1ra-288/2020 — Art. 287 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 05 aprilie 2018, în procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Bordeianu Andrei Xxxxx, Bivol Gheorghe Xxxxx și Merzâncu Dorin Xxxxx, au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la amendă în mărime de 563 unități convenționale, echivalentul a 28 150 lei, pentru fiecare. S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de Nenesco Serghei și s-a dispus încasarea de la Bordeianu Andrei, Bivol Gheorghe și Merzîncu Dorin în beneficiul lui Nenesco Serghei, cu titlu de prejudiciu moral suma de 1000 lei, fiecare. S-a dispus încasarea, în mod solidar, de la Bordeianu Andrei, Bivol Gheorghe și Merzâncu Dorin în beneficiul lui Nenesco Serghei suma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de 1 asistență juridică și suma de 300 lei, cheltuieli de deplasare. În rest, acțiunea civilă a fost respinsă. S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de Pleșca Victor și s-a dispus încasarea de la Bordeianu Andrei, Bivol Gheorghe și Merzâncu Dorin în beneficiul lui Pleșca Victor cu titlu de prejudiciu moral suma de 1000 lei, fiecare. S-a dispus încasarea, în mod solidar, de la Bordeianu Andrei, Bivol Gheorghe și Merzâncu Dorin în beneficiul lui Pleșca Victor suma de 1000 lei, cu titlu de asistență juridică. În rest, acțiunea civilă a fost respinsă.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Bordeianu Andrei la 17.12.2016, aproximativ la orele 01:00, împreună cu Alistar Ion, în privința căruia cauza a fost disjunsă, Merzâncu Dorin și Bivol Gheorghe, aflându-se în adiacentul marketului stației PECO „Petrom Moldova” din sat. Leușeni, r-nul Xxxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică, manifestând o lipsă evidentă de respect față de societate, încălcând grosolan ordinea publică, printr-o deosebită obrăznicie, profitând de un pretext neînsemnat pentru a se răfui cu victima, atentând la integritatea corporală și sănătatea persoanei, în prezența mai multor persoane, cărora prin comportamentul lor le-au creat sentimente de neliniște, temeri și o vădită indignare, într-un mod grobian a adresat cuvinte injurioase și expresii vulgare lui Nenesco Serghei, după care, urmărind intenția de a-și manifesta bravura și forța grosolană, i-a aplicat ultimului lovituri cu pumnii și picioarele peste față și alte părți ale corpului. Ulterior, Bordeianu Andrei, împreună cu Merzâncu Dorin și Bivol Gheorghe, a aplicat lovituri cu pumnii lui Pleșca Victor, care, fiind prezent la fața locului, a intervenit întru curmarea acțiunilor violente ale agresorilor. În așa mod, Bordeianu Andrei i-a cauzat lui Nenesco Serghei, conform concluziilor din raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. 23-D din 07.02.2017, vătămări corporale neînsemnate. Fapta lui Bordeianu Andrei a fost încadrată juridic în temeiul art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, conform semnelor - huliganismul, adică acțiunile intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, de opunerea de rezistență violentă altor persoane care curmă actele huliganice, care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, acțiuni săvârșite de mai multe persoane. Bivol Gheorghe la data de 17.12.2016, aproximativ la ora 01:00, împreună cu Alistar Ion, în privința căruia cauza a fost disjunsă, Merzâncu Dorin și Bordeianu Andrei, aflându-se în adiacentul marketului stației PECO „Petrom Moldova” din sat. Leușeni, r-nul Xxxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică, manifestând o lipsă evidentă de respect față de societate, încălcând grosolan ordinea publică, printr-o deosebită obrăznicie, profitând de un pretext neînsemnat pentru a se răfui cu victima, atentând la integritatea corporală și sănătatea persoanei, în prezența mai multor persoane, cărora prin comportamentul lor le-au creat sentimente de neliniște, temeri și o vădită indignare, într-un mod grobian a adresat cuvinte injurioase și expresii vulgare lui Nenesco Serghei, după care, urmărind intenția de a-și manifesta bravura și forța grosolană, i-a aplicat ultimului lovituri cu pumnii și picioarele peste față și alte părți ale corpului. Ulterior, Bivol Gheorghe, împreună cu Merzâncu Dorin și Bordeianu Andrei, a aplicat lovituri cu pumnii lui Pleșca Victor, care, fiind prezent 2 la fața locului, a intervenit întru curmarea acțiunilor violente ale agresorilor. În așa mod, Bivol Gheorghe i-a cauzat lui Nenesco Serghei, conform concluziilor din raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. 23-D din 07.02.2017, vătămări corporale neînsemnate. Fapta lui Bivol Gheorghe a fost încadrată juridic în temeiul art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, conform semnelor - huliganismul, adică acțiunile intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, de opunerea de rezistență violentă altor persoane care curmă actele huliganice, care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, acțiuni săvârșite de mai multe persoane. Merzâncu Dorin la data de 17.12.2016, aproximativ la ora 01:00, împreună cu Alistar Ion, în privința căruia cauza a fost disjunsă, Bivol Gheorghe și Bordeianu Andrei, aflându-se în adiacentul marketului stației PECO „Petrom Moldova” din sat. Leușeni, r-nul Xxxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică, manifestând o lipsă evidentă de respect față de societate, încălcând grosolan ordinea publică, printr-o deosebită obrăznicie, profitând de un pretext neînsemnat pentru a se răfui cu victima, atentând la integritatea corporală și sănătatea persoanei, în prezența mai multor persoane, cărora prin comportamentul lor le-au creat sentimente de neliniște, temeri și o vădită indignare, într-un mod grobian a adresat cuvinte injurioase și expresii vulgare lui Nenesco Serghei, după care, urmărind intenția de a-și manifesta bravura și forța grosolană, i-a aplicat ultimului lovituri cu pumnii și picioarele peste față și alte părți ale corpului. Ulterior, Merzâncu Dorin, împreună cu Bivol Gheorghe și Bordeianu Andrei, a aplicat lovituri cu pumnii lui Pleșca Victor, care, fiind prezent la fața locului, a intervenit întru curmarea acțiunilor violente ale agresorilor. În așa mod, Merzâncu Dorin i-a cauzat lui Nenesco Serghei conform concluziilor din raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. 