereri. Pe această porțiune de
frontieră Republica Moldova nu deține control efectiv. Dar prin această porțiune a
frontierei de stat necontrolate, din Republica Moldova circula zilnic zeci de rute
oficiale către diferite orașe ale Ucrainei și Rusiei;
- or, în ipoteza instanței de apel fiecare persoană care se bucură de aceste curse
care trec prin regiunea autoproclamatelor autorități Republicii Moldovenești
nistrene, sunt infractori, ei în mod intenționat aleg aceste curse pentru a se eschiva
de la control, și în viitor pot fi pedepsiți. Sau nu vor fi pedepsiți. Totul este la dorința
acuzatorilor de stat. Totodată instanța de apel indică precum „locul săvârșirii
infracțiunii este un semn obligatoriu al laturii obiective a infracțiunii nominalizate”.
Latura obiectivă a infarcțiunii se realizează prin acțiuni de trecere ilegală a frontierei
de stat a Republicii Moldova, însuși instanța de apel a ignorat argumentele părții
apărării, precum că presupusul „locul săvârșirii infracțiunii” nu este controlat de
autoritățile constituționale, și persoana care se deplasează prin acest loc este în
imposibilitate de a-și face îndatoririle ce îi revin;
7
- nemotivarea hotărîrilor judiciare - art. 427 alin. (1) pct. 6 și 8 Cod de
procedură penală;
- învinuirea adusă inculpatului este una a fi ilegală. Este cert că inculpatul
Zaricicovii Dmitrii nu a comis nici o crima incriminată lui, despre ce vorbesc
circumstanțele cazului, probele administrate de învinuire și apărare, martorii audiați
în ședințele judiciare. Toate probele obținute la urmărirea penală urmau a fi excluse
conform art. 94, 251 Cod de procedură penală;
- recurentul menționează că însăși clientul lui pledează a fi nevinovat în
infracțiunea ce i se incriminează, iar probe ce ar demonstra contrariul de către
procuror nu au fost administrate. Probele determinante, anume declarațiile
martorilor acuzării, care au fost la baza condamnării sunt viciate, obținute cu grave
încălcări ale Codului de procedură penală;
- în cadrul cercetării judecătorești au fost examinate o serie de probe pe care
instanța urma să le aprecieze prin prisma veridicității, pertinenței, concludenței și
utilității lor, iar toate probele în cumul prin prisma coroborării lor (articolul 101, alin.
(1) Cod de procedură penală). Cu toate acestea se remarcă lipsa unei aprecieri legale
a probelor și o interpretare arbitrară prin sentință;
- instanța de fond nu a motivat în genere temeiurile și argumentele invocate în
cererea apărării din 20 aprilie 2018 privind nulitatea probelor și excluderea acestora
din dosarul penal. Instanța nu a aplicat art. 94 Cod de procedură penală, deși era
obligată să o facă;
- este lipsită de fundament juridic examinarea și respingerea de către instanța
de apel a cererilor detaliate a tuturor încălcărilor admise la faza urmăririi penale
invocate de apărare de nulitate a probelor prin: instanța de judecată analizînd
argumentele apărării, critic apreciază astfel de concluzii ale apărătorului, dat fiind
că, prin totalitatea de probe examinate în cadrul ședinței de judecată și reieșind din
materialele cauzei, s-a dovedit cu certitudine că inculpatul Zaricicovii Dmitrii a
comis infracțiunea prevăzută de art. 362 alin.(l) Cod penal;
- toată motivarea primei instanței și a instanței de apel privind vinovăția
inculpatului constă în trimiterea la toate actele din dosar și enumerarea acestora fără
a face o analiză a admisibilității acestora. Este vădit neîntemeiată aprecierea
unilaterală declarațiilor martorilor acuzării fără a aprecia în ansamblu toate probele.
