1ra-225/2020 — art. 186 alin. 4 CP

1ra-225/2020 — art. 186 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-225/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

22 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Boico Victor

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 26 iunie 2019, în

cauza penală privindu-l pe

Luca Alexandru Xxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în or. xxxx, str. xxxxx, xx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

Luca Alexandru a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute

de art. 186 alin. 4 lit. c), d) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de

inculpat.

Acțiunile civile înaintate de Miron Nadejda, IP „Mihai Eminescu”, Bucur

Larisa, au fost respinse ca neîntemeiate.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Luca Alexandru

a fost pus sub învinuire pentru faptul că, în noaptea de 03 februarie 2016 spre 04

februarie 2016, împreună cu persoane necunoscute, având scopul sustragerii pe

ascuns a bunurilor altei persoane, prin forțarea geamului din stradă, a pătruns în

domiciliul lui Bucur Larisa, situat în or. xxxxxxxx1, de unde pe ascuns a sustras

bijuterii din aur în valoare totală de 6100 lei, inclusiv 2 lanțuri împletite din trei fire

- unul cu costul de 1000 lei și altul mai scurt cu costul de 800 lei, o pereche de cercei

în formă de romb cu costul de 1500 lei, un culon de formă rotundă cu chipul Maicii

Domnului și a lui Isus Hristos cu costul de 400 lei, o brățară cu prețul de 400 lei, un

1

inel în formă de litera „S” încrustat cu pietre de dimensiuni mici de culoare străvezie

cu costul de 2000 lei, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material considerabil.

Tot el, în perioada de timp cuprinsă între 06 februarie 2016 și 17 februarie

2016, împreună cu persoane necunoscute, având scopul sustragerii pe ascuns a

bunurilor altei persoane, prin forțarea geamului din stradă, a pătruns în apartamentul

lui Hușanu Valentina, situat în or. xxxxx, ap. xxxx, de unde a sustras pe ascuns un

televizor LCD de culoare neagră, care nu a fost evaluat de către victimă și un planșet

de model „Daewoo” de culoare albă, cu costul de 1200 lei, ce aparține lui Miron

Nadejda, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material considerabil.

Tot el, în noaptea de 07 februarie 2016 spre 08 februarie 2016, împreună cu

persoane necunoscute, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane,

prin forțarea geamului din stradă, a pătruns în apartamentul lui Bivol Rodica, situat

în or. xxxxxxxx, de unde a sustras pe ascuns bijuterii din aur în sumă de 8000 lei,

inclusiv 3 lanțuri din aur, un culon din aur în formă de bob de cafea, o pereche de

cercei tot din aur, un cuptor electric de model necunoscut cu costul de 1000 lei, un

set format din 2 cratițe cu costul de 1600 lei, un blender de model necunoscut cu

costul de 400 lei, un set de farfurii din sticlă de culoare cafenie cu costul de 800 lei,

un set de tacâmuri cu costul de 1200 lei, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu

material considerabil în mărime totală de 13000 lei.

Tot el, în perioada de timp cuprinsă între 11 februarie 2016 și 14 februarie

2016, împreună cu persoane necunoscute, având scopul sustragerii pe ascuns a

bunurilor altei persoane, prin forțarea geamului din stradă a pătruns în apartamentul

lui Stînga Gheorghe, situat în or. xxxxxxxxxxxx, de unde a sustras pe ascuns un

televizor LCD de model „LG” cu costul de 8000 lei, un aspirator de model

„ARCELIC” de culoare roșie cu costul de 4400 lei, un cuptor cu microunde de model

„LG” de culoare sură cu costul de 1400 lei, un radio-telefon de culoare roșie de

model necunoscut cu costul de 400 lei și un covor de culoare cafeniu cu bej cu

dimensiunile aproximative de 3x5 metri cu costul de 1000 lei, cauzându-i părții

vătămate un prejudiciu material considerabil în mărime de 15200 lei.