23-D din 07.02.2017, vătămări corporale neînsemnate. Fapta lui Merzâncu Dorin a fost încadrată juridic în temeiul art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, conform semnelor - huliganismul, adică acțiunile intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, de opunerea de rezistență violentă altor persoane care curmă actele huliganice, care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, acțiuni săvârșite de mai multe persoane.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Adrian Cebotari în numele părții vătămate Nenesco Serghei, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri conform ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care inculpaților Bordeianu Andrei, Bivol Gheorghe și Merzâncu Dorin să le fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare, în limitele sancțiunii normei penale prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Nenesco Serghei să fie admisă integral și să fie încasat din contul inculpaților în beneficiul părții vătămate a prejudiciului material în sumă de 5300 lei și a prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei. În motivarea cerințelor a invocat următoarele aspecte: - părții vătămate Nenesco Serghei i-a fost cauzat prejudiciu material și moral, cheltuieli suportate pentru a angaja un avocat să-i apere drepturile, cheltuieli pentru transport și prejudiciul moral; 3 - în urma examinării cauzei penale, partea vătămată Nenesco Serghei a suportat cheltuieli de ordin material. Deplasări la organul de urmărire penală și judecată în mărime de: 300 lei conform bonurilor pentru achitarea combustibilului; asistența juridică a avocatului în mărime de 5 000 lei, care se compun din: întocmirea acțiunii civile, cererii de recunoaștere în calitate de parte civilă, participarea în ședințele de judecată și întocmirea cererilor către organul de urmărire penală și Procuratura Xxxxx; asistența juridică a avocatului în mărime de 5 000 lei care se compun din: întocmirea acțiunii civile, cererii de recunoaștere în calitate de parte civilă, participarea în ședințele de judecată și întocmirea cererilor către organul de urmărire penală și Procuratura Xxxxx; - mai mult, după ce partea vătămată a fost maltratată, aceasta a solicitat intervenția poliției IP Xxxxx, deoarece se temea să nu fie urmărită și maltratată în continuare de către inculpați. Cu părere de rău, poliția așa și nu s-a prezentat la fața locului, iar partea vătămată având comoție cerebrală nu a fost în stare să se urce la volan și să se deplaseze spre mun. Chișinău, la volanul autocisternei, care era încărcată cu combustibil. Doar după adresarea părții vătămate la televiziunile naționale și depunerea plângerii către IGP, organul de urmărire penală a inițiat ancheta, ulterior pornind o cauză penală; - astfel, până a se adresa la televiziune, partea vătămata nu era auzită și nici luată în seamă, fapt ce dovedește în mod repetat că a fost supus unor emoții psihologice; - mai mult, la data de 28.02.2017, partea vătămată a fost telefonată de către OUP, Marga Ion, care a solicitat să-i fie prezentată acțiunea civilă, la ce partea vătămată în jurul orelor 13:00-14:00, a fost prezent la OUP al IP Xxxxx și i-a prezentat acțiunea civilă, cererea de recunoaștere în calitate de parte civilă, mandatul avocatului Cobzac Gheorghe și bonul de încasare a asistenței juridice în mărime de 5 000 lei; - în cadrul examinării cauzei penale s-a constatat că aceste acte lipsesc, fapt ce provoacă dubii asupra integrității în general la desfășurarea obiectivă a urmăririi penale; - cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 5000 lei, justificate, bonul de acordare a asistenței juridice fiind prezentat instanței de judecată în original în cadrul examinării cauzei și urmează a fi încasate; - un alt temei de casare a sentinței instanței de fond este că, în cadrul examinării cauzei în fond, s-a constatat că unul din inculpați a mai fost condamnat pentru infracțiunea de huliganism săvârșită anterior, fiindu-i aplicată pedeapsa cu amendă, însă nici organul de urmărire penală și nici procurorul nu au calificat acțiunile acestuia conform art. 287 alin. (2) lit. a) și b) Cod penal; - la fel, instanța de judecată nu s-a expus în nici într-un mod asupra acestui fapt, ignorându-l, deși acesta a fost invocat de către apărătorul părții vătămate; - inculpații până în prezent nu au întreprins nici o acțiune în vederea recuperării prejudiciului cauzat părților vătămate și au manifestat față de aceștia un comportament indiferent, fără a-și cere scuze verbale sau să întrebe de părțile vătămate care au fost cheltuielile pentru tratament pentru a le acoperi; 4 - prin recunoașterea în totalitate a faptelor expuse în rechizitoriu conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, inculpații doresc doar să evite o pedeapsă mai aspră și nicidecum nu se căiesc sincer și regretă cele întâmplate, fapt ce e dovedit prin comportamentul acestora atât în cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de judecată; - prin urmare, în circumstanțele expuse s-a relevat că, fapta unuia dintre inculpați nu a fost încadrată corect juridic, instanța și procurorul ignorând acest fapt, aceștia nemotivat au omis circumstanțele agravante conform art. 77 Cod penal și reieșind din conținutul susținerilor verbale a apărătorilor și ultimul cuvânt al inculpaților, fapt ce a viciat grosolan procedura examinării cauzei conform art. 3641 Cod de procedură penală, care prevede expres la alin. (2) că, judecata nu poate avea loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, decât dacă inculpatul declară că recunoaște în totalitate faptele indicate în rechizitoriu și nu solicită administrarea de noi probe.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2018, a fost admis apelul declarat de către avocatul Adrian Cebotari în numele părții vătămate Nenesco Serghei, sentința fiind casată parțial și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Nenesco Serghei privind încasarea de la Bordeianu Andrei, Bivol Gheorghe și Merzâncu Dorin a sumei de 30000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 5300 lei, cu titlu de prejudiciu material, a fost admisă parțial. S-a dispus încasarea de la Bordeianu Andrei, Bivol Gheorghe și Merzâncu Dorin, în beneficiul lui Nenesco Serghei suma de câte 5000 lei, de la fiecare, cu titlu de prejudiciu moral. S-a dispus încasarea, în mod solidar, de la Bordeianu Andrei, Bivol Gheorghe și Merzâncu Dorin, în beneficiul lui Nenesco Serghei, suma de 5000 lei, cu titlu de cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice și suma de 300 lei, cu titlu de prejudiciu material. Celelalte au fost respinse ca fiind neîntemeiate. În rest, sentința a fost menținută.