Instanța a luat poziția acuzării și a fundamentat condamnarea inculpatului doar pe
declarațiile părții acuzării (declarațiilor martorilor Eugen Caraman, Potânga Andrei,
Zatîca Serghei, Zabalschi Stanislav, Ghenciu Vitalie, Gori Vasile). Mai mult ca atât
toate declarațiile date se refereau la declarații autoincriminatoare ale lui Zaricicovii
Dmitrii, obținute de către polițiști în timpul reținerei persoanei, și pînă la informarea
persoanei despre drepturile sale conform art. 66 Cod de procedură penală. Astfel,
aceste declarații urmau să fie excluse de către instanța de judecată;
- recurentul remarcă, că nici o probă din dosar nu demonstrează concluzia
eronată a instanței precum că ultimul a avut intenția de a traversa ilegal frontiera de
stat printr-un alt loc decât cel stabilit pentru trecerea frontierei de stat;
8
- or, asupra porțiunii de frontieră unde a traversat Zaricicovii Dmitrii, nu este
controlat de către organele competente ale Republicii Moldova, ca urmare nu există
locuri stabilite pentru trecerea frontierei de stat;
- or, instanța nu poate constata unele circumstanțe bazîndu-se pe presupuneri;
- acțiunile contrare normelor imperative de drept, ale organelor de urmărire
penală și ale instanței de fond și a Curții de apel Chișinău în privința inculpatului, au
condus ca întreaga procedură de urmărire penală să fie inechitabilă art.6.1 și art. 6.3
lit. c) CEDO Jonn Murray vs. Marea Britanie, Panovits vs Cipru, Birutis vs Lituania.
CtEDO a statuat în hotărîrea sa, că persoanele asupra cărora planează o bănuială
rezonabilă de săvîrșire a infracțiunii urmează încă din primele etape ale procesului
penal de ai fi asigurate garanțiile procesuale, fapt care a fost omis în cauza penală de
față;
- nulitatea unui act procedural atrage și nulitatea actelor procedurale ulterioare
efectuate cu respectarea legii, însă, care se întemeiază pe actul nul ori depind de
valabilitatea acestuia;
- toate probele care au fost obținute la faza urmării penale pe dosarul penal în
privința inculpatului Zaricicovii, sunt obținute cu încălcarea drepturilor și garanțiilor
procesuale, or acestea au fost puse la baza învinuirii aduse lui Zaricicovii Dmitrii;
- prin urmare, dacă organele de urmărire penală au administrat o probă cu
încălcarea principiilor legalității și loialității, aducînd atingere drepturilor garantate
de Convenția Europeană, iar din aceste mijloace de probă au rezultat fapte sau
împrejurări ce au condus în mod direct și necesar la administrarea în mod legal a
altor mijloace de probă (administrarea mijlocului nelegal fiind o condiție sine qua
non pentru administrarea mijlocului de probă legal), acestea din urmă, vor fi excluse,
instanțele neputîndu-și fundamenta hotărîrea pe aceste probe derivate.
La recursul declarat de inculpat cu avocatul acestuia Țurcan Veaceslav,
procurorul a depus referință prin care a solicitat inadmisibilitatea recursului, ca fiind
vădit neîntemeiat, deoarece soluția instanțelor judecătorești în cauza dată este una
legală și întemeiată.
Judecând recursul ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele
invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis reieșind din
următoarele considerente.
Conform art. 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune
rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu
poate fi corectată de către instanța de recurs.
Din conținutul art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel,
judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe
baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și
oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele
administrate de prima instanță.
9
În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere
probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor
invocate în apel.
Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima
instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori
numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce
împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost evaluate prin prisma cumulului de
probe anexate și administrate la dosar, în conformitate cu art.101 Cod de procedură
penală.
La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește
elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a
fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal au fost
corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.
În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la
chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu
trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel,
potrivit art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și
temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea
apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării
cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt
reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice,
cu suport probator, privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei
săvârșite de către acesta sau nevinovăția acestuia și temeiul achitării, prevăzut de
normele procesual penale.
Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită
judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale
reglementate exhaustiv de legislator.
