ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 11.02.2020

1ra-200/2020 — Art. 264 alin. 1, 264 alin. 3 lit. a CP

HOTĂRÂRE
11.02.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
Art. 264 alin. 1, 264 alin. 3 lit. a CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-200/2020 — Art. 264 alin. 1, 264 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-200/20209

Curtea Supremă de Justiție

15 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către partea vătămată Olga Tomașevscaia și inculpata Tina Gaitur, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 iunie 2019, în cauza

penală, în privința lui

Gaitur Tina Xxxxx, născută la xxxxx, domiciliată în

or. Xxxxx, str. Xxxxx, nr. xxx.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de recurs de la 26.02.2018 până la 26.02.2019.

Instanța de apel de la 20.03.2019 până la 26.06.2019;

Instanța de recurs de la 14.08.2019 până la 15.01.2020.

a c o n s t a t a t :

Gaitur a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.

(3) lit. a) Cod penal, în baza acestei legi fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 3 ani, iar în temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei

sub formă de închisoare a fost suspendată pe o perioadă de probațiune de 3 ani, cu

condiția ca în această perioadă să nu comită alte infracțiuni.

Acțiunea civilă înaintată de Olga Tomașevscaia în partea încasării prejudiciului

moral a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea în beneficiul ultimei din contul

Tinei Gaitur a sumei de 20 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și 200 lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică.

A fost admisă retragerea acțiunii civile de către Evelina Gurscaia, cu încetarea

procesului civil intentat în baza acțiunii civile înaintate de Evelina Gurscaia în cauza

penală privind-o pe Tina Gaitur.

1

A fost respinsă cerința procurorului privind încasarea de la Tina Gaitur a

cheltuielilor judiciare suportate de stat în legătură cu investigarea acestei cauze

penale.

10.03.2017, aproximativ la ora 18.40, deținând permis de conducere pe categoria ,,B”,

eliberat la data de 30.07.2015, în timp ce conducea automobilul de model ”Mercedes

E 20” cu numărul de înmatriculare xxxxx, pe strada Șoseaua Bucovinei, din

municipiul Edineț în direcția de deplasare spre orașul Briceni, în apropierea Liceului

Teoretic ”Mihai Eminescu”, ignorând cerințele pct. 45 sbpct. 1) lit. a), b), d) a

Regulamentului Circulației Rutiere care prevăd, că conducătorul trebuie să conducă

vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de

următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b)

dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; și d)

situația rutieră, precum și prevederile alin. 2) al aceluiași punct conform căruia în

cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător,

el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol

siguranța traficului, a tamponat pietonii Olga Tomașevscaia și Evelina Gurscaia, care

se deplasau pe acostament în aceiași direcție de deplasare cu automobilul. Conform

raportului de expertiză judiciară nr.33-D, din 24.03.2017, la Olga Tomașevscaia a fost

constatată plaga la mâna stângă, hematomul subcutanat a coapsei drepte, fractura

claviculei drepte care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp dur

contondent, posibil la data și circumstanțele indicate ce se califică ca vătămare

corporală medie cu dereglarea sănătății de lungă durată. Conform raportului de

expertiză judiciară nr.32-D din 24.03.2017, la Evelina Gurscaia a fost constatată plaga,

fractura deschisă a oaselor gambei drepte care a fost produsă prin acțiunea

traumatică a unui corp dur contondent, posibil la data și circumstanțele indicate ce

se califică ca vătămare gravă periculoasă pentru viață.

sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri prin care Tina Gaitur să

fie recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, la 1 an

închisoare cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen

de 2 ani; în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, la 4 ani închisoare cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani, iar în temeiul art.

84 Cod penal, să-i fie aplicată pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un

termen de 4 ani și 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani.

2

Totodată, a solicitat să fie încasat de la Tina Gaitur cu titlu de cheltuieli judiciare

suma de 3 057,82 lei și admisă acțiunea civilă înaintată de către Olga Tomașevscaia.

