1ra-26/2020 — art. 320 alin.1 CP

1ra-26/2020 — art. 320 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.1ra-26/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

21 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători - Anatolie Țurcan, Nadejda Toma, Elena Cobzac, Victor Boico,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către inculpata Scripnic

Lidia, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Edineț, sediul Central din 17

ianuarie 2019 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 martie 2019, în

cauza penală privind-o pe

Scripnic Lidia xxxx, născută la xx xxxx xxxx,

originară xxxx, domiciliată xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 21.05.2018 – 17.01.2019;

Instanța de apel: 08.02.2019 – 27.03.2019;

Instanța de recurs: 24.05.2019– 21.01.2020.

Asupra recursului declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă:

Lidia a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.320 alin.(1) Cod penal,

stabilindu-i pedeapsa în formă de amendă în mărime de 550 unități convenționale, ce

constituie 27 500 lei.

Solicitarea procurorului privind încasarea de la inculpată a cheltuielilor judiciare a

fost respinsă ca neîntemeiată.

perioada de timp de la 24.06.2016 până la 04.01.2018, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale și dorind survenirea acestora, acționând cu intenție,

cunoscând cu certitudine despre faptul că în temeiul hotărârii Judecătoriei Edineț din data

de 11.11.2015, a fost obligată de a înlătura obstacolele în vederea evacuării dejecțiilor

animaliere stocate arbitrar cu interzicerea pe viitor a stocării arbitrare, în locuri

neamenajate special în gospodăria sa a dejecțiilor animaliere, la fel, cunoscând cu

certitudine despre încasarea prin hotărârea Judecătoriei Edineț din 23.08.2016 în

beneficiul lui Nojac Elena a prejudiciului moral în sumă de 4 000 lei și cheltuieli de

1

judecată în mărime de 600 lei, hotărâri ce au devenit executabile, precum și despre

existența titlurilor executorii emise de Judecătoria Edineț, care i-au fost aduse la

cunoștință de către executorul judecătoresc Țivirenco Iurie, intenționat nu li-a executat,

fapt pentru care, de către executorul judecătoresc Țivirenco Iurie i-au fost întocmite lui

Scripnic Lidia 2 procese- verbale cu privire la contravenție în temeiul art.318 alin.(1) Cod

contravențional și ca urmare, prin hotărârile Judecătoriei Edineț, menținute prin Deciziile

Curții de Apel Bălți, a fost recunoscută vinovată de comiterea contravențiilor prevăzute

de art.318 alin.(1) Cod contravențional, cu aplicarea sancțiunii contravenționale, sub

formă de amendă în mărime de 50 unități convenționale.

După aplicarea sancțiunilor contravenționale, necătând la faptul că deciziile privind

aplicarea sancțiunii contravenționale sunt irevocabile, Scripnic Lidia intenționat nu a

executat hotărârile instanței de judecată și a continuat acțiunile sale infracționale

manifestate prin neexecutarea obligațiilor stabilite prin hotărârile Judecătoriei Edineț

definitive și irevocabile din data de 11.11.2015 și respectiv din data de 23.08.2016, ca

rezultat Elenei Nojac fiindu-i adus un prejudiciu material și moral în sumă de 4 600 lei.

casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitată de sub

învinuirea înaintată.

În motivarea cerințelor s-a invocat că soluția de achitare se impune din lipsa probelor

acțiunile și caracterului neclar al acuzațiilor aduse, în care nu se regăsesc date cu privire

la locul, ziua și perioada de timp a pretinsei fapte, delimitată de cea pentru care a fost

sancționată contravențional pe art.318 alin.(1) Cod contravențional pentru neexecutarea

hotărârii judecătoriei Edineț din 23.08.2016 și a titlului executoriu nr.2-412/125.