În motivarea soluției instanța de apel a reținut că, din textul apelului formulat de avocatul Adrian Cebotari în numele părții vătămate Nenesco Serghei, instanța de apel a reținut că, legalitatea și temeinicia sentinței este contestată în partea individualizării pedepsei penale în privința inculpaților și soluționării acțiunii civile înaintate în cadrul procesului penal, în acest sens, apelantul solicitând admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri conform ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care inculpaților Bordeianu Andrei, Bivol Gheorghe și Merzâncu Dorin să le fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare, în limitele sancțiunii normei penale prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar acțiunea civilă înaintată, de partea vătămată Nenesco Serghei să fie admisă integral și să fie încasat din contul inculpaților Bordeianu Andrei, Bivol Gheorghe și Merzâncu Dorin în beneficiul părții vătămate a prejudiciului material în sumă de 5300 lei și a prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei. Instanța de apel verificând legalitatea individualizării pedepsei penale în privința inculpaților Bordeianu Andrei, Bivol Gheorghe și Merzâncu Dorin a 5 constatat că, instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Din materialele cauzei penale instanța de apel a reținut că, inculpații au recunoscut integral vina în comiterea infracțiunii incriminate, au solicitat examinarea cauzei în baza art. 3641 Cod procedură penală, sincer s-au căit de cele comise. La fel, instanța de apel a reținut că, inculpatul Bordeianu Andrei la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află. Potrivit revendicării F-246 eliberată în privința inculpatului Bordeianu Andrei, dânsul anterior nu a fost judecat. În conformitate cu art. 76 Cod penal, în privința inculpatului Bordeianu Andrei au fost reținute circumstanțele atenuante: căința sinceră și săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave, iar careva circumstanțe agravante în conformitate cu art. 77 Cod penal, nu au fost stabilite. Inculpatul Bivol Gheorghe la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află. Potrivit revendicării F-246 eliberată în privința inculpatului Bivol Gheorghe, dânsul anterior nu a fost judecat. În conformitate cu art. 76 Cod penal, în privința inculpatului Bivol Gheorghe au fost reținute circumstanțele atenuante: căința sinceră și săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave, iar careva circumstanțe agravante în conformitate cu art. 77 Cod penal, nu au fost stabilite. Inculpatul Merzâncu Dorin la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află. Potrivit revendicării F-246 eliberată în privința inculpatului Merzâncu Dorin, dânsul anterior a fost judecat. Potrivit sentinței Judecătoriei Hîncești din 15.05.2003, Merzâncu Dorin a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și cu aplicarea art. 79 Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 800 u.c, ceea ce constituie 16000 lei. În conformitate cu art. 76 Cod penal în privința inculpatului Merzâncu Dorin au fost reținute circumstanțele atenuante: căința sinceră, iar careva circumstanțe agravante în conformitate cu art. 77 Cod penal, nu au fost stabilite. Cu referire la argumentele din apel invocate, de avocatul Cebotari Adrian precum că în cadrul examinării cauzei în fond, s-a constatat că unul din inculpați a mai fost condamnat pentru infracțiunea de huliganism săvârșită anterior, fiindu-i aplicată pedeapsa cu amendă, însă nici organul de urmărire penală și nici procurorul nu au calificat acțiunile acestuia conform art. 287 alin. (2) lit. a) și b) Cod penal, instanța de apel a notat că, în conformitate cu art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Conform actului de învinuire inculpatului Merzâncu Dorin nu i-a fost incriminată agravanta prevăzută de lit. a) alin. (2) art. 325 Cod de procedură penală, or, instanța de apel judecă cauza în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, iar modificarea acuzării în sensul agravării ei poate fi efectuată numai în cazurile și în condițiile prevăzute de Codul de procedură penală în conformitate cu art. 326. 6 Totodată, avocatul Cebotari Adrian a invocat și că fapta unuia dintre inculpați nu a fost încadrată corect juridic, instanța și procurorul ignorând acest fapt, aceștia nemotivat au omis circumstanțele agravante conform art. 77 Cod penal, însă instanța de apel a atestat, că în speță nu au fost stabilite careva circumstanțe nici în privința inculpatului Merzîncu Dorin, dar și nici în privința inculpaților Bordeaianu Andrei și Bivol Gheorghe. Careva temeiuri de a considera că procedura de examinare a cauzei penale de învinuire a inculpaților Bordeianu Andrei, Bivol Gheorghe și Merzâncu Dorin în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, a fost viciată, instanța de apel nu a stabilit. Așadar, instanța de apel a respins solicitarea avocatului Adrian Cebotari privind stabilirea inculpaților Bordeianu Andrei, Bivol Gheorghe și Merzâncu Dorin a unei pedepse reale sub formă de închisoare, deoarece careva temeiuri de a agrava pedeapsa nu au fost stabilite. În această ordine de idei, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a respectat întocmai criteriile de individualizare a pedepsei penale prevăzute de art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, și respectiv, a aplicat inculpaților Bordeaianu Andrei, Bivol Gheorghe, Merzâncu Dorin o pedeapsă echitabilă, de natură să aducă atingere scopului pedepsei penale prevăzut de art. 61 Cod penal. Referitor la acțiunea civilă, instanța de apel a menționat că, analizând soluția instanței de fond privind evaluarea daunelor morale cauzate părții vătămate Nenesco Serghei în mărime de 1000 lei, de la fiecare inculpat, în raport cu materialele cauzei, cu consecințele care au survenit, evaluând gravitatea acestora și impactul produs asupra reclamantului atestă că instanța de fond inechitabil a evaluat