În susținerea acestor solicitări procurorul a menționat că, instanța de judecată

incorect a ajuns la concluzia că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii

incriminate inculpatei Tina Gaitur conform art. 264 alin. (1) Cod penal. Totodată, la

stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale, instanța de judecată nu în deplină

măsură a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

personalitatea inculpatei, de urmările prejudiciabile, apelantul considerând că prin

aplicarea față de Tina Gaitur a prevederilor art. 90 Cod penal, nu vor fi atinse

scopurile pedepsei penale, având în vedere că inculpata nu a recunoscut vinovăția,

nu a recuperat prejudicial moral și material pretins de partea vătămată Olga

Tomașevscaia, pedeapsa aplicată fiind mult prea blândă, inechitabilă, inadecvată și

disproporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite și a

scopului pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității sociale, corectării

inculpatei, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.

De asemenea, procurorul a criticat soluția instanței pe marginea cheltuielilor

de judecată, considerând că instanța neîntemeiat a respins solicitarea cu privire la

încasarea din contul Tinei Gaitur a cheltuielilor de judecată în sumă de 3 057,82 lei,

neținând cont de prevederile art. 227-229 Cod de procedură penală.

3.1. Nefiind de acord cu sentința a declarat apel partea vătămată Olga

Tomașevscaia prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, în latura acțiunii civile,

cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care să fie admisă integral

acțiunea civilă, cu dispunerea încasării de la inculpata Tina Gaitur în beneficiul părții

vătămate Olga Tomașevscaia a sumei de 100 000 lei cu titlu de prejudiciul material și

moral.

În susținerea cerințelor formulate apelanta a menționat, că i-au fost cauzate

leziuni corporale medii, fiind internată în spital pe o perioadă de 120 zile. A suferit

foarte mult, are nevoie de intervenție chirurgicală, întrucât nici stiloul nu-l poate ține

în mână, la moment nu poate dormi, acuză dureri de inimă și a sistemului osos.

Invocă că suma de 20 000 lei, nu compensează suferințele fizice, psihice și durerile

pe care le are, suma dată nefiind în corespundere cu practica judiciară în această

materie.

3.2. Inculpata a declarat apel prin care a solicitat casarea sentinței și adoptarea

pe caz a unei noi soluții, privind achitarea de sub învinuirea formulată, din lipsa

vinovăției în comiterea faptei imputate.

3

În susținerea acestor cerințe Tina Gaitur a invocat că, la adoptarea soluției de

condamnare instanța s-a condus doar de probele acuzării, negând declarațiile

inculpatei, procesul-verbal de examinare la fața locului a accidentului rutier, schema

accidentului rutier, din care rezultă că acesta s-a produs la 14 m. de la trecerea de

pietoni, pe partea carosabilă a străzii, la mai bine de 1 m. de la marginea străzii spre

mijlocul ei și nici de cum pe acostamentul străzii, vizavi de oprirea pentru pasageri,

la distanța de la clădirea opririi de 6,5 m. pe carosabil.

A susținut că, de comiterea accidentului rutier vinovate se fac părțile vătămate,

pietonii- participanți ai traficului rutier, care urmau să se deplaseze pe partea dreapta

a trotuarelor sau pe potecile alăturate drumului public, iar în lipsa acestora pe

acostament.

Inculpata a menționat că, nu este de acord cu soluția instanței pe marginea

acțiunii civile, or, de comiterea accidentului este vinovată partea vătămată, care la

acel moment era în stare de ebrietate alcoolică și se deplasa contrar normelor din

Regulamentului circulației rutiere.

apelul părții vătămate Olga Tomașevscaia și al inculpatei Tina Gaitur au fost respinse

ca nefondate, iar apelul declarat de către procuror a fost admis, casată sentința

parțial, în latura cheltuielilor de judecată, cu pronunțarea în această parte a unei noi

hotărâri, după cum urmează.

Solicitarea acuzatorului de stat cu privire la încasarea din contul inculpatei a

cheltuielilor de judecată, se admite parțial, și se dispune încasarea din contul Tinei

Gaitur a sumei de 889 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În rest, dispozițiile sentinței primei instanțe referitor la condamnarea Tinei

Gaitur și acțiunile civile, se mențin.

