1ra-36/2020 — Art.155 CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 07 decembrie 2018, Mutruc Ludmila a fost achitată de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.155 Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Acțiunea civilă înaintată de Scripnic Viorica către Mutruc Ludmila a fost respinsă.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că de către organul de urmărire penală Mutruc Ludmila a fost învinuită de faptul, că la 19.01.2018, aproximativ la ora 2030 în timp ce se afla la domiciliul lui Scripnic Viorica în s. xxxx, r-nul xxxx, conștientizând caracterul infracțional al acțiunilor sale, urmărind scopul amenințării cu omor și cu vătămarea gravă integrității corporale a surorii sale Scripnic Viorica, din motivul relațiilor ostile, având asupra sa un pistol de model 1 „Fort-10P” cu cal. 9 mm. a îndreptat arma spre aceasta. În consecință lui Scripnic Viorica i-a fost provocată o stare psihică de extremă frică și teamă pentru viața și sănătatea sa generată de conștientizarea existenței pericolului real de realizare a amenințărilor formulate de către făptuitor. Acțiunile lui Mutruc Ludmila au fost încadrate de către acuzare în baza art.155 Cod penal, adică amenințarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății, dacă a existat pericolului realizării acestei amenințări.

Împotriva sentinței au declarat apeluri: 3.1 Procurorul, care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare conform învinuirii formulate în rechizitoriu la amendă în mărime de 700 unități convenționale, echivalentul a 35 000 lei. În argumentarea apelului procurorul a invocat, că concluziile instanței de fond contravin circumstanțelor de fapt și probelor acumulate, declarațiile părții vătămate și a martorilor Vechiu Petru și Scripnic Nicolae nu au fost apreciate la justa valoare, or, din conținutul acestora rezultă clar că inculpata a îndreptat pistolul în direcția părții vătămate. La fel, au fost ignorate depozițiile martorului Botnari Elena, care a menționat că Scripnic Viorica era speriată și plângea dânsa conștientizând că este amenințată; la baza sentinței instanța eronat a pus doar depozițiile inculpatei și martorilor Mutruc Paulina (fiica inculpatei) și Diug Liliana care este sora inculpatei; instanța de fond eronat a conchis că organul de poliție, ca urmare a examinării plângerii înregistrate în REI-II cu nr. 570 din 22.01.2018 și a controlului efectuat a emis decizia de a finisa controlul, or decontarea materialului la dosarul nomenclator al Inspectoratului de Poliție Orhei, în baza unei încheieri, care nu este act procedural prevăzut de legislația procesual penală și respectiv, înregistrarea și examinarea ulterioară a unei noi plângeri în condițiile prevăzute de procedură penală este o continuitate a examinării plângerii inițiale. De asemenea, a menționat că avertizarea scrisă din 25.01.2018, prin care Mutruc Ludmila a fost atenționată pentru neadmiterea comiterii pe viitor a amenințărilor cu răfuială fizică față de Scripnic nu este o hotărâre a organului de urmărire penală sau judecătorească definitivă, care poate servi temei pentru aplicarea art.22 Cod de procedură penală. 3.2 Partea vătămată Scripnic Viorica, care a solicitat casarea integrală a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Mutruc Ludmila Ivan să fie condamnată în temeiul art.155 Cod Penal. În susținerea apelului, partea vătămată a invocat că instanța de judecată nu a dat o apreciere cuvenită probelor administrate din dosar, ca rezultat pronunțând o hotărâre nefondată și ilegală, instanța nu a făcut o analiză justă a tuturor declarațiilor 2 date la urmărirea penală cât și în fața instanței atât de inculpată și partea vătămată, cât și de martori, nu a ținut cont de aceste declarații la aprecierea celorlalte mijloace de probe administrate de acuzarea de stat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de apel Chișinău din 19 martie 2019, apelurile declarate au fost admise, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre, prin care Mutruc Ludmila a fost condamnată în baza art.155 Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu amendă în mărime de 700 unități convenționale, ceia ce constituie 35 000 lei. S-a admis acțiunea civilă înaintată în procesul penal și s-a dispus încasarea de la Mutruc Ludmila în beneficiul părții vătămate Scripnic Viorica suma de 20 000 lei cu titlu de prejudiciu moral produs prin infracțiune și 3500 lei pentru cheltuieli de judiciare. 