întinderea daunelor morale cauzate părții vătămate Nenesco Serghei. Mai mult ca atât, instanța de apel a atestat că, prima instanță nu și-a motivat soluția privind evaluarea prejudiciului moral în mărime de 1000 lei, de la fiecare inculpat și nu a motivat dacă această sumă va constitui o reparație echitabilă a daunelor morale cauzate reclamantului. În acest sens, instanța de apel luând în considerație că, reclamantului Nenesco Serghei prin acțiunile infracționale ale inculpaților în mod cert i-au fost cauzate, atât suferințe fizice, prin faptul că acestuia i-au fost cauzate echimoză în jurul ochiului drept, cu trecere la nas, excoriații în regiunea sprâncenei ochiului drept, nas, partea laterală a sprâncenei stângi și mai jos și care au fost apreciate ca fiind „vătămări corporale neînsemnate”, cât și suferințe psihice, a apreciat că suma de 5000 lei, de la fiecare inculpat, ce urmează a fi încasată cu titlu de despăgubiri prin echivalent bănesc a prejudiciului moral cauzat reprezintă o justă și echitabilă satisfacție a prejudiciului moral suferit de reclamant, în coraport cu suferințele fizice și psihice la 7 care a fost supus și consecințele survenite, precum și cu poziția socială și economică a inculpaților. În rest, pretențiile de ordin moral ale reclamantului Nenesco Serghei au fost respinse, ca fiind excesiv de mari. Cu referire la cerința reclamantului Nenesco Serghei referitor la încasarea de la inculpați a cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 5000 lei, instanța de apel a reținut că, la materialele cauzei a fost anexat bonul de plată seria YL nr. 170064 prin care s-a atestat că, Nenesco Serghei a achitat pentru beneficierea serviciilor de asistență juridică suma de 5000 lei. Totodată, instanța de apel a apreciat, ca întemeiată pretenția reclamantului Nenesco Serghei privind încasarea de la inculpați a sumei de 300 lei, cu titlu de prejudiciu material pentru cheltuielile de deplasare, la materialele cauzei fiind anexate bonurile de plată în mărime de 300 lei. Instanța de apel în conformitate cu art. 229 Cod de procedură penală, art. 94 și 96 Cod de procedură civilă, în coroborare cu prevederile art. 220 alin. (2) și (3) Cod procedură penală a dispus, având în vedere admiterea acțiunii civile, încasarea din contul inculpaților Bordeianu Andrei, Bivol Gheorghe, Merzâncu Dorin, în mod solidar, în beneficiul reclamantului Nenesco Serghei, a sumei de 5000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și suma de 300 lei, cu titlu de prejudiciu material, pentru cheltuielile de deplasare.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de către: 6.1. Avocatul Cebotari A. în numele părții vătămate Nenesco S., care, indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată. În argumentarea recursului a invocat: - este un drept al inculpaților de a solicita instanței examinare a cauzei conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, însă la individualizarea pedepsei instanța trebuie să ia în considerație că aceștia nu au întreprins până în prezent nici o acțiune întru recuperarea prejudiciului cauzat părților vătămate și au manifestat față de aceștia un comportament indiferent; - fapta unuia dintre inculpați nu a fost încadrată corect juridic, instanța și procurorul ignorând acest fapt, aceștia nemotivat au omis circumstanțele agravante conform art. 77 Cod penal și reieșind din conținutul susținerilor verbale a apărătorilor și ultimul cuvânt al inculpaților, fapt ce a viciat grosolan procedura examinării cauzei conform art. 3641 Cod de procedură penală, care prevede expres la alin. (2) - judecata nu poate avea loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, decât dacă inculpatul declară că recunoaște în totalitate faptele indicate în rechizitoriu și nu solicită administrarea de noi probe; - nu este de acord cu pedeapsa aplicată inculpaților și menținută prin decizia Curții de Apel din 20.06.2018, considerând că corectarea acestora va fi posibilă prin aplicarea unei pedepse reale în limitele art. 287 alin.(2) Cod penal, fără a fi luată în considerație prevederile art. 3641 Cod penal; 8 - argumentul instanței de apel în acest sens, precum că nu a stabilit careva temeiuri de a considera că procedura de examinare a cauzei penale în ordinea prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală a fost viciată este unul formal și neargumentat, ori, în cadrul pledoriilor și a ultimului cuvânt a fiecărora dintre inculpați aceștia și-au schimbat declarațiile, invocând precum că au fost instigați și că în general, nu ei ar fi comis unele acțiuni pe care anterior le recunoscuse; - în cadrul examinării cauzei în fond, s-a constatat că unul din inculpați a mai fost condamnat pentru infracțiunea de huliganism sărvârșită anterior, fiind condamnat aplicatându-i-se pedeapsă cu amendă, însă nici organul de urmărire penală și nici procurorul nu au calificat acțiunile acestuia conform art. 287 alin. (2) lit. a) și b) Cod penal. La fel, instanța de judecată nu s-a expus în nici într-un mod asupra acestui fapt, ignorându-l, deși acest fapt a fost invocat de apărătorul părții vătămate; - instanța de apel, absolut neîntemeiat a admis parțial acțiunea civilă înaintată de către Nenesco Serghei, aceasta urmând să fie admisă integral; - prejudiciul moral acordat de către instanța de apel este disproporțional cu prejudiciul cauzat părții vătămate și fapta inculpaților; - cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 5000 lei, sunt justificate, bonul de acordare a asistenței juridice fiind prezentat instanței de judecată în original în cadrul examinării cauzei și urmează a fi încasate; 6.2. Avocatul Croitor Al. în numele inculpatului Bivol Gh., care, indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței, învocând că, sentința a fost pronunțată la 05.04.2018, termenul de declarare a apelului fiind de 15 zile, astfel până la 20.04.2018. Partea vătămată, Nenesco Serghei, a declarat apel peste termenul legal, la 21.04.2018. Deși, a invocat în instanța de apel omiterea termenului de depunere a apelului, instanța nu s-a expus referitor la aceste argumente în decizia din 05.06.2018.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 12 decembrie 2018, a fost dispusă inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cebotari Adrian în numele părții vătămate Nenesco Serghei, ca fiind vădit neîntemeiat și inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului Bivol Gheorghe, ca fiind declarat peste termen.