4.1. În motivarea deciziei pronunțate, instanța de apel a menționat că, deși Tina

Gaitur pledează nevinovată în comiterea faptei imputate, totuși poziția acesteia este

combătută prin probele cercetate pe parcursul procesului penal, care formează un

ansamblu probatoriu, prin care se dovedește pe deplin vinovăția inculpatei, fiind

totalmente combătute argumentele invocate în cererea de apel depusă de Tina Gaitur

referitor la nevinovăția sa, partea apărării eronat concluzionând că de comiterea

accidentului rutier se fac vinovate părțile vătămate Evelina Gurscaia și Olga

Tomașevscaia.

Astfel, vinovăția acestei a fost dovedită prin declarațiilor părților vătămate

Evelina Gurscaia și Olga Tomașevscaia (f.d.56, 95-96, vol.II), declarațiile martorului

Valeriu Piftorac (f.d.67, vol.I); procesul-verbal din 10.03.2017 (f.d.8-9, vol.I); raportul

4

de expertiză judiciară auto-tehnică nr.563 din 13.09.2017, (f.d.125-128, vol.I); raportul

de expertiză judiciară medico-legală nr.32-D din 24.03.2017 (f.d.44, vol.I).

Totodată, instanța de apel a menționat că, lipsa dispozitivilor fluorescent-

reflectorizante la pietoni și starea acestora de ebrietate alcoolică stabilită în urma

testării alcooloscopice la 10.03.2018, nu justifică nerespectarea de către Tina Gaitur în

momentul conducerii mijlocului de transport a prevederilor Regulamentului

circulației rutiere expuse la pct.45.1) lit. a), b), d) și pct.45.2).

La caz latura obiectivă a fost realizată prin nerespectarea prevederilor

Regulamentului circulației rutiere, și anume - pct.45.1) lit. a), b), d) care prevede, că

conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză

stabilită, ținând permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția

și reacția, dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase, situația rutieră; - pct.45.2) în cazul în care în limita vizibilității apar

obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să

oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, urmare a cărui fapt au fost

tamponați pietonii Evelina Gurscaia și Olga Tomașevscaia, fiindu-le cauzate

vătămări corporale grave, și respectiv medii.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, la caz sunt întrunite elementele

laturii obiective - fapta prejudiciabilă, și legătura cauzală dintre fapta dată și urmări.

Astfel, instanța de apel a conchis că pe cazul dat prin ordonanța din 17.03.2017

a fost începută urmărirea penală în baza art. 264 alin. (3) Cod penal, pe faptul

accidentului rutier produs de către Tina Gaitur la 10.03.2017, ce s-a soldat pentru

Olga Tomașevscaia și Evelina Gurscaia cu vătămări corporale medii și respectiv

grave. Potrivit rechizitoriului în sarcina Tinei Gaitur a fost reținută fapta

infracțională exprimată prin încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de

exploatare a mijloacelor de transport, iar datorită că această faptă s-a soldat cu

cauzarea din imprudență a vătămării medii a integrității corporale și a sănătății Olgăi

Tomașevscaia și cu cauzarea din imprudență a vătămării grave a integrității

corporale sau a sănătății a Evelinei Gurscaia, partea acuzării a calificat acțiunile Tinei

Gaitur în baza a două componențe de infracțiune prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod

penal și art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Instanța de apel a menționat similar instanței de fond că, respectiva concluzie

a părții acuzării este una neîntemeiată, or, acțiunile inculpatei care concomitent au

avut drept urmare consecințe prevăzute la diferite aliniate ale art. 264 Cod penal (la

caz alin. (1) și alin. (3) al articolului vizat), se încadrează conform aliniatului, care

prevede cea mai gravă din consecințele survenite. Respectiv, reținând ca fiind

5

dovedită integral fapta incriminată inculpatei, instanța justificat a conchis că

acțiunile Tinei Gaitur urmează a fi încadrate conform prevederilor art. 264 alin. (3)

lit. a) Cod penal, fără a-i fi calificate acțiunile suplimentar conform art. 264 alin. (1)

Cod penal.