Demersul executorului judecătoresc neconstituind o probă în confirmarea vinovăției

ci o concluzie a unei autorități; nefiind stabilit cu certitudine care acțiuni au fost

întreprinse de către executorul judecătoresc după preluarea procedurii de executare silită,

precum și posibilitatea de achitare a amenzii, locul mărimea, existenta altor datorii.

respins apelul declarat, ca nefondat, cu menținerea sentinței atacate.

nu a recunoscut-o, faptul comiterii acțiunilor infracționale imputate ultimei este dovedită

prin următoarele mijloace de probă: declarațiile părții vătămate Nojac Elena; declarațiile

martorului Meica Viorel; demersul executorului judecătoresc Meica Viorel nr.146-01/18

din 03.01.2018 depus la Procuratura Edineț cu solicitarea verificării acțiunilor Lidiei

Scripnic de eschivare și neexecutare cu bună știință a hotărârilor judecătorești aflate spre

executare silită și atragerea ei la răspunderea penală conform art.320 alin.(1) Cod penal

(f.d.7-10); procedura de executare Nr.110-13/16 din 09.08.2016, intentată în baza titlului

executoriu nr.2-763/15 din 16.02.2016, eliberat de judecătoria Edineț, cu privire la

obligarea înlăturării de către ea a obstacolelor de evacuare a dejecțiilor animaliere stocate

arbitrar, cu interzicerea pe viitor a stocării arbitrare, în locuri neamenajate special în

gospodăria sa a dejecțiilor animaliere și încasarea în beneficiul lui Nojac Elena a

cheltuielilor de judecată în sumă de 700 lei (f.d.11); acțiunile întreprinse de executor ca

2

urmare a cererii creditorului Nojac Elena din 09.08.2016 de primire spre executare a

titlului executoriu nr.2-763/15 din data de 16.02.2016, eliberat de judecătoria Edineț

referitor la obligarea Lidiei Scripni de a înlătura obstacolele în vederea evacuării

dejecțiilor animaliere stocate arbitrar, cu interzicerea pe viitor a stocării arbitrare în locuri

neamenajate special în gospodăria sa a dejecțiilor animaliere (f.d.12); copia titlului

executoriu nr.2-763/15, emis la data de 16.02.2016, de judecătoria Ediineț, potrivit căruia

Scripnic Lidia a fost obligată de a înlătura obstacolele în vederea evacuării dejecțiilor

animaliere stocate arbitrar cu interzicerea pe viitor a stocării arbitrare, în locuri

neamenajate special în gospodăria sa a dejecțiilor animaliere (f.d.13); încheierea Nr.110-

13/16 de intentare a procedurii de executare din 09.08.2016 în baza titlului executoriu

nr.2-763/15 din 16.02.2016 privind obligarea Lidiei Scripnic de a înlătura obstacolele în

vederea evacuării dejecțiilor animaliere stocate arbitrar cu interzicerea pe viitor a stocării

arbitrare, în locuri neamenajate special în gospodăria sa a dejecțiilor animaliere (f.d.15);

somația nr.360 din 10.08.2016 de prezentare părților procedurii de executare la biroul

pentru data de 24.08.2016, orele 09:00, în vederea comunicării drepturilor și obligațiilor,

inclusiv și în ordinea procedurii de conciliere, Scripnic Lidia fiind informată de pornirea

procedurii de executare și avertizată despre răspunderea contravențională conform

art.art.318, 319 Cod Contravențional și răspunderea penală conform art.320 Cod Penal, în

caz de neexecutare a hotărârilor judecătorești (f.d.14); procesul-verbal din 24.08.2016

întocmit de executorul judecătoresc Țivirenco Iurie, în prezenta martorului Roibu Alina

privind imposibilitatea concilierii părților procedurii de executare Scripnic Lidia și Nojac

Elena, pe motivul neprezentării primei la biroul executorului judecătoresc, cu continuarea

executării silite (f.d.16); procesul-verbal din 07.10.2016, potrivit căruia executorul

judecătoresc Țivirenco Iuri, cu ieșire la domiciliul Lidiei Scripnic din str. B. Glavan, 9,

Edineț, a constatat neexecutarea de către ea a dispozițiilor titlurilor executorii, dejecțiile

animaliere în continuare fiind stocate arbitrar în grădina lui Scripnic Lidia (f.d.18-19),

somația nr.453 din 07.10.2016, prin care ea repetat a fost avertizată despre atragerea la

răspunderea contravențională și penală, în caz de neexecutare a documentelor executorii