Tot el, în noaptea de 16 mai 2016 spre 17 mai 2016, împreună cu persoane

necunoscute, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin

forțarea geamului din stradă, a pătruns în buticul alimentar ce aparține lui Sotnic

Alexei, situat în or. xxxxxxxxxxx, de unde a sustras pe ascuns un malaxor de model

„Fimar” cu costul de 1200 euro și un aparat de cafea de model „Saeco” cu costul de

200 euro, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material considerabil în mărime

de 1400 euro, echivalentul sumei de 31386,88 lei, conform cursului BNM.

Tot el, în noaptea de 03 septembrie 2016 spre 04 septembrie 2016, împreună

cu persoane necunoscute, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei

persoane, prin forțarea geamului din stradă, a pătruns în incinta gimnaziului „Mihai

2

Eminescu” din or. Cantemir, de unde pe ascuns, din trei săli, a sustras 3 televizoare

de model „Vesta” LEDTV Full HDHz de culoare neagră cu costul unuia de 5204,55

lei, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material considerabil în mărime de

15613,65 lei.

Tot el, în noaptea de 13 octombrie 2016 spre 14 octombrie 2016, împreună cu

persoane necunoscute, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane,

prin forțarea geamului din stradă a pătruns în biroul situat în incinta spitalului raional

Cantemir din or. Cantemir, de unde pe ascuns a sustras un note-book de model

„ASUS pro 31s”, care aparține lui Axentii Piotr, cauzându-i părții vătămate un

prejudiciu material considerabil în mărime de 2000 lei.

Tot el, în perioada de timp cuprinsă între 02 noiembrie 2016 și 03 noiembrie

2016, împreună cu alte persoane necunoscute, având scopul sustragerii pe ascuns a

bunurilor altei persoane, prin forțarea geamului din stradă, a pătruns în biroul SRL

„Duxin Construct”, situat în piața „Jubileu” din or. Cantemir, de unde a sustras pe

ascuns o imprimantă de model „Canon” de culoare neagră cu costul de 8000 lei, un

monitor de model „LG” de culoare neagră cu costul de 7000 lei și un procesor de

model necunoscut de culoare neagră combinat cu gri cu costul de 13000 lei, ce

aparțin lui Cioaric Eugenia, astfel cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material

considerabil în sumă totală de 28000 lei.

Astfel, Luca Alexandru a fost învinuit de faptul că, prin acțiunile sale a comis

un concurs real de infracțuni, că prin aceeași metodă a sustras bunuri materiale în

valoare de 112500,53 lei.

Prima instanță a indicat că acțiunile inculpatului Luca Alexandru au fost

încadrate de organul de urmărire penală în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, conform

indicilor calificativi: „Furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, săvârșită prin pătrundere în încăpere, în locuință, de două sau mai multe

persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, cât și săvârșită în

proporții mari”.

solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Luca Alexandru să fie recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal și să-i fie

stabilită o pedeapsă de 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis

și să fie admise acțiunile civile înaintate de părțile vătămate.

În argumentarea apelului, procurorul a invocat că:

- argumentele menționate de prima instanță la dezaprobarea învinuirii nu sunt

în esență expuse cu analiza tuturor circumstanțelor cauzei și materialul probator

examinat, dar se bazează pe elemente contradictorii nedefinite a unor declarații;

3

- prima instanță a indicat că procesele-verbale de cercetare la fața locului,

analizate în cadrul cercetării judecătorești, confirmă pătrunderea în încăperile de

serviciu, în domiciliul părților vătămate, practic prin aceeași metodă (prin forțarea

geamurilor de termopan) și sustragerea bunurilor proprietarilor, dar nici într-un fel

nu indică la comiterea furturilor de către inculpatul Luca Alexandru, chiar dacă

metoda de sustragere este una și aceeași. Toate furturile au fost comise din încăperile

situate la primul etaj. Expertizele traseologice, efectuate pe dosar, nu au depistat în

urmele descoperite și ridicate de la fața locului nici o urmă lăsată de Luca Alexandru;