În această ordine de idei, instanța de apel a subliniat că procurorul nu atacă

sentința în această parte ci doar în latura pedepsei considerând-o una prea blândă.

Astfel, instanța de apel a apreciat ca neîntemeiate argumentele aduse în acest

sens de către partea acuzării, prin prisma materialelor cauzei penale ajungând la

concluzia, că prima instanță justificat a aplicat inculpatei Tina Gaitur pedeapsa

principală sub formă de închisoare - 4 ani, cu suspendarea condiționată a executării

acesteia pe o perioadă de probațiune de 3 ani, fiind echitabilă și pedeapsa

complementară sub formă de privare de dreptul de a conduce mijloace de transport

pe un termen de 3 ani.

Instanța de apel a concluzionat că, la caz, este justificată soluția instanței de

fond privind aplicarea față de Tina Gaitur a pedepsei principale sub formă de

închisoare, cu suspendarea condiționată a executării ei pentru o perioadă de

probațiune, or, infracțiunea comisă de către inculpată se atribuie categoriei de

infracțiuni grave, săvârșită din imprudență, vina în comiterea infracțiunii nu a

recunoscut, anterior nu a fost condamnată, , nu este angajată în câmpul muncii, este

căsătorită; circumstanță atenuantă - crește și educă un copil minor; circumstanțe

agravante - lipsesc, prejudiciul cauzat prin infracțiuni parțial a recuperat (părții

vătămate Evelina Gurscaia), la moment este însărcinată cu al doilea copil.

Cât privește pedeapsa complementară sub formă de privare de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, procurorul în cadrul ședinței

instanței de apel a pledat pentru majorarea acestui cuantum până la 4 ani, însă fără

a-și motiva și argumenta solicitarea. Instanța de apel constatat că astfel cum a fost

stabilită de prima instanță, adică în cuantum de 3 ani, pedeapsa complementară sub

formă de privare de dreptul de a conduce mijloace de transport va avea un efect

preventiv în ce privește necomiterea pe viitor a unor fapte similare, fiind pasibilă să

atingă scopul de restabilire a echității sociale, corectarea și reeducarea inculpatei.

Ținând cont că, infracțiunea a fost comisă de către Tina Gaitur din imprudență, iar la

materialele cauzei lipsesc date care ar indica că anterior aceasta ar încălca regulile de

circulație rutieră, instanța de apel a ajuns la concluzia că este just aplicat termenul

pedepsei complementare, nefiind prezente temeiuri pentru a interveni în acest

aspect.

6

Cu referire la critica inculpatei precum că, la aplicarea pedepsei nu au fost

respectate prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, instanța de apel le-a respins ca fiind

nefondate, or, limitele sancțiunii sub formă de închisoare, prevăzute la art. 264 alin.

(3) Cod penal, sunt limita minimă de 3 ani, limita maximă de 7 ani.

În temeiul art. 70 alin. (31) Cod penal și în pofida faptului că la momentul

comiterii faptei inculpata nu avea împliniți 21 ani, limita maximă a sancțiunii se

reduce cu 1/3, respectiv, în urma efectuării calculelor limita maximă devine 4 ani 8

luni. Deci în cazul din speță, instanța de apel nu a constatat încălcarea prevederilor

nominalizate, pedeapsa sub formă de închisoare stabilită Tinei Gaitur nu depășește

limita maximă prevăzută de legea aplicată în raport cu prevederile art. 70 alin. (31)

Cod penal.

Potrivit sentinței, instanța de judecată a reținut că în cadrul examinării cauzei

penale partea vătămată Olga Tomașevscaia a înaintat acțiune civilă, prin care a

solicitat încasarea de la inculpată a sumei de 100 000 lei în contul reparării

prejudiciului moral. Astfel, instanța a dispus încasarea din contul Tinei Gaitur a

prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei. Respectiv, în opinia părții vătămate Olga

Tomașevscaia instanța a diminuat semnificativ suma solicitată în vederea reparării

prejudiciului moral cauzat prin infracțiuni, iar inculpata Tina Gaitur, pledând

nevinovată, a considerat că acțiunea civilă urmează a fi respinsă, or, partea vătămată

se face vinovată de producerea accidentului.