în termen de până la 05.11.2016. (f.d.20), ne respectată de ea conform proceselor-verbale

de constatare din 05.11.2016; 18.11.2016; 25.11.2016 și 31.03.2017 cu anexa foto

(f.d.18-19, 21-27; 28-29; 30-31; 33-35; 37-40); potrivit procedurii de executare, Scripnic

Lidia nu s-a prezentat la citările legale a executorului judecătoresc (f.d.42), motiv pentru

care creditoarea Nojac Elena prin cererea din 31.03.2017 i-a solicitat sancționarea în baza

art.318 Cod Contravențional pentru neexecutarea hotărârii judecătorești nr.2-763/15 din

16.02.2016 (f d. 43), urmat de întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție din

10.04.2017 (f.d.44-46); cea de-a doua procedură de executare a titlului executoriu nr.2-

412/16 din 23.08.2016, a fost pornită prin încheierea executorului judecătoresc nr.110-

15/16 din 28.10.2016, în baza cererii creditoarei Elena Nojac de încasare în beneficiul ei

de la Scripnic Lidia a daunei în sumă de 4 600 lei (f.d.48), cu anexarea copiei de pe el

(f.d.49- 50; 51), iar ca urmare a verificării la domiciliu a debitoarei L. Scripnic, prin

procesul-verbal din 18.11.2016 și 25.11.2016, s-a constatat neexecutarea de către

Scripnic Lidia a documentelor executorii, ignorând obligațiile pe care urma să le

3

îndeplinească (f.d.52- 55), fapt pentru care s-a și depus la procuratura Edineț sesizarea

nr.553 din 25.11.2016 de atragerea ei la răspunderea penală pe art.320 Cod penal, pentru

eschivarea de la executare, sau neexecutarea intenționată a documentelor executorii,

abordându-i-se termen pentru executarea documentelor executorii aflate spre executare

silită până la 31.03.2017 (f.d.56-57); procesul-verbal prin care s-a constatat

neîndeplinirea cerințelor înaintate (f.d.58-60), motiv pentru, care repetat este avertizată de

răspunderea penală, cu acordarea termenului de executare a documentului executoriu

până la 10.04.2017 (f.d.61), neexecutat conform înscrisurilor din procesul-verbal de

constatare, fiindu-i cerută prezentarea la biroul executorului judecătoresc de care nu a

ținut cont (f.d.62-63); cererea creditorului Nojac Elena din 10.04.2017 solicitându-se

atragerea lui Scripnic Lidia la răspunderea contravențională în baza art.318 Cod

contravențional, pentru neexecutarea hotărârii judecătorești nr.2-412/16 din data de

23.08.2016 (f.d.64), urmat de întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție din

27.04.2017, cu remiterea lui spre examinare judecătoriei Edineț (f.d.66-69); hotărârea

judecătoriei Edineț (sediul Central) din 15.06.2017, prin care Scripnic Lidia a fost

sancționată în baza art.318 alin.(1) Cod contravențional, pentru neexecutarea titlului

executoriu nr. 2-412/15 din 23.08.2016 (f.d.80-85), și prin decizia aceleiași instanțe din

26.06.2017 referitor la neînlăturarea obstacolelor de evacuare a deșeurilor fiind

sancționată în baza art.318 alin.(1) Cod contravențional (f.d.91-93), soluțiile fiind

menținute prin deciziile Curții de Apel Bălti din 23.08.2017 și 27.09.2017 (f.d.86- 90);

procesul-verbal din 04.11.2017, întocmit cu ieșirea la fata locului de către executorul

judecătoresc Meica Viorel, prin care s-a constatat faptul neexecutării hotărârii

judecătorești, de pe teritoriul gospodăriei creditoarei Nojac Elena constatându-se ne

evacuarea deșeurilor, fapt confirmat prin înregistrări fotografice (f.d.37-40, 94); la