- concluziile primei instanțe privind achitarea inculpatului sunt greșite,

deoarece în ședințele de judecată a fost pe deplin confirmată vina acestuia, prin

probele acumulate de către organul de urmărire penală și examinate de către instanța

de judecată;

- prima instanță neîntemeiat nu a luat în considerare declarațiile părților

vătămate, punând la baza sentinței de achitare versiunea inculpatului, ignorând

faptul că sustragerile au fost efectuate prin una și aceeași metodă, cunoscând că

părțile vătămate nu sunt acasă, ca urmare a efectuării cercetării la fața locului s-a

stabilit că în toate cazurile examinate a fost utilizată una și aceeași metodă de

pătrundere în încăperi, privind sustragerea unor obiecte din aceleași categorii;

- prima instanță nu a apreciat persoana inculpatului, care a fost judecat

anterior pe categorii de infracțiuni analogice, or Luca Alexandru se axează pe

comiterea furturilor din încăperi asupra unor obiecte cu valoare mai mare, însă

instanța de judecată a ignorat aceste cerințe.

a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința primei instanțe fără

modificări.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că la solicitarea

procurorului, în ședința instanței de apel au fost audiate din nou părțile vătămate

Enciu Ecaterina, Bucur Larisa, Axenti Piotr, Cioaric Eugenia audiate de prima

instanță, declarațiile cărora în opinia procurorului constituie mărturie acuzatorie,

precum și martorul Ochișor Vladimir, care nu a fost audiat în prima instanță.

Totodată, instanța de apel a notat că a apreciat declarațiile necontestate a

părților vătămate Miron Nadejda, reprezentantului gimnaziului „ Mihai Eminescu”

din or. Cantemir, directorului-adjunct Jalbă Eudochia, Bucur Larisa, Gurgurov

Raisa, Axenti Petru, martorului Bologan Alexei, audiați în prima instanță, precum și

probele scrise, descrise în decizia instanței de apel (f.d. 170 verso-172, vol. VI).

Instanța de apel a atestat că deși acuzatorul de stat invocă ca probă declarațiile

martorului acuzării Ochișor Vladimir, care a fost audiat în cadrul ședinței instanței

apel, și a declarat că în anul 2016 el a fost telefonat de către Luca Alexandru, care

era prieten cu fratele său Ochișor Radion, și i-a propus să cumpere de la el un

4

computer personal, așa cum vrea să-l vândă, deoarece dorește să plece din țară. El l-

a procurat pentru fiul său, dar l-a dus la un specialist în or. Tiraspol, pentru a-i încărca

jocuri pentru fiul său. Ulterior a fost telefonat de meșter, care i-a spus, că în computer

este informație contabilă și a întrebat dacă să șteargă informația sau nu. Ulterior el a

luat computerul și a venit la Cantemir, unde s-a întâlnit cu un colaborator de poliție,

căruia i-a comunicat că în computerul procurat se află informație contabilă de la

Cantemir, or procurorul la proba cu martorul Ochișor Vladimir, a indicat și

declarațiile lui Ochișor Radion, care, deși a fost audiat în cadrul urmăririi penale ca

martor, nu a fost indicat ca probă a acuzării.

Astfel, instanța de apel a stabilit discrepanța între cele reținute de acuzatorul

de stat și organul de urmărire penală și conținutul real al probelor.

În acest sens, instanța de apel a menționat că acuzatorul de stat a omis să se

expună asupra declarațiilor martorului Ochișor Vladimir, de la audierea căruia a

renunțat în cadrul cercetării judecătorești în prima instanța, dar a asigurat prezența

acestuia în instanța de apel, dar totodată a confundat declarațiile acestuia cu

declarațiile martorului Ochișor Radion.