În acest sens, instanța de apel a menționat că reieșind din prevederile legale și

împrejurările stabilite, prima instanță întemeiat și just a apreciat cuantumul

despăgubirilor materiale cu caracter moral ce urmează a fi încasate în beneficiul

părții vătămate.

Astfel, instanța de apel ajuns la concluzia că la încasarea sumei de 20 000 lei

din contul inculpatei Tina Gaitur în beneficiul părții vătămate Olga Tomașevscaia cu

titlu de prejudiciu moral, instanța a ținut cont de gradul de vinovăție a inculpatei -

fapta comisă din imprudență, de circumstanțele în care a fost produsă fapta

infracțională care a cauzat prejudiciul, de suferințele fizice și psihice suportate de

către Olga Tomașevscaia în urma accidentului rutier, în a cărui producere se face

vinovată inculpata Tina Gaitur, de măsura în care această compensare poate aduce

satisfacția părții vătămate și conform principiului echității întemeiat a dispus

repararea prejudiciului moral în suma nominalizată, fiind una echitabilă, raportată

la gradul de vinovăție a făptuitorului, și la consecințele survenite.

De asemenea, în conținutul apelului și în cadrul judecării apelurilor partea

vătămată Olga Tomașevscaia a invocat că urmează să-i fie efectuată intervenția

7

chirurgicală ca consecință a accidentului rutier în cauză, care de asemenea necesită

cheltuieli suplimentare. Cu referire la alegațiile în cauză, instanța de apel a menționat

că cererea cu privire la recuperarea cheltuielilor ce urmează a fi suportate în legătură

cu ulterioara intervenție chirurgicală și tratament, urmează a fi înaintată instanței în

ordine civilă, or, eventualele sume pot fi doar presupuse, instanța de judecată fiind

în imposibilitate la moment de a se expune asupra acestora, reiterând în acest sens

prevederile art. 1416 Cod civil, conform cărora, instanța de judecată stabilește

cuantumul reparației prin echivalent bănesc în funcție de întinderea prejudiciului de

la data pronunțării hotărârii. Persoana vătămată poate cere despăgubiri

suplimentare pentru prejudiciul care a apărut după pronunțarea acestei hotărâri.

Cu referire la solicitarea procurorului de a fi încasate de la inculpată în

beneficiul statului a cheltuielilor judiciare suportate în cadrul urmăririi penale,

instanța de apel a indicat că, în cererea de apel procurorul indică doar suma de

cheltuieli suportate pe parcursul procesului a căror încasare se solicită, nespecificând

ce sume și cu ce scop au fost cheltuite.

Rezultând din informația cu privire la efectuarea urmăririi penale, anexată la

rechizitoriu, în calitate de cheltuieli judiciare, de către procuror sunt indicate: testarea

alcooloscopică cu aparatul ,,Drager” - 3 x 30 lei = 90 lei; constatarea medico-legală - 1

x 69 lei = 69 lei; constatarea medico-legală - 2 x 164 lei = 328 lei; expertiza judiciară

medico-legală - 3 x 164 lei = 492 lei; expertiza judiciară auto-tehnică - 1 x 2100 lei =

2100 lei; costul foilor - 222 x 0,31 lei = 68,82 lei. Analizând materialele cauzei, instanța

de apel a constatat prezența la materialele cauzei a trei tichete de testare

alcooloscopică ,,Drager” din 10.03.2017, însă nefiind prezente înscrisuri sau

documente ce ar confirma suportarea cheltuielilor în sumă de 90 lei pentru efectuarea

acestor teste.

Cât privește cheltuielile suportate de către organul de urmărire penală și

procuror pentru foile de hârtie, în sumă de 68,82 lei, la materialele cauzei de

asemenea careva înscrisuri în acest sens nu au fost anexate.