03.01.2018 Elena Nojac a solicitat executorului judecătoresc Meica Viorel, sesizarea

OUP privind pornirea urmăririi penale în privința L. Scripnic în baza art.320 Cod penal,

pentru neexecutarea intenționată a hotărârilor judecătorești, după atragerea la răspunderea

contravențională (f.d.95-96), necătând la care, prin procesul-verbal din 27.03.2018, s-a

constatat neexecutarea cu rea-credință de către debitoare a titlurilor executorii, nefiind

evacuate deșeuri și dejecții de origine animalieră stocate arbitrar (f.d.117-119); încheierea

judecătoriei Edineț (sediul Central) din 22.03.2018, prin care s-a dispus înlocuirea

amenzii contravenționale în mărime de 1 200 lei cu muncă neremunerată în folosul

comunității pe o durată totală de 42 ore, fiind respinsă solicitarea înlocuirii amenzii din

02.06.2015 în legătură cu prescripția executării sancțiunii contravenționale (f.d.114-115);

hotărârea judecătoriei Edineț din 11.11.2015 prin care a fost obligată de a înlătura

obstacolele în vederea evacuării dejecțiilor animaliere stocate arbitrar cu interzicerea pe

viitor a stocării arbitrare, în locuri neamenajate special în gospodăria sa a dejecțiilor

animaliere (f.d.138-140); decizia Curții de Apel Bălți din 16.02.2016 (f.d.141-147).

Instanța de apel a constatat că, instanța de fond, cercetând în cumul probele

administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenții,

utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele

administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina

4

inculpatei încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art.320 alin.(1) Cod penal –

neexecutarea intenționată și eschivare de la executarea hotărârii instanței de judecată,

după aplicarea sancțiunii contravenționale.

În acest context, instanța de apel nu a reținut ca fiind concludente argumentele

inculpatei, referitor la lipsa bazei probante ce i-ar demonstra vinovăția. Sunt lipsite de

temei real, venind în contradicție cu aspectele faptice a cauzei, or, probele expuse mai sus

îi denotă cu certitudine vinovăția în fapta imputată ce se confirmă inclusiv prin

declarațiile pârții vătămate Nojac Elena și executorului judecătoresc Meica Viorel în lipsa

oricăror îndoieli referitor la veridicitatea lor, constatându-se cu certitudine activitatea și

consecutivitatea acțiunilor întreprinse în vederea punerii în executare a hotărârilor

judiciare definitive, ce nu au stârnit nici o obiecție din partea inculpatei la etapa urmăririi

penale și la finele ei, inclusiv din partea apărătorului desemnat al acesteia (f.d.163), ceea

ce înlătură solicitarea apelantei referitor la aprecierea lor critică.

Totodată, instanța de apel a notat că ținând cont de consecutivitatea circumstanțelor

cauzei, în susținerea constatărilor instanței de fond, a reținut neexecutarea intenționată,

precum și eschivarea de către Scripnic Lidia de a executa hotărârile judecătorești

definitive și irevocabile din 11.11.2015 și 23.08.2016 după atragerea la răspunderea

contravențională, fapt ce denotă netemeinicia argumentelor susținute de ea în favoarea

nevinovăției sale, inclusiv prin versiunea transmiterii executorului judecătoresc a careva

sume de bani în vederea executării hotărârilor nominalizate, fapt neconfirmat prin careva

date obiective.

Neîntemeiat a fost apreciat și pretinsa nemotivarea a conținutului învinuirii din

rechizitoriu, ea nefiind obiectată de către inculcată și partea apărării în modul prevăzut de

lege la etapa luării cunoștinței cu materialele cauzei penale și examinare în fond, nu mai

poate fi invocată în apel, mai ales în situația în care este suficient de clară și previzibilă,

fapt pentru care nici acest argument nu poate fi reținut.