4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că probele administrate de către partea acuzării confirmă vinovăția inculpatei Mutruc Ludmila în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal. Astfel, instanța de apel în decizia adoptată a constatat fapta și circumstanțele comiterii infracțiunii de amenințare cu omor ori cu vătămarea gravă a integrității corporale sau sănătății, invocate în rechizitoriu și a conchis că instanța de fond neîntemeiat a ajuns la concluzia că Mutruc Ludmila urmează a fi achitată pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii prevăzute de art.155 Cod penal, deoarece vinovăția acesteia în comiterea infracțiunii date a fost dovedită pe deplin. Verificând legalitatea și temeinicia sentinței contestate, instanța de apel dând o nouă apreciere probelor administrate la faza urmăririi penale, a constatat că Mutruc Ludmila Ivan la 19 ianuarie 2018, aproximativ la ora 20:30, în timp ce se afla în domiciliul cet. Scripnic Viorica Ion situat în satul xxxx raionul xxxx, conștientizând caracterul ilegal și prejudiciabil al acțiunilor sale, urmărind scopul amenințării cu omor și cu vătămarea gravă a integrității corporale a surorii sale Scripnic Viorica Ion, din motivul relațiilor ostile între acestea, având asupra sa un pistolul de model „ Fort – 1 OP ” cal. 9 mm, a îndreptat arma spre Scripnic Viorica Ion, în consecință, părții vătămate Scripnic Viorica Ion i-a fost provocată o stare psihică de extremă frică și teamă pentru viață și sănătate, generată de conștientizarea existenței pericolului real de realizare a amenințărilor formulate de făptuitor. Instanța de apel a menționat că, deși inculpata Mutruc Ludmila nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii încriminate, totuși vinovăția acesteia se demonstrează pe deplin prin declarațiile părții vătămate din care rezultă că ea s-a speriat când inculpata i-a pus pistolul la cap, crezând că o să o împuște, deoarece deseori o agresa cu scopul de a o determina să-i cedeze cota parte din casa părintească, prin declarațiile martorilor Scripnic Nicolae, Burdujan Eugeniu și 3 Botnari Elena, precum și prin procesele verbale din 28.03.2018 și prin permisul de port armă. La stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă, în conformitate cu prevederile art.art.6, 7, 16, 61, 75-78 Cod penal, instanța de apel a ținut cont de gradul prejudiciabil și pericolul social al infracțiunii comise, de persoana inculpatei, de circumstanțele cauzei, care atenuează sau agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra vinovatului considerând că, corectarea și reeducarea acesteia este posibilă și rațională cu aplicarea unei pedepse non privative de libertate sub formă de amendă.

Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare: 5.1 Inculpata Mutruc Ludmila, care solicitând casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței, a invocat următoarele argumente: - probele au fost eronat apreciate, or, instanța de apel urma să aprecieze critic declarațiile martorului Botnari Elena, care a depus declarații false pentru a se răzbuna deoarece se află în relații ostile cu inculpata; - prezenta cauză penală a fost fabricată la comanda lui Botnari Elena, care de mai multe ori a șantajat-o și a amenințat-o pe Mutruc Ludmila cu intentarea unui dosar penal în caz că nu va renunța la casa părintească în favoarea lui Scripnic Viorica; - eronat instanța de apel a menționat că nu va lua în considerație declarațiile martorului Mutruc Paulina, care este fiica inculpatei, dar nici declarațiile martorului Diug Liudmila, care este sora inculpatei, însă nu a ținut cont de faptul ultima este și sora părții vătămate și inițiativa de a se întâlni a fost anume a lui Liliana; 5.2 Avocatul Leca Ion în numele inculpatei Mutruc Ludmila, care solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței, invocând următoarele argumente: - instanța de apel nu a dat apreciere tuturor probele administrate în prezenta cauză penală; - probele au fost eronat apreciate, or, instanța de apel nu a dat apreciere contradicțiilor dintre declarațiile lui Vechiu Petru, Scripnic Nicolae și Scripnic Viorica, care au stat la baza învinuirii lui Mutruc Ludmila; - instanța de apel nu a argumentat poziția