Cât privește constatările medico-legale și expertizele judiciare medico-legale și

auto-tehnică efectuate pe cauza dată, costul acestora este indicat în conținutul

raporturilor întocmite: raport de constatare medico-legală nr.142 din 14.03.2017 - 69

lei, raport de constatare medico-legală nr.28-D din 14.03.2017 - 164 lei; raport de

constatare medico-legală 27-D din 14.03.2017-164 lei, raport de expertiză judiciară

medico-legală nr.32-D din 24.03.2017-164 lei, raport de expertiză judiciară medico-

legală nr.33-D din 24.03.2017 - 164 lei, raport de expertiză judiciară medico-legală

8

nr.34-D din 24.03.3017 - 164 lei, raport de expertiză judiciară auto-tehnică nr.563 din

13.09.2017 - 2100 lei.

La caz, instanța de apel a dispus încasarea din contul inculpatei Tina Gaitur

în beneficiul statului a sumei de 889 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate

pentru efectuarea constatărilor medico-legale expuse în raporturile nr.142 din nr.28-

D din 14.03.2017, nr.27-D din 14.03.2017; pentru efectuarea expertizelor judiciare

medico-legale expuse în raporturile nr.32-D din 24.03.2017, aceste cheltuieli fiind

confirmate. Totodată, la materialele cauzei este anexat ordin de încasare a

numerarului nr.1V4Q-810 din 19.06.2017, prin care se confirmă că de la Tina Gaitur

a fost încasată suma de 2 100 lei în beneficiul Ministerului Finanțelor - Trezorieria de

Stat, suma dată constituind plata pentru efectuarea expertizei, respectiv, nefiind

necesară încasarea de la inculpată a cheltuielilor judiciare suportate pentru

efectuarea expertizei judiciare auto-tehnică nr.563.

Olga Tomașevscaia prin care solicită casarea acesteia în partea acțiunii civile,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care sa se dispună încasarea

de la inculpata Tina Gaitur prejudiciul moral în valoare de 100 000 lei în beneficiul

părții vătămate Olga Tomașevscaia.

În susținerea celor solicitate menționează că, s-a aflat în spital pe o perioadă de

4 luni, în care a suferit intervenția mai multor operații, iar acum nu este în stare să

țină un stilou în mână.

Remarcă că, practica europeană oferă în asemenea cazuri prejudiciu moral de

100 000 lei.

5.1. Declară recurs ordinar împotriva deciziei inculpata, care în temeiul art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea totală a deciziei, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei decizii prin care ultima să fie achitată de sub învinuirea

înaintată.

La fel ca și în cererea de apel, inculpata susține că nu ea se face vinovată de cele

imputate, ci din contra părțile vătămare, care erau în stare de ebrietate.

De asemenea, inculpata declară că instanța de apel eronat nu a aplicat la

stabilirea pedepsei prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile,

fiind vădit neîntemeiate, or, în vederea acestei statuări se expun următoarele

considerente.

9

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de

apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, se reține că potrivit textelor recursurilor declarate, atât de partea

vătămată Olga Tomașevscaia, cât și inculpata Tina Gaitur invocă drept temei pct. 6)

al alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de

apel pot fi atacate cu recurs dacă nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Însă, în raport cu textul hotărârii contestate, se relevă că instanța de apel și-a

motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, astfel decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus,

la caz, la pronunțarea deciziei din 19 februarie 2019.

Prin urmare, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

pe baza probelor examinate de prima instanță, celor recercetate în cadrul ședinței

instanței de apel, ajungând la concluzia că sentința atacată urmează a fi casată parțial

în partea încasării prejudiciului moral, rejudecată cauza și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit de prima instanță.

Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea celor expuse de către

instanța de apel în decizie nu au fost găsite de către instanța de recurs.

Astfel, cu referire la alegațiile părții vătămate Olga Tomașevscaia precum că,

instanțele de fond au stabilit eronat cuantumul prejudiciului moral, Colegiul penal

susține că, atât instanța de fond, cât și instanța de apel s-au expus detaliat, clar și

corect asupra acestui argument, indicând că, partea vătămată a solicitat prejudiciul

moral în mărime de 100 000 lei, însă ținând cont de gradul de vinovăție a inculpatei

- fapta comisă din imprudență, de circumstanțele în care a fost produsă fapta

infracțională care a cauzat prejudiciul, de suferințele fizice și psihice suportate de

către Olga Tomașevscaia în urma accidentului rutier, în a cărui producere se face

10

vinovată inculpata Tina Gaitur, de măsura în care această compensare poate aduce

satisfacția părții vătămate și conform principiului echității întemeiat a dispus

repararea prejudiciului moral în suma nominalizată, fiind una echitabilă, raportată

la gradul de vinovăție a făptuitorului, și la consecințele survenite.