Totodată, instanța de apel a considerat că, prima instanță la numirea tipului și măsurii

de pedeapsă inculpatei a ținut pe deplin cont de prevederile art.art.61, 75 Cod penal, de

gravitatea infracțiunii comise, motivul acesteia, de persoana inculpatei, de faptul că este

fără antecedente penale, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru și a

considerat că reeducarea acesteia este posibilă prin aplicarea pedepsei sub formă de

amendă.

inculpata Scripnic Lidia, prin care solicită casarea deciziei instanței de apel și a sentinței,

cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie achitată.

În motivarea recursului, a indicat următoarele argumente:

- vinovăția sa în comiterea infracțiunii imputate nu a fost demonstrată, nefiind

realizată latura subiectivă a infracțiunii, potrivit căruia inculpata ar fi conștientizat că prin

acțiunile sale nu execută intenționat sau se eschivează de la îndeplinirea hotărârilor

instanțelor de judecată și dorea survenirea acestor consecințe;

- nu s-a luat în considerație de către instanțele de judecată, care acțiuni a întreprins

executorul judecătoresc după preluarea procedurilor de executare silită și până la

5

înaintarea demersului executorului judecătoresc la organele de urmărire penală;

- instanțele de judecată nu au luat în considerație că învinuirea este neclară, care nu

corespunde cerințelor legii, nefiind indicat cu precizie locul, ziua, perioada de timp și alte

circumstanțe importante ale cauzei.

În context, recursul este axat pe aceleași afirmații, care au fost invocate în apel.

Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat dezacordul

cu recursul declarat, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil cu menținerea deciziei

instanție de apel motivând prin faptul că instanțele inferioare just au constatat

circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și corect au încadrat acțiunile inculpatei.

Mai mult, a indicat că, din conținutul recursului se evidențiază că recurentul î-și

motivează contestația prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor.

7.1. Partea vătămată Nojac Elena a prezentat referință pe marginea recursului declarat

de către inculpată, solicitând respingerea acestuia, ca inadmisibil, cu menținerea deciziei

atacate.

că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează

cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de procedură penală,

fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților. Or, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanție

de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanție de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai

imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a

comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la

dosar în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală.

Conform art.101 Cod de procedură penală, fiecare probă urmează a fi apreciată din

punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să

motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele

6

infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată

și aplicată just, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă normele de drept

procesual penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează că, hotărârile pronunțate de

instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanție ierarhic

superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în

vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în

termeni generali - vagi, reprezintă motiv de casare.

Colegiul penal constată că aceste prevederi legale deși sunt obligatorii, nu au fost

întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel.

La caz, Colegiul penal lărgit atestă că deși recurenta nu indică concret vreun temei de

recurs din cele prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, însă din textul

recursului ordinar declarat rezultă că acesta critică decizia instanței de apel sub aspectele

că hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

argumente ce cad sub incidența temeiului pentru recurs prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 6)

Cod de procedură penală.

Astfel, în urma verificării materialelor cauzei sub aspectele invocate, Colegiul penal

lărgit relevă că, în speță s-a confirmat temeiul pentru recurs prevăzut de art.427 alin.(1)

pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că decizia instanței de apel nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează că, potrivit faptei criminale

incriminate în rechizitoriu, constatate ca fiind săvârșită de inculpata L. Scripnic, descrise

în sentința primei instanțe, s-a reținut de către prima instanță că ” inculpata Scripnic

Lidia nu execută intenționat titlurile executorii emise de judecătoria Edineți la data de

16.02.2016 și respectiv 23.08.2016, fapte urmate de atragerea dânsei la răspunderea

contravențională pe art. 318 alin. (1) Cod Contravențional în baza hotărârilor

judecătoriei Edineți, păstrate fără modificări prin Deciziile Colegiului Penal al Curții de

Apel Bălți, iar ca rezultat al continuării neexecutării intenționate a hotărârilor judiciare

în perioada de după aplicarea sancțiunii contravenționale până la data de 04.01.2018”.

Acțiunile inculpatei fiind încadrate de prima instanță în baza art.320 alin.(1) Cod penal.

Ulterior, sentința a fost menținută de instanța de apel fără modificări.