De asemenea, instanța de apel a reținut că declarațiile martorului Ochișor

Vladimir nu pot fi puse la baza învinuirii lui Luca Alexandru, or, din declarațiile

ultimului s-a stabilit, că acesta nu a locuit în or. Taraclia și nu putea avea contacte

cu Luca Alexandru, deoarece el locuia în Transnistria.

Mai mult, instanța de apel a identificat neconcordanță în declarațiile lui

Ochișor Vladimir puse la baza învinuirii, precum că în calculatorul procurat de la

Luca Alexandru era informație contabilă, care sunt în contradicție cu declarațiile

părții vătămate Cioaric Eugenia, care a declarat în cadrul ședinței instanței de apel,

precum că în calculatorul sustras la 3 spre 4 noiembrie 2016 nu erau documente

contabile, dar erau doar ordine, contracte de muncă, cereri și informații generale.

Totodată, instanța de apel a stabilit neconcordanță și între declarațiile

martorului Ochișor Vladimir date în cadrul ședinței instanței de apel și ale martorului

Ochișor Radion, date în cadrul urmăririi penale, (f.d. 449-450, vol. IV), care a

declarat, că el personal la rugămintea lui Luca Alexandru 1-a dus cu automobilul său

în mun. Chișinău în una din zilele toamnei a anului 2016, că acesta avea o geantă de

culoare închisă, că a doua zi l-a telefonat Luca Alexandru și i-a spus să găsească pe

cineva, să vândă lucrurile pe care le-a transportat în portbagaj și, care ulterior s-a

întâlnit cu Luca Alexandru, de la care a cumpărat monitor, imprimantă și procesor

cu suma de 50 dolari.

Instanța de apel a concluzionat că acuzatorul de stat a pus la baza învinuirii

probe contradictorii, fără a-și motiva clar poziția, ce duce la imposibilitatea emiterii

unei decizii de condamnare în privința lui Luca Alexandru.

5

Mai mult, instanța de apel a notat că pe parcursul investigării cauzei s-au

efectuat percheziții la domiciliul lui Luca Alexandru și la persoanele apropiate

acestuia, în urma cărora nu au fost depistate și ridicate careva bunuri dintre bunurile

care au fost sustrase de la părțile vătămate, fapt confirmat prin procesul-verbal de

percheziție din 12.01.2017, efectuat la domiciliul inculpatului Luca Alexandru (f.d.

486-487, vol. IV).

Instanța de apel a mai specificat că partea acuzării consideră greșit că

vinovăția inculpatului Luca Alexandru se confirmă integral prin declarațiile părților

vătămate Miron Nadejda, reprezentantului gimnaziului „Mihai Eminescu” din or.

Cantemir, directorul-adjunct Jalbă Eudochia, Bucur Larisa, Gurgurov Raisa, Axenti

Petru, martorului Bologan Alexei, precum și prin faptul că sustragerile au fost

efectuate prin una și aceeași metodă, fiind sustrase obiecte din aceeași categorie,

totodată și prin faptul că inculpatul a fost anterior judecat pe categorii de infracțiuni

analogice, Luca Alexandru axându-se pe sustragerea din încăperi a obiectelor cu

valoare mai mare.

În acest sens, instanța de apel a reținut că potrivit declarațiilor părților

vătămate indicate supra, în ședința instanței de apel s-a stabilit că partea vătămată

Enciu Ecaterina a declarat că „...nu cunoaște cine a furat acele televizoare, însă de

la procuratură i-au comunicat că presupun că Luca Alexandru ar fi furat

televizoarele...”. Declarații analogice a făcut și partea vătămată Bucur Larisa în

ședința instanței de apel, declarând că „..nu a fost găsită persoana care a sustras

aurul, la poliție i s-a spus că presupun că Luca Alexandru ar fi comis furtul...”.