Colegiul penal reamintește că, mărimea compensației pentru prejudiciu moral

se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al

autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în

care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și

gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în

considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social

al persoanei vătămate (vezi art. 1423 Cod civil).

Așadar, în contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că, concluziile la care

a ajuns instanța ierarhic inferioară privitor la cuantumul prejudiciului moral cauzat

prin infracțiune de către inculpată sunt corecte și corespund materialului probator,

instanța motivându-și clar poziția în acest sens (pct. 4.1.).

Cu referire la recursul declarat de către Tina Gaitur, Colegiul penal remarcă că

este unul nefondat, or, inculpata enumeră aceleași argumente ca și în cererea de apel,

iar instanța de apel i-a oferit răspuns.

Instanța de recurs ordinar menționează că, inculpata neîntemeiat invocă faptul

că instanța de apel la individualizarea pedepsei nu a luat în calcul prevederile art. 70

alin. (31) Cod penal, or, în punctul 4.1. din prezenta decizie instanța de apel a indicat

că ,,Cu referire la critica inculpatei precum că, la aplicarea pedepsei nu au fost respectate

prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, instanța de apel le-a respins ca fiind nefondate, or,

limitele sancțiunii sub formă de închisoare, prevăzute la art. 264 alin. (3) Cod penal, sunt

limita minimă de 3 ani, limita maximă de 7 ani. În temeiul art. 70 alin. (31) Cod penal și în

pofida faptului că la momentul comiterii faptei inculpata nu avea împliniți 21 ani, limita

maximă a sancțiunii se reduce cu 1/3, respectiv, în urma efectuării calculelor limita maximă

devine 4 ani 8 luni. Deci în cazul din speță, instanța de apel nu a constatat încălcarea

prevederilor nominalizate, pedeapsa sub formă de închisoare stabilită Tinei Gaitur nu

depășește limita maximă prevăzută de legea aplicată în raport cu prevederile art. 70 alin. (31)

Cod penal”.

Analizând materialele cauzei și decizia instanței de apel, Colegiul penal nu

constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea acesteia, iar întru evitarea

unor repetări inutile, Colegiul penal însușește motivarea instanței de apel.

11

Totodată, Colegiul penal reține că, motivele invocate în recursurile declarate de

către inculpata Tina Gaitur și partea vătămată Olga Tomașevscaia au constituit deja

obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest

sens, iar o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza hotărârii de

condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei (hotărârea CtEDO, pct. 20, cazul Bujenița c. Moldovei).

Astfel, împrejurările enunțate denotă în mod concludent că, instanța de apel nu

a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de către recurenți, că hotărârea

atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și că recursurile ordinare sunt

vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către recursurilor ordinare

declarate de către partea vătămată Olga Tomașevscaia și inculpata Tina Gaitur,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 iunie 2019, în cauza

penală în privința lui Gaitur Tina Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 11 februarie 2020.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

12

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-10-09
0,95
1ra-1483/2019 — art. 264 al. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1483/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 09 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând ad
CSJ 2020-11-18
0,94
1ra-1854/2020 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1854/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 21 octombrie 2020 mun. Chişinău Colegiul Penal în următoarea componență: președinte Diaconu Iurie judecători Catan Liliana Guzun Ion examinând admisibilit
CSJ 2020-08-26
0,94
1ra-1222/20 — art. 328 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1222/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 28 iulie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Victor Boico, Nicolae Craiu, a
CSJ 2020-03-26
0,94
1ra-777/20 — 264 alin. 4 și 266 CP
Dosarul nr. 1ra-777/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 26 februarie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun a examinat admisibilitatea în principiu a
CSJ 2020-01-22
0,94
1ra-226/20 — Art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-226/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 22 ianuarie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând admi
Sursă