La acest capitol, Colegiul penal lărgit în rezultatul verificării materialelor cauzei

stabilește că, instanța de apel prin decizia de menținere a sentinței fără modificări, a omis

a elucida toate circumstanțele esențiale ale cauzei, criticate inclusiv în apelul declarat de

apărător în numele inculpatei.

Mai mult, Colegiul penal lărgit conchide că, concluzia instanței de apel precum că

„Colegiul statuează că în cazul infracțiunii prevăzute de art.320 Cod penal, nu se

urmărește aceeași faptă, ci altă faptă, comisă de către subiectul care anterior a comis o

încălcare și pentru care nu a expirat termenul de prescripție”, este una vagă, or, Colegiul

penal lărgit stabilește că din fapta reținută de către prima instanță și instanța de apel nu se

7

stabilesc clar perioadele distincte.

La fel, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, nu s-a stabilit intenția inculpatei

de a se eschiva de la executarea hotărârii, or, nu s-a stabilit că inculpata are venituri și cu

rea-credință se eschivează de la onorarea obligațiilor, mai mult, din materialele cauzei s-a

stabilit că inculpata este pensionară, nu are loc de muncă, nu dispune de avere, astfel este

în imposibilitate de a-și onora obligațiunile.

În acest sens Colegiul penal lărgit, susține că, art.8 alin.(3), 24 alin.(2), 325 alin.(1),

389 alin.(2), art.413 alin.(1) Cod de procedură penală, prevăd că instanța judecătorească

nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu

exprimă alte interese decât interesele legii. Judecarea cauzei în primă instanță se

efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Concluziile despre

vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii și sentința de condamnare nu pot fi

întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii se interpretează doar în

favoarea inculpatului.

Astfel, instanța de judecată nu este în drept să completeze învinuirea cu circumstanțe

care ar justifica-o și care ar agrava situația inculpatului, și să-și întemeieze soluțiile pe

presupuneri și dubii.

În baza principiului contradictorialității în procesul penal, principiu unanim

recunoscut și susținut de jurisprudența CtEDO, sarcina probațiunii în ședințele de

judecată în prima instanță și în instanța de apel îi revine acuzatorului de stat, funcția

acuzării este pusă pe seama procurorului. CtEDO, în hotărârea Capean contra Belgiei din

13 ianuarie 2005, a constatat că în domeniul penal, problema administrării probelor

trebuie să fie abordată din punctul de vedere al articolului 6§2 și e obligatoriu, inter alia,

ca sarcina de a prezenta probe să-i revină acuzării.

În baza celor expuse supra, Colegiul penal lărgit atestă că decizia instanție de apel în

aspectele evidențiate nu este motivată suficient, or, aceasta urma să se pronunțe asupra

temeiniciei apelului declarat, sub aspectul legalității sentinței de condamnare a primei

instanțe și în urma verificării probelor acuzării cercetate de prima instanță, să constate

dacă inculpata este vinovată sau nu de comiterea infracțiunii incriminate în rechizitoriu și

constatate ca fiind comise de către aceasta.

Însă, se atestă că fără a fi elucidate pe deplin aceste aspecte, instanța de apel a

pronunțat pripit soluția în cauză, pe cale de consecință rezultând că decizia instanție de

apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, fiind astfel incident în speță

temeiul de recurs prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, or, instanța

de apel a admis erorile de drept menționate supra și nemotivat a menținut fără modificări

soluția de condamnare a primei instanțe.

Astfel, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile

art.436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii

procesual penale - asupra tuturor motivelor indicate în apelul pârții apărării și în măsura

competenței sale asupra motivelor din recursul ordinar declarat, să cerceteze și să

elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și

8

argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, în dependență de circumstanțele

constatate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest

domeniu și de practica relevantă a CtEDO, în cadrul unui proces de judecată

contradictoriu, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile

art.417 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către inculpata Scripnic Lidia, casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 martie 2019, în cauza penală

privind-o pe Scripnic Lidia xxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță

de apel, într-un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată integral la 20 februarie 2020.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Nadejda Toma

Elena Cobzac

Victor Boico

9