La caz, Colegiul penal lărgit atestă că din textul recursului ordinar declarat
rezultă că recurentul critică decizia instanței de apel sub aspectele că instanța de apel
nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare
juridică greșită sau instanța de judecată internațională, prin hotărîre pe un alt caz, a
constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate
fi reparată și în această cauză, temeiuri prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6), 8), 15)
Cod de procedură penală.
Verificând criticile expuse în recursul declarat de inculpatul Zaricicovii Dmitrii
cu avocatul acestuia, Țurcan Veaceslav, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal
lărgit constată, că acestea sânt întemeiate în privința pct.6 alin.(1) art. 427 Cod de
procedură penală, or, s-a stabilit, că adoptînd soluția enunțată, instanța de apel,
contrar prevederilor art.101, 414 Cod de procedură penală, trecînd prin revistă
10
probele prezentate, selectiv, nu a dat apreciere unor probe, care au fost puse la baza
învinuirii lui Zaricicovii Dmitrii, ignorînd să se expună asupra altora, deci nu a
examinat cauza obiectiv, sub toate aspectele și nu a adus motive pertinente pe care
s-ar întemeia soluția.
La caz se constată, că modalitatea de motivare a soluției dă dovadă că, instanța
de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.414 și 417 Cod de procedură
penală, instanța neexpunându-se asupra argumentelor părții apărării, fiind lăsate fără
apreciere.
Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel, rejudecând cauza, nu a respectat
prescripțiile de drept nominalizate, nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apelul apărării, și în special asupra argumentului precum că „în cadrul
urmăririi penale, ca și în cadrul cercetării judecătorești inculpatul a pledat că lui
nu îi este clară învinuirea.”, instanța de apel evitînd să indice locul trecerii frontierei
ilegal.
Instanța de apel a motivat în decizia sa că „în speța dată, inculpatul Zaricicovii
a traversat ilegal frontiera de stat printr-un alt loc decât cel stabilit pentru trecerea
frontierei de stat. Ultimul a trecut frontiera de stat în locurile în care lipsesc
punctele de trecere a frontierei, ceia ce este inadmisibil”, însă instanța de apel a
evitat să argumenteze din ce motiv în acest loc lipsesc punctele de trecere.
Astfel, instanța de apel a respins toate argumentele apelului declarat de apărare
prin fraze generale, precum că acestea sunt neîntemeiate și se combat prin probele
cercetate în cadrul examinării apelului, contrar prevederilor art.101 Cod de
procedură penală, a constatat că „cet. Zaricicovii Dmitrii la data de 17 octombrie
2016 ora 23:41, a plecat peste hotarele Republicii Belarus prin punctul de trecere
Minsk-Aeroport cu nr.833 Minsk-Odessa (Republica Ucraina), (f. d. 24). Astfel,
fiind plecat peste hotarele Republicii Moldova, Zaricicovii Dmitrii nu a figurat cu
intrare și ieșire în evidențele poliției de frontieră a statelor învecinate cu Republica
Moldova, inclusiv România și Ucraina. Mai mult ca atât, în cadrul cercetării
judecătorești s-a constatat că, Zaricicovii Dmitrii, care se afla în căutare din anul
2016 pe o cauză de omor, a fost reținut de organele de drept pe teritoriul Republicii
Moldova și anume în mun. Chișinău, la ieșire din ambasada Federației Ruse”.
Astfel, la pag.78-81 din decizie, instanța de apel a enumerat și descris declarațiile
martorilor, probele scrise, fără a le da apreciere, după regulile art.101 Cod de
procedură penală și fără a-și argumenta soluția admiterii unora și respingerii altora,
fără a le da un răspuns detaliat, neexpunîndu-se instanța de apel dacă sunt veridice
sau neveridice.