sa față de inadmisibilitatea declarațiilor lui Mutruc Paulina și Diug Liliana; - instanța de apel n-a dat nici o apreciere multiplilor erori de ordin procesual, care atrage după sine ilegalitatea învinuirii lui Mutruc Ludmila în comiterea infracțiunii prevăzută de art.155 Cod penal; - nu a fost verificat existența pistolului în timpul săvârșirii așa numitei infracțiuni și nici nu s-a probat modelul pistolului; 4 - la materialele dosarului penal este anexată plângerea înregistrată în REÎ- II din 22.01.2018, care este semnată nu de către partea vătămată Scripnic Viorica, dar de fiul ei minor, Scripnic Nicolae, care neavând împuterniciri din partea lui Scripnic Viorica a semnat această plângere, nefiind de asemenea preîntâmpinat de răspunderea penală pentru plângerea calomnioasă. Astfel, instanța de apel, urma să aplice și prevederile art.275 pct.6 ) Cod de procedură penală, care stipulează că urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită nu poate fi efectuată și va fi încetată în cazurile în care; - deși la materialele dosarului penal este anexată încheierea emisă în baza plângerii din 22.01.2018, și a controlului efectuat prin care Mutruc Ludmila a fost atenționată de neadmiterea comiterii pe viitor a amenințărilor cu răfuială fizică fața de Scripnic Viorica, fiind emisă o decizia, ce nu a fost anulată și care a fost apreciată de instanța de fond ca o ingerință în dreptul lui Mutruc Ludmila de a nu fi urmărită de doua ori pe aceiași faptă, prevăzut de art. 22 din Cod de procedură penală interpretarea largă data de CEDO în jurisprudența sa. Însă instanța de apel eronat a menționat că la caz nu se constată de tragere la răspundere penală repetată a inculpatei, or, avertizarea emisă nu este o hotărâre a organului de urmărire penală sau judecătorească care ar servi temei pentru aplicarea art.22 Cod de procedură penală.

Judecând recursurile ordinare declarate, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respinse, din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. Potrivit art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. La caz, reieșind din esența criticelor invocate în recursuri de către titularii acestor cereri, Colegiul penal lărgit reține că recurenții nu invocă nici un temei prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă acestea se referă în mare parte doar la chestiunea de apreciere a probelor. Colegiul penal lărgit statuează că critica aprecierii probelor, care la caz comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată de a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural sau material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs. 5 În contextul dat, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelurile declarate, decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluție și în partea contestată de recurenți în recursuri, fiind reflectate clar motivele pe care se întemeiază soluție instanței de apel de condamnare a inculpatei, soluție întemeiată pe cumulul de probe, cercetate, verificate și apreciate just prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, fără a fi admisă vreo eroare de fapt sau de drept ce ar afecta legalitatea deciziei instanței de apel, fapt ce determină lipsa unor temeiuri justificative de a interveni în decizia instanței de apel sub aspectele contestate. Cu referire la argumentele recurenților prin care se invocă nevinovăția inculpatei Mutruc Ludmila în săvârșirea infracțiunii incriminate, instanța de recurs menționează că, instanța de apel a descris în conținutul deciziei recurate probele din care rezultă cu certitudine că inculpata, în împrejurările descrise supra a amenințat- o cu omor ori cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății pe partea vătămată Scripnic Viorica, fiind existent pericolul realizării acestei amenințări în privința acesteia. Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel just a concluzionat că vina inculpatei în comiterea faptei imputate a fost confirmată, prin declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor Scripnic Nicoale, Burdujan Eugeniu și Botnari Elena, prin procesele - verbale de confruntare din 28 martie 2018, precum și permisul de port armă B 27001404, pe numele Mutruc Ludmila. Din declarațiile părții vătămate, rezultă că ultima s-a speriat când inculpata i-a pus pistolul la cap crezând că ultima o să împuște, deoarece deseori o agresa cu scopul de a o determina să-i înstrăineze cota - parte din casă, iar din declarațiile martorului Botnari Elena rezultă că partea vătămată era speriată și plângea, din cauză că a fost amenințată cu arma de inculpată. Referitor la argumentele recurenților precum că instanța de apel nu a dat apreciere contradictorialității declarațiilor martorilor Vechiu Petru, Scripnic Nicolae și Scripnic Viorica, Colegiul penal lărgit menționează că aceste declarații sunt consecvente, corespund cu declarațiile date în cadrul urmăririi penele, coroborează între ele și cu celelalte probe, materiale, prezentate și verificate în cadrul cercetării judecătorești, din care motiv nu pot fi apreciate critic, mai mult de atât martorii au fost preîntâmpinați de răspundere penală, pentru darea de declarații false, au dat declarații sub jurământ, care corespund adevărului. 6 În continuare, Colegiul penal lărgit va respinge argumentele apărătorului precum că instanța de apel nu a verificat existența pistolului în timpul săvârșirii infracțiunii și nici nu s-a probat modelul pistolului implicat în „infracțiune”, or, faptul „ existenței „ pistolului a fost probat prin permisul de port armă B 27001404, pe numele Mutruc Ludmila (f.d.53), care a fost obiect de studiu în instanța de apel și care a fost apreciat în coroborare cu declarațiile părți vătămate Scripnic Viorica precum și a martorilor Scripnic Nicolae, Burdujan Eugeniu, Vechiu Petru și Botnari Elena, care au declarat că Mutruc Ludmila a îndreptat pistolul în direcția părții vătămate Scripnic Viorica. Prin urmare, Colegiul penal lărgit consideră că instanța de apel a analizat și a descris în conținutul deciziei recurate probele din care rezultă cu certitudine că Scripnic Viorica a fost amenințată cu omor sau cu vătămarea gravă a integrității, fiind dovedită prezența pericolul realizării acestei amenințări în privința victimei. În acesta ordine de idei, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel a dat apreciere tuturor probele din dosar în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, le-a analizat în ansamblul lor prin coroborare și corect a ajuns la concluzia că ele sunt suficiente pentru a fundamenta o acuzație penală în privința inculpatei. De asemenea, instanța de recurs apreciază ca fiind declarative argumentele recurenților prin care se invocă că instanța de apel nu a dat aprecierea multiplilor erori de ordin procesual, care atrage după sine ilegalitatea învinuirii lui Mutruc Ludmila în comiterea infracțiunii prevăzute de art.155 Cod de procedură penală, și anume faptului că organul de urmărire penală a acumulat unele probe cu încălcarea esențială a legislației procesuale, care atrage după sine neadmiterea lor în calitate de probă, or, analizând conținutul deciziei recurate, Colegiul penal lărgit remarcă faptul că instanța de apel a verificat probele prezentate de partea acuzării și corect a statuat că probele au fost administrate în conformitate cu prevederile art.95 Cod de procedură penală, nefiind admise careva încălcări în acest sens. Astfel, referitor la argumentele apărătorului precum că instanța de apel nu a luat în considerație faptul că în cadrul examinării cauzei în instanța de fond s-a constatat că martorul Vechiu Petru este „incărturar și nu poate citi„ iar organul de urmărire penală a efectuat audierea acestuia contrar prevederilor art.261 Cod de procedură penală, declarațiile acestuia nu puteau fi admis în calitate de probă, instanța de recurs le va respinge ca fiind declarative și lipsite de suport juridic, or, potrivit declarațiilor martorului Burdujan Eugeniu, date suplimentar în instanța de apel s-a constatat următoarele „… l-a audiat pe martorul Vechiu Petru în cadrul cauzei penale unde Mutruc Ludmila avea calitatea de bănuit…Până a purcede la audierea lui Vechiu Petru, conform prevederilor Codului de procedură penală, i-a adus la cunoștință obiectul cauzei penale în care va fi audiat ca martor și a fost 7 preîntâmpinat de răspundere conform prevederilor art.312-313 Cod de procedură penală, pentru declarații mincinoase. În cadrul audierii a declarat cu lux de amănunte cele întâmplate la care a fost martor ocular. După finisarea audierii, i-a citit declarațiile scrise de el, Vechiu Petru a fost de acord de acord de cele scrise și citite și a semnat declarațiile. A