La fel, instanța de apel a indicat că acuzarea nu a adus nici o probă ce ar atesta

faptul sustragerii bunurilor de către inculpat sau alte persoane în perioada pretinsului

moment al sustragerii, fapt care la rândul său vine în favoarea prezumției

nevinovăției. Astfel, s-a conchis că rămâne neacoperită cu probe presupunerea părții

acuzării despre sustragerea de către inculpat a bunurilor indicate în rechizitoriu, din

moment ce nici o probă nu atestă că inculpatul Luca Alexandru ar fi avut vreo

implicare în sustragerea bunurilor de la părțile vătămate.

Instanța de apel a notat că declarațiile părților vătămate Enciu Ecaterina,

Bucur Larisa, Axenti Piotr și Cioaric Eugenia nu pot fi apreciate ca fiind pertinente

și concludente, în baza cărora să fie conturată convingerea fermă că anume

inculpatul Luca Alexandru a comis infracțiunea de furt, deoarece din declarațiile

părților vătămate se confirmă că a avut loc sustragerea bunurilor, însă nu se

demonstrează faptul că anume inculpatul Luca Alexandru a comis această

sustragere, în contextul în care, părțile vătămate în ședința instanței de apel au

declarat că nu cunosc cine a comis furturile, însă de la procuratură li s-a comunicat

că presupun că Luca Alexandru ar fi comis furturile.

6

În acest sens, instanța de apel a conchis că învinuirea incriminată inculpatului

se bazează exclusiv pe presupunerile organului de urmărire penală, care nu sunt

susținute prin probe directe și certe.

Instanța de apel a concluzionat că prima instanță întemeiat și corect a conchis,

că probele prezentate în sprijinul învinuirii nu demonstrează vinovăția inculpatului

la sustragerea pe ascuns din avutul părților vătămate a bunurilor, astfel, corect l-a

achitat de sub această învinuire, sentința fiind una legală, întemeiată, motivată și

bine argumentată.

Totodată, s-a notat că soluția primei instanțe privind achitarea inculpatului de

învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal, din

motivul că inculpatul nu a săvârșit infracțiunea, este una justă, adoptată în baza

tuturor probelor administrate, care au fost corect apreciate prin prisma pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

care indică temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, și solicită casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei

de către instanța de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, care a afectat

soluția instanței;

- argumentele instanței de apel, precum că probele administrate la dosar nu

demonstrează vinovăția inculpatului Luca Alexandru în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal - sunt neîntemeiate și confirmă faptul că

instanța nu a studiat sub toate aspectele, complet și obiectiv circumstanțele cauzei;

- vinovăția inculpatului Luca Alexandru se confirmă integral prin declarațiile

părților vătămate Miron Nadejda, reprezentantului gimnaziului „Mihai Eminescu”

din or. Cantemir, directorului-adjunct Jalbă Eudochia, Bucur Larisa, Gurgurov

Raisa, Axenti Petru, martorului Bologan Alexei, precum și prin faptul că sustragerile

au fost efectuate prin una și aceeași metodă, fiind sustrase obiecte de aceeași

categorie, totodată și prin faptul că inculpatul a fost anterior judecat pe categorii de

infracțiuni analogice. Luca Alexandru axându-se pe sustragerea din încăperi a

obiectelor cu valoare mai mare;

- prima instanță și instanța de apel la examinarea cauzei nu au respectat

prevederile art.101 Cod de procedură penală.

7

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind

vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

În speță se reține, că potrivit textului recursului, procurorul invocă temeiul de

recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectele

că: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că motivele invocate de recurent în susținerea acestui temei de recurs nu s-au

confirmat în urma cercetării materialelor cauzei.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs invocat de către procuror, prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția de menținere a sentinței de achitare a

inculpatului Luca Alexandru, Colegiul penal constată că nu este incident în speță,

dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art.