În motivarea deciziei, instanța de recurs, a indicat cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Cebotari Adrian în numele părții vătămate Nenesco Serghei, că în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârii contestate, care ar fi erorile concrete de drept și esența circumstanțelor că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, că acesta este expus neclar, că instanța a admis o eroare gravă de fapt, raportată la prescripțiile din art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, care ar fi afectat soluția instanței, în asemenea caz, fiind omisă în totalitate și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. 9 Cu referire la temeiul invocat de recurent precum că, pedeapsa aplicată este una prea blândă și nu va asigura atingerea scopului pedepsei penale, în viziunea instanței de recurs nu este acceptat, or, atât prima instanță în sentință, cât și instanța de apel în decizie au motivat soluția privind aplicarea pedepsei în hotărârile adoptate, respectându-se și prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, motivare pe care Colegiul penal o însușește ca corectă, ce este și conform practicii CEDO (hotărârea Albert vs România din 16.02.2010). La analiza prezenței temeiului de casare invocat și anume - faptei săvârșite i s- a dat o încadrare juridică greșită, instanța de recurs a notat că, potrivit rechizitoriului Merzâncu D., Bordeianu A. și Bivol Gh. au fost învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. a) Cod penal, astfel corect instanțele de fond ținând cont de prevederile art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, care stipulează, că judecarea cauzei în prima instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, au pronunțat o sentință de condamnare conform învinuirii formulate. Or reieșind din prevederile normei sus indicate, inculpatului nu i se poate incrimina nimic mai mult decât ceea ce se conține în actele procedurale de bază prin care se exercită funcția de acuzare în procesul penal: (ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriul). În ce privește dezacordul recurentului cu cuantumul prejudiciului moral dispus spre încasare în mărime de câte 5000 lei de la fiecare inculpat, instanța de recurs a reținut că soluționând chestiunea privind încasarea prejudiciului moral cauzat părții vătămate Nenesco S., instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 1423 alin. (1) Cod civil coroborat cu art. 219 alin.(4) Cod de procedură penală, iar la determinarea cuantumului acestuia, a luat în considerație atât gravitatea cauzării suferințelor fizice și psihice a părții vătămate, cât și date obiective care confirmă acest fapt, și anume nivelul suportării suferințelor relatate prin retrăiri emotiv-volutive în urma vătămării corporale a acestuia, luându-se în considerație felul și gradul de vinovăție al autorilor prejudiciului, consecințele survenite, precum și măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Privitor la volumul prejudiciului moral cauzat părții vătămate, instanța de recurs a menționat că, deși este cert că acesta în urma acțiunilor inculpaților a suferit anumite prejudicii morale, totuși cuantumul despăgubirii prejudiciului moral solicitat de la inculpați în sumă de 30000 lei este excesiv de mare, concluzie ce rezultă din practica judiciară privind aplicarea legislației referitor la încasarea despăgubirilor morale. Prin urmare, prejudiciul moral a fost dispus spre încasare de la inculpați în folosul părții vătămate, pe care instanța de recurs l-a considerat unul echitabil, la determinarea cuantumului fiind luate în considerație gravitatea suferințelor psihice ale părții vătămate, iar suma a câte 5000 lei de la fiecare inculpat, e capabilă să remedieze suferințele suportate de partea vătămată. Astfel, instanța de recurs a stabilit că, motivele invocate în recursul nominalizat au constituit obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 4.1 din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare. 10 În consecință, raportând situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs a concluzionat că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-417 Cod de procedură penală, iar recursul declarat, este vădit neîntemeiat și se apreciază ca inadmisibil. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului Bivol Gheorghe, instanța de recurs a menționat că potrivit dispoziției art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. După cum rezultă din materialele dosarului, cauza penală a fost judecată în ordine de apel cu participarea inculpatului Bivol Gh. și a avocatului acestuia, Croitor A., dispozitivul deciziei fiind pronunțat la 20 iunie 2018, cu înștiințarea acestora că decizia motivată va fi pronunțată la 18 iulie 2018 (f.d. 91-96, vol, II). Totodată, din motiv că nu s-au prezentat la pronunțarea deciziei integrale, copia acesteia a fost expediată inculpatului Bivol Gh. și avocatului său în aceiași zi (f.d. 117 Vol. II). Prin urmare, aceste momente certifică faptul că termenul de 30 de zile de contestare cu recurs ordinar al deciziei instanței de apel stabilit de art. 422 Cod de procedură penală nu a fost respectat, deoarece recursurile ordinare au fost declarate de către avocat în numele inculpatului abia la 13 septembrie 2018, astfel, instanța de recurs a considerat că recursul a fost depus peste termen, or, termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea ermenului se va respinge ca fiind declarat peste termen, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. În atare împrejurări, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel a expirat la 20 august 2018, iar atât inculpatul, cât și avocatul său au avut reala posibilitate de a face cunoștință cu materialele cauzei penale și de a declara recurs în termenul stabilit de lege. În această ordine de idei, instanța de recurs a considerat, că recursul ordinar declarat de avocat în numele inculpatului este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

La data de 04 octombrie 2018, avocatul Cebotari A. în numele părții vătămate Pleșca V. a înaintat cerere de apel prin care a solicitat admiterea apelului, repunerea în termenul de declarare a apelului, admiterea prezentului apel, casarea totală a sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care în privința tuturor inculpaților să fie aplicate pedepse reale cu închisoare în limitele sancțiunii normei legale prevăzute de art. 287 alin. (2) Cod penal, să fie admisă integral acțiunea civilă depusă de către partea vătămată Pleșca V. și să fie încasat din contul inculpaților în contul părții vătămate cheltuielile de asistență juridică a avocatului în mărime de 5 000 lei lei și prejudiciul moral cauzat de către inculpați în urma săvârșirii infracțiunii în sumă de 15 000 lei. 11

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2019, a fost respins ca depus peste termen apelul declarat și menținută sentința.

În motivarea deciziei, instanța de apel a indicat că sentința a fost atacată cu apel la data de 21.04.2018, de către avocatul Adrian Cebotari în numele părții vătămate Nenesco S., prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri conform ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care inculpaților să le fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare.Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Nenesco S. să fie admisă integral și să fie încasat din contul inculpaților în beneficiul părții vătămate a prejudiciului material în sumă de 5300 lei și a prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei. Astfel, avocatul a fost prezent în ședința instanței de apel, a cunoscut despre judecare cauzei și a cunoscut despre faptul că prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2018 a fost admis apelul declarat de către avocatul Adrian Cebotari în numele părții vătămate Nenesco S., sentința fiind casată parțial și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Nenesco S. privind încasarea de la Bordeianu A., Bivol G. și Merzâncu D. a sumei de 30000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 5300 lei, cu titlu de prejudiciu material, a fost admisă parțial. S-a dispus încasarea de la Bordeianu A., Bivol G. și Merzâncu D. în beneficiul lui Nenesco S. suma de câte 5000 lei, fiecare, cu titlu de prejudiciu moral. S-a dispus încasarea în mod solidar, de la Bordeianu A., Bivol G. și Merzâncu D. în beneficiul lui Nenesco S. suma de 5000 lei, cu titlu de cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice și suma de 300 lei, cu titlu de prejudiciu material, în rest pretenția, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, iar sentința a fost menținută. Avocatul Cebotari A. în numele părții vătămate, a înaintat cerere de recurs în care, indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, solicitînd casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată. La fel, avocatul a contestat decizia instanței de apel, iar prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 12 decembrie 2018, s-a decis inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cebotari A. în numele părții vătămate Nenesco S. împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2018, în cauza penală privindu-i pe Bordeianu A., Bivol G. și Merzîncu D., ca fiind vădit neîntemeiat și inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului Bivol G. împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2018, ca fiind declarat peste termen. În viziunea instanței de apel, circumstanțele de fapt constatate indică că, apelul declarat de avocatul Andrei Cebotari în interesele părții vătămate Pleșca V. la data de 04.10.2018, este depus în afara termenului legal de declarare a apelului. Instanța de apel a mai constatat că apelul declarat de către avocatul Andrei Cebotari în interesele părții vătămate Pleșca V. nu poate fi repus în termen, mai mult, apelantul a menționat că la 05.04.2018 de către Judecătorul Berbec Natalia a 12 fost emisă sentință pe prezenta cauză și nefiind de acord, avocatul, a depus apel prin intermediul poștei electronice la 20.04.2018 împotriva sentinței din 05.04.2018, acesta fiind recepționat, la judecarea cauzei în ordine de apel la Curtea de Apel Chișinău i s-a comunicat că apelul depus în interesele părții vătămate Pleșca V. lipsește de la materialele cauzei și se judecă doar apelul depus de către o altă parte vătămată și anume Nenesco S. Totodată, indicîndu-se că o interpelare cu același conținut a fost înregistrată în Cancelaria Judecătoriei Hîncești, sediul Central la 27.06.2018 prin care a solicitat prezentarea în scris a informației despre faptul dacă a fost sau nu expediat apelul depus de către avocatul Cebotari Andrei în interesele părții vătămate Pleșca V. către Curtea de Apel Chișinău pentru judecare în ordine de apel și că ne primind răspuns, a adresat o cerere de chemare în judecată împotriva Judecătoriei Chișinău, Sediul Hîncești privind încălcarea dreptului la petiționare, acces la informare și legii cu privire la avocatură, iar în prezent, cauza menționată se examinează în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și că la data de 21.09.2018, în adresa sa a fost expediat răspunsul la interpelarea din 27.06.2018 prin care a fost informat despre faptul că în registrul unic de intrare a corespondenței la data de 21.04.2018 nu a fost înregistrat apelul depus de către avocat, nu pot fi reținute ca plauzibile, or pe de o parte însăși prin anexele la care face trimitere se atestă că apel în interesele părții vătămate Pleșca V. nu a fost depus, iar pe de altă parte, avocatul nu a prezentat careva probe că ar fi depus apel anume în interesele părții vătămate Pleșca Victor, sau cel puțin că ar fi expediat pe adresa instanței de fond, două documente, or conform materialelor dosarului se reține că avocatul într-adevăr a depus apel la data de 21.04.2018, însă în interesele părții vătămate Nenesco S. Așadar, raportând la materialele cauzei, textele de procedură penală indicate mai sus și statuările din jurisprudența constantă a Curții Europene, instanța de apel a reținut că în speța discutată termenul de declarare a apelului a fost omis de către avocatul Andrei Cebotari în interesele părții vătămate Pleșca V., din circumstanțe care sunt imputabile instanței de judecată. Or, pe de o parte, mențiunile apelantului, nu sunt probate, iar pe de altă parte, acesta urma să întreprindă acțiuni în vederea confirmării circumstanțelor invocate, și anume, la momentul judecării cauzei în ordine de apel pentru prima dată, atunci cînd s-a supus judecării apelul în interesele părții vătămate Nenesco S., dar nu după ce cauza a fost judecată de Curtea Supremă de Justiție.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Cebotari A. în numele părții vătămate Pleșca V., care solicită casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei, în alt complet de judecată. În motivarea recursului, invocă: - instanța de judecată și procurorul, nemotivat au omis circumstanțele agravante conform art. 77 Cod penal și reieșind din conținutul susținerilor verbale a apărătorilor și ultimul cuvânt al inculpaților, fapt ce a viciat grosolan procedura examinării cauzei conform art.3641 Cod de procedură penală; - nu este de acord cu pedeapsa aplicată inculpaților, consideră că corectarea acestora va fi posibilă prin aplicarea unei pedepse reale în limitele art. 287 alin. (2) Cod penal, fără a fi luată în considerație prevederile art. 3641 Cod penal; 13 - instanța de fond, neîntemeiat a admis parțial acțiunea civilă înaintată de către Pleșca Victor, nemotivându-și soluția în nici într-un fel; - prejudiciul moral acordat de către instanța de fond este disproporțional cu prejudiciul cauzat părții vătămate și fapta inculpaților; - părții vătămate Pleșca Victor i-a fost cauzat prejudiciu material și moral, cheltuieli suportate pentru a angaja un avocat să-i apere drepturile și prejudiciul moral; - vina inculpaților a fost dovedită pe deplin prin următoarele probe: declarațiile părților vătămate Nenesco Sergiu și Pleșca Victor; martorilor Zugrav Mihail, Tabuci Vasile, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 18.12.2016; - cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 5000 lei, sunt justificate prin bonul de acordare a asistenței juridice fiind prezentat instanței de judecată în original în cadrul examinăriii cauzei și urmează a fi încasate; - instanța de apel a fost indusă în eroare sau singură s-a indus în eroare, deoarece din procesele verbale ale ședințelor de judecată reiese o cu totul altă situație, ori, în ședința de judecată din 20.06.2018 când și a fost admis apelul (depus la fel prin intermediul poștei electronice) partea vătămată Nenesco Serghei, în ședință nu a participat nici avocatul Cebotari Andrei, nici partea vătămată Bivol Victor. Despre faptul că la materialele cauzei nu se află apelul în interesele părții vătămate Bivol Victor le-a fost comunicat după ședință, - prin confirmarea anexată se atestă că la data și ora judecării cauzei era implicat într-o cauză penală la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, unde pe lângă examinarea cauzei în fond s-a examinat și cerere de recuzare; - instanța de apel a reținut eronat că - ”La fel, Colegiul reține că avocatul Andrei Cebotari în interesele părții vătămate Bivol Victor a recepționat sentința contestată.” Ceea ce este un neadevăr, ori, sentința nominalizată nu a fost recepționată până în prezent de nici una din părțile vătămate; - instanța de apel absolut în contradicție cu realitatea obiectivă și materialele cauzei invocă că – „Astfel, avocatul a fost prezent în ședința instanței de apel, a cunoscut despre judecarea cauzei și a cunoscut despre faptul că, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2018, a fost admis apelul declarat de către avocatul Adrian Cebotari în numele părții vătămate Nenesco Serghei”; - dreptul părții vătămate este constant încălcat de către instituțiile statului, care de fapt prin lege au alte atribuții; - dreptul de atac asupra sentinței din 15.04.2018, a apărut la 21.09.2018, atunci când fiind într-un proces de judecată, Judecătoria Hîncești, sediul Central, a confirmat că o omis să înregistreze apelul depus de avocatul Cebotari A. în numele părții vătămate Pleșca V.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat, solicitând a decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece instanța de apel a menținut soluția adoptată de prima instanță, pe motiv că inculpatul a depus peste temen cererea de apel, astfel rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casarea a hotărârii contestate. 14

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sânt vădit neîntemeiate. Colegiul penal constată că, avocatul Cebotari A. în numele părții vătămate Pleșca V., în recurs contestă hotărârea instanței de apel, solicitând casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în alt complet de judecată, semnalând temeiurile pentru recurs prevăzute la pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Analizând argumentele menționate în motivarea recursului declarat, privind solicitarea aplicării unei pedepse reale cu închisoare inculpaților, admiterii integrale a acțiunii civile și recalificarea acțiunilor inculpaților, Colegiul penal consideră, că instanța de apel justificat nu a pus în discuție aceste invocări, dat fiind faptul că apelul declarat de către avocatul Cebotari A. în numele părții vătămate Pleșca V., a fost respins ca depus peste termen. În cazul în care este adoptată o soluție de respingere a apelului ca depus peste termen, faptul dat nu implică o verificare a hotărârii atacate, întrucât instanța de apel nu poate proceda la o verificare de fapt și de drept a acesteia, decât în cadrul unui apel exercitat în mod legal. Respectiv, ținând cont că argumentele invocate și menționate mai sus, nu au constituit obiect de discuție în instanța de apel, pe motiv că această instanță nu a fost sesizată în termenul prevăzut de norma procesual-penală, Colegiul statuează, că temeiurile de casare invocate de către avocatul Cebotari A. în numele părții vătămate Pleșca V. în recursul ordinar, nu sunt incidente în cauza deferită judecării, deoarece pretențiile privind solicitarea aplicării unei pedepse reale cu închisoare inculpaților, admiterii integrale a acțiunii civile și recalificarea acțiunilor inculpaților nu au constituit obiect de discuție în instanța de apel, anume în cadrul apelului declarat de către avocatul Cebotari A. în numele părții vătămate Pleșca V. Totodată, Colegiul penal notează, că instanța de apel a examinat și s-a pronunțat argumentat asupra chestiunii omiterii termenului de declarare a apelului de către avocatul Cebotari A. în numele părții vătămate Pleșca V. În conformitate cu prevederile art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală, termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel. La capitolul dat, Colegiul menționează, că instanța de apel a reținut corect starea de fapt, din care rezultă că sentința a fost pronunțată integral la data de 15 05.04.2018, care a fost atacată cu apel la data de 21.04.2018, de către avocatul Adrian Cebotari în numele părții vătămate Nenesco S. Astfel, avocatul a fost prezent în ședința instanței de apel, a cunoscut despre judecare cauzei și a cunoscut despre faptul că prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2018, a fost admis apelul declarat de către avocatul Adrian Cebotari în numele părții vătămate Nenesco S. sentința fiind casată parțial și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, în rest a fost menținută sentința. Tot, avocatul Cebotari A. în numele părții vătămate Nenesco S., a înaintat cerere de recurs, iar prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 12 decembrie 2018, s-a decis inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cebotari A. în numele părții vătămate Nenesco S. împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2018, în cauza penală privindu-i pe Bordeianu A., Bivol G. și Merzîncu D., ca fiind vădit neîntemeiat și inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului Bivol G. împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2018, ca fiind declarat peste termen. Astfel, Colegiul penal reține că, instanța de apel în decizia din 11 iunie 2019, întemeiat a menționat că circumstanțele de fapt constatate indică că, apelul declarat de avocatul Cebotari A. în numele părții vătămate Pleșca V., la data de 04.10.2018, este depus în afara termenului legal de declarare a apelului. Cât privește argumentul recurentului, precum că în ședința de judecată din 20.06.2018 când și a fost admis apelul declarat în numele părții vătămate Nenesco Serghei, în ședință nu a participat nici avocatul Cebotari Andrei, nici partea vătămată, iar despre lipsa celuilalt apel declarat în numele părții vătămate Pleșca V., a aflat după ședință, instanța de recurs reține că, faptul dat nu poate schimba situația pe caz, precum că avocatul Cebotari A. a depus în termen un singur apel, la data de 21.04.2018, însă în numele părții vătămate Nenescu S., fapt confirmat și prin răspunsul Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 21.09.2018, precum că în Registrul unic de intrare a corespondenței, la data de 21.04.2018, a fost înregistrat un singur apel de către avocatul Cebotari A. Totodată, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, avocatul Cebotari A. a fost prezent în ședința de judecată a instanței de apel din 30.05.2018 (f.d. 90 v.II), în care s-a anunțat cauza penală care se judecă și apelul declarat de către avocatul Cebotari A. în numele părții vătămate Nenesco S. Prevederile alin. (2) și (3) art. 230 Cod de procedură penală stipulează, că în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește. Așadar, în prezenta speță, instanța de apel just a menționat, că sentința a fost pronunțată integral la data de 05.04.2018, însă avocatul Cebotari A. în numele părții vătămate Pleșca V. a depus apel abia la data de 04.10.2018, fiind evident omis termenul de atac, or termenul de apel este un termen procesual legal, durata lui este 16 stabilită exhaustiv prin lege, acesta fiind absolut și având un caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. Având ca reper considerentele expuse supra, Colegiul penal, conchide că termenul de 15 zile pentru depunerea apelului de către avocatul Cebotari A. în numele părții vătămate Pleșca V., a fost depășit, iar circumstanțele enunțate denotă, că instanța de apel, potrivit părții descriptive a deciziei adoptate, nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, astfel legal și întemeiat a respins apelul avocatului Cebotari A. în numele părții vătămate Pleșca V. ca depus peste termen, iar decizia atacată conține motive legale pe care se întemeiază soluția. Generalizând raționamentele mai sus nominalizate, Colegiul concluzionează inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, la caz, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) CPP, Colegiul penal DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cebotari Andrei în numele părții vătămate Pleșca Victor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2019, în cauza penală privindu-i pe Bordeianu Andrei Xxxxx, Bivol Gheorghe Xxxxx și Merzâncu Dorin Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia pronunțată integral la data de 29 ianuarie 2020. Președinte Timofti Vadimir Judecător Cobzac Elena Judecător Țurcan Anatolie 17