menționat că nu ține minte ca Vechiu Petru, să comunice că nu poate citi. La finele procesului-verbal este fraza că, persoanei, martorului i se aduce la cunoștință cele declarate, este de acord cu cele menționate, după care semnează.” În continuare, Colegiul lărgit reține, că apărătorul a invocat în recurs precum că instanța de apel, urma să aplice prevederile art.275 pct.6 ) Cod de procedură penală care stipulează, că urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în cazurile în care: lipsește plângerea victimei în cazurile în care urmărirea penală începe conform art.276 CPP, numai în baza plângerii acesteia sau plângerea prealabilă retrasă, deoarece la materialele dosarului penal este anexată plângerea înregistrată în REÎ- II din 22.01.2018, care este semnată nu de către partea vătămată Scripnic Viorica, dar de fiul ei minor, Scripnic Nicolae, care neavând împuterniciri din partea lui Scripnic Viorica a semnat această plângere, nefiind de asemenea preîntâmpinat de răspunderea penală pentru plângerea calomnioasă. La fel, apărătorul a invocat că, în speță a fost emisă o încheiere în baza plângerii din 22.01.2018 și a controlului efectuat, prin care Mutruc Ludmila a fost atenționată de neadmiterea comiterii pe viitor a amenințărilor cu răfuială fizică fața de Scripnic Viorica, fiind emisă o decizie, ce nu a fost anulată și care a fost apreciată de instanța de fond ca o ingerință în dreptul lui Mutruc Ludmila de a nu fi urmărită de doua ori pe aceiași faptă, prevăzut de art.22 Cod de procedură penală. Colegiul penal lărgit apreciază argumentele date, ca fiind neîntemeiate, deoarece plângerea depusă la 22.01.2018, în adresa Inspectoratului de poliție Orhei, din numele părții vătămate și semnată de către fiul ultimei, Scripnic Nicolae a fost înregistrată în conformitate cu prevederile Ordinului comun nr.121/254/286-0/95, privind evidența unică a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni în Registrul nr.2 de evidentă a altor informații cu privire la infracțiuni și incidente al inspectoratului de poliție Orhei sub nr.570 și a fost examinată în conformitate cu prevederile ordinului nominalizat. Decontarea materialului la dosarul nomenclator al Inspectoratului de poliție Orhei în baza unei încheieri, care nu este act procedural prevăzut de legislația procesual penală și respectiv, înregistrarea și examinarea ulterioară a unei noi plângeri în condițiile prevăzute de codul de procedură penală este o continuitate a examinării plângerii inițiale. 8 În speță nu se constată cazul de tragere la răspundere penală repetată a inculpatei, or, avertizarea scrisă din 25.01.2018, prin care Mutruc Ludmila Ivan este atenționată de neadmiterea comiterii pe viitor a amenințărilor cu răfuială fizică față de Scripnic Viorica și nu este o hotărâre a organului de urmărire penală sau o hotărâre judecătorească definitivă, care ar servi temei pentru aplicarea prevederilor art. 22 Cod de procedură penală potrivit căruia nimeni nu poate fi urmărit penal sau judecat pentru săvârșirea faptei penale cu privire la care a fost emisă o ordonanță neanulată de încetare a urmăririi penale, de scoatere a persoanei de sub urmărire penală și/sau de clasare a cauzei, sau de refuz în pornirea urmăririi penale ori cu privire la care a fost pronunțată o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare, de achitare sau încetare a procesului penal. Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei, și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. Mai mult, din textul recursului se evidențiază că recurenții î-și motivează contestația prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, or, în acest sens Colegiul penal lărgit statuează că motivele de reapreciere a materialului probatoriu nu se conțin în temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală. Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursurile ordinare declarate urmează a fi respinse ca inadmisibile. 9

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către inculpata Mutruc Ludmila și de către avocatul acesteia Leca Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 martie 2019, în cauză penală privind-o pe Mutruc Ludmila xxxx, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 27 februarie 2020. Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Nadejda Toma Elena Cobzac Victor Boico 10