414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea

adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante, invocate în apelul declarat

de către procuror, întemeindu-și soluția în baza probelor cercetate de prima instanță,

verificate și apreciate corect, și de instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101

Cod de procedură penală, descrise și analizate în decizia sa (f.d. 168, verso - 175,

vol. VI), iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția

corectă de menținere a sentinței primei instanțe de achitare a inculpatului Luca

Alexandru de sub învinuirea înaintată în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, pe motiv

că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, din considerentul că de către partea acuzării

nu s-au prezentat careva probe ce ar confirma că anume inculpatul Luca Alexandru

8

ar fi comis furturile incriminate, fără a comite vreo eroare de drept ce ar afecta

legalitatea și corectitudinea deciziei contestate.

De asemenea, ce ține de argumentele recurentului descrise la pct. 4, se atestă

că acesta primordial își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de către prima

instanță și instanța de apel, și în special a declarațiilor părților vătămate Miron

Nadejda, reprezentantului gimnaziului „Mihai Eminescu” din or. Cantemir,

directorului-adjunct Jalbă Eudochia, Bucur Larisa, Gurgurov Raisa, Axenti Petru,

martorului Bologan Alexei, care în opinia lui confirmă vinovăția inculpatului Luca

Alexandru în comiterea infracțiunii incriminate și că probele respective nu au fost

apreciate corect conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, Colegiul

penal reține că nu pot fi acceptate, din considerentul că aceste probe nu confirmă

vinovăția inculpatului Luca Alexandru, reprezentând doar opinia subiectivă greșită

a recurentului, care consideră că probele cercetate confirmă învinuirea adusă

inculpatului.

Mai mult, din conținutul recursului ordinar declarat, rezultă că recurentul face

o proprie apreciere greșită a probelor în temeiul cărora instanța de apel și-a întemeiat

soluția de menținere a sentinței de achitare, argumentându-și astfel propria versiune

privind circumstanțele cauzei, invocând că este demonstrată vinovăția inculpatului

Luca Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal,

inclusiv prin faptul că sustragerile au fost săvârșite prin aceeași metodă și că

inculpatul Luca Alexandru anterior a fost judecat petru săvârșirea infracțiunilor

similare, iar de către procuror ar fi fost prezentate suficiente probe în demonstrarea

acestui fapt, însă instanța de recurs ordinar la acest capitol atestă că nu poate fi

acceptată această versiune, or contravine constatărilor corecte a instanței de apel în

prezenta speță, întemeiate just pe cumulul de probe descris, verificat și apreciat de

instanța de apel în decizia sa prin prisma art. 101 Cod de procedură penală (f.d. 168,

verso - 175, vol. VI).

Prin urmare, se atestă că instanța de apel just a constatat că nu a fost

demonstrată de către partea acuzării prin probe credibile și incontestabile comiterea

infracțiunii de furt - art. 186 alin. (4) Cod penal, anume de către inculpatul Luca

Alexandru, învinuirea fiind întemeiată doar pe presupuneri care nu au fost înlăturate

de către partea acuzării, or conform art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală,

concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate

pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în

condițiile Codului de procedură penală, se interpretează în favoarea inculpatului.

În acest context, Colegiul penal invocă că sarcina probațiunii în ședințele de

judecată în prima instanță și în instanța de apel îi revine acuzatorului de stat, fiindcă

funcția acuzării este pusă pe seama procurorului. Or, CtEDO în hotărârea Capeau

vs. Belgia din 13.01.2005, a constatat că, „în domeniul penal, problema

9

administrării probelor trebuie să fie abordată din punctul de vedere al articolului 6

Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea

argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu

se identifică, or instanța de apel s-a expus în decizia sa, detaliat și argumentat asupra

fiecărei probe prezentate și chestiunilor esențiale invocate în apel, iar motivarea din

decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța

de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România

din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând

a fi menținută, iar recursul declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții

de Apel Cahul din 26 iunie 2019, în cauza penală privindu-l pe Luca Alexandru

Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 20 februarie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

10