La fel se constată, că instanța de apel nu s-a expus asupra argumentului precum
că declarațiile inculpatului Zaricicovii Dmitrii n-au fost combătute de către partea
acuzării și anume: „la examinarea cauzei penale apărătorul inculpatului a pledat
pentru excluderea probelor părții acuzării (declarațiile martorilor Eugen Caraman,
Potînga Andrei, Zatăca Serghei, Zabalschii Stanislav, Ghenciu Vitalie, Gori Vasile),
deoarece declarațiile date în ședința de judecată se refereau la presupusele
11
declarații auto incriminatoare ale lui Zaricicovii Dmitrii. Aceste declarații auto
incriminatorii, privind presupusa trecerea ilegală a frontierei de stat, a fost
dobândită de către colaboratorii de poliție în timpul reținerii și transportării până
la IP Bender lui Zaricicovii, înainte de a aduce la cunoștința ultimului învinuirea,
explicarea reținutului drepturilor și obligaților, inclusiv dreptul la tăcere și dreptul
de a fi apărat de un avocat. Însă instanța a respins argumentele apărării, motivând
că inculpatul a fost asistat de către avocat pe tot parcursul cercetării judecătorești.
Mai mult ca atât instanța a făcut concluzii despre intenția lui Zaricicovii de a comite
infracțiunea imputată exclusiv pe declarațiile colaboratorilor de poliție. Această
aprecierea și modul de acceptarea probelor acuzării de către instanța a încălcat
inculpatului dreptul la un proces echitabil, consacrat în Convenția Europeană
pentru Drepturile Omului”.
Totodată, a rămas fără apreciere și argumentul apărării precum că „învinuirea
adusă inculpatului este una a fi ilegală. Este cert că inculpatul Zaricicovii Dmitrii
nu a comis nici o crima incriminată lui, despre ce vorbesc circumstanțele cazului,
probele administrate de învinuire și apărare, martorii audiați în ședințele judiciare.
Toate probele obținute la urmărirea penală urmau a fi excluse conform art. 94, 251
Cod de procedură penală”.
Instanța de recurs ordinar reține că toată motivarea instanței de apel privind
vinovăția inculpatului Zaricicovii Dmitrii constă în trimiterea la toate actele din
dosar și enumerarea acestora fără a face o analiză a admisibilității acestora. Astfel,
este vădit neîntemeiată aprecierea unilaterală a declarațiilor martorilor acuzării fără
a aprecia în ansamblu toate probele.
Prin urmare, Colegiul penal lărgit menționează că la examinarea cauzei,
instanța de apel nu a ținut seama în deplină măsură de prevederile art.26, 27, 99-101
Cod de procedură penală, nu a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de
apărare, nu le-a verificat minuțios, prin prisma pertinenței, concludenței, iar în
ansamblul din punct de vedere al coroborării lor, nu au apreciat fiecare probă
separate, și toate în coroborare, aduse de apelant în susținerea apărării și nu s-au
expus în mod convingător de ce resping aceste probe.
În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei
de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță,
învinuirea adusă inculpatului și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte
evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii nemotivate.
Din considerentele expuse, Colegiul statuează, că decizia instanței de apel în
cauza dată, este afectată de insuficiență în partea motivării soluției adoptate, ceea ce
este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6)
Cod de procedură penală și anume, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi
corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată
cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind
12
instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la
pronunțarea hotărârii judecătorești.
În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar
declarat la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea
cauzei în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecători.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile
art.436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele
acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile
legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel; să
cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund
probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele
legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau
inadmisibilității fiecărei probe examinate, să analizeze la modul cuvenit prezența
sau lipsa elementelor infracțiunii imputate inculpatului, să elucideze faptele
importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar
concluziile în decizia adoptată, să emită o soluție clară, ținând cont de motivele
casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica
relevantă a CEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu
prevederile art.417 Cod de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de către inculpatul Zaricicovii Dmitrii cu
avocatul acestuia, Țurcan Veaceslav, casează total decizia Colegiului penal al Curții
de Apel Chișinău din 08 octombrie 2018, în cauza penală privindu-l pe Zaricicovii
Dmitrii Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău,
în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune căilor de atac.
Decizia motivată pronunțată la 24 ianuarie 2020.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Cobzac Elena
Